Sunteți pe pagina 1din 4

Termenul biodiversitate descrie ntreaga gam a variabilitii organismelor vii n cadrul unui complex ecologic.

Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului i diversitatea genetic a unei specii din acest ecosistem. Biodiversitatea se mparte n:

Biodiversitate vegetal; Biodiversitate animal.

Biodiversitatea reprezint variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale i complexele ecologice; aceasta include diversitatea intraspecific, interspecific i diversitatea ecosistemelor. De ce este biodiversitatea importanta? Biodiversitatea este un concept destul de amplu, care cuprinde milioane de plante si specii de animale de pe planeta noastra. Chiar si aceasta cifra, care depaseste odinul milioanelor, este o cifra estimata, deoarece ecologistii cred ca numarul real este mult mai mare decat acesta. De fapt, se crede ca numai padurea amazoniana din America de Sud este casa unui milion de specii de plante si animale. Toate organismele care traiesc pe aceasta planeta sunt dependente unele de altele intr-o anumita masura sau alta, si aici intervineimportanta biodiversitatii. Pierderile suferite de planeta noastra sunt o pierdere pentru noi, si, prin urmare, trebuie sa fim la curent cu asta si sa depun anumite eforturi pentru a salva biodiversitatea Pamantului. De ce este biodiversitatea importanta intr-un ecosistem? Asa cum am mentionat mai sus, toate fiintele vii de pe aceasta planeta depind unele de altele pentru a supravietui, iar importanta diversitatii biologice se invarte chiar in jurul acestui fapt. Fraza toate fiintele vii" include fiecare organism care locuieste pe planeta, de la speciile de bacterii microscopice pana la enormele balene albastre. De ce este biodiversitatea importanta pentru evolutia continua? Aceasta diversitate are un rol crucial atunci cand vine vorba de evolutia speciei. Planeta noastra a suferit cinci extinctii in masa de cand exista. Acestea au fost suficiente pentru a distruge 99% din speciile de plante si animale care au trait vreodata pe Pamant. Ultima dintre aceste extinctii in masa a avut loc cu aproximativ 65 de milioane de ani in urma si a dus la disparitia dinozaurilor. Faptul ca 99 % din aceste specii au disparut implica faptul ca disparitia si evolutia speciilor sunt perfect normale si se repeta din cand in cand. Pe masura ce unele specii dispar, altele noi apar. Chiar daca pare simplu, acest proces dureaza milioane de ani. O privire pe lista animalelor disparute in ultimii 100 de ani arata ca rata lor de disparitie a crescut de-a lungul anilor. Cu toate acestea, rata de evolutie ramane aproximativ constanta. Daca rata de disparitie creste, iar cea de evolutie ramane aceeasi, ciclul de viata de pe planeta va fi drastic afectat, si, prin urmare, ecologistii considera biodiversitatea un factor important pentru continuarea evolutiei. De ce este biodiversitatea importanta pentru stabilitatea lantului trofic? Un lant trofic instabil poate fi un dezastru pentru ecosistem. Disparitia unei singure specii animale pune in dificultate mai multe specii care sunt dependente de ea. Cand un pradator din varful lantului trofic (un animal carnivor) este pe cale de disparitie, populatia consumatorilor secundari (care sunt erbivori, in majoritatea cazurilor) tinde sa creasca. Aceasta creste numarul de erbivore, care, la randul lor, agreseaza vegetatia, iar lipsa de vegetatie afecteaza precipitatiile,

ducand astfel la desertificari intr-o anumita regiune. Pentru a evita astfel de complicatii, trebuie sa ne asiguram ca se mentine un anumit echilibru. De ce este biodiversitatea importanta pentru societatea umana? Pe langa faptul ca oamenii sunt cea mai inteligenta specie de pe planeta, sunt si cea mai dependenta specie. Din timpuri preistorice, depindem de natura pentru a ne indeplini nevoile de baza. De-a lungul anilor, am ales sa alteram natura pentru nevoile noastre, si facand acest lucru, cu buna stiinta sau in necunostinta de cauza, le-am daunat imprejurimilor noastre. Se pare ca am uitat ca noi depind em de natura mult mai mult decat depinde ea de noi. Exista multi "daca" atunci cand vine vorba de importanta diversitatii biologice pentru noi. Astfel, daca n-ar exista bacteriile de fixare a azotului, nu am putea intretine culturile! Daca toti pradatorii carnivor sunt ucisi prin vanare excesiva si braconaj, erbivorele vor curata suprafata verde a planetei, lasandu-ne astfel fara apa! Daca toate padurile sunt sterse de pe fata pamantului, animalele salbatice nu vor avea alta optiune decat sa ne incalce teritoriul nostru! Toate aceste ipoteze se reduc la un singur lucru simplu ne sapam propria groapa. Trebuie sa intelegem ca oricat de mult vom incerca, natura va fi mereu cu un pas inaintea noastra, si de fiecare data cand vom incerca sa o modificam, repercusiunile se vor simti intr-un fel sau altul. Importanta biodiversitatii este majora atit pentru mediul ambiant cit si pentru om , de unde rezulta necesitatea conservarii ei. Speciile , luate individual , plante , animale si microorganisme sunt surse de materii prime pentru hrana , medicamente , imbracaminte , energie si multe altele. Biodiversitatea reprezinta totodata optiuni pentru posibile viitoare necesitati umane , inestimabile beneficii estetice , spirituale si educationale. Nu mai putin importante sunt beneficiile mai subtile sub forma unui evantai larg de servicii ecologice. Ecositemele din terenurile umede de coasta , formate din specii variate de plante si animale sunt capabile sa asaneze substantele poluante din apa si sa furnizeze conditii pentru depunerea icrelor de catre specii de pesti si crustacee , importante din punct de vedere comercial. In mod simlar , ecosistemele forestiere regleaza regimul apelor , influentind frecventa inundatiilor si apa disponibila in timpul sezonului uscat. Aceste ecosisteme si altele influenteaza climatul local si , in cazul unor arii vaste impadurite , cum este bazinul fluviului Amazon , si climatul general. Fiecare specie are caracteristici determinate de fondul lor de gene , structurate specific , in raport cu sistemul lor genetic , care include diversitatea genetica intraspecifica. Managementul acestei diversitati este important , in special , in populatiile mici si la speciie domesticite. In decursul timpului , de milenii , omul a utilizat diversitatea genetica un crearea de varietati domestice de plante si animale pentru utilizarea in agricultura , cresterea animalelor , silvicultura si aquacultura. Numai in agricultura din Statele Unite ale Americii , se estimeaza ca se adauga anual o valoare a productiei de un miliard de dolari prin programe de ameliorare bazate pe diversitatea genetica ( OTA , 1987 ). Conservarea biodiversitatii este managementul interactiilor umane cu variate forme de viata si ecosisteme , in scopul maximizarii beneficiilor ce se pot optine azi si oentru mentinerea potentialului lor , pentru nevoile si aspiratiile generatiilor viitoare ( World Conservation Strategy - IUCN , 1980 ). Aceasta definitie a conservarii subliniaza cum sa se utilizeze speciile ,

sa se amenajeze terenul si sa se investeasca in procesul de dezvoltare. Pina in prezent , prin conservare s-a inteles mentinerea sau prezervarea . Acesti ultimi doi termeni sunt mai degraba utili pentru a pastra un ecosistem sau o populatie in starea existenta. Dar prin conservare se cere mult mai mult. Conservarea biodiversitatii , in conceptia moderna , are mult mai multe obiective. Intre acestea , de exemplu , conservarea activa isi propune sa inlocuiasca speciile introduse ( exotice nu este vorba numai de specii forestiere ) , care produc vatamari ecosistemelor naturale agricole si silvice. Acest obiectiv este capital in cazul cind aceste specii nu dovedesc suficienta adaptabilitate in conditiile de mediu locale sau cind se incruciseaza cu specii autohtone si bastardizeaza ( polueaza genetic ) populatiile locale. Conservarea urmareste , de asemenea , mentinerea si utilizarea diversitatii genetice a speciilor domestice sau inca salbatice , a habitatelor naturale care ofera servicii pentru umanitate si biosfera sau urmareste sa salveze , sa studieze si sa utilizeze specii naturale intr-o tara sau alta , intr-un loc sau altul. Importanta cea mai relevanta a biodiversitatii consta in rolul pe care il are in ecosisteme , in procesele care se realizeaza si in dinamica acestora ( Reid si Miller , 1989 ). Prin biodiversitate se nelege totalitatea genotipurilor, speciilor i ecosistemelor ce apar ntr-un areal. Dar biodiversitatea are un neles i mai larg, ea cuprinznd urmtoarele categorii: Diversitatea genetic se refer la materialul genetic coninut de toate formele de via, cuprinznd informaiile ce determin caracteristicile speciilor i indivizilor i care constituie diversitatea vieii vii. Diversitatea speciilor nseamn numrul de specii distincte de vieuitoare ce populeaz un anumit areal, de la unul foarte restrns (1 mp) pn la ntreaga planet; Diversitatea ecosistemelor reprezint bogia de ecosisteme existente pe glob. Exemplu: exist un ecosistem al punilor, al pdurilor de foioase, a celor de rinoase, ecosistemele marine, etc. Pentru un anumit areal, diversitatea ecosistemelor nseamn numrul de ecosisteme pe care le cuprinde. Cu ct este mai mare numrul de ecosisteme a arealului considerat, cu att este mai mare biodiversitatea. Diversitatea peisager este o noiune intrat recent n uz i ea apare n Strategia paneuropean a diversitii biologice i peisagere, adoptat de Consiliul de Minitri a UE n 1995. n noua accepiune, prin peisaj se neleg relaiile existente n cursul unei perioade date ntre un individ sau o societate i un teritoriu definit din punct de vedere topografic i a crui aspect rezult din aciunea, n decursul timpului, a factorilor naturali i umani sau o combinare a acestora. Diversitatea cultural uman este considerat tot un component al biodiversitii cci, n msura n care diversitatea genetic sau a speciilor permite vieuitoarelor s supravieuiasc n medii diverse, tot aa i factorii de cultur uman (nomadismul, transhumana, agricultura tradiional) reprezint un sistem de convieuire cu un mediu dat. Aspectele culturale umane, mai ales cele tradiionale, reflectnd cea mai bun integrare a omului n datele naturale.

Importana biodiversitii Este considerabil pentru ansamblul vieii pe glob i n special pentru om. Aceasta are rol important ca hran pentru om, ca baz pentru diverse industrii i are o valoare estetic i pedagogic. Hrana este luat de om din componentele vegetale i animale, slbatice i domestice ale biosferei. Din lumea mineral omul ia doar sarea ca atare, cci o mare parte a componentelor chimice ce intr n alimentaie au la baz tot produse biologice. Sntatea omului depinde n mod substanial de produsele biodiversitii. Odinioar toate medicamentele proveneau din plante i animale. Dintre medicamentele clasice se cunosc de mult chinina, camforul, efedrina, papaverina, etc. Dup 1940 au fost descoperite i valorificate ciupercile, ce au dat marele grup de 3000 tipuri de antibiotice, apoi tranchilizante, cardiotonice, corticosteroizii extrai direct din plante slbatice sau preparai din molecule vegetale. Industria i comerul se bazeaz, de asemenea, n bun msur pe produsele biologice. Industria alimentar, industria lemnului, diverse fibre, guma, esene de parfumuri i numeroi colorani. Aciunea asupra litosferei de ctre biosfer este considerabil. Toate trei regnurile (microbii, plantele, animalele) genereaz solul, apr solul de eroziune. Vegetaia stabilete echilibrele biochimice (fotosinteza), are calitatea de a absorbi poluanii i de a menine microclimatul, creeaz peisajul. Rolul estetic i educativ al biodiversitii devine tot mai pregnant ntr-o societate suprasaturat de artificialul civilizaiei moderne. Turismul a devenit a doua industrie economic pe glob, el fiind strns legat de peisaj i de elementele biosferei. Deoarece biodiversitatea este strns legat de nevoile umanitii, ea trebuie considerat un element al securitii naionale. Pierderile n biodiversitatea Pmntului ar putea - n curnd - s loveasc i n economiile mondiale, dup cum avertizeaz un raport al Organizaiei Naiunilor Unite (ONU), fcut public de BBC. Potrivit ONU, biodiversitatea ajut oameni n patru feluri eseniale: aprovizionarea, funcia de reglare - "nghiirea" polurii sau reglarea frecvenei ploilor, funcia cultural venerarea locurilor sacre sau relaxarea n mediul rural i, nu n ultimul rnd, funcia de suport pentru culturile agricole. Chiar i cunoscnd acest lucruri, majoritatea guvernelor lumii nu au reuit s mpiedice popularea fr precedent a listei cu speciile de plante sau animale pe cale de dispariie.