Elemente de Statistica

Statistica este disciplina care se ocupa cu culegerea,inregistrarea,gruparea,analiza si

interpretarea datelor referitoare la un anumit fenomen precum si cu formularea unor previziuni privind comportarea viitoare a acestuia. Activitatea de culegere si inregistrare a datelor referitoare la un fenomen face obiectul statisticii descriptive sau statisticii formale. Activitatea de grupare,de analiza si de interpretare a datelor precum si formularea unor previziuni priviind comportarea viitoare a unui fenomen reprezinta obiectul statisticii matematice.

Elemente de limbaj in statistica.Date Statistice

Definitii Multimea pe care se realizeaza un studiu statistic se numeste populatie statistica. Elementele componente ale unei poulatii statistice se numesc unitati statistice sau indivizi. 1 Numarul total de unitati statistice se numeste efectivul total al populatiei statistice. 1 O parte a populatiei statistice aleasa special pentru a fi studiata se numeste esantion. 1 Proprietatea sau indicatorul in functie de care se cerceteaza o populatie statistica se numeste caracteristica sau variabila statistica. O caracteristica se numeste caracteristica calitativa daca nu poate fi masurata(valoarea ei nu se exprima numeric). Ex media generala,calificativul,profesia O caracteristica cantitativa se numeste discontinua sau discreta daca nu poate lua decat valori numerice izolate. O caracteristica cantitativa care poate lua orice valoare dintr!un interval de lungime finita sau infinita se numeste caracteristica cantitativa continua. "ntervalel in care o caracteristica ia valori se numesc grupe sau clase de valori. Ex: a)Nota la teza.media generala sunt caracteristici cantitative discrete. b)"naltimea este o caracteristica in functie de care poate fi studiat un grup.

1 1

Culegerea,Inregistararea si Clasificarea Datelor Statistice

#a consideram studiul efectuat asupra unui grup de sportivi dupa inaltime (exprimata in centimetri). $ezultatele masuratorii sunt inregistrate in ordinea in care a decurs masuratoare si sunt asezate in urmatorul tabel 1 ! 1 " 1## 1$! 1#% 1$" 1$ 1$& %&1 1 " 1#% 1 " 1 " 1$ 1#' 1$$ 1"% 1$! 1$ 1$ 1"! %&! 1"( 1$% 1#" 1 ! 1#( 1"% 1## 1#% 1$ 1$% 1"" 1$! 1#! 1$% 1#! 1"( 1$% 1#& 1"( %&! 1$& %&& 1"" 1# 1"( 1#( 1"" 1#& 1#& 1"& 1"( 1$$ 1$% 1"( 1#& 1#! 1"( 1"" 1 ! 1#% 1"! 1$ 1"( 1#& 1 " 1 " %&! 1$% %&! 1"& 1## 1 " 1"( 1"" 1$& 1"( 1$! 1$ 1$% 1$! %&& 1$$ 1#% 1#' 1#" 1#! 1"" 1$% 1$" 1$$ 1 ! 1$% 1# 1"( 1$ 1"% 1#( 1#! 1"( 1#& 1$& 1$! 1"% 1"( 1#( 1#! %&1 1$ 1## 1$% 1"" 1"( 1 " 1$ 1#% 1#& 1#& 1""

#ub aceasta forma datele inregistrate sunt greu de analizat.%e aceea este necesara o alta grupare sau clasificare a datelor.%e exemplu,sa asezam aceaste date in ordinea crescatoare a inaltimi sportivilor consemnand cati sportivi au o anumit inaltime.#e obtine urmatorul tabel cm )r. cm )r. cm )r. cm )r. cm )r. sporti sport sporti sport sportivi vi ivi vi ivi 1 ! 1 " 1# & 1# % 1# % ( ( ' 1 1#( 1#! 1# 1## 1#" 1 ' 1 % % 1"& 1"% 1"( 1"! 1"" 1 % # 1 ( 1$& 1$% 1$! 1$ 1$" % ! ' ! 1 1$ $ %& & %& 1 %& ! * % 1 1 % *

' &u a'utorul acestei clasificari a datelor se pot obtine niste concluzii mai rapide privind particularitatile acestui grup. $ezultatele analizei statistice pot fi obtinute uneori mai usor daca se practica o alta grupare a datelor statistice. %e exemplu se poate face o grupare a valorilor caracteristicii studiate in clase de valori Clase de )r. valori Sportivi +1 !,1# &, +1#&,1# !, +1#!,1" " &, +1"&,1" 1& !, +1"!,1$ ! &, +1$&,1$ # !, +1$!,%& 11 &, +%&&,%& ( !,

&u a'utorul acestui tabel de date se pot obtine cu usurinta diferite informatii despre grupul de studiu,ca de exemplu !sunt () de sportivi !cei mai multi sportivi au inaltimea in clasa de valori *+,-,.))),urmand cei cu inaltimea in clasa de valori *+/),+/-) etc. !, sportivi au inaltimea in clasa de valori *+0),+0-)si reprezinta +-1 din efectivul populatiei statistice2 !exista 3- de sportivi cu inaltimea sub ,- cm etc. 4aloarea absoluta a diferentei extremitatilor unei clase de valori se numeste amplitudinea clasei.

Serii Statistice.-recvente
Multimea tututor perec5ilor (xi,ni),+ i p formeaza o serie statistica cu o singura variabila. 1 Numarul ni de unitati statistice corespunzatoare valorii xi a caracteristicii sau a unei clase de valori se numeste frecventa absoluta a valorii xi,respectiv frecventa absoluta a clasei de valori considerate. $ezulta ca Modul de prezentare a unei serii statistice cu o variabila statistica este sub forma unui tabel orizontal sau vertical care cuprinde valorile variabilei statistice sau clasele de valori si frecvntele absolute corespunzatoare .alorile x+ x......xp caracteristice -recventa n+ n. ....np absoluta *x+,x.)...*xp!+,xp) Clase de valori

-recventa absoluta

n+.....................np

#e spune ca aceste tabele definesc distributia sau repartitia statistica a variabilei statistice. -recventa absoluta cumulata crescatoare a valorii x a variabilei statistice este suma tutuoro frecventelor absolute ale valorilor variabilei care apar pana la xi inclusiv. #e noteaza

-recventa absoluta cumulata descrescatoare a valorii xi a variabilei statisticei este suma tuturor frecventelor absolute ale valorilor variabilei care apar la xi inclusiv. #e noteaza $aportul dintre frecventa absoluta a unei valori xi sau a unei clase de valori statistice si efectivul total al populatiei se numeste frecventa relativa a clasei de valori. #e noteaza #e numeste frecventa relativa cumulata crescatoare a valorii xi a variabilei statistice , suma tuturor frecventelor relative a valorilor care apar pana la xi inclusiv.

#e noteaza #e numeste frecventa relativa cumulata descrescatoare a valorii xi a variabilei statistice , suma tuturor frecventelor relative ale vlorilor care apar la xi inclusiv. #e noteaza Analog se definesc frecventele relative cumulate ale claselor de valori.

/eprezentarea 0rafica a Datelor Statistice

O modalitatea de realizare a analizei si interpretarii datelor statistice o constituie reprezentarea grafica a acestora ,reprezentare care permite vizualizarea datelor statistice in scopul formarii unei imagini intuitive si imediate asupra fenomenului studiat. 1 6raficul unei serii statistice se numeste diagrama structurala.

+.$eprezentarea grafica folosind diagrama circulara Cercul de structura sau diagrama circulara este un cerc a carui arie reprezinta efectivul total al populatiei statistice (+))1).4alorile variabilei se reprezinta prin sectoare de cerc ale caror arii sunt proportionale cu frecventele relative ale valorilor variabilei.&u a'utorul regultii de trei simpla se determina masura ung5iului la centru corespunzator fiecarei frecvente. Ex #tructura veniturilor banesti (in lei) din bugetul personal al unui student pe o luna se afla in urmatorul tabel de date .enituri 1ursa de Donatii 2ctivitati .anzari studiu suplimentare de bunuri -recventa % (&& &&& 1 %&& &&& % 1&& &&& '&& &&& absoluta -recventa (&3 %&3 '!3 3 relativa &u regula de trei simpla se obtine urmatoarea corespondenta intre frecventa relativa fi si masura ung5iului la centru corespunzator f (&3 %&3 '!3 !3 i n 1(( #% 1% 1"

%iagrama circulara asociata serii statistice cu variabila calitativa este redata de fi.

%./eprezentarea grafica folosind dreptung4iul de structura

Pentru desenarea dreptung4iului de structura se considera un reper cartezian in plan.Axa verticala va fi axa frecventelor relative fi ale valorilor xi ale variabilei statistice. &u baza pe axa verticala se deseneaza un dreptung5i cu inaltimea de +)) de unitati.#e divizeaza dreptung5iul pe linii orizontale obtinand dreptung5iuri cu ariile proportionale cu frecventele fi. Ex: Pentru seria statistica cu variabila calitativa din tabelul anterior se obtine dreptung5iul de structura din figura urmatoare

'./eprezentarea grafica prin batoane

%iagrama structurala cu a'utoarul batoanelor se obtine astfel 2 se alege un reper cartezian in plan 2 pe axa orizontala se reprezinta valorile xi ale variabilei statistice

pe axa verticala se reprezinta frecventele absolute ni sau frecventele relative fi corespunzatoare valorilor xi +ip 2 segmentul cu extremitatile in punctele cu coordonatele (xi,)), (xi, ni) respectiv (xi, fi) reprezinta batonul corespunzator valorii xi. Ex5 #e considera seria statistica reprezentand distributia unui esantion de +.) de tineri in functie de numarul de carti imprumutate de la bibleoteca intr!un semestru. )umar & 1 % ' ( ! # " carti )umar % " 1& 1" % %! %% ! 1& elevi &

(./eprezentarea grafica prin coloane sau benzi

Acest tip de reprezentare grafica foloseste dreptung5iuri cu latimi egale si lungimile proportionale cu frecventele absolute sau cu frecventele relative ale valorilor variabilei statisticei. %aca dreptung5iurile sunt asezate vertical,reprezentarea grafica se numeste diagrama prin coloane, iar daca sunt asezate orizontal reprezentarea grafica se numeste diagrama prin benzi. Ex: $epartitia numarului de ore de emisie de radio (mii ore program) in perioada +,,/! .))7 este

2nii )umar ore

1$$ " !%

1$$ $ !"

%& && (

%& &1 &

%&& % #&

%&& ' #!

!.6oligonul frecventelor
O modalitate de vizualizare a datelot unei seriistatistice este poligonul frecventelor care permite reprezentarea grafica sub forma unei curbe.8ie seria statistica cu telor absolute se unesc printr!o linie poligonala de coordonate , .%aca se unesc punctele de coordonate se obtine poligonul frecventelor relative.

.7istograma
#e considera o serie statistica cu variabila cantitativa continua si clasele de valori de amplitudini egale distributia unui grup de tineri dupa inaltimea exprimata in centimetri

Inaltime

)umar tineri

+1!!, 1 &, +1 &, 1 !,

! 1%

-recventa absoluta cumulata crescatoare ! 1#

-recventa absoluta cumulata descrescatoare ' !"

+1 !, 1#&, +1#&, 1#!, +1#!, 1"&, +1"&, 1"!,

1! %& " '

'% !% & '

( '1 11 '

Interpretarea Datelor Statistice 6rin 6arametri de 6ozitie

Analiza si interpretarea datelor statistice legate de un studiu statistic s!a realizat pana la acest moment cu a'utorul frecventelor si a graficelor statistice. Pentru o serie statistica este interesant de gasit acea marime care survine cel mai des , acea marime este cea mai reprezentativa pentru toata seria. O astefle de marime se numeste indicator sau parametru de pozitie deoarece arata pozitia elementelor principale ale seriei in cadrul acesteia. $eprezentivitatea unor astfel de marimi este data de gradul de concentrare a datelor statistice in 'urul lor.

+.4aloarea medie a unei serii statistice

8ie seris statistica asociata unui studiu statistic asupra unei populatii statistixce din efectivul N, cu variabila cantitativa. #e numeste valoare medie sau media variabilei statistice 8 , media aritmetica a tuturor valorilor variabilei statistice calculata pentru toate unitatile populatiei statistice. #e noteaza

..Mediana seriei statistice ordonata

9ediana unei serii statistice ordonate este valoarea Me care imparte sirul ordonat al
valorilor variabile in doua parti,fiecare parte continand acelasi numar de valori. 9Mediana unei serii statistice cu variabila cantitativa discreta se obtine astfel !se aseaza cele N valori ale variabilei in ordine crescatoare sau descrescatoare !daca N este numar impar, atunci !daca N este par N:.;, atunci &lasa de valori in seria frecventelor absloute cumulate careia ii corespunde cel putin 'umateate din efectivul total al populatiei se numeste clasa mediana. Mediana unei serii statistice cu variabila cantitativa de tip continuu se calculaeaza cu formula

<nde =:limita inferioara a clasei mediane C9:cota medianei )i*1:frecventa absoluta cumulata crescatoare pana la clasa mediana ni:frecventa absoluta corespunzatoare clasei mediane ::amplitudinea clasei mediane

7.Modulul unei serii statistice

"n multe activitati economico!sociale prezinta interes acele aspecte care survin cel mai frecvent in derularea lor. %e exemplu compararea numarului de apeluri telefonice pe intervale mici de timp da posibilitatea determinarii perioadei din zi cand o centrala telefonica este cel mai mult solicitata si, in conseciinta , da posibilitatea determinarii capacitatii optime a centralei. Astfel de probleme se rezolva folosind parametru statistic de pozitie numit modul sau dominanta.

Definitie;

Modulul sau dominanta unei serii reprezinta valoarea unei clase de valori a variabilei care corespunde celui mai mare efectiv si se noteaza Mo. 9Pentru determinarea unei valori mai exacte a modulului unei serii statistice cu date grupate in clase de valori , vom face o analiza pe o secventa a diagramei structurale a acesteia care sa contina si valorile din clasa modala *+, =). 8ie cazul seriei statistice in care clasa de valori anterioare clasei modale are frecventa mai mica decat frecventa clasei de valori care urmeaza clasei modale.

Notam +:diferenta dintre frecventa clasei modale si cea a clasei anterioare ei. .:diferenta dintre frecventa clasei modale si cea a clasei urmatoare. >:amplitudinea clasei modale ;:=!+ #e obtine

3.%ispersia.Abaterea medie patratica

#a consideram urmatoarele seturi de date ?+,.,7,3,-@ si ?.,3)2.,-) 2.,() 2.,/) 2-@ #e constata ca ambele siruri de date au valoarea medie egala cu 7 , sunt distincte , iar datele primului sir sunt raspandite in raport cu media fata de cele a setului al doilea. Pentru a masura gradul de impartasire a datelor unei serii statistice fata de medie se folosesc urmatorii parametri de pozitie dispersia si abaterea medie patratica. Definitie; 98iind data seria statistica dispersia valorilor este media aritmetica ponderata a patratelor abatarilor de la medie ale valorilor variabilei. #e noteaza

"n cazul datelor grupate in clase de valori , se considera abaterile centrelor claselor de valori de la medie. Definitie; 98iind data seria statistica se numeste abatere medie patratica a valorilor variabilei numarul unde este dispersia serie. #e noteaza Abaterea medie patratica da posibilitatea caracterizarii dispersiei valorilor variabilei statistice.Astfel, o serie care este putin dispersata , adica prezinta valori ce sunt strans grupate in 'urul valorii medii, conduce la o medie patratica mica

Definitie;

$aportul dintre abaterea medie patratica si valoarea medie statistice se numeste coeficient de variatie

a unei serii