Sunteți pe pagina 1din 8

Khazarii de ieri, Evreii de azi,- Un popor misterios.

Dupa "Dosare secrete" privind razboiul nevazut al evreilor sionisti cu romnii: O stranie poveste a fost mereu lansata de-a lungul timpului de catre evrei, relativ la nchipuita lor existenta milenara pe teritoriul Romniei, revendicnd astfel un drept natural. O astfel de teorie, care sustine colonizarea Daciei de catre imperiul roman cu populatie evreiasca stramutata din Iudeea, a fost relansata n anul 2 2 de catre !esu "olomovici n lucrarea Romnia Iudaica, lucrare su# forma a doua volume uriase pu#licate pe #anii $inisterului %ulturii din Romnia, deci pe #anii contri#ua#ililor romni. De aici decurge ideea ca evreii au o existenta naturala n Romnia dinainte nca de nasterea poporului romn. &i #ine, de aici mai este doar un pas pna la a spune ca drepturile lor asupra teritoriului Romniei sunt mai vechi dect ale noastre. 'stfel, am a(uns sa ne nvatam istoria de la straini. )ngurii *hunii+ ne spun ca nu ne-au gasit aici cnd s-au asezat n !ransilvania si n %mpia ,anoniei, iar evreii ne spun ca nici nu ne nascusem cnd ei erau stapni n Dacia ca cetateni romani. %eva adevar exista in aceste afirmatii, stiind ca, - de exemplu, !ri#urile (udaice ale -hazarilor au patruns prin secolele .-/ pe teritoriul de azi al Romaniei, intinzandu-si Imperiul si aici, - insa povestea reala a fost extrem de mult exagerata de catre partizanii "ionismului. 0a vom explica in detaliu cum stau lucrurile... !eoria ascendentei evreiesti asupra romnilor n teritoriilor dacilor *Dacia !raiana sau Romnia $are de mai trziu+ a fost lansata ntr-o serie de studii ale autorilor evrei nca de la (umatatea secolului al 1/-lea si prima (umatate a secolului 2 , pentru ca sa revina n forta la nceputul mileniului 2, de data aceasta pe #anii romnilor si fara nici o reactie din partea istoricilor romni. %u totul alta a fost situatia acum / de ani, cnd 3icolae Iorga si prezenta n sedinta 'cademiei Romne lucrarea Istoria &vreilor n !arile noastre, dnd replica necesara unor autori precum 4ohan -aspar 5luntschli sau 5ernard "tam#ler. 5luntschli afirmase la 1.6/, n lucrarea "tatul romn si situatia (uridica a &vreilor n Romnia ca7 89ara ndoiala ca un numar mare de familii israelite au venit n provincia dunareana Dacia, nca su# domnia vechilor mparati romani. 'ceste familii vechi israelite s-au conservat aici si sunt cel putin tot asa de vechi pamntene ca si natiunea romna: &le formeaza si sm#urele populatiei evreiesti de astazi din Romnia;. 'stfel de fundamentari fara nici un pro#atoriu dect imaginatia autorilor evrei s-au dorit lucrari de

8rigurozitate stiintifica; ce se pu#licau la momentele cnd evreii ncercau sa-si consolideze pozitia socio-economica din Romnia, ci nu de dragul adevarului stiintific. 8,rovincia dunareana Dacia;, despre care scria 5luntschli, era totusi Dacia !raiana, iar mparatul !raian, asa cum s-a vazut mai sus, nu i-a agreat deloc pe evrei n calitate de 8colonisti;, punnd armata chiar sa i extermine *cazul insulei %ipru+. "crierea lui 5luntschli a fost, nsa, una politica, pusa n slu(#a evreilor din Romnia, deoarece afirma, n chiar anul 1.6/, ca familiile evreiesti sunt 8cel putin tot asa de vechi pamntene ca natiunea romna;, adica aparea chiar n vremea cnd evreii, navalitori peste romni, revendicau 8mpamntenirea; de la tnarul stat romn. *' se vedea capitolul urmator7 Raz#oiul 'liantei Israelitilor cu Romnii+ 3icolae Iorga, dupa ce enumera toate documentele n care este mentionata prezenta unor evrei pe teritoriul !arii Romnesti si al $oldovei, raspunznd de fapt lucrarii <=histoire des Israelites roumains et le droit d=intervention *,aris 1/12+ a evreului 5ernard "tam#ler, formuleaza urmatoarea concluzie7 8'stfel am a(uns la >anul? 1@ fara a gasi mentiunea unui element evreiesc asezat n partile noastre;. 'devarul despre aparitia evreilor pe pamnturile romnilor a fost totusi scris de adevaratii cercetatori, multi dintre ei chiar evrei. &ste vor#a despre autorii istoriei 8Imperiului -hazar;, numit si 8Regatul &vreiesc;, sau cele 83oua !armuri; ale Ahazarilor B popor #ar#ar raspndit n %aucaz, pe 0olga si pe Don, convertit la mozaism n anul 6C , integrat mai apoi ca 8evreu; n )craina si ,olonia, dupa care mpins cu ura de catre aceste gazde spre romnii din $oldova, ulterior anului 1@ . Dn lim#a romna a fost pu#licata traducerea remarca#ilului studiu al lui 'rthur -oestler, 'l treisprezecelea tri#, -hazarii *n 1/.6 la Roma, de catre editura 3agard, anagramare a numelui Dragan, al finantatorului Iosif %onstantin Dragan+. %licA aici pentru a descarca versiunea n lim#a engleza *format ,D9, /.C -5+. O lista foarte mare de studii israeliene *n lim#a e#raica+, dar si din ntreaga lume, folosite ca surse de catre evreul -oestler, conduc la o concluzie cutremuratoare7 cetatenii actualului stat Israel nu au nici o legatura genetica si rasiala cu evreii de acum doua mii de ani *semiti+, autori ai textelor #i#lice, desi au complotat si revendicat teritoriul ,alestinei pentru a nfiinta Israelul, n #aza dreptului lor natural asupra vechiului lor stat. 'cesti israelieni si trag originea din sal#aticii Ahazari *numiti si asAenazi+, #autorii de snge uman, popor fara cultura scrisa, care mpreuna cu rudele lor aliate, hunii, au ngrozit doua continente acum 1. de ani, prin sadism si placerea de a ucide. )nul dintre pionierii cercetarilor privind o#rsia Ahazara a evreimii de astazi este '#raham 3. ,oliaA, profesor de istorie medievala a evreilor la )niversitatea din !el 'viv, su#minnd astfel legenda 8poporului ales;, afirma '. -oestler, prin cele doua studii ale sale n lim#a e#raica7 %onvertirea Ahazarilor la iudaism *1/C1 editura Eion, Ierusalim+ si -hazaria B istor(a unui regat evreiesti n &uropa *1/F1 editura $ossad 5ialiA, !el 'viv+. Dn introducerea lucrarii sale, '. ,oliaA scrie ca 8Realitatile impun un nou mod de a#ordare, att a pro#lemei relatiilor dintre evreimea Ahazara si celelalte

colectivitati evreiesti, ct si a ntre#arii ct de departe putem merge n considerarea acestei evreimi Ahazare drept nucleu al marii comunitati evreiesti din &uropa orientala >cu principal de#useu Romnia - n.n.?. Descendentii acesteia B cei care au ramas pe loc, cei care au emigrat n "tatele )nite si n alte tari, precum si cei care s-au dus n Israel B formeaza astazi marea ma(oritate a evreimii mondiale.; <a rndul sau -oestler adauga7 8$area ma(oritate a evreilor care au supravietuit n lumea contemporana sunt de origine est-europeana, si deci, pro#a#il, mai ales Ahazara:, stramosii lor veneau nu de pe malurile Iordanului, ci de pe ale 0olgai, nu din %anaan, ci din %aucaz. Deci din punct de vedere genetic, ei se nrudesc mai de aproape cu tri#urile hunilor, ungurilor si maghiarilor dect cu semintiile lui '#raham, Isaac si Iaco#.; Dnainte de a arata pe scurt istoria acestor #ar#ari travestiti n popor #i#lic, Ahazarii, vom arata temerile autorilor evrei, privind propriile lor dezvaluiri, acelea ca 8evreii nu sunt evrei;. 8"unt constient de prime(dia ca lucrarea mea sa fie interpretata B scrie '. -oestler, de origine evreu Ahazar B ca o negare a dreptului la existenta a statului Israel. Dar acest drept nu se #azeaza pe originile ipotetice ale poporului evreu si nici pe legamntul mitologic al lui '#raham *si al lui Iaco#+ cu DumnezeuG el se ntemeiaza pe dreptul international, adica pe hotarrea luata de 3atiunile )nite n 1/C6H. Dl ntelegem pe -oestler, ca tre#uie sa se apere n fata conationalilor sai, dar noi tre#uie sa ne amintim ca hotarrea luata de 3atiunile )nite se #azeaza pe santa(ul #aronului #ancher evreu Rothschild asupra $arii 5ritanii, ca 8evreii sa si primeasca patria napoi;, adica pamnturile ,alestinei. 3eexistnd, nsa, nici o (ustificare a prezentei actualei rase de evrei *Ahazari+ pe teritoriul de astazi al Israelului, -oestler insista cu (ustificari fa#ricate la ntmplare si noroc7 8Oricare ar fi originile rasiale ale cetatenilor Israelului >adica cele Ahazare - n.n.? si oricare ar fi iluziile nutrite de ei n aceasta privinta >ca ar fi urmasi ai poporului #i#lic - n.n.?, statul lor exista de (ure si de facto >H?: mpartirea ,alestinei a fost rezultatul unui secol de imigratie pasnica si eforturi de pionierat ale evreilor, ceea ce ofera (ustificarea etica pentru existenta legala a statului Israel. Daca cromozomii populatiei sale contine gene de origine Ahazara: e un lucru irelevant si nu poate afecta dreptul Israelului la existenta;. 3oi credem ca dimpotriva, nu numai ca 3) (ustifica dreptul la existenta moderna a unui stat evreu, dar astfel de studii, cu reala #aza stiintifica, darma chiar si orice pretentie *a la !esu "olomovici+ de ascendenta a evreilor de azi asupra teritoriilor romnesti. 8,aradoxul; descoperit de aceste cercetari stiintifice, este acela ca nu urmasii vechilor evrei semiti *ai celor 12 tri#uri #i#lice+ sunt cei pe care astazi, su# identitate evreiasca, i regasim ca cei mai mari conspiratori la adresa tuturor celorlalte popoare, ci un popor asiatic raz#oinic, violent si rapace, nrudit cu hunii *si, ntr-o mai mica masura, chiar cu turcii+, anume Ahazarii sau asAenazii, care n anul 6C dupa Iristos au trecut la religia evreiasca, mozaismul, deoarece le satisfacea instinctele primitive, criminale si de (af. &vreii Ahazari sau asAenazi, turcomani din stepele 'siei, sunt astazi proprietarii marilor afaceri din ntreaga lume, a marilor finante, ei conduc organismele mondialiste si oligarhice ale lumii occidentale, su# identitate evreiasca.

<a apogeul puterii lor medievale, Ahazarii aveau su# control circa treizeci de natiuni si tri#uri diferite, sta#ilite pe teritorii ntinse ntre $untii %aucaz, $area 'ral, $untii )ral si stepele ucrainene. Di aveau supusi pe #ulgari, #urtasi, ghuzi, maghiari, coloniile gotice si grecesti din %rimeea, tri#urile slave de la nord-vest, iar armatele Ahazare faceau expeditii de (af n Jruzia, n 'rmenia si n %alifatul 'ra#. ,na n secolul IK Ahazarii nu aveau rivali n regiunile de la nord de $area 3eagra si $area %aspica *denumita n epoca $area -hazara+, fiind stapnii supremi vreme de peste un secol si (umatate si astupnd poarta )ralo-%aspica de trecere din 'sia n &uropa. )n cronicar ara# i descrie ca avnd fetele al#e, cu parul mai ales rosu, fluturndu-le n vnt, iar trupurile le erau marunte si firea rece. Dn schim#, o cronica georgiana i identifica pe Ahazari cu armatele lui Jog si $agog, sal#atici, cu fete hidoase si deprinderi de fiare sal#atice, 8care #eau snge de om;. ,rivitor la semnificatia denumirii de 8Ahazar;, cercetatorii amintesc despre unele presupuse derivate moderne ale cuvntului7 cuvntul rusesc 8cazac;G cuvntul maghiar 8huzar; *am#ele desemnnd un calaret cu nfatisare raz#oinica+G sau cuvntul german 8Aetzer;, nsemnnd eretic, adica evreu. *3u tre#uie facuta totusi confuzia etnica ntre Ahazari si cazaci, chiar daca este posi#ila o apropiere istorica ntre acestia.+ %ronica lui ,riscus afirma aparitia Ahazarilor pe scena europeana pe la mi(locul secolului al 0-lea ca popor dominat de huni. !otodata, mpreuna cu maghiarii si alte tri#uri, Ahazarii pot fi socotiti un vlastar trziu al hoardei hune a lui 'tila. -hazarii s-au aflat, ntr-adevar, su# tutela hunilor, apoi su# cea a turcilor. Dupa declinul turcilor la mi(locul veacului al 0II-lea le-a venit lor rndul sa stapneasca 8Regatul de miazanoapte;, cum l numeau persanii si #izantinii. <a anul @26 "tatul ,ersan a fost definitiv nvins de catre mparatul #izantin Ieracliu, aflat n alianta cu hoarda Ahazarilor condusa de regele lor, Eie#el, care a contri#uit la campanie cu peste C . de calareti. ,entru a o#tine aceasta alianta, fiica mparatului Ieracliu, &vdochia, i-a fost fagaduita de sotie regelui Ahazar. )n nou triunghi al puterii se nascuse n 'sia7 %alifatul 'ra# *de religie islamica sau mahomedana+, Imperiul Roman de Rasarit *sau 5izantin, de religie crestin-ortodoxa+ si Regatul -hazar *care era n cautarea unei identitati religioase personale+, n primii douazeci de ani de la fuga profetului $ahomed la $edina n anul @22, musulmanii ara#i iz#utisera de(a sa cucereasca ,ersia, "iria, $esopotamia, &giptul si sa ncercuiasca centrul Imperiului Roman de Rasarit *!urcia de astazi+. ,entru ncon(urarea Imperiului 5izantin, %aucazul Ahazar reprezenta nsa o piedica. %a urmare a avut loc serie de #atalii intermina#ile ntre ara#i si Ahazari, din care victoriosi ieseau de regula Ahazarii care, la un moment dat, n anul 62 au cotropit Jruzia si 'rmenia si au naintat pna dincolo de (umatatea drumului spre Damasc, capitala %alifatului 'ra#. O armata musulmana proaspat ridicata a stavilit nsa hoarda Ahazara si a alungat-o napoi, peste munti, spre casa. Decizia Ahazarilor de a se converti la religia evreiasca, mozaismul, a avut un caracter politic, scopul principal fiind acela al unei identitati religioase diferite de cea a romanilor crestini si a ara#ilor musulmani, principalii lor concurenti, carora le era astfel stopata

capacitatea de asimilare cultuala si apoi culturala. Dn alta ordine de idei, mozaismul, promitnd adeptilor sai stapnirea tuturor popoarelor lumii, convenea de minune unui neam raz#oinic si sngeros precum Ahazarii. O cronica ara#a nota7 8Regele Ahazarilor se facuse evreu nca su# %alifatul lui Iarun al Rasid *anii 6.@-. /+;. 'proape concomitent cu convertirea lor, Ahazarii au adoptat si alfa#etul e#raic. ,este 2 de ani nsa, statul Ahazar a nceput sa decada, decaderea sa fiind marcata de repetatele iz#ucniri ale unui sionism mesianic, cu falsi mesia, precum David &l-RoL, eroul unui roman de 5en(amin Disraeli, ce au condus campanii donchihotesti pentru 8recucerirea Ierusalimului;. Dn anul 11C1 un evreu Ahazar sionist, pe nume Iehuda Ialevi, n cele#ra sa carte, -)E'RII, sustinea ideea ca 8natiunea evreiasca; este singurul mediator ntre Dumnezeu si restul omenirii, dar ca la sfrsitul istoriei toate popoarele vor fi supuse iudaismului. 'paritia viAingilor rhusi *stramosii rusilor+ pe scena istoriei a cauzat decaderea finala a Ahazarilor. Rhusii efectuau campanii violente de prada, ceea ce i-a o#ligat pe Ahazari sa se apropie mai mult de supusii lor maghiari, pe care i-au asezat strategic peste malul apusean al Donului, ca tampon la navalirile rhusilor. "chema a functionat vreme de aproape un secol, timp n care relatiile dintre maghiari si Ahazari s-au strns tot mai mult, culminnd cu doua evenimente ce au influentat profund natiunea maghiara. ' fost nfiintata prima dinastie maghiara, Ahazarii instalndu-l ca rege pe 'rpad, peste cele 6 hoarde maghiare, iar mai multe tri#uri Ahazare s-au contopit cu maghiarii, modificnd astfel caracterul etnic al acestora. ,entru ca s-au dovedit 8mai vrednici n raz#oaie; maghiarii le-au ncredintat conducerea militara a statului lor celor trei tri#uri Ahazare care s-au unit cu ei. ,na la mi(locul secolului K, n )ngaria se vor#eau att maghiara, ct si Ahazara, ceea ce face ca n maghiara de astazi sa existe peste 2 de cuvinte de origine Ahazara. Rhusii au reusit n cele din urma sa distruga regatul Ahazar la sfrsitul secolului al K-lea, pentru ca apoi, la mi(locul secolului al KIII-lea, Ahazarii sa cada victime ale marii invazii mongole declansate de Jinghis Ian. Ioarda de 'ur a acestuia si-a sta#ilit centrul imperiului chiar pe teritoriul Ahazar. 8Dar nainte si dupa ridicarea mongolilor, Ahazarii au trimis multe lastare si ramificatii n tarile slave nesu#(ugate, n cele din urma contri#uind la faurirea marilor centre evreiesti din &uropa rasariteana; *".M. 5aron, ' social and Religious IistorL of 4eNs+. Dntr-adevar, disparitia natiunii Ahazare din ha#itatul sau istoric este concomitenta cu aparitia celor mai mari concentrari de evrei dinspre nord. &xodul evreilor Ahazari spre !arile Romnesti sau spre centrul &uropei a fost precedat de ntemeierea coloniilor si asezarilor Ahazare n diferite parti ale )crainei si Rusiei meridionale. 'stfel, la -iev a continuat sa existe o mare comunitate evreiasca si dupa cucerirea orasului de la Ahazari de catre neamul rhus. De aceea, n )craina si ,olonia sunt numeroase toponime derivate de la 8Ahazar; sau 8(id; *evreu+7 4idovo, -ozarzeNeA, -ozara, -ozarzoN, 4idovsAa 0oia, ELdaticze etc.

O situatie mai speciala au avut evreii Ahazari din )ngaria. )ltima rezistenta Ahazara n )ngaria a avut loc n secolul K, cnd sfntul "tefan a m#ratisat credinta romano-catolica si l-a nvins pe Ahazarul JLula, razvratit si 8trufas n credinta lui, care nu voia n ruptul capului sa se crestineze;. Dn anul 1222 regele maghiar 'ndras II a emis, la presiunea supusilor sai, 85ula de aur;, prin care evreilor li se interzicea sa fie sefi, perceptori sau controlori ai monopolului regal al sarii, ceea ce nseamna ca pna la emiterea edictului, evreii din )ngaria detineau aceste importante pozitii, fapt confirmat si de pozitia de custode al veniturilor curtii regale, detinuta de contele !eAa, evreu Ahazar. ,rin urmare, exodul evreilor Ahazari a facut ca, practic, !arile Romnesti *mai ales $oldova+ sa se afle dupa secolul al KIII-lea ncon(urate de catre o populatie evreiasca nestatornica, asezata vremelnic n Rusia, ,olonia, )craina si )ngaria. 9ocarul propriu-zis al evreimii rasaritene a fost nsa ,olonia, aici nascndu-se idisul, lim#a(ul popular al evreilor pna la al II-lea Raz#oi mondial *nca vor#it n ".).'. si Rusia+, amalgam de e#raica, germana medio-rasariteana si elemente slavone. &xplicatia consta n faptul ca, din punct de vedere cultural si social, n ,olonia medievala elementul dominant l-au constituit germanii, populatie imigranta superioara evreilor Ahazari si mai influenta din punct de vedere economic si intelectual. Dn concluziile sale, '. -oestler *autor evreu Ahazar+ afirma ca, din punct de vedere etnic, tri#urile semite de pe malurile Iordanului *8adevaratii evrei;+ sunt total deose#ite de tri#urile turco-Ahazare de pe 0olga *care formeaza evreimea de astazi+, 8Dar n acelasi timp religia lor exclusivista genereaza tendinta de a se strnge laolalta si de a refuza contactele cu exteriorul, de a-si sta#ili propriile comunitati cu propriile lor lacasuri de rugaciune, cu scolile lor, cu cartierele lor de locuit si cu ghetourile *initial impuse de ei nsisi, nu din afara+ n orice oras sau tara n care se sta#ileau: Religia mozaica B spre deose#ire de crestinism, #udism sau mahomedanism B implica apartenenta la o natiune istorica, la o rasa aleasa. !oate sar#atorile >religioase? evreiesti comemoreaza evenimente din istoria lor nationala7 exodul din &gipt, revolta macca#eilor, moartea asupritorului Iaman, distrugerea !emplului. 0echiul !estament este mai nti si nti naratiunea istoriei unei natiuni:, crezul ei este mai degra#a tri#al dect universal. !oate rugaciunile si toate riturile practicate proclama apartenenta la o rasa straveche, ceea ce n mod automat l separa pe evreu de trecutul rasial si istoric al poporului n snul caruia traieste. %redinta mozaica, asa cum dovedesc doua mii de ani de istorie tragica, determina autosegregatia pe plan national si social. &a l izoleaza pe evreu si ndeamna la izolarea lui de catre ceilalti. &a creeaza n mod automat ghetourile fizice si culturale. &a i transforma pe evreii din diaspora ntr-o pseudo-natiune:G aceasta pseudo-natiune este vag unita printrun sistem de credinte traditionale ntemeiate pe premise rasiale si istorice:; '. -oestler evita sa spuna direct adevarul7 8pseudo-natiunea; evreiasca s-a constituit ntr-o retea mondiala oligarhica cu scopul precis conturat de a controla si stapni ntreaga omenire. ,na la anul 1@ , 3icolae Iorga nu gasise nici o mentiune de element evreiesc asezat dura#il 8n partile noastre;, iar cea mai mare parte a evreilor care s-au sta#ilit n !arile Romne, cu precadere n $oldova, provin din evreii Ahazari, veniti dinspre ,olonia si Rusia. 'paritia primilor evrei n $oldova se leaga de rascoala de dezro#ire economica a cazacilor poloni din anul 1@C.. <atifundiarii polonezi si lituanienii cedasera treptat

evreilor Ahazari ntreaga activitate de administratori si ncasatori de impozite, acestia devenind astfel exponentii exploatarii celei mai nemiloase. Rascoala cazacilor a aruncat nsa n $oldova o mare parte dintre exploatatorii evrei, ca arendasi si camatari, cum a aflat-o, la Iasi, un calator sirian *,aul din 'lep+ din gura unuia dintre fugarii evrei, Iancal, scapat de masacrul declansat de cazaci.

Evreii de azi nu sunt evreii ci AS KE!A"# $ K A"A%#


,osted on noiem#rie 1F, 2 12 #L searchneNsglo#al Rothschild-zii controleaza de mult timp lumea, tentaculele lor a(ungnd n multe aspecte ale vieii noastre de zi cu zi. Rothschild susin cO ei sunt evrei, cnd, de fapt, ele sunt Ahazarii. &i sunt din ara numitO -hazaria, care a ocupat terenul #locat ntre $area 3eagrO i $area %aspicO, care este n prezent ocupate n special de cOtre Jeorgia. Rothschild pretinde a fi evreu insa el este Ahazar su# conducerea regelui, convertit la credina iudaicO, n 6C d.Ir., dar, desigur, care nu a inclus convertirea lor gene asiatice mongoli la genele poporului evreu. 0ei gOsi cO aproximativ / P din oameni din lumea de azi care se numesc evrei sunt de fapt Ahazarii, sau cum le place lor sO fie cunoscuti, drept evrei 'shAenazi. 'ceti oameni mint cu #unO tiinO lumea, cu preteniile lor cO ara lui Israel este al lor din natere, atunci cnd, de fapt patria lor realO este Jeorgia. Rothschild au o#tinut aceasta pozitie prin minciuni, manipulare i crimO. Descendena lor, de asemenea, se extinde n familiile regale din &uropa, i urmOtoarele nume de familie7 'stor, 5undL, %ollins, Du,ont, 9reeman, -ennedL, $organ, Oppenheimer, RocAefeller, "assoon, "chiff, !aft, i 0an DuLn. %u toate acestea, acestia nu sunt singurele linii genealogice . "unteti, pro#a#il, contieni de ,ractica veche de secole ntreprinse de cOtre muli evrei 'shAenazi,'rticolul intreg pe http7QQNNN.secretsofthefed.comQRNefRNrQ .F-/ P dintre aSa-numiTi israeliTi din ziua de azi sunt de origine AazarO. $a(oritatea evreilor care au a(uns sO TinO friele economiei mondiale, ai glo#alizOrii pentru guvernul unic mondial, de la 3eN-UorA sunt tot evrei proveniTi din ,olonia Si Jermania, adicO de origine AazarO. $a(oritatea celor care-Si zic astOzi Vevrei; sunt n realitate VAhazari;, un popor de origine turcicO ce a avut cndva un imperiu vast ntre $area 3eagrO Si $area %aspicO, de la 0olga la $unTii %aucazului, ai cOrei conducOtori au declarat iudaismul ca religie de stat n anul 6C d.Ir. &vreii se auto-mpart n douO mari categorii7 'shAenazim Si "hephardim. ,rimii, numiTi Si aSAenazi *Ahazarii+, au apOrut pentru prima oarO ntr-o regiune din sud-vestul'siei, n Imperiul -hazar *sau %hazar+. Dar de unde au apOrut H <a aceastO ntre#are nu existO nici un rOspuns. $ister total. Enciclopedia evreiasc recunoaSte cO aceStia s-au convertit la iudaism n (urul anului 6C d.Ir. Oare ei sO fie al treisprezecelea tri#H -hazarii formeazO ma(oritatea covrSitoare a poporului evreu modern. &vreii "hephardim, numiTi sefarzi, au

emigrat din ,alestina n TOrile mediteraneene Si se presupune cO sunt nrudiTi cu tri#urile originare din Israel. "efarzii vor#eau lim#a latino, un dialect hispano-e#raic. %ei numiTi Ahazari *aSAenazi+ vor#eau idiS, un dialect germano-evreiesc. Dn lucrarea Al 13-lea trib, 'rthur -oestler ne spune cO prin 1/@ erau cam F . de sefarzi iar restul milioanelor de evrei erau aSAenazi.

Lovendal
Ramura cea mai periculoasO Si puternicO a acestor Ahazari este ca sunt masoni si cei mai #ogati din lume. Israel "hahaA B ,ovara a trei milenii de istorie si religie iudaica 'rthur -oestler B 'l treisprezecelea tri#. Imperiul Ahazarilor si mostenirea lor, &d. 'ntet 3orman J. 9inAelstein B Industria Iolocaustului. Reflectii asupra exploatarii suferintei evreiesti, &d. 'ntet Roger JaraudL B 'facerea Israel. Istoria politicii expansioniste a statului Israel, &d. 'ntet Roger JaraudL B ,rocesul "ionismului Israelian, &ditura 'ntet Milhelm von 'ngelsdorf B Imperialismul 3oii Ordini $ondiale, &ditura 'ntet

S-ar putea să vă placă și