Optant-Proprietari rurali unguri din Transilvania recunoscut ca aparinnd Romniei dup tratatul de la

Trianon (1920), care au optat pentru naionalitatea ungar.

Cazul optanilor unguri este un diferend ntre Romnia i Ungaria n legtur cu efectele reformei agrare fcute de autoritile romne imediat dup primul rzboi mondial. Dup realizarea statului naional unitar romn, s -a purces la legiferarea mproprietririi ranilor, ceea ce a implicat i exproprierea moierilor, n schimbul unei indemnizaii. Aceast legiuire a fost aplicat n mod uniform n toate prile statului romn, tuturor moierilor, fr deosebire de naionalitate. O serie de locuitori unguri ai Transilvaniei, care potrivit prevederilor art. 63 din Tratatul de pace de la Triano n (1920) i pstraser cetenia ungar, au sesizat Tribunalul arbitral mixt romno-maghiar, constituit n temeiul art. 239 al menionatului tratat de pace, cu cererea de a se constata c exproprierea moiilor lor ar contraveni prevederilor art. 250 din t ratatul de pace, care interzicea exproprierea bunurilor optanilor. Guvernul romn a invocat incompetena tribunalului de a statua n materie, ntruct nu era vorba de a se expropria bunuri ale optanilor, adic de a se lua o msur ndreptat mpotriva acestora ca atare, ci de o msur general aplicat n acelai mod i proprietarilor de naionalitate romn. La 10 ianuarie 1927 tribunalul i-a declinat (refuzat) competena, Romnia i-a rechemat judectorul i a supus problema Consiliului Societii Naiunilor, potrivit art. 11, punctul 2 din Pactul Societii, poziia Romniei fiind susinut n faa Consiliului de Nicolae Titulescu. Prin Convenia din 28 aprilie 1930, procesul optanilor unguri a fost lichidat n cadrul reglementarii generale a datoriei de reparaie incumbnd (obligind) Ungariei. Tribunalul arbitral mixt svrise un exces calificat de putere.