Sunteți pe pagina 1din 4

1.

Enumerati si explicati principalele teorii si modele ale comunicarii: exista mai multe teorii ale comunicarii: T circulatiei informatiei pe 2 paliere. Liderii de opinie sunt influentati de msg. substituindu-i-se marelui public. T numita agenda setting at cand mass-media trat. Un anume subiect care poate deveni parte a preocup. publicului, chiar daca modul de prez. in mass-media nu e insusit de ac. O pers. are mai mult impact ca si purtator de opinie, imaginea pe tv este mai pregnanta. O info. trebuie verificata din 3 surse. T spiralei tacerii arata ca indivizii au tendinta de a nu-si exprima pref optiunile gandurile pt a nu fi interpretate gresit. intrun moment dat toata lumea are o parere identica despre ceva, dar tac gandindu-se ca acea parere nu e impartasita. !ceasta spirala e intrerupta la un moment dat de o declaratie ev. important. T reflexului conditionat demonstreaza ca receptarea unui stimul insotit de aceiasi actiune provoaca obisnuinta de a astepta actiunea in momentul in care stimulul este prezent. T perceptiei selective dem. ca anumitor mesa"e e diferita de la un individ la celalalt. primeaza in perceptii varsta, sexul, gr. de cultura, interesele, etc. T disonantei cognitive in fata unei inf. care vine in contradictie cu modul sau de a gandi oricare persoana tinde sa isi prote"eze echilibrul interior respingand ideea care il deran"eaza. T prapastiei cognitive a cresterii diferentiate a cunoasterii arata ca dif. dintre cei care stiu si cei care nu stiu anumite info. adica dif. dintre indivizi interesati permanent de fen. soc. si reflectarea lor in presa si ceilalti care prefera tv ca mi"l. de comunicare. Modele de comunicare: a lui Claude Shannon si Webber Weaver informatia codificata intr-un semnal ce poate fi distorsionat. orbert Wiener accentul comunicarii e pus pe feed-bac#. T. M. e!combs modelul propus e procesul care sustine orientarea, adica simetria relatiilor. "erbner cineva percepe un anumit eveniment si reactioneaza intr-o anume situatie prin anumite mi"loace pt a face disponibile materialele sau continuturile care privesc contextul si au an. consecinte. #. $ac%obson, Wschramm. Modelul lui &arold 'as!ell $% intrebari: cine& ce spune& prin ce canal& cui spune& cu ce efect&'

2. Comunicarea ca proces de influentare sociala. elemente structurate: ( rel. intre parteneri, (posibilitatea de a emite semnale, (capacitatea de a repeta semnale mesa"e, (utilizarea unor semne si simboluri care sa faciliteze construirea unui inteles numit mesa". )omunicarea implica schimbul, schimbarea transfer de semnificatie, intentii de infl, acord si ea genereaza rel. sociale. )omunicarea se face prin toate mi"l. posibile: mass-media, com. politica, com. in organiz., pe internet in imagini, non-verbala, etc. *n com. se urmaresc + scopuri: (sa fim receptati, ( sa fim intelesi, (sa fim acceptati, (sa producem o schimbare. )om. nu poate fi neutra, ea fiind un factor de putere deoarece produce o schimbare. ,xemplu: -roganda ii poate face pe oameni sa sustina cauze care inainte i-ar fi lasat indiferenti. *nfo. e asociata cu puterea. )om. e un instrument fiind fondata pe principiul necesit. ca realitatea sa fie cunoscuta pt a putea fi perceputa ca atare. )om. este si persuasiune - reprezinta dorinta de schimb. si reflecta intentia de a da un sens realitatii. )om. pol. e o forma de a com. care presupune manipulare si schimb. unor comportamente. ,xista o com. prin imagine si simbol. )om. educationala influenteaza socialul, rel. prof. elev fiind o com. bazata pe schimb.$infl. . receptare de msg.' -t a infl trebuie sa induci receptorului o stare particulara prin manipulare emotiilor. *nfluentarea e fen. fundamental al com. ! com. si a influenta formeaza una si aceiasi actiune.

(.Comunicarea non)verbala ca forma a comunicarii. comunicarea non-verbala se realizeaza


printr-un ansamblu de instrumente care acompaniaza, suplimenteaza sau se substituie mesa"elor verbale. !cest tip de comunicare limba"ul trupului. *ns sfera acestei comunicari sunt incluse vestimentatia, atitudinea, maniera de a vorbi, de a se misca. *n cadrul limba"ului nonverbal intalnim paralimba"ul gestual si motor: gesturi, mimica. -aralimba"ul asociat cuvantului: ritm, debit, efectele vocii, timbrul, etc. /ai intalnim elemente asociate mesa"ului scris: culoare, ilustratie. -aralimba"ul mimicii fetei si a privirii. O convessatie cuprinde in general o componenta verbala 3%0 si non-verbala 1%0. *unctiile comunicarii non)verbale: +functia de repetare prin care se accentueaza mesa"ul exprimat, (functia de completare adauga ceva cuvintelor, (functia de substituire multe gesturi care inlocuiesc unele cuvinte, (functia de contradictie a mesa"elor verbale una se zice si alta se face non-verbal, ( functia de regularizare - a"uta la clarificarea situatiei. !lt element important in comunicarea non-verbala este semnificatia culorilor. -rin comportamentul non-verbal oamenii transmit mesa"e continuu. 2eceptorii le transforrma in informatie. )orpul omenesc poate comunica informatii si fara vreo miscare. -rofesorul 3olu afirma ca instrumentul de realizare a comunicarii non-verbale il constituie urmatoarele 3 elemente: (aparenta fizica,(exprsia fetei, (gesturile. 4eptimiu )helcea formuleaza axiomele comunicarii non-verbale astfel: (comunicarea non-verbala e filogenetic si ontogenetic primordiala, (in relatiile interpersonale directe e imposibil sa nu comunicam non-verbal, ( comunicare non-verbala nu trebuie analizata independent de comunicare verbala, (comunicarea non-verbala se realizeaza prin sisteme de semne si semnale de coduri si canale de transmitere a informatiilor si trebuie analizata ca atare. *n comunicarea non-verbala semnificatia semnelor transmise trebuie stabilita in functie de contextul socio-cultural concret. )omunicarea non-verbala este foarte importanta in comunicarea politica. Oamenii politici vor sa cucereasca prin imagine si nu prin mesa". )omportamentul unei persoane poate fi dependent de 5 categorii de factori: factori obiectivi reflecta personalitatea reala si factori subiectivi reflecta personalitatea autoatribuita, cat si personalitatea proiectat. *n spatele comunicarii verbale sta gandirea cu functiile ei critice de comentare, cenzurare si elaborare a mesa"ului iar in spatele comunicarii non-verbale stau gesturi, imaginea, mimica, etc. *n spatele comunicarii non-verbale se afla de fapt sinele real.

,.-efiniti publicitatea politica si aratati rolul ei in societate. -ublicitatea politica - acea arta a crearii unor anumite conditii in care cumparatorul se convinge singur sa cumpere un anumit produs politic. /etode folosite: (prezentarea directa, (reclama, (tehnica raspunsului direct, ( diferite stimulente de vanzare. 2eclama mesa"ul platit de sponsor intermediat de mi"loacele de comunicare in masa cu functia de a convinge un anumit public de avanta"ele oferite de ideea, sacrificiul, produsul promovat. 2eclama trebuie sa raspunda unor cerinte: captarea si retinerea atentiei, forta persuasiva, memorabilitatea. 6ipologia reclamei: (reclame de lansare care stimuleaza curiozitatea, (reclame de intretinere de cultivare a simpatiei, (reclame de repozitionare prin deplasarea imaginii spre alt registru dar pentru acelasi public . Orice reclama vizeaza un public tinta in scopul formarii unei convingeri sau de determinarii unei alegeri. *n cadrul publicitatii politice titlul reprezinta un carlig de 7agatat potentialul client8. 4loganul reclamei creeaza imaginea sau personalitatea produsului oferit. marca produsului e o componenta obligatorie. *lustratia este foarte importanta. 6ransformari care au marcat publicitatea politica: (durata, (personalizarea spoturile s-au axat pe imaginea candidatului, (ordonarea atributelor pozitive modelul de ordonare a atributelor, (exploatarea strategica a emotiei colective: publicitatea nu trebuie sa informeze publicul ci sa-i activeze predispozitiile afective, (simbolurile autoritatii exploatarea diferitelor simboluri referitoare la statutul omului politic, (publicitatea negativa despre contracandidat. O practica frecventa in comunicarea politica este scenarizarea actiunilor polittice. !ceasta e considerata de 9art o evolutie cheie in procesul de comercializare a comunicarii politice. -blicitatea politica . scenarizarea construiesc din omul politic liderul politic :; actorul politic. 2. 4ch<artzenberg acuza violent aceasta practica in numele careia politica inseamna persona"e si roluri.

../ratati care sunt cele mai cunoscute forme ale propagandei. =ef: incercarea deliberata si sistematica de a forma perceptii, a manipula cognitii si a directiona comportamental pt obtinerea unui raspuns care sa corespunda intereseolr propagandistului. )ea mai cunoscuta sistematizare a formelor propagandei disociaza intre 5 tipuri posibile: (propaganda alba pornita de la o sursa identificata corect si la care informatia continuta in msg e exacta cu o doza de acuratete. *nformatia e prezentata intr-un mod ce incearca formarea convingerii ca sursa e de buna credinta, cu cele mai generoase idei si ideologii politice. -ropaganda alba tinteste spre constructia si consolidarea credibilitatii in cadrul audientei tinta ce se conserva pt actiunea de influenta viitoare. (propaganda neagra in care sursa e falsa si raspandeste neadevaruri, nascociri, temeri, deceptii. ,lementele principale ale acestei catregorii $the big lie' sunt principiile pe baza caruia s-au organizat in timpul celui de-al 5 razboi mondial postul de radio in limba engleza intretinut de nazisti ce difuza neadevarate. (propaganda cenusie se plaseaza intre propaganda alba si cea neagra. ,ste cea mai frecventa si mai penetranta dar si mai greu de articulat. *n aceasta sursa poate sau nu poate sa fie corect identificata iar acuratetea informatiei e inerta. -ropagande nu e doar o forma de comunicare ci si o forma de cunoastere.

0.Tipologia liderului politic. Liderul politic trebuie sa fac dovada unor calitati biopsihice in virtutea carora sa poata desfasura o tripla competenta in activitate: pentru sine, pentru ceilalti si pt organizatia pe care o conduce. Liderul politic trebuie sa aiba rezistenta fizica si capacitatea psihica pt a lua o decizie: inalt, barbat, sa aiba o inteligenta peste medie, sa faca fata unei competitii sociale. Liderul politic trebuie sa fie carismatic, sa atraga si sa 7seduca8 publicul. ,l trebuie sa fie un vizionar, sa anticipeze procesele sociale si sa gaseasca solutii. Liderul trebuie sa fie capabil sa "oace un rol, acela de conducator. ,l trebuie sa se impuna in fata celorlalti datorita inteligentei, notorietatii, capacitatii de analiza si sinteza. Liderul politic are la indemana + surse pt a spori puterea organizatiei. $cf teoriei actionaliste: (competenta liderului, (controlul relatiei dintre organizatie si mediu, (modul de comunicare dintre membrii si structuri, (respectarea normelor organizationale'. !ctivitatea liderului rezida in faptul ca defineste organizatiile prin elementele ei fundamentale: (actori $politici', (cultura organizationala $traditie, istoric', (aparatul tehnic, (mecanismul de autoreglare. Liderul politic trebuie sa gaseasca cele mai eficiente mi"loace pt a stapani situatiile con"uncturale prin adaptarea organizatiei la con"unctura, fie prin modificarea acesteia in interesul organizatiei. ,ficienta unei organizatii creste daca principiile clasice ale managementului sunt interpretate prin prisma teoriei situationale: (daca o organizatie politica se afla intr-un mediu competitiv liderul trebuie sa delege autoritatea, (daca liderul nu poate controla staff-ul atunci numarul trebuie redus, (daca subalternii isi pot asuma o responsabilitate mai mare, liderul trebuie sa delege competentele, (daca marimea organizatiei creste, liderul trebuie sa aduca norme si proceduri noi. !titudinea liderului fata de comportamentul membrilor unei organizatii poate fi redusa la 5 forme: (un mod de a conduce care este echivalent cu controlul membrilor si alt mod de a conduce care este echivalent cu convingerea ca oamenii sunt harnici, cooperanti si se pot autocontrola.

1.2maginea liderului politic. Liderul politic trebuie sa se adapteze mai usor, sa inspire incredere sa fie capabil sa ii stimuleze pe ceilalti si sa le scoata in evidenta calitatile. *maginea dorita trebuie sa corespunda cu imaginea reala a persona"ului pt a fi in primul rand credibila. /ereu pe scena, omul politic devine un actor care interpreteaza mai multe roluri. *deal ar fi sa "oace rolul care i se potriveste cel mai bine pt a nu dezamagi publicul. /. >ebber si 4. /oscovici identifica carisma cu un har, o relatie de o anumita calitate intre crdinciosi, adepti si stapanul in care au incredere si care i se supun. ?orme de lideri: (liderul carismatic e cel ce poate impresiona multimea. !re rolul peren de a inlatura din cetate fortele distrugatoare sau de a instaura ordinea in haosul existent. Lidetul carisamtic seduce, e omul care fascineaza, poate fi intruchiparea parintelui natiunii, omul care salveaza poporul cu orice pret. -arintele natiunii, este figura tatalui autoritar, sever dar drept. ,ste cel care decide pt toti. 2.4ch<artzenberg identifica 5 tipuri de parinti ai natiunii: unul care se bazeaza pe autoritatea eroica paterna si altul bazat pe autoriatea intelepciunii. ,roul este persoana carismatica cu o anumita putere de a atrage oamenii, e omul de exceptie, liderul care monopolizeaza toata puterea in mainile sale. 4e prezinta ca un salvator al lumii, se considera nemuritor, atotputernic si atotstiutor. *n genral acestia sau mai multi dintre ei se tranforma in tirani, luand rol de "ustitiar $9itler, /oussolini, Lenin'. (Liderul politic mesianic este intalnit in societatile cu mari rupturi sociale, decala"e economice, politice, crize, revolutii, revolte. ,ste cel ce isi atinge scopul fara a se gandi insa la ceilalti. *n general are o personalitate agresiva bine ascunsa. Omul obisnuit e omul simplu, popular, lipsit de maretie@ e cel care ne poarta de gri"a. )el mai important teoretician despre lideri a fost 2. 4ch<artenberg prin A4tatul spectacol8. !devarata arta a unui om politic e sa fac ca toata lumea sa se simta egala. , genul agreat de toata lumea. Liderul politic care fascineaza e persoana care atrage ca un magnet cu o forta care e cu siguranta dotat din nastere. ,ste nascut pt a seduce. ,l e omul imagine care starneste emotii la aparitiile sale.

3.Teorii ale conducerii politice. ,xista + teorii. )onducerea consta in capacitatea de a schimba elementele componentele ale unei organizatii cat si structura ei. )onducerea este liantul care tine uniti pe toti membrii organizatiei. +Teoria trasaturilor innascute B:; exista anumiti oameni care pot conduce pe altii datorita faptului ca au calitati innascute sau un dar natural de a conduce $teoria oamenilor mari'. +Teoria comportamentului liderii au un comportament deosebit care ii determina pe ceilalti sa il asculte si sa il urmeze. -erformantele in conducere ale liderului depind de imbinarea a 5 factori: (modul in care este apreciat liderul si modul in care liderul intreprinde actiuni pt realizarea scopului organizatiei. +Teoriea lui *iedler sau teoria probabilitatilor defineste liderul din perspectiva performantelor pe care le obtine organiaztia pe care o conduce. 4tilul de conducere e relativ stabil deoarece el depinde de personalitatea liderului $scala L-) o masura a stilului de conducere'. *nfluenta situatiei contextuale indica masura in care o anumita situatie pune in imposibilitate o anumita persoana si isi exercita functia de conducere asupra grupului $relatia dintre lider si subalterni, structura sarcinii, puterea legitima'. !ceste probabilitati puse in corelatie cu situatia contextuala duc la o serie de concluzii pt definirea conceptului de eficienta in procesul conducerii. +Teoria mi4loace) obiective elaborata de 2.C. 9ouse - eficienta conducerii depinde de modul in care comportamentul liderului influenteaza increderea subalternilor. !ceasta teorie incearca sa combine elementele clasice alea teoriei motivationale cu situatii viitoare posibile. ,a prezinta modul in care prin comportamentul liderului sunt influentate asteptarile subalternilor. !ctivitatea de conducere a liderului implica 5 componente: (mi"loacele stilul prin care liderul ii convinge pe subalterni sa isi atinga interesele, (obiectivele realizarea unei concordante intre interesele membrilor si interesele organizatiei . *ntalnim stil autoritar, binevoitor orientat spre rezultate si participativ.

5.Comunicare de masa. 6rincipalele tipuri de comunicare de masa. )om. de masa:com. de tip specific, se adreseaza unui public numeros si divers si o implica mai multe elemente, un proces mia complex de transmiterea info. Dizeaza un public de masa nediferentiat, in timp ce com. personalizata se adreseaza unui public tinta bine definit :E ac. este nu inseamna ca activ. comunicarii de masa sunt lipsite de tinta, ci vizeaza mai degraba gr. mai mari definite sau nu de persoane fata de alte tipuri de com. )omunicarea de masa e o com. de tip specific: (indirecta -

impersonala, (multipla se adreseaza unui gr. mai mare de oameni din variate categ. si spatii geograf, (socializata se desf. intre elem. care au caracter social. 6rincipalele tip. de com. de masa sunt: (2el. publice utilizeaza ca prin instrument relatia cu presa. 4e ocupa cu dezvol. si mentinerea unei imagini si recun. unei institutii. (-ropaganda propaga o anumita idee in societate incercand sa impuna un mod de viata :E genereaza un an. comportament. $ex. propaganda pol.' (-ublicitatea parte din media: presa scrisa, radio, televiziune, internet, etc. ,xista si publicitate comerciala, scolara, poilitica. (/i"loace de comunicare de masa - presa, radio, 6v. )omunicarea de masa este o forma specifica a com. mediate. 2eprezinta principala modalitate prin care candidatii isi lasnseaza msg. electorale catre alegatori, mass-media fiind instrumentul ei. )om. de masa proces soc. care se adreseazaunei audiente largi, eterogene si anonime. !udienta com. de masa e dispersata, nu organizata. Fu exista interactiune intre indivizii care o coimpun, interesele difera.

17.*unctiile comunicarii de masa. )omunicarea de masa are o serie de functii in plan social: (functia informativa priveste alimentarea publicului cu stiri si informatii despre evenimente sociale, afacerile publice si viata politica. (functia interpretativa - se refera la interpretarea si "udecare de valori la care sunt supuse evenimentele sau faptele cotidiene difuzate de massmedia. (functia expresiva d.p.d.v. al functiei ei, mass-media e un forum in care indivizii sau grupurile sociale isi pot face cunoscute opiniile castigand o integritate cultural, politica si sociala. 2ealizarea acestei functii depinde de masura in care curente de opinie isi gasesc expresia mediatica. (functia critica se refera la o categorie diversa de activitati mediatice: rolul traditional pe care il "oaca mass-media si investigarea punerea in lumina a situatiei si aspectelor anormale din viata sociala@ cofruntarea unor diferite criterii de opinie care se manifesta prin intermediul mass-mediei. (functia instructiv-culturalizatoare se realizeaza prin difuzarea de informatii, cunostiinte culturale si stiintifice. (functia de liant social mass-media poate genera un mecanism de solidaritate sociala in caz de calamitati naturale, situatii personale deosebite care solicita a"utorul celorlalti membrii ai societatii. (functia de divertisment se refera la modalitati de petrecere a timpului liber pe care mass-media le pune la dispozitia publicului.

11.-iscursul politic. =iscursul e un mesa" cu o structura bine organizata, adaptata receptorului si a unor reguli general valabile. ?iecare discurs contine mai multe parti aran"ate dupa un plan. ,l trebuie sa fie simplu si organizat astfel incat subiectul tratat sa poate fi redus la un nr mai mic de propozitii cheie. =iviziunile textului trebuie ierarhizate completandu-se, integrandu-se si spri"inindu-se reciproc. Un discurs cuprinde: +exordul care pregateste receptorul pt a asculta favorabil mesa"ul@ +propunerea care expune si subliniaza importanta subiectului tratat in dicurs@ +naratiunea in care se expun faptele@ +divi8iunea se evidentiaza principiile care ar trebui examinate@ +digresiunea prin care se face un elogiu al locului sau a personalitatilor receptoare@ +confirmarea prin care se dovedesc faptele prezentate in propunere $argumentele'@ +respingerea prin care se demonteaza argumentele partii adverse@ +peroratia cuprinde recapitularea pe scurt a dovezilor propuse si ultimul apel la sensibilitatea si sentimentele receptorilor. ,xordul are functia de a face cunoscut scopul. 6rebuie sa starneasca interes sa capteze atentia si intersul auditoriului. -ropunerea e partea in care suboectul e expus pe scurt. -oate imbraca forma unui rezumat al faptelor. Faratiunea este prezentarea facuta astfel incat sa serveasca la convingerea receptorilor si sustinerea cauzei proprii. !re rol de a pregati argumentarea prin disimularea sensului si dovezilor in mod foarte clar. =iviziunea - imparte subiectul sau propunerea in mai multe puncte. -oate avea 5 forme: (evidenta actelor in care emitatorul e de acord cu adversarul si prezinta problema care va trebui rezolvata. =igresiunea este dezvoltarea unui punct auziliar planului normal al discursului. -oate fi narativa, descriptiva, ideologica, agresiva, etc. !re o functie poetica si una strategica. )onfirmarea e acea parte a dicursului in care se prezinta utilitatea cauzei si se demonstreaza cu succes prin dovezi. !rgumentele se aran"eaza dupa legea gradarii, a continuitatii, sau prin8ordinus homericus8. 2espingerea consta in daramarea, subminarea, argumentelor partilor adverse. !pararea e mult mai grea decat acuzarea. 4e pot demonta principiile pe care adversarul si-a fondat argumentele. -eroratia partea de final a discursului. )uprinde + parti: ( se va detrmina recptorul sa fie favoraabil pt emitator, (se va crea sau se va diminua importanta publicului in discutie, (se vor starni sentimente si emotiile receptorilor, (se face o scurta recapitulare a faptelor si dovezilor prezentate.