Sunteți pe pagina 1din 37

In doi ani, in lume au fost 45.

000 de seisme Scris pe 10 dec 2007 Se implinesc astazi doua saptamani de cand pamantul s-a "rasculat" in Asia. Cutremurul din Pakistan de 7, !rade a omorat cate"a zeci de mii de oameni si a distrus complet mai multe orase.
Ultimul bilant dat publicitatii de autoritatile pakistaneze releva faptul ca, in urma seismului de 7,6 grade pe scara Richter, care a distrus mai multe regiuni din Pakistan si Casmir, 39 !"" de persoane si#au pierdut viata si alte 6$ %3& au fost ranite 'e asemenea, cutremurul a lasat fara adapost peste 3,3 milioane de persoane

#e"astatorul seism pare sa fi fost doar inceputul unui sir de astfel de e"enimente. in ultimele zile, pamantul s-a z!uduit si in alte cate"a tari din $uropa. Ieri, si in %omania. Conform statisticilor, e&plica specialistii in seismolo!ie, in toata lumea au loc, intr-un sin!ur an, circa '(0 de cutremure de peste !rade pe scara %ic)ter. Au romanii moti"e de in!ri*orare+ ,i se "pre!ateste" si noua ce"a dupa seria de cutremure inre!istrata de doua saptamani incoace+ $&ista "reo le!atura intre aceste seisme si cel inre!istrat ieri dimineata in zona -rancea+ ,umai in ultima saptamana, in toata lumea s-au inre!istrat 70 de seisme cu ma!nitudinea de peste 4 !rade %ic)ter, trei dintre acestea fiind de !rade. Specialistii in seismolo!ie ne-au e&plicat faptul ca nu e&ista o le!atura directa intre acestea. "Cutremurele lor nu seamana cu ale noastre. in primul rand, este "or.a despre structuri !eolo!ice diferite. /n al doilea rand, tre.uie facuta diferenta intre cutremure de mare adancime si cutremure de suprafata. Ceea ce s-a intamplat in Pakistan sau in 0urcia si 1recia a fost cutremur de suprafata. Ce inseamna asta+ inseamna ca in -rancea se produc, de e&emplu, cutremure la peste 200 de kilometri adancime, iar in Pakistan a fost la 20-2( kilometri adancime", ne-a e&plicat directorul Institutului ,ational de 3izica a Pamantului, 1)eor!)e 4armureanu 5foto6. Specialistul a mai adau!at ca seismul de 4 !rade pe scara %ic)ter care s-a produs ieri dimineata in zona -rancea nu are le!atura cu seria de cutremure din Asia si $uropa. "Acesta se incadreaza in ceea ce noi numim acti"itate seismica normala in zona -rancea". 1)eor!)e 4armureanu spune ca seria de cutremure din ultima perioada nu este nici ea un lucru neo.isnuit. "Statisticile arata ca, in lume, intr-un inter"al de ( ani si ( luni s-au produs peste 45.000 de cutremure cu ma!nitudine de peste 4 !rade %ic)ter. /n ceea ce le pri"este pe cele de peste !rade, acestea sunt in numar de peste '00 in fiecare an", ne-a declarat acesta. in ceea ce pri"este riscul ca %omania sa fie lo"ita de un cutremur ma*or, 1)eor!)e 4armureanu spune ca pana in (00 nu sunt moti"e de in!ri*orare. "Pana atunci nu "a fi un cutremur de mare intensitate. Asta nu inseamna ca el "a a"ea loc fi& in (00 . ,oi a"em analize foarte corecte, deterministe, din care reiese ca pana in (00 nu putem a"ea un cutremur mare, de e&emplu de peste 7 !rade". Pakistan 7a ora locala 8.50, pe 8 octom.rie, re!iunea 9as)mir, disputata in India si Pakistan, este lo"ita de unul din cele mai distru!atoare seisme din ultimii 200 de ani, care a masurat 7, !rade pe scara %ic)ter. 4ai multe or!anizatii internationale anunta ca "or trimite a*utoare in zona afectata. Primul .ilant oficial al "ictimelor este anuntat a.ia a doua zi, pe : octom.rie; 28.000 de morti. in zilele urmatoare, cifra a fost modificata e&istand posi.ilitatea ca numarul total al mortilor sa a*un!a la 80.000. <ltimul .ilant facut pu.lic de autoritati ieri indica 52.'00 de morti, 74.500 de raniti si peste trei milioane de oameni ramasi fara adapost. #upa producerea seismului, zeci de replici puternice au z!uduit zona aproape distrusa. Pakistanul a fost luat pe nepre!atite de amploarea tra!ediei, mii de oameni primind asistenta medicala cu mare intarziere din cauza faptului ca numeroase zone au de"enit inaccesi.ile in urma alunecarilor de teren.

0urcia <n cutremur puternic a fost resimtit ieri dimineata la Izmir, cel de-al treilea oras ca marime al 0urciei, o persoana decedand in urma unei crize cardiace, iar alte 25 fiind ranite. Cutremurul a pro"ocat panica in randul localnicilor, producandu-se la doar patru zile dupa o serie de trei seisme in aceeasi re!iune. Cutremurul cu ma!nitudinea de 5,: !rade pe scara %ic)ter s-a produs la ora locala 00.40 500.40,ora %omaniei6, epicentrul sau fiind situat in 4area $!ee. <n .ar.at de 8 de ani a murit in urma unei crize cardiace atunci cand, cuprins de panica, a co.orat in fu!a scarile casei. in plus, 25 persoane au fost spitalizate dupa ce, tot din cauza panicii, au sarit de la .alcoane si ferestre sau au suferit crize cardiace. 1recia 4ai multe cutremure cu ma!nitudinea cuprinsa intre 4,: si !rade pe scara %ic)ter au a"ut loc luni si marti in 1recia si 4area Ionica. <n seism cu ma!nitudinea de 4,: !rade pe scara %ic)ter a fost inre!istrat marti la ora 24.55 locala 522.55 1406 la frontiera !reco-al.aneza, in nord-"estul 1reciei. ,u s-au semnalat "ictime si nici daune materiale. Seismul a a"ut loc la doar cate"a ore dupa ce un alt cutremur de !rade pe scara %ic)ter s-a produs in lar!ul 4arii Ionice, fara sa se inre!istreze "ictime sau pa!u.e. %omania <n cutremur cu ma!nitudinea de 4,0 !rade pe scara %ic)ter s-a produs ieri dimineata, la ora 04;27,'8 5ora %omaniei6, in zona -rancea, a anuntat Institutul ,ational de Cercetare #ez"oltare pentru 3izica Pamantului printr-un comunicat de presa. Seismul s-a produs la adancimea de 200 km. Romanii pot afla cu o zi inainte daca va fi un cutremur in Vrancea de Sorin 1olea Libertatea S=m.>t>, 2( fe.ruarie (005, 0;00 %omanii pot afla cu o zi inainte daca "a fi un cutremur in -rancea --ati inc)ipuit "reodata ca desc)ideti calculatorul si - asa cum cititi re"ista presei, cursul "alutar, pro!noza meteo - puteti afla si pro!noza cutremurelor pe urmatoarele (4 de ore+ $i .ine, la aceasta ora acest lucru este posi.il. #in (5 ianuarie (005 e&ista o pa!ina de Internet care prezinta !ratuit pro!noza cutremurelor pentru ziua urmatoare, pe ore si minute, in lim.a romana si en!leza, printr-un sistem unic in lume, pus la punct de un !rup de specialisti romani. Cum se face+ In primul rand se desc)ide site-ul ???.fotonsas.ro unde apare Centrul de A"ertizare Seismica al Institutului %oman de Seismolo!ie Aplicata. Se da @clicA pe @Acti"itatea seismica in urmatoarele (4 de oreA. In acea pa!ina apare predictia cutremurelor din ziua urmatoare pentru zona -rancea, dar si pentru $uropa si Asia. Acolo poti sa afli, zilnic, apro&imati" dupa ora 28.00, ce cutremure se "or produce maine. 1raficul pentru -rancea arata data, ora la care se estimeaza ca se "a produce seismul, latitudinea, lon!itudinea, adancimea, ma!nitudinea si pro.a.ilitatea de a se produce. 4ai *os, acelasi tip de !rafic este desfasurat pentru zonele $uropa si Asia. In partea de *os a pa!inii se !aseste @$"aluarea predictiilor precedenteA. Se da iar @clicA si apare o pa!ina cu toate e"aluarile facute pana in acel moment, plus

posi.ilitatea de a intra separat pe e"aluarile precedente pentru -rancea sau pentru $uro-Asia. #am din nou @clicA, pe -rancea, de e&emplu, si apare un ta.el cu opt ru.rici. Prima ru.rica arata data la care s-a facut estimarea. A doua arata ora la care s-a preconizat producerea cutremurului, apoi ru.rica pentru latitudinile, urm>toarea e lon!itudinea, urmeaza ad=ncimea la care e pro!nozata declanBarea seismului, ma!nitudinea 5cate !rade %ic)ter "a a"ea6, apoi ru.rica pentru pro.a.ilitatea de producere estimata la "remea respecti"a, inter"alul in care se preconiza ca se "a produce cutremurul 5adic> intre zilele & si C6, iar ultima e ru.rica de @statisticaA, in care se arata daca acel seism s-a produs sau nu. $&emplu; in data de 8 fe.ruarie Centrul de A"ertizare Seismica preconiza pe pa!ina de Internet ca a doua zi, : fe.ruarie, urma sa se produc> in zona -rancea, la ora 24.'0, un cutremur de 4,4 !rade %ic)ter la o ad=ncime de 255 de kilometri, cu latitudine si lon!itudine precizate si cu o pro.a.ilitate de declanBare de 0D. Acel cutremur c)iar s-a produs a doua zi, e&act asa cum se estimase. @Sistemul de 4onitorizare a Precursorilor Seismici a fost realizat cu doi ani in urma si este in continua dez"oltare. $l este destinat a"ertiz>rii seismice cu circa 2( -(4 de ore Enainte de producerea unui seism ma*or. IniFial, datele furnizate de acest sistem au fost folosite e&clusi" pentru "uzul intern". Pa!ina de pe Internet a fost acti"ata pentru populatie din data de (5.02.(005 si aici se fac estimari ale acti"itatii seismice pentru urmatoarele (4 de ore, in zona epicentrala -rancea si pe o distanta de 24.000 de kilometri in *urul %omaniei. $ste un proiect e&perimental care estimeaza cu o precizie de :0D pentru o perioada de (4 de ore cutremurele care urmeaza sa se produca in zona epicentrala -rancea. $stimarile realizate de noi sunt .azate pe o metoda matematica, aplicata intr-un sistem de monitorizare unica in lume, care reuneste principii de seismo-dinamica, astro-fizica, electroacustica si fizica nucleara. Precizia metodei e cu atat mai mare cu cat ma!nitudinea seismului care urmeaza sa se produca este mai mare. #esi!ur, in zilele in care nu a"em a"ertizari la aparate nu apar date noi in pa!ina. 0re.uie spus ca in cazul in care a"em un caz de cutremur ma*or, de peste 7 !rade de pilda, nu putem e"ita aparitia a-cestor date pe pa!ina, c)iar daca cine"a ne-ar soma sa facem acest lucru, deoarece datele intra automat in pro!ramA, ne-a spus Adrian 4ilea, in!iner de sistem in cadrul Institutului de Seismolo!ie Aplicata. Pa!ina de Internet care ne anunta cu o zi inainte despre @starea cutremurelorA "a putea fi accesata !ratuit pe o perioada nedeterminata. $a ar putea intra in re!im de a.onamente platite - asa cum face Administratia ,ationala pentru 4eteorolo!ie pentru starea "remii - daca Institutul %oman de Seismolo!ie Aplicata nu "a mai putea sustine financiar !ratuitatea. @A"em si noi c)eltuieli pe care le acoperim din acti"itati cone&e. #ar tre.uie stiut ca aparatura, cat si transmiterea datelor din teren ne costa. #aca acele acti"itati cone&e despre care "or.eam nu "or mai putea face fata, atunci pro.a.il ca "om cere o ta&a pentru accesarea

???.fotonsas.roA, ne-a spus Adrian Ailenei, directorul Institutului de Seismolo!ie Aplicata. Senzori in 7 statii seismice Precursor seismic in- seamna acele transformari ale naturii care preced un seism. Pentru a-i sesiza e ne"oie de senzori specializati, asa cum au animalele, de e&emplu, care de"in foarte nelinistite inainte de seisme tocmai datorita acestora. Asemenea senzori se fa.rica in lume. $c)ipa de la Centrul de A"ertizare are asemenea senzori distri.uiti in sapte statii seismice dispuse in zonele acti"e ale %omaniei. A doua pro.lema e modul in care prelucrezi datele senzorilor, si tocmai aici metoda romaneasca e mai .una decat cele folosite in alte zone ale lumii. @Am mai inc)iriat in -rancea un teren pentru o "iitoare statie care "a a"ea drept scop !asirea altor precursori, cum ar fi de pilda emisiile de radon. Se stie ca su. -rancea e&ista o pun!a mare de uraniu, care inainte de cutremur cu multe ore de!a*a, din cauza miscarilor seismice insesiza.ile, o cantitate mai mare de radon, o radiatie specifica unor asemenea zone. Altfel spus, cu cat sunt controlati mai multi precursori, cu atat !radul de precizie se apropie de 200DA, a e&plicat Adrian 4ilea.

Cutremur de 6,7 grade pe scara Richter posibil in 2007!


n seism cu o intensitate de 6,7 grade pe scara Richter s!ar putea produce in "udetul Vrancea in 2007, a declarat sambata #heorghe $armureanu, directorul %nstitutului &ational de 'izica a (amantului, in cadrul unui seminar organizat la 'ocsani) 1)eor!)e 4armureanu ne-a precizat ca nu este "or.a in nici un caz de o predictie. "$u n-am facut si nu "oi face niciodata predictii. Posi.ilitatea producerii unui cutremur de ,7 !rade pe scara %ic)ter in (007 este anuntata intr-o lucrare-stiintifica a profesorului dr. docent #umitru $nescu. Sunt si alte lucrari pu.licate care "or.esc de producerea unui astfel de seism in (007. In Gaponia, de e&emplu, de 50 de ani se asteapta un cutremur catastrofal in zona 0okCo, iar cam acelasi lucru s-ar putea petrece si la Istan.ul sau in alte colturi ale lumi", a spus 4armureanu. Conform acestuia, dupa (00 lucrurile se "or sc)im.a fundamental din punct de "edere tectonic, dar zona seismica -rancea nu este atat de incarcata, pentru ca aici sa se produca un cutremur deose.it de puternic. ",u cred ca "a mai fi posi.il un cutremur catastrofal asa de curand", a mai e&plicat 4armureanu. Seminarul de la 3ocsani a prile*uit si prezentarea unor statistici din care reiese ca un cutremur ma*or este precedat de zeci de cutremure mici care se produc inaintea acestuia, insa stiinta nu a a"ansat pana acolo incat aceste statistici sa poata duce la predictionarea unui seism. 4armureanu a mai spus ca tocmai datorita particularitatilor cutremurelor "rancene, care sunt de adancime, in %omania "a functiona cat de curand un sistem de a"ertizare seismica in timp real, sistem care se "a adresa consumatorilor industriali si care "a reduce din "ictimele postseism.

Cutremurul

Autoritatile tin in functii specialisti care le spun doar ce vor sa auda 14.08.2007

din

2007,

amanat

pentru

2010

Cutremurul devastator anuntat pentru 2007 in Romnia a fost amnat de specialistii de la Institutul de Fizica a amntului pentru anul 2010! Acestia sustin ca sistemul tectonic s"a sc#im$at intre timp si ca in placa tectonica din %rancea nu s"au acumulat suficiente tensiuni care sa declanseze un cataclism ma&or in

Romnia in acest an! ro'noza seismolo'ilor este foarte convena$ila pentru autoritati, care pot invoca, in cazul unui cutremur dezastruos venit mai devreme, scuza ca au fost luate pe nepre'atite In (ucuresti sunt peste )00 de cladiri incadrate in clase de risc seismic, care se pot pra$usi in orice clipa la un eventual cutremur! *i doar cteva dintre acestea au fost sau sunt in curs de consolidare! +a&oritatea au fost a$andonate de proprietari, care au preferat sa"si inc#irieze locuintele! ,irectorul Institutului de Fizica a amntului, -#eor'#e +armureanu, sustine insa ca autoritatile nu tre$uie sa intre in panica in ceea ce priveste consolidarea cladirilor, deoarece mai este suficient timp pna in 2010 *istemele de avertizare pot anunta un cutremur cu 2) de secunde inainte ca acesta sa se produca! Avertizarea populatiei nu este insa functionala, considerndu"se ca acest lucru ar crea mai multa panica! *eismolo'ii sustin insa ca 2) de secunde sunt suficiente sa te ascunzi si sa te prote&ezi! *pecialistii spun ca, in ultima vreme, au aparut tot felul de escroci care vnd aparatura de prevenire a seismelor, un fel de pa'ere, care nu avertizeaza nimic, pentru ca nu au implementat sistemul stiintific 'irectorul general al (nstitutului pentru )izica Pamantului, *heorghe +armureanu, a afirmat ca, in acest an, cutremurul despre care tot domnia#sa vorbea nu va mai avea loc ,cesta sustine ca amanarea a fost provocata de schimbarea sistemului tectonic (n schimb, un cutremur devastator este prevazut pentru "%-% +armureanu a sugerat ca autoritatile nu trebuie sa se grabeasca prea tare cu consolidarea cladirilor cu risc seismic ridicat, pentru ca mai sunt trei ani pana la producerea sigura a unui cutremur cu magnitudine mare ,utoritatile pot rasufla linistite .eismologii au anuntat ca seismul periculos anuntat pentru acest an se amana pentru "%-% 'eclaratiile directorului general al (nstitutului pentru )izica Pamantului par sa faca parte dintr#un scenariu care permit autoritatilor sa invoce scuza ca au fost luate pe nepregatite ,celasi director a afirmat, inclusiv in acest an, ca ne putem astepta, in "%%7, la un cutremur puternic /Posibilitatea producerii unui cutremur de 6,7 grade pe scara Richter in "%%7 a fost anuntata intr#o lucrare stiintifica a profesorului dr docent 'umitru 0nescu .unt si alte lucrari publicate care vorbesc de producerea unui astfel de seism in "%%71, a declarat, pentru /*ardianul1, directorul general al (nstitutului pentru )izica Pamantului, *heorghe +armureanu +ai nou, sustine +armureanu, specialistii au concluzionat ca 2rancea nu este inca incarcata pentru un cutremur dezastruos si ca un seism devastator nu se va produce cu siguranta pana in "%-% *istemele de avertizare creeaza panica 'esi Romania detine un sistem de avertizare a cutremurelor, e3ista niste norme la nivel guvernamental care interzic alertarea populatiei pentru a nu se crea panica 'aca ne luam dupa statistici, mortalitatea ar fi mai mare in cazul crearii de panica decat ar produce#o cutremurul in sine /Ca sa putem preveni cutremurele, sau mai e3act dezastrele pe care le produc acestea, nu ne putem lua dupa preziceri1, a afirmat +armureanu ,sadar, specialistii in fizica pamantului studiaza variatia campului electromagnetic si pot afla cu zile si chiar saptamani inainte daca vine un cutremur +agnitudinea insa poate fi doar apro3imata /4amenii pot afla cu "$#"6 de secunde inainte de producerea unui seism (n acest timp, se pot salva multe vieti, ganditi#va la lifturi, la salile de operatii, sunt o sumedenie de situatii in care mari mase de oameni se pot salva .unt metode de avertizare, si "6 de secunde sunt suficiente sa te ascunzi, sa te prote5ezi1, a mai spus +armureanu ,cesta este de parere ca pana in "%-% nu avem motive sa ne panicam de frica cutremurului pe care l#au anuntat cu ceva timp in urma unii oameni de stiinta, deoarece este o schimbare de sistem tectonic /.unt sigur ca pana in "%-% nu va fi nici un cutremur1, spune *heorghe +armureanu ,cesta mai spune ca are la el in permanenta un aparat cu un sistem global de prevenire a cutremurului, din Pacific pana in )lorida, la fel si primul#ministru, sau presedintele Comisiei 6ationale de 'ezastru /Cutremurele din 2rancea si din toata Romania sunt actionate si lucreaza din (ndia si ,ustralia ,ici discutam de fizica si de partea determinista1, a tinut sa precizeze +armureanu 03ista si in Romania aparatura cu care se studiaza variatia campului electromagnetic si se poate confima tectonic cu zile sau chiar saptamani inainte de aparitia seismului 7a 8ru3elles, la un seminar de specialitate la care a fost prezent si *heorghe +armureanu, au fost prezentate "6% de proiecte de prevenire si de anuntare a cutremurului, insa doar 3% dintre ele au primit licenta .scroc#erii cu pa'ere +armureanu spune ca au aparut tot felul de escroci si smecheri care vand /aparatura1 de prevenire sa scoata profit din nimic, un fel de pagere ,ceasta nu are nici o valoare daca nu are implementat sistemul stiintific /,vand in vedere ca nu vine un cutremur apropiat ca timp, eu doresc sa vina cineva sa faca aceasta aparatura, insa eu fac doar sistemul stiintific1, a mai precizat directorul +armureanu /Pamantul nu stie matematica ,devarul e ca eu nu cred in statistica Cand fac anumite afirmatii, ma bazez pe campul electromagnetic si pe fizica in general1, spune *heorghe +armureanu 0nergia cutremurului din 2rancea din -% noiembrie -9!% a fost de aproape o mie de ori mai mare decat energia seismului produs la "& aprilie -999 9+ $,!:, cel mai important din ultimii ani care s#a resimtit si in Republica +oldova 0nergia seismica ce se dega5a in focarul cutremurului difera de energia seismului de la suprafata Pamantului /.pre deosebire de magnitudine, intensitatea seismului, e3primata si ea in grade, are la baza gradul de actiune al oscilatiilor subterane, asupra diferitelor constructii si obiecte, si nu in ultimul rand al oamenilor 'e fapt, pentru oameni, pericolul il reprezinta nu insasi oscilatiile seismice, ci urmarile acestora; avarierea cladirilor, gazoductelor, liniilor electrice si alunecarile de teren1, a precizat +armureanu este )00 de /$uline rosii0 in Capitala (n Capitala, ma5oritatea blocurilor cu bulina au fost inchiriate de proprietari, care au fugit de frica cutremurului anuntat in "%%7 ,cestia au preferat sa inchirieze apartamentele mari, din centru, pe bani buni si sa se mute in garsonierele de la periferie, dar in blocuri rezistente la un eventual cutremur 7ocatarii, doar c<tiva dintre ei, care nu

si#au parasit casele, vor sa fie consolidate cladirile cu ei inauntru (n 8ucuresti sunt peste $%% de cladiri incadrate in clase de risc seismic -, ", si 3, care se pot prabusi in orice clipa la un eventual cutremur 'oar cateva dintre acestea au fost sau sunt in curs de consolidare +a5oritatea au fost abandonate de proprietari, care au fugit de frica unui eventual cutremur, inchiriind apartamentele boieresti din centru pe bani multi, dar totusi sub pretul pietei cu cateva sute de euro Proprietarii s#au mutat care pe unde au putut sau au inchiriat garsoniere mai ieftine pe la periferie Proprietarii au primit de la primarie notificari, fiind avertizati de riscul la care se e3pun locuind in imobilele cu bulina rosie Proprietarii care locuiesc in blocuri incadrate in clasa ( de risc seismic au fost obligati sa declare ca isi asuma raspunderea si riscul pentru efectele seismelor (n cazul in care asociatiile de proprietari doresc consolidarea, trebuie doar sa#si dea acceptul si sa anunte primaria si, dupa caz, elibereaza apartamentele sau consolidarea se face cu ei inauntru 'upa obtinerea acordului, P+8 incheie cu fiecare locatar in parte un contract de finantare si instituie ipoteca statului pe locuinta respectiva pana la restituirea integrala a contravalorii lucrarilor de consolidare 'irectorul (nstitutului de )izica a Pamantului, *heorghe +armureanu, sustine insa ca nu este nici o graba in acest sens /,utoritatile nu trebuie sa intre in panica in ceea ce priveste consolidarea cladirilor, deoarece mai este suficient timp pana in "%-%1, ne#a declarat +armureanu A$onatii Centrului de Avertizare *eismica, neavertizati

Pe data de "7 octombrie "%%!, la ora "3;3! de minute si 3% de secunde, un seism cu epicentrul in 2rancea a zguduit regiuni intinse ale Romaniei Cutremurul produs la o ad<ncime de -%% de kilometri a avut 6#7 grade pe scara +ercalli in zona epicentrala si a fost resimtit la 8ucuresti cu intensitatea de 6 grade pe scara Richter 'esi a fost un cutremur cu magnitudine mare, abonatii Centrului de ,vertizare .eismica au aflat de cutremur o data cu toata lumea, adica in timpul producerii lui 'irectorul Centrului de ,vertizare .eismica, ,drian ,ilenei, a declarat atunci ca pagerele anticutremur ale abonatilor sai nu au dat, miercuri, alarma; /Pe 3 octombrie, dupa ce pagerele au semnalat un cutremur de $ grade pe scara Richter din 'obrogea, ne#au sunat abonatii si ni s#a cerut sa ridicam pragul de avertizare de la !,& la 6 grade (eri noapte 9"7 octombrie:, fiind un cutremur sub 6 grade pe scara Richter, alarma a fost declansata numai pentru personalul nostru 'upa cutremur, in urma telefoanelor primite, am revenit la pragul de avertizare de !,& grade1, a declarat ,ilenei in ziua urmatoare *eismele nu pot fi ascunse populatiei Centrul de ,vertizare .eismica al (nstitutului Rom<n de .eismologie ,plicata este destinat avertizarii seismice cu circa -"#"! de ore inainte de producerea unui seism ma5or (nitial, datele furnizate de acest sistem au fost folosite e3clusiv pentru uzul intern Pagina de pe (nternet a fost activata pentru populatie din data de "$ %- "%%$ si aici se fac estimari ale activitatii seismice pentru urmatoarele "! de ore, in zona epicentrala 2rancea si pe o distanta de -! %%% de kilometri in 5urul Romaniei (nitial, acesta era un proiect e3perimental care viza estimarea cu o precizie de 9%=, pentru o perioada de "! de ore, cutremurele din zona epicentrala 2rancea /0stimarile realizate de noi sunt bazate pe o metoda matematica, aplicata intr#un sistem de monitorizare unica in lume, care reuneste principii de seismo# dinamica, astro#fizica, electro#acustica si fizica nucleara Precizia metodei e cu atat mai mare, cu cat magnitudinea seismului care urmeaza sa se produca este mai mare >rebuie spus ca in cazul in care avem un caz de cutremur ma5or, de peste 7 grade de pilda, nu putem evita aparitia acestor date pe pagina, chiar daca cineva ne#ar soma sa facem acest lucru, deoarece datele intra automat in programa1, declara, la data aparitiei sistemului, ,drian +ilea, inginer de sistem in cadrul (nstitutului de .eismologie ,plicata Potrivit site#ului ??? fotonsas ro, activitatea de prognoza seismica desfasurata in cadrul parteneriatului (nstitutului de .eismologie ,plicata # Centrul de ,vertizare .eismica 8ucuresti trece, in aceasta perioada, de la stadiul de e3periment la cea de metoda automata de evaluare (n urma parteneriatului cu (nstitutul 6ational de Cercetare# 'ezvoltare pentru )izica Pamantului, rezultatele prognozei seismice sunt, in acest moment, confidentiale 1imitarea pa'u$elor postseism Pentru limitarera pagubelor postseism, (nstitutul 6ational de )izica a Pamantului a pus in functiune .tatia .eismica de la Plostina +inisterul 0ducatiei si Cercetarii @mpreuna cu ,mbasada *ermaniei la 8ucuresti au lansat oficial, pe data de "$ aprilie "%%$, prototipul pentru .istemul de ,vertizare .eismica @n >imp Real 90arlA Barning .Astem # 0B.:, destinat, @n prima faza, obiectivelor industriale si instalatiilor de interes national cu risc ma5or la cutremurele cu epicentrul @n zona 2rancea .tatisticile arata ca cele mai importante pagube produse de un cutremur sunt cele asa# zise postseism, provocate de incendii .tatia de la Plostina are rolul de a predictiona seismele mari in timp si de a opri functionarea principalelor sisteme de alimentare cu gaze sau altele care ar pune viata romanilor in pericol +armureanu2 Cutremur devastator dupa 2003 /Populatia trebuie sa isi mentina calmul, a afirmat +armureanu, deoarece un cutremur catastrofal, de peste 7 grade pe scara Richter, nu poate fi inregistrat in Romania pana in "%%6 6u e3ista motive pentru ca populatia sa intre in panica Un cutremur catastrofal nu este posibil in Romania pana in aprilie "%%6 si nu e3ista certitudinea unui astfel de seism nici dupa aceasta data 'upa aceea, nu stiu ce se va int<mpla, deoarece va actiona un nou sistem tectonic, declansat de (ndia#,frica, dar, in acest moment, este foarte important sa anticipam ce se va int<mpla pana atunci1, a declarat +armureanu, invitat special la sedinta de *uvern tinuta la o zi dupa cutremurul din octombrie "%%!

2005, anul dezastrelor IANUARIE

280.000 de morti 2005 a debutat cu primele informatii socante despre devastatorul seism produs la 26 decembrie 2004 in Oceanul Indian. Saptamani intregi autoritatile din zonele afectata de tsunami au numarat sute de mii de morti si disparuti. Comunitati intregi din Indonezia, Sri an!a, sudul Indiei si "#ailanda au fost complet distruse, iar peste 2$0.000 de oameni au fost ucisi. %alurile seismice au produs pagube c#iar si in &frica, la $.000 !m distanta, unde o persoana a fost luata de valurile seismice. a mai mult de un an de la distrugatorul seism, mii de oameni sunt inca dati disparuti. Cutremurul, al patrulea ca marime din ultimii '00 de ani, a durat '0 minute si a facut planeta sa vibreze mai multe saptamani dupa dezastru. APRILIE Incepe blestemul apelor in Romania a(t)area *anatuluia(+. &sa a fost supranumit timp de mai bine de o luna vestul tarii. ,rimul val de inundatii care a lovit crunt -omania la .umatatea lunii aprilie a lasat urme adanci/ 5 oameni au murit, aproape 0.400 au fost evacuati, peste 5.000 de case au fost distruse si 500 de !ilometri de drumuri au fost facute praf de furia apelor. Statisticile seci spun ca in total au fost afectate 010 de localitati din 2$ de .udete. In spatele lor sunt oamenii care nici dupa luni de zile nu si2au regasit linistea. Oameni care nu inteleg nici acum de ce le2a fost data toata viata peste cap. IULIE Odata intrata in a(tzodiaa(+ inundatiilor, -omania n2a mai fost iertata. ,u#oaiele si2au facut de cap si in lunile mai si iunie, dar in iulie au atins apogeul. ,este 530 de localitati din 04 de .udete au fost afectate. &u murit 24 de oameni, 0'.000 de case distruse, oameni ramasi doar cu #ainele de pe ei. Imaginile cu operatiunile spectaculoase de salvare au facut ocolul lumii/ copii salvati de pe acoperisurile caselor, batrani dusi spre a(tuscata(+ cu barcile. 4rama oamenilor care s2au trezit peste noapte fara agoniseala de2o viata nu i2a lasat indiferenti pe romani. In zonele sinistrate au a.uns tone de a.utoare, de la alimente de prima necesitate si apa pana la paturi si cizme de cauciuc. ,u#oaiele care au lovit fara mila in iulie nu au distrus numai case si gospodarii, ci au facut pagube importante si la nivel de infrastructura. Statisticile arata ca peste 0.000 !m de drumuri nationale, .udetene si strazi au fost afectate, '00 !m de diguri, 40 !m de canalizare si 40$ !m de retea electrica. AUGUST Luna e tremelor Seceta in Spania

5oc in ,ortugalia

Inundatii in &ustria

6#eata in 7lvetia

SEPTE!"RIE

#el mai distru$ator ura$an din istorie &nul 2005 a fost unul din cele mai distrugatoare din punct de vedere meteorologic pentru statele din sudul S8&. 8raganul 9atrina a distrus o mare parte a orasului :e; Orleans si a ucis '.0$0 de persoane si alti 4.000 de oameni sunt inca dati disparuti. ,este ',5 milioane de oameni au fost evacuati din calea furtunii care inca nu a.unsese la tarm. 4esi nu se anunta a fi un uragan ma.or, 9atrina s2a dovedit cel mai distrugator si scump fenomen meteorologic din istoria S8&. ,agubele estimate de autoritati depasesc 35 de miliarde de dolari. 8raganul s2a dovedit e<trem de costisitor si pentru societatile de asigurari. %alurile produse de uragan au distrus o mare parte a digurilor care aparau orasul :e; Orleans de apele 6olfului )e<ic si ale lacului ,ontc#artrain. Potopul% &a'ut din cer 8ltimul val de inundatii care a lovit -omania in anul trecut n2a iertat nici Capitala . Cele mai mari pagube s2au inregistrat insa in Constanta, unde pe strazi au curs valuri de noroi. "rei persoane au murit la Costinesti, iar simbolul statiunii, celebrul Obelisc, a fost facut una cu pamantul. Satul *arbulesti, .udetul Ialomita. &pele care au lovit cu furie la sfarsitul lunii septembrie n2au mai lasat aproape nimic in picioare. &sa arata satul vazut din elicopter/ apa a.ungea aproape pana la nivelul acoperisurilor, iar satenii disperati nici nu mai stiau de la cine sa astepte a.utor. "ilantul inundatiilor din Romania 2 5 valuri de inundatii= 2 00 de morti= 2 cateva mii de persoane evacuate= 2 peste 0$.000 de case distruse si avariate= 2 circa 4.000 de !ilometri de drumuri nationale, .udetene, comunale si strazi afectate= 2 sute de poduri complet distruse sau avariate= 2 sute de mii de #ectare de culturi compromise (#T(!"RIE Seismul care a ucis o $eneratie Cutremurul din $ octombrie din regiunea 9as#mir, impartita intre India si ,a!istan, a surprins pe toata lumea cu violenta sa/ seismul a masurat 3,6 grade pe scara -ic#ter. Conform autoritatilor pa!istaneze $3.050 de oameni si2au pierdut viata si peste 0,0 milioane de persoane au ramas fara adapost. 8nii au afirmat ca in seism a pierit o intreaga generatie din cauza zecilor de mii de copii care au murit. a(tIn zonele cele mai afectate a fost decimata o intreaga generatie. )a.oritatea victimelor sunt copiia(+, afirma generalul pa!istanez generalul S#au!at Sultan. )ulte din cladirile distruse de seism au fost scoli si spitale. !iracole sub ruine 4oua cazuri ale unor supravietuitori au facut incon.urul lumii. a 22 de zile de la producerea seismului pa!istanezul )o#ammad Saeed a fost scos viu de sub ruinele casei in care locuia. Saeed a fost salvat din intamplare de rudele sale care sormoneau molozul pentru a recupera ce mai putea fi salvat. *arbatul, care sufera de o boala psi#ica, e puternic traumatizat de e<perienta supravietuirii sub daramaturi desi, in mod miraculos, nu a suferi rani grave. :a>sa *ibi a uimit lumea medicala reusind sa supravietuiasca nu mai putin de doua luni sub ruinele casei sale. Se pare ca femeia a reusit sa reziste cu resturi de mancare si apa de ploaie. Cand a fost internata in spital femeia cantarea numai 25 !g, nu mai putea vorbi, iar musc#ii i se atrofiasera in pozitia in care a fost gasita.

Comentarii asupra metodelor de supravietuire in cazul unor seisme ma.ore


)adalin Coman, 4irector "e#nic ,opp ? &sociatii In randurile ce urmeaza incerc sa sensibilizez opinia publica in ceea ce priveste planul de masuri imediate si de supravietuire in cazul unui cutremur ma.or. 7ste necesar ca fiecare persoana, fiecare familie sa cunoasca acele procedee care pot salva vieti. Citeste deci mai departe si imagineaza2ti ca trebuie sa le aplici acasa si impartaseste concluziile parintilor si copiilor tai. )ulte dintre aceste metode sunt cuprinse in manuale si carti de specialitate, iar aplicabilitatea lor nu intodeauna a avut rezultatul asteptat. -egula numarul ' in cazul acestor situatii nedorite este/ 6#emuiti2va@ ,rote.ati2va si prindeti2va de un element greu sau fi<@ 4ar un anume 4oug Copp, seful Salvarii si )anagerul pentru dezastre al 7c#ipei &mericane Internationale de Salvare A&-"IB, incearca sa contrazica e<perienta acumulata de decenii in acest domeniu. )ulte dintre concluziile acestui domn sunt discutabile si voi incerca sa mediez, in limita spatiului, acest lucru. In 2004 acesta a socat prin teoria pe care o sustine/ M-am tarat in interiorul a 875 de cladiri prabusite, am lucrat cu echipe de salvare din 60 de tari, am fondat echipe de salvare in mai multe tari si sunt membru a mai multor echipe de salvare din diferite tari. Prima cladire in care am intrat a fost o scoala in Mexico it!, in timpul cutremurului din "#85. $oti copiii erau sub bancile lor. %iecare copil a fost &drobit. 'r fi putut supravietui daca s-ar fi intins (os, lan)a bancile lor, pe culoarele dintre banci. 'celor copii li s-a spus sa se ascunda sub ceva. and cladirile s-au prabusit, )reutatea tavanelor care au ca&ut pe obiectele de mobilier le-au &drobit pe acestea din urma, lasand un spatiu sau vid lan)a ele. 'cest spatiu este ceea ce eu numesc *triun)hiul vietii+. u cat obiectul e mai mare, cu atat e mai puternic si se va compacta mai putin. u cat obiectul se va compacta mai putin, cu atat va fi mai mare vidul ,)olul- si cu atat mai mare probabilitatea ca persoana care foloseste acest )ol nu va fi ranita. .ata viitoare cand priviti cladiri prabusite, numarati *triun)hiurile+ pe care le vedeti formate. /unt peste tot.0 7 adevarat ca salvatorii sunt instruiti sa descopere aceste spatii mai putin afectate pentru a cauta supravietuitorii, dar :I)7:I nu poate sa le stabileasca cu precizie, in fazele premergatoare seismului. 1n "##6 am facut un film care a demonstrat metodolo)ia mea de supravietuire ca fiind corecta. 'm prabusit o scoala si o casa cu 20 de manechini inauntru. 3ece manechini s-au *aplecat si acoperit+ si "0 manechini i-am folosit in metoda de supravietuire *triun)hiul vietii+. .upa ce cutremurul simulat a avut loc, am intrat printre daramaturi in cladire pentru a filma si a centrali&a re&ultatele care au aratat ca4 ar fi fost 05 supravietuitori pentru metodele cu *aplecat si ascuns+. 'r fi fost mai probabil "005 supravietuire pentru oamenii care ar fi folosit metoda mea, *triun)hiul vietii+. $estul mentionat are o particularitate definitorie si anume prabusirea a fost de tip *sand6ich+. /talpii de re&istenta au fost slabiti intentionat si cu a(utorul unor cabluri si a unor utila(e au tras simultan de acestia. Planseele s-au prabusit instantaneu, unele peste altele, ca feliile intr-un sand6ich. in realitate dinamica miscarilor seismice conduce, de re)ula, la un colaps pro)resiv al cladirilor. 7xista intr-adevar cladiri ,din beton fara armatura, slab armat sau cele din &idarie simpla si netesuta- care sunt susceptibile la prabusiri tip *sand6ich+ dar pe acestea le consider ca&uri particulare.0

4ougg Copp sfatuieste si noi contrazicem/ 'B Oricine care pur si simplu Cse apleaca si se acoperaD cand cladirile se prabusesc, este zdrobit si ucis. 4e fiecare data, fara e<ceptie. Oamenii care se prote.eaza sub obiecte, precum birouri sau masini, sunt intotdeauna zdrobiti. In cazul cladirilor din zidarie si acolo unde e<ista plansee usoare, aceasta CregulaD este contrazisa in totalitate, iar in cazul cladirilor din beton armat poate fi discutabila. 2B Cainii, pisicile si copiii mici sunt uneori in mod natural g#emuiti in pozitia fetala. Si tu ar trebui sa faci la fel in caz de cutremur. 7ste un instinct de supravietuire natural. ,oti supravietui intr2un mic gol. 4u2te langa un obiect, langa o canapea, langa un obiect mare si voluminos, care se va comprima intr2o oarecare masura, dar care va lasa un gol langa el. 5orurile de specialitate din &merica si Eaponia contrazic aceasta metoda in baza unor statistici. 0B 4aca esti in pat, pe timp de noapte si apare un cutremur, pur si simplu rostogoleste2te .os din pat. 8n vid de siguranta va e<ista in .urul patului. Fotelurile pot obtine o rata mai mare de supravietuire in cutremure daca pun un semn pe spatele usii fiecarei camere, spunandu2le ocupantilor sa se intinda pe podea, langa baza patului, in timpul unui cutremur. &ceasta regula poate fi amendata din multe privinte/ :u face referire la soliditatea patului G pentru ca atunci cand este foarte usor si putin rezistent nu are nicio importanta daca esti sub pat sau langa acesta. Structura de rezistenta a #otelului este, de asemenea, importanta in aceeasi masura ca si mobilierul, candelabrul, tablourile, obiectele de decoratiuni care, de multe ori, au facut victime la fel de numeroase. 4B 4aca apare un cutremur in timp ce te uiti la televizor si nu poti scapa usor iesind pe geam sau pe usa, atunci intinde2te .os si g#emuieste2te in pozitie fetala, langa canapea sau un obiect mare. 4aca ai aptitudini de atlet, sunt convins ca ti2ai imaginat ca vei a.unge afara din trei miscari. 7 adevarat ca in conditii normale ai face acest lucru in foarte putin timp, dar... miscarea de Cdu2te2vinoD a pardoselii face ca viteza de inaintare, performantele in alergare, sa se reduca cu circa $0H, in functie de greutatea ta. in concluzie este e<clus sa fugiti spre usa, nu sariti pe fereastra, nu alergati spre scari si nu folositi liftul. 5B "oti care se prote.eaza sub usa de la o intrare cand cladirea se darama sunt omorati. 4aca stai sub o usa de la o intrare si tocul usii cade inainte sau inapoi, vei fi zdrobit de tavanul de deasupra.4aca tocul cade in parti, vei fi taiat in doua de intrarea usii. in oricare din cazuri, vei fi omorat. Si aceasta CregulaD se impune a se nuanta. 7 adevarat ca, daca buiandrugii usilor sau grinzile sunt CsuferindeD, din cauza cutremurelor anterioare, sau daca buiandrugii sunt realizati doar dintr2o simpla scandura, asa cum se intalneste frecvent la cladirile tip vila, nu sunt multe sanse sa supravietuiesti. "oate acestea sunt cazuri particulare si nu pot fi transformate in adevaruri general valabile. in S8&, de cativa ani, a fost anulata recomandarea de a te adaposti in tocul usii din motivul ca usile care se utilizeaza acolo, mai nou, nu sunt incastrate in zid, ci doar aplicate. 6B )ergeti langa zidul e<terior al cladirilor sau in afara lor daca este posibil G este mult mai bine sa fii langa e<teriorul unei cladiri decat in interior. Cu cat esti mai in interior fata de perimetrul e<terior al cladirii, cu atat este mai mare probabilitatea ca drumul tau de scapare sa fie blocat. Ce se poate afirma, in baza mult mai multor e<periente, este faptul ca in e<teriorul cladirii, in imediata vecinatate, riscul sa devii victima este foarte mare. 3B &m descoperit, in timp ce ma taram inauntrul unei institutii ziaristice si al altor institutii cu multa #artie, ca #artia nu se taseaza. Se gasesc goluri mari in .urul teancurilor de #artie. )ulte din metodele acestui domn pot fi catalogate drept constatari pe cazuri particulare si nu pot fi ridicate la rang de regula. 4ar, totodata, nu pot afirma ca manualele ce cuprind te#nici de supravietuire nu pot fi amendate.

Sa aveti siguranta ca, odata cu fiecare eveniment, se fac verificari ale metodelor consacrate si nu picati in capcana declaratiilor gen CFancuD.

$art)Huake Irote; AltC Irote; sorinso" Irote; Pai ar cam tre.ui sa e&iste o concentrare de cutremure, sau o tendinta de mi!rare spre o anumita adancime, si e"enimente cu ma!nitudini ce"a mai mari, de 4-5 si c)iar peste 5,0. stii..urmarind e"olutia ma!nitudinilor din 2:40 s-ar putea ca parerea ta sa fie "alidata de realitate , dar ce ma fac cu 2:77.......iar "*ucaria" din 2::0 este atipica rau.....Cred ca depinde de ce placa si din ce directie "ine....S-ar putea spune despre unul dintre cele ' tipuri de cutremure 5manifestare spre ,$, spre S-, am.ele directii simultan6 ca are un comportament mai "predicti.il"+ cele ( seisme din 2::0 nu au le!atura cu cele de acum, au fost !enerate de alta placa decat cea a marii ne!re care !enereaza actualele seisme pana in (0(( sau (0(4. sunt de aceeasi parere ca ce s-a intamplat in 2::0 a a"ut alta cauza....,u sunt !eofizician..de aceea intre.J Am reusit cu a*utorul e&plicatiilor lui Sorin sa pun pe ta.la o "ersiune tridimensionala a microplacii din cur.ura Carpatilor, pe care am trecut adancimileK anii Kdirectia principala de manifestare a cutremurelor, numai peste 7,0 %...este interesant rezultatul......stiu si am inteles ca acum, suntem su. efectul celeilalte placi 54area ,ea!ra6...se "ede destul de usor ca efectul ma*or al unui cutremur este mai de!ra.a spre S-...nimeni n-a zis ca seismele din 2::0 au "re-o tan!enta cu ce "a urma... #odo, actiunea placii africane poate determina cutremure cu ma!nitudine ma&ima de ,5- ,7 pe scara %ic)ter, fapt do"edit de cutremurul din '0 mai 2::0. <n astfel de e"eniment, de fapt, nu ar fi c)iar o e&ceptie, se pare ca s-a mai intamplat in trecut sa apare seisme "rancene de ma!nitudine in *ur de ,5 c)iar si ,7 !rade in perioade care ar fi tre.uit sa fie caracterizate prin actiunea dominanta a placii Africane. ,e intereseaza, de fapt, e"enimentele mai mari de ,7 !rade pe scara %ic)ter, intensitate ma&ima cel putin -III pe scara 4ercalli care sunt !enerate in perioadele cand domina actiunea .locului Asiatic si a microplacii 4arii ,e!re. Se pare ca in astfel de perioade, su. actiunea acestui "cuplu de forte", se !enereaza un fel de forfecari si deformari in "olumul litosferic, care aduc ni"elul stressului 5care, dupa ultimele teorii, se acumuleaza de fapt in mod continuu6 la "alori critice, suficiente pentru declansarea de cutremure mai importante, cu ma!nitudini in *ur de 7,0 sau c)iar peste aceasta "aloare. Cica -rancea se rupe ca un stalp supus la niste forte de torsiune, un !en de rasucire, zicea mai demult nea 4armureanu J Cica niste e&perimente facute la centrul lor de fizica la 4a!urele au aratat ca un stalp, in fine, o .ucata de roca dura, supusa unor forte de compresiune foarte mari, inainte sa se rupa cu totul, sufera niste fisuri mici care cresc pro!resi". 4armureanu numea respecti"ele fenomene drept rupturi preliminare care, deci, preceda ruptura ma*ora 5principala6. Si cu cat ar trece mai mult timp din momentul aparitiei rupturilor minore, cu atat cutremurul principal "a fi mai puternic JJJ

Seism puternic n Chile

Un seism de 6,7 grade, produs n Oceanul Pacific, a fost resimit pe coastele statului Chile, a anunat duminic Institutul american de Geofizic !picentrul cutremurului, care s"a produs la ora #$ #% G&' ()# #%, ora *om+niei,, a fost localizat la )-# de .ilometri nord/nord"est de ora0ul 1ntofagasta 2eocamdat nu au fost semnalate e3entuale 3ictime sau pagu4e materiale, iar oficialii au precizat c nu a fost declan0at o alert de tsunami Un seism de 7,7 grade, produs la )5 noiem4rie n nordul rii, a pro3ocat moartea a dou persoane 0i rnirea a )6 ###, precum 0i pagu4e importante

Cutremurul din &sia de Sud a avut 1 grade pe scara -ic#ter si a facut 20.000 de victime
1utor7 1delina *adulescu 8 2ata7 9$ 2ec 9##5 :umarul 3ictimelor cutremurului si al 3alurilor seismice care s"au a4atut asupra 1siei de ;ud creste de la o ora la alta Ultima statistica, realizata pe 4aza unor e3aluari oficiale din cele sase tari afectate de seismul de $,% grade pe scara *ichter arata ieri, dupa amiaza, circa 9- ### de morti ;unt luati in calcul si cei dati disparuti :umarul lor ar putea creste si mai mult in aceste zile, fiind preconizata chiar o depasire a celui mare dezastru natural cunoscut pana acum " cel din Chile, din )%6#, cand au murit -# ### de oameni in urma unui cutremur de %,6 grade pe scara *ichter

89 sends life savin) supplies to 9!r)!&stan earth:ua;e victims


20 GanuarC (008 Ln ,e? MearNs #aC t)ree separate eart)Ouakes, t)e lar!est ?it) a ma!nitude of 5. on t)e %ic)ter scale, struck t)e central Asian repu.lic of 9Cr!Czstan. Almost a t)ousand families, 5,'00 people, ?ere made )omeless and are still in need of )umanitarian support. Pars) ?inter conditions )a"e seen temperatures in t)e affected areas fall to as lo? as minus (0 de!rees Celsius. Alt)ou!) t)ere )a"e .een no deat)s reported so far sur"i"ors are in ur!ent need of temporarC s)elter, and t)e 1o"ernment of 9Cr!Czstan )as appealed for international assistance t)rou!) t)e <nited ,ations 5<,6. An appeal for assistance ?as issued on 4t) GanuarC. <r!entlC reOuested items include food aid, .uildin! materials and tents. In response, #3I# ?ill t)is ?eek flC out 400 Q?interisedN tents from our ?are)ouse in #u.ai. 0)e tents are suita.le for use in )ars) ?inter conditions and can eac) accommodate up to adults. 0)e 4inistrC of $mer!encies, ?it) t)e support of t)e <,, ?ill distri.ute t)e ?interised tents to t)e ?orst affected districts of 9ara-Suu, 9ookat and Alai in sout)ern 9Cr!Czstan. 0)e estimated cost of our response, so far, amounts to R200,000. S)a)id 4alik, t)e 4inister for International #e"elopment, said; @0)e li"es of t)ousands of people )a"e .een turned upside do?n and eart)Ouake sur"i"ors are in desperate need of life sa"in! supplies. 0)ose made )omeless in 9Cr!Czstan are most at risk from t)e freezin! conditions and t)atNs ?)C t)e <9 is sendin! out 400 ?interised tents. @It is !ood ne?s t)at so far no one )as died and I )ope ot)er donors ?ill come for?ard and offer t)eir support to t)e <,Ns appeal.A $ac) tent can accommodate up to si& people and t)eC ?ill remain in t)e countrC to .e used in future emer!encies. Gason 7ane, t)e Pead of #3I# in t)e 9Cr!Cz %epu.lic said; @0)is is a "erC timelC response and pro"ides t)e most needed items. 0)e President of t)e 9Cr!Cz %epu.lic )as .een informed a.out #3I#Ns )elp and passes on )is personal t)anks to t)e <9 1o"ernmentA

)*r$*'stan +acts
Population7 6 9 million <=rg=zstan is the second poorest countr= in Central 1sia >ith a per capita G2P of ?659 5-@ of people li3e in po3ert=

,+I, -or.in$ to reduce po&ert* in )*r$*'stan


#3I# )as .een acti"e in t)e 9Cr!Cz %epu.lic since 2::7 and currentlC !i"es R7 million a Cear in direct aid. Lur ?ork is focused around impro"in! political accounta.ilitC, makin! pu.lic ser"ices more efficient and )elpin! to tackle PI- and AI#S. Ie ?ork "erC closelC ?it) t)e Iorld Sank, t)e $C, "arious <, a!encies, and ot)er or!anisations to )elp t)e 1o"ernment of 9Cr!Czstan meet t)e 4illennium #e"elopment 1oals. Lur pro!rammes pro"ide direct support to assist t)e 9Cr!Cz people impro"e t)eir li"in! standards, )a"e clean drinkin! ?ater and )elp impro"e t)e OualitC of )ealt)care ser"ices.

*valanse ++++
Pericol de avalanse in muntii Bucegi
de 2 & HotNews.ro ;+m4t, )9 ianuarie 9##$, )#7-9 Ultima ora

Incalzirea usoara a 3remii sporeste riscul producerii unor a3alanse ;al3amontistii a3ertizeaza turistii care au ales sa isi petreaca >ee.endul la munte, sa nu se a3entureze Potri3it *ealitatea 'A, zonele cu risc sunt Aaile Caraimanului, &orarului, Costilei si Cer4ului

Despre avalanse
(comentarii la un mesaB de pe 1lpinet, de 2inu &ititeanu

2espre a3alanse nu 3om sti niciodata destule Cea mai 4una aparare este sa fim prudenti, sa le e3itam, nu sa le declansam CPlecand din Curmatura, poteca spre 1scutit era eDtrem de 4ine 4atuta, Cadancita in zapada si numai 4una de mers 1m inaintat cu repeziciune Cpana in punctul unde indicatorul spune ca mai sunt )")/9h pana la Crefugiu dupa care surpriza, am aBuns la un 3alcel unde urmele dispareau C4rusc, semn ca nu mai trecuse nimeni pe acolo in acea zi, desi as fi CBurat ca au plecat o gramada pe acest traseu Inaintarea a de3enit mai Cdificila in momentul in care drumul o ia direct in sus, dar zapada mi Cs"a parut eDtrem de sta4ila si sincer nu cred ca era posi4ila o Ca3alansa G2 Cei mai multi dintre cei care au declansat o a3alansa au fost increzatori ca si tine Caci am tot scris ce se precizeaza in re3iste si carti7 &area maBoritate a a3alanselor cu 3ictime umane (eDceptand a3alansele catastrofale, sunt declansate de 3ictime E Ceea ce ziaristii si marea masa a oamenilor nu stiu si nu cred Inclusi3 unii profesori uni3ersitari ce predau studentilor lor si lectii despre a3alanse

Czapada mi s"a parut eDtrem de sta4ila 'i s"a parut E 2ar ai facut o sectiune ca sa studiezi straturile, adeziunea dintre ele F ;tiai cum e G patul H zapezii F Care e adeziunea zapezii la el F ;i nu te"ai intre4at la un moment dat (cand ai aBuns la acel 3alcel ,, de ce urmele dispareau 4rusc F Caci eu " care am moti3e sa afirm ca stiu multe (:U 'O'UI E, despre a3alanse, gasesc doua posi4ile eDplicatii7 ) Cei care au facut urmele si"au dat seama de pericol si s"au intors de acolo, 9 urmele de urcare/co4orare au fost mai apoi acoperite de o a3alansa Pro4a4il ca a fost prima 3arianta, caci atunci cand o a3alansa acopera urmele, asta se 3ede 2ar nu intotdeauna, a3alansele din ianuarie nu prea lasa deni3elari, mai ales daca placa e recenta si se pul3erizeaza, nu se sparge in 4locuri Pe de alta parte "si din re3iste si din relatari ale colegilor sal3amontisti" stiu ca daca 3ezi urme (de schiuri/de 4ocanci ,, acest fapt nu e o do3ada ca nu e pericol Un eDemplu 7 *e3ista J:eige et 13alanchesJ editata la Greno4le ( le am pe toate din K%7 incoace E,, are o ru4rica J'emoignageJ (&arturie, Un supra3ietuitor relateaza ca au plecat doi schiori pe rand si au aBuns cu 4ine dincolo de zona ce parea un pic suspecta 1 plecat a3alansa cu al -"lea I"au sal3at cei doi de Bos si cel ramas sus E :"au murit toti tra3ersand grupati 3alcelul periculos" cum stiti ca s"a mai intamplat pe la noi ;i lui CuDi pe 3alcelul ucigas din *etezat i s"a parut sigura 1ltfel n"ar fi hotarat Jfac o co4orare ca"n 1lpiJ" ultimele lui cu3inte 2ar nu stia ca acea zapada care parea sigura, are un JpatJ de gheatza, ce se formeaza de o4icei dupa prima ninsoare prin dezghet/inghet 1sa era si in octom4rie 9##6, cand un grup de cluBeni din sectia uni3ersitara a C1* am urcat pe acolo intr"o tura In &emoriam 1m urcat pe cele doua fasii accesi4ile dintre Jto4oganulJ de gheata si Bnepenii ce margineau 3alcelul ( a se 3edea pozele aneDate ,

Crucea lui CuDi si culoarul ucigas

Pe langa to4ogan

Urcand culoarul

In toate materialele despre a3alanse e scris ca 3aile de a4rupt si multe fetze, in lunile de la inceputul iernii sunt periculoase, caci straturile de zapada, mai ales daca a nins cu 3ant, se leaga mai incet decat in fe4ruarie" aprilie &ai ales cele nordice :u mai eDplic aici de ce *eamintesc ce a spus 'oma Loerescu in ianuarie )%75 4aietilor condusi de &isi ;zalma care parcurgeau &eridionalii7 J&are atentie la fetzele si culoarele nordice ! 2O1* I1:U1*I! J EEE ;i dupa cate3a zile, la Podragu au murit doi dintre ei In materialul amplu J13alanseleJ de pe site"ul meu (sunt si pe site"ul 1lpinet, am eDplicat de ce 1m eDplicat si multe altele !Dista situatii cand suntem o4ligati sa tra3ersam o zona mai periculoasa, caci nu a3em alta 3arianta 2e eDemplu, cand te prinde o ninsoare pe o creasta de munte si n"ai mai multe 3ariante 'oma Loerescu mi"a po3estit ca isi facusera 4i3uacul in ;aua Puha (;cara, si a nins mult toata noaptea :"au a3ut curaB sa plece in nici o directieM au asteptat acolo - nopti si apoi au plecat cu mari emotii, cu pasi mari, la distanta mare unul de altul si calcand in aceleasi urme, adica sa nu taie zapada 2eci in astfel de situatii a4ordam zona suspecta cu maDime masuri de precautie :u le mai repet 2ar cand a3em o 3arianta mai sigura, de eD a urca in Creasta Pietrei Craiului pe 'urnu, nu direct spre Af 1scutit sau spre ;aua Padinei Inchise, e mai 4ine sa alegem 3arianta mai putin periculoasa &ai ales ca si de pe 'urnu a3em acelasi peisaB, poate si mai frumos Pe acolo ne poate aButa o semicoarda/cordelina, ne asiguram la ca4lurile de pe traseu ( le 3edem sau le cautam su4 zapada, sau la Bnepeni grosi ;au macar ii asiguram pe coechipieri 2espre a te lega sau nu in coarda la tra3ersari de 3alcele/fetze, am facut sinteze din literatura alpina ;igur ca spre 1scutit au urcat (si 3or urca inca multi, oameni fara sa fi declansat o a3alansa Unii " din inconstienta" chiar pe zapada JreaJ 2ar acesta nu e un argument, cum nu e nici cel cu urme eDistente, cum am eDplicat mai sus Napezi )##@ sigure nu poti afla in anumite zone din Piatra Craiului, Lucegi, Oagarasi ! greu sa depistezi mai ales parsi3ele Jplaci de 3antJ , in special cand sunt acoperite de un strat de zapada proaspata Poti gasi zapezi sigure in ture prin munti G 4lanzi H pe care eu cu &arlene ii preferam in ianuarie mai ales 2ar desigur ca nu tuturor le dau satisfactii astfel de ture ;i desigur ca nu se poate astepta luna martie, cand zapezile sunt mai sta4ile &ai ales ca cei mai multi isi pot lua li4er intre Craciun si 1nul :ou 2ar si in aceste perioade" sau mai ales in acestea" in 4alantza numita Jalpinism de iarna H e 4ine sa punem mai multe greutati in talerul JprudentaJ decat in talerul JcuraBJ Ca sa nu se dezechili4reze in directia nedorita *eamintesc faptul ca in toate cartile e scris ca in Bur de $#@ din a3alansele cu 3ictime umane sunt a3alanse cu placi de 3ant( PplaQue a 3entC sau PplaQue a neigeC , PRind4rettC, P>ind sla4C, 2esigur declansate de 3ictime ce au rupt acele placi eDtrem de fragile O stiu si din eDperienta proprie E ;i reamintesc faptul ca doua din situatiile Ja3alansoaseJ ( termen din franceza,

sunt in general stiute7 " dupa ninsori in cantitate mare (a3alanse in plina iarna, " dupa/prin incalzirea 4rusca sau semnificati3a a 3remii (a3alanse de prima3ara, dar ca cea mai periculoasa si mai putin cunoscuta situatie e 7 " 2upa ninsori in cantitate mica 21* CU A1:' E 1s putea da multe eDemple din muntii nostri 1m si dat multe in materialul amintit, mai ales eDemple mai 3echi Caci despre cele mai recente e mai delicat de 3or4itM se o4isnuieste sa se escamoteze ade3arul, sa se spuna ca Ja fost caz de ghinionJ In tarile alpine se spune ade3arulM din el pot in3ata altii, ade3arul aButa ca altii sau mai putini sa nu faca aceleasi greseli Inainte de a incheia, mai redau un fragment din ce am scris cu 9"- ani in urma intr"un articol 7J1ccidente in muntiJ 7

2I: P1C1'! U:II '*!LUI! ;1 C121, P!:'*U C1 1I'II ;1 I:A!'! Seming>a= 1IPI:I;&UI !;'! U: ;PO*' P!*ICUIO; Ralter <argel ( prima propozitie din primul capitol al cartii sale7 J1lpinismJ, )%$) , 1IPI:I;&UI :U ! U: ;PO*' 1'1' 2! P!*ICUIO; CU& O ;U;'I: I!G!:2!I! '!;U'! I: TU*UI IUI, 21* ! 12!A1*1' C1 C!I &1I G*!U !;'! ;1 I:CS!I CU LI:! P*I&II 5"6 aniE Iionel 'erra= 1lPI:I;&UI 1*! *!GUII ;'*IC'! 21* I1 9# 2! 1:I CI:! 'I:! ;!1&1 2! 'O1'! *!GUIII!F Iionel 'erra= 1"'I 1;U&1 *I;CU*I P*!1 &1*I ;I P*!1 2!;!, !;'! U: TOC C1*! :U PO1'! 2U*1 &UI' 'I&P ;1 *I;'I, 21* CU &1;U*1E Iionel 'erra= 1IPI:I;&UI I:C!P! I: CIIP1 C1:2 1;C!:;IU:!1 U:UI &U:'! 2!AI:! P!*ICUIO1;1 P*I: *!II!O ;1U CII&1' *oger Orison"*oche O1*1 *I;CU*I, :U ! IUP'1, O1*1 IUP'1, :U ! AI1'1 :ansen !UPU:!*!1 I1 P*I&!T2II :U CO:;'I'UI! OLI!C'UI TOCUIUI, 21* O1C! P1*'! 2I: TOC Iionel 'erra= :I&IC :U *!U;!;'! 1COIO U:2! :U !UI;'1 PU'I:1 A1:I'1'! :ietsche 2O1* P*I:'*"O 21*UI*! 'O'1I1 ;! :1;'! 2I: ;I:! :1A1I:IC1 OO*'1 ;chiller 1IPI:I;'UI C1U'1 2IOICUI'1'!1, P!*ICOIUI, 21* !I1LO*!1N1 ;I ;'*1'!GI1 ;I '!S:IC1 :!C!;1*1 2!TUC1*II P!*ICOIUIUI ;I I:AI:G!*II 2IOICUI'1'IIO* *oger Orison"*oche :U ;U:' U: '!&!*1*E A1I 2! C!I C1*O*1 P! &U:'!, O*IC1 I! !;'! ;'*1I:1M1;'1 I:;!1&:1 C1 ;U:' I:CO:;'I!:'I Ralter Lonatti C!I &1I LU:I 1IPI:I;'I ;U:' C!I I: AI1'1 *einhold &essner

I&PO*'1:' I: 1IPI:I;& !;'! ;1 '*1I!;'I &UI' Iuiz 'ren.er ( atrait %7 ani, ;e pare ca toate cele de mai sus sunt ade3arate, desi unele se contrazic Oricum le luam, stim ca pe munte sunt si 3or fi accidente, atat in alpinism/catzarare , cat si in drumetiile de iarna (dar si de 3ara , Important e ca toti cei care a4ordeaza &untele intr"un fel sau altul, tre4uie sa se pregateasca, sa se echipeze si sa se comporte in asa fel incat riscul de accident sa fie cat mai mic Caci riscul pe munte eDista, ne insoteste ca o um4ra, ca si in 3iata !l este prezent din clipa cand am 3enit pe lume Pentru alte multe despre a3alanse in cap )# din site"ul http7//>>> dinumititeanu 3D ro

V (9##6"9##6, " Clu4ul 1lpin *oman " ;ectia Uni3ersitara CluB

". 'valanse <n

arpati

1eneralitati despre a"alanse si e&emple tra!ice din Carpati. 4otto ; ,atura nu stie de !luma, ea este !ra"a, se"era si are intotdeauna dreptate. #efectele si !reselile sunt de fiecare data ale omului. 1oet)e A"alansele sunt fenomene naturale care sunt reprezentate de alunecarea pe pante muntoase a unor mase de zapada, in anumite conditii si din anumite cauze. A"alansele de pietre sunt de dimensiuni mai mici, iar cele cu pamant se numesc "alunecari de teren". 4a*oritatea a"alanselor de zapada nu sunt declansate de oameni. #ar despre acestea nu se scrie in ziare, nu se "or.este, nu sunt cunoscute decat de specialistii care le studiaza. Se scrie si se "or.este 5 in fel si c)ip J 6 doar cand ele fac distru!eri sau cand se soldeaza cu "ictime. #ar este demonstrat statistic faptul ca marea ma*oritate a a"alanselor cu "ictime umane 5 e&ceptand catastrofele J6 au fost declansate de oameni, de "ictime. 4ulti "or replica indi!nati; "iarasi mortul e de "ina+" #in pacate da, acesta e crudul si tristul ade"ar J $milian Cristea spunea; "$&ista o sin!ura metoda si!ura de a scapa de o a"alansa; sa n-o cauti, sa n-o declansezi". Sa n-o cauti; adica sa nu te duci pe munte cand e pericol de a"alanse sau sa nu a.ordezi zone cu pericol. Sa n-o declansezi; sa nu rupi aderenta zapezii la sol sau aderenta intre straturi, cand aceasta aderenta e in ec)ili.ru insta.il. 2. A"alanse spontane, cu cauze naturale. Asadar ma*oritatea a"alanselor nu sunt declansate de oameni. In functie de o serie de factori, sunt zile in munti cand a"alansele pornesc sin!ure una dupa alta, "om "edea mai apoi cand, de ce si cum. #aca le pri"im de aproape, dar dintr-un loc si!ur, ele ofera un spectacol "izual -uneori si sonor- de neuitat. Si fascinant si terifiant. Pri"ite de la distanta, mai ales cand sunt mici si silentioase, ele par .anale, nepericuloase. Si de fapt sunt nepericuloase daca nu se afla oameni, animale, constructii in calea lor. Aceste a"alanse, atat cele "de prima"ara" , cu zapada umeda, !rea, cat mai ales cele din plina iarna, cu zapada proaspata, uscata, ninsa in cantitati mari, pot fi in !eneral 5 I, 1$,$%A7 J 6 pre"azute si e"itate de catre cei care au cunostinte temeinice despre iarna in munti, din carti, re"iste, relatari orale sau mai ales din e&perienta acumulata in ture comune cu "eterani in domeniu. #ACA acei "eterani e&plica, spun ce !andesc pri"ind, zapada, sapand in ea. Caci daca de e&. cine"a a parcurs Creasta 3a!arasului iarna 5corect e "a parcurs" nu "a tra"ersat" J 6 -c)iar si de mai multe ori- doar pe urmele unor "eterani, nu a in"atat mai nimic J ,u poate spune ca are

e&perienta, ca a de"enit "eteran. Caci a parcurs creasta doar cu musc)ii, nu si cu capul J ,u a !andit el, nu el a "citit" zapadaT au facut-o altii pentru el J L a"alansa declansata spontan 5autodeclansata 6 uriasa pentru muntii nostri 5 au fost desi!ur sute, mii, dar nu le stim6 a "maturat" in iarna anului 2:5' ca.ana "%adu ,e!ru" din Piatra Craiului, ridicataKconsolidata in 2:'( de entuziastii mem.rii ai A#4I% 5 care nu doar A#4I%-au muntii, ci si construiau ca.ane, ca si alte clu.uri montane, "campioni" fiind S9--ul J6. Se afla acolo unde acum este 5 in apropiere6 %efu!iul 1rind. #in fericire , in acel moment nu se afla nimeni in ca.ana, dar ca.anierul 5 nu e .anc J6 a fost purtat prin tri.unale pentru... disparitia in"entarului J 0ot a"alansele au distrus %efu!iul de su. 4oldo"eanu 5 din -alea %ea, era copie a celui aflat la Caltun 6 si cel din Caldarea superioara a -aii -istea 5 era ca cel din Curmatura Uarnei, distrus si el dar cu o importanta contri.utie a unor ne-oameni6. Iar mai apoi, %ef. Sal"amont de la Sam.ata. Cel nou, refacut, se afla acum pe alt amplasament, mai si!ur. Iata alte do"ezi ca nici sal"amontisti e&perimentati nu pot calcula intotdeauna care loc e si!ur J -om re"eni J 4ai *os de Ca.ana 0urnuri din 4untii 3a!arasului 5 cei mai "a"alansosi" ai nostri 6, o a"alansa mult si diferit comentata, pornita dinspre 4uc)ia 0aratei, a surprins in padure 5 J 6 la tra"ersarea unui culoar, un !rup care "inota efecti" prin zapada pufoasa si adanca si peste urme de a"alanse proaspete" 5%P 22KV88 6. -om re"eni la ea. In iarna anului 2: ', 5 eram tanar medic de tara6 cand ma intorceam cu felcerul meu de la "accinarea micutilor din catunul -alea 3iadului de su. 0i.les, o a"alansa trosnind cumplit pe o panta defrisata 5J6, ne-a o.li!at la o !oana cu "iteza disperarii. Suflul ei "cald" si numarul de zile consumate de tzapinari pentru a de!a*a linia ferata forestiera 5acum e drum auto 6 , ne-au demonstrat ce noroc am a"ut. #ar si prezenta de spirit; iam zis lui ,ea Costineanu, tra!andu-l de mana ; "Pai J" Caci el pri"ea ca prostul a"alansa ce "enea spre noi. Asa a relatat in ziarul re!ional un in"atator ce aflase po"estea. 1andind acum la acea prima a"alansa "a mea", o iau si o dau ca e&emplu ca pericolul nu este numai la mari altitudini si ca nu doar pantele inier.ate sau cu inclinatie mare sunt periculoase. -om mai da e&emple de a"alanse mici si uci!ase. (. A"alanse pro"ocate de oameni. Cum spuneam. ma*oritatea a"alanselor pornesc sin!ure. Insa A-A7A,S$7$ SL7#A0$ C< -IC0I4$ S<,0 #$ LSIC$I #$C7A,SA0$ #$ LA4$,I, de re!ula de cei in cauza. -om da statistici . $&presia "i-a surprins o a"alansa" e de cele mai multe ori ine&acta, do"edeste incompetenta celor care spunKscriu asta. Sau, daca sunt competenti, fac afirmatia asta pentru a prote*a familiile celor in cauza. #aca nu "rem sa spunem ade"arul, adica ; " au declansat o a"alansa care le-a fost fatala", cea mai "diplomatica", mai neutra afirmatie ar fi; " o a"alansa a facut & "ictime in zona C a muntelui U ". 0ermenul "i-a surprins" ar fi "ala.il in sensul ca nu se asteptau sa plece o a"alansa cu ei, ceea ce do"edeste nepricepere. #ar nu e "ala.il decat in foarte putine cazuri sensul ca " a "enit de sus c)iar cand ei treceau pe acolo" . $&emple de a"alanse pro"ocate de cei in cauza, din pacate sunt destule . Statisticile straine arata ca asa sunt mai toate si credem ca si la noi e asa. ,umai ca, daca nu sunt supra"ieuitori, nu se poate intotdeauna do"edi. Se poate de e&emplu cand urmele de .ocanci sau de sc)iuri se termina .rusc la o cornisa rupta.-om da pe parcursun astfel de e&emplu. Cel mai cunoscut e&emplu de a"alansa declansata de "ictime, e catastrofa de la Salea din 27 aprilie 2:77, in care au pierit (' de sc)iori si.ieni, ma*oritatea tineri, care iesisera in frunte cu antrenorul lor sa .ata partie intr-o zapada proaspat ninsa in cantitate mare. -om re"eni si in acest serial, dar e si un articol separat in acest capitol 5206. #e o.icei, a"alansele pro"ocate de oameni, fac doar 2-4 "ictime dintre alpinistii, sc)iorii si drumetii ce a.ordeaza muntii inzapeziti. #ar astfel de e"enimente triste, se produc mai des decat a"alansele spontane catastrofale, despre care "om scrie pe scurt in capitolul urmator. Sa ne amintim de impetuosul alpinist clu*ean Ale&andru Sradut Ser.an- Cu&i. #aca ar fi studiat "ara "cu oc)i de iarna" culoarul de su. -f. Pietrele din %etezat, ar fi o.ser"at ca acesta e un ade"arat

to.o!an de piatra si iar.a intr-o mare de *nepeni, iarna putand de"eni to.o!an de !)eatza, pe care zapada noua si!ur "a pleca daca cine"a o "z!andara". 0entati"a lui de "a face o co.orare ca-n Alpi" 5 cu"intele lui 6 pe acest culoar in 22 fe.r. 2:8', i-a fost fatala si era sa-l coste "iata si pe camaradul sau Calin C. , care plecase pe .ocanci inainte, ca sa "ada daca nu urmeaza "reo saritoare. <nii tineri mi-au spus ca acolo sc)iaza )unedorenii. 7e-am raspuns ca e ade"arat, dar nu oricine, ci ade"arati montaniarzi si nu oriunde si oricand, ci doar in partea inferioara a acestei uriase clepsidre si doar prima"ara, candKdaca zona de sus este de!a*ata de zapada amenintatoare. In timpul unei ture "In 4emoriam" ce am facut-o in octom.rie (005 cu cati"a tineri alpinisti clu*eni, am !asit pe acel "alcel o succesiune de mici cascade de !)eatza, care desi!ur fa"orizeaza dupa ninsoare pornirea unei a"alanse %e"enim in caldarea Salea, unde tot pe un astfel de "alcel , in prezent .arat de multiple amena*ari anti-a"alansa, o la"ina declansata de e&plozia !enistilor, a facut "ictime 5 din 2( acoperiti 6 printre militarii-constructori ai 0ransfa!arasanului. 7a Salea Cascada ploua, dar sus in 4uc)ia Salii, in ceatza nin!ea J Cand a aflat asta ,ea 0oma Soerescu -seful de atunci al Sal"amontului si.ian- a plans pe patul lui de suferinta dintr-un spital clu*ean, caci constructorii militari s-au simtit deran*ati de acest " .atranel pisalo!" cand incercase sa le dea sfaturi, cand ii pre"enise de posi.ile "ictime. In martie 2:88, 1). Petrut, in!iner electronist de la statia releu 0de pe Cucur.ata 4are, a pornit sin!ur, pe sc)iuri, spre Arieseni. Ceatza deasa l-a impiedicat sa urmeze traseul corect, *alonat pentru a nu se apropia de cornisa. <rmele sc)iurilor 5 a"em poze 6 demonstrau ca "ira*ul cu care a dorit sa e"ite cornisa in ultimul moment a dus la ruperea acesteia. A"alansa declansata de pra.usirea cornisei si de sc)ior, a fost incredi.il de lun!a si de lata pentru .lanzii Apuseni. ,oi, "reo 24 sal"amontisti clu*eni si .i)oreni 5ec)ipa din Stei6, cole!i ai "ictimei si militari, am sondat sistematic doua zile pana l-am !asit. $ra in pozitia normala a unui sc)ior pe partie, cu capul la apro&imati" 2 m su. zapada, cu .etzele in maini si un sc)iu pe picior. In zapada in!)etzata pe care am decupat-o de pe fata lui, o ade"arata amprentaKmula*, s-ar fi putut turna o masca mortuara. '.A"alanse de cauza neprecizata. 0ot la Salea, dupa cate stiu eu, nu s-a putut sta.ili daca oamenii au fost surprinsi de aceasta 5 nau stiut s-o pre"ada6 sau c)iar ei au declansat-o. Indiferent cum a fost, .aimarenii 1a.riel Co*ocaru-9ittC si Calin 0., nu ar fi tre.uit sa se )azardeze cu sno?.oardurile pe acea zapada mare si recenta. A"alansa 5 (: martie 2:77 6 a fost uriasa. Calin 0. 5 fost student al meu 6 a fost norocos 5 ca si Calin C. in %etezat 6 . A fost dus departe, de "alul frontal al a"alansei si !asit in timp util de sal"amontistii si.ieni, dar 9ittC a fost impinsKprins adanc la piciorul pantei 5 cam pe unde e parcarea de lan!a tunel6 si a fost !asit a.ia in '0 iulie J Si a"alansele mici pot fi uci!ase. L astfel de a"alansa mica, pe un scoc in padure, a curmat "iata sal"amontistului si.ian %o.ert <n!ureanu in 2' martie 2:80, in timpul unei actiuni la care au participat zeci de alpinisti si sal"amontisti pentru !asirea trupului unui alpinist zarnestean - 1i!i Pascu. Acesta si coec)ipirul sau declansasera in 22 martie o a"alansa uriasa de su. 3runtea 4oasei 5 zona Suru 6. L a"alansa mica, "o carutza de zapada" au spus sal"amontistii si.ieni, l-a omorat in Caldarea Saratii pe %ednic -erone, in ( dec.(002. <n alt trist e&emplu e a"alansa mica din (( fe.r.(004, cu ' morti din 1utai, pe o fatza scurta dar inclinata pe care "au taiat-o" cei trei, in drum spre Creasta Cocosului, desi cu ca"a mai inainte, unul dintre ei spusese la telefon cui"a "cur! a"alanse mici in zona ". 0ot o minia"alansa uci!asa declansase si profesorul clu*ean 4i)ai Sandru, '4 ani, in (' noiem.rie 2::7, in "alea Salea, cam in drept cu stana, taind cu sc)iurile cam pe unde e poteca de "ara 5 J 6 la racordul pantelor 5zona critica J 6 un culoar plin cu zapada stransa de "ant. S-ar putea deduce ca zona Salea e mai periculoasa ca altele. 3als J Alte caldari alpine sunt la fel de

periculoase pentru nea"izati, dar acestia a*un! mai rar acolo. 7a Salea insa, teleca.ina faciliteaza accesul oricui 5 ca si la Sa.ele6. #e aceea, ar fi utila e&istenta unui sistem de e"aluare si informare pri"ind riscul de a"alansa, asa cum in Alpi e or!anizat de multa "reme. In sc)im., care a fost "solutia" adoptata de autoritatile romanesti dupa catatrofa din 2:77 + S-a afisat la statia de urcare in teleca.ina un anunt 5era acolo si in luna au!ust a acelui an J6; "Sc)iatul in "alea Salea interzis. Pericol de a"alansa J". 4ai e ne"oie de comentarii+ Poate; "simplu, ieftin si eficient"- or fi !andit to"arasii. S-ar putea continua cu e&emplele, dar scopul nu este de a in"entaria. Acest scop ar tre.ui sa-l ai.aKil are un for national, dar n-am citit in presa sau pe listele de discutii analize, statistici, cauze, masuri. %olul acestui material nu este de a speria, ci doar de a atentiona pe unii turisti si sc)iori. A sc)ia intr-o "aleKcaldare alpina implica multe diferente fundamentale fata de sc)iatul pe partiile clasice, amena*ate. Pe de alta parte, la noi, parcur!erea crestelor montane in timp de "ara este turism. #ar iarna e cu totul altce"a, este alpinism. Caci "alpinismul incepe acolo unde ascensiunea unui munte de"ine dificila si periculoasa prin relief sau climat" scria %o!er 3rison%oc)e. Iar in sfera alpinismului, le!ile muntelui sunt se"ere, mai ales in le!atura cu a"alansele. Pentru a le e"ita, primele ture de iarna tre.uie realizate, asa cum am afirmat , in compania unor "eterani. $u- #4- am parcurs creste, "ai, trasee de catarare inzapezite cu 4isi Szalma 5 care fusese doi ani mem.ru al ec)ipei de alpinism a clu.ului Armata6 si cu alti alpinisti clu*eni care incepusera alpinismul la 27-28 ani 5 $&. 4iki 1Con!Cosi, -ali Craciun, 7aci 4ora"ek 6 nu la (: de ani ca mine. $i a.sol"isera scoli de alpinism, ta.ere cu instructori competenti. $u le puneam mereu intre.ari, caci si !andeam, nu doar "munceam" prin zapada. Am ascultat cate"a 5 le-am pro"ocat J 6 relatari ale unor norocosi scapati din a"alanse. Am purtat multe si lun!i discutii cu 0oma Soerescu, ale carui sfaturi poate mi-au sal"at "iata pe creasta inzapezita a 3a!arasilor, parcursa nu doar o data. 4ultumesc ,ea 0omitza J, n-am mai apucat s-o fac pe "remea cand inca - in ciuda .olii- ti se lumina fatza cand "or.eai despre munte. Apropo, fiind multi ani ca.anier la Salea Cascada si Salea 7ac, studiase si notase data, ora, frec"enta a"alanselor, tipul zapezii, locul 5 pe diferite "alcele, fetze 6, e&act ce am !asit in re"iste ca se face si se trece pe )arti speciale in tari alpine. Si ce incepuse sa faca temeinic si la noi 4aria 4otoiu- care ne-a parasit in mod tra!ic 5"ezi cap 246.Speram ca cei cati"a inimosi ce se adunasera pentru asta in *urul ei; ,arcisa 4ilian, Cristian 3lueraru, Anca 4unteanu, Ciprian 0)omas si altii "or continua. 0oti montaniarzii ar tre.ui sa-i a*ute cu o.ser"atii, e in intersul tuturor. Am citit multe carti si re"iste despre munte. Am acumulat pro!resi" o e&perienta personala practica. Cu toate acestea, de fiecare data pe munte, iarna, imi dau seama ca mai am de in"atat si de la altii si de la 4aria Sa 4untele. Ca uneori, in unele zone, nu stiu daca e sau nu e pericol. ,imeni nu poate afirma ca stie totul J Ca do"ada, c)iar 4isi Szalma 5 coec)ipierii sai; 7aci Palma!Ci si 1ri! Sodea erau mai incepatori in ale iernii 6 a fost pacalit si rapus in Caldarea Podra!u de o a"alansa 5 el si 7aci 6 in (( ian 2:74. 0ot do"ada ca nimeni nu stie totul e faptul ca au scapat ca prin minune din a"alanse ele"i si instructori la scoli de alpinism si in urma cu multi ani si mai de curand. ,u identific; locuri, date, nume. ,u-mi place sa analizez oameni, sa caut "ino"ati, ci doar sa aflu fapte, e"enimente, cauze. #in acest moti" m-a durut ca recent a fost comentata caustic pe lista Costila doar "a"alansa lui ,oa!)iu" , desi nici "a lui" nu s-a soldat cu morti. A fost ca si celelalte amintite mai sus, la fel de norocoase ca a a lui. Iar prin zona "a"alansei lui ,oa!)iu", in acele zile au mai trecut si alti alpinisti, inclusi" un om stimat de toti si recunoscut pentru e&perienta si prudenta sa. Ion Preda a fost un ziarist care nu era montaniard. A mai scris si "perle ", dar a scris doua carti 5 ar fi fost datoria altora sa le scrie 6 din care multi tineri au in"atat multe despre munte. In una dintre ele afirma; -" A pleca neinstruit intr-o ascensiune pe munte e ca si cum te-ai arunca in mare fara sa stii sa inoti". #e fapt, la mare, de o.icei nu se ineaca cei care nu stiu sa inoate,

acestia sunt foarte prudenti. ,ici inotatorii foarte .uni, ci cei de mi*loc. 7a fel si la munte; cei total neinstruiti nu a.ordeaza iarna muntele, desi!ur sunt e&ceptii J Iar alpinistii "erita.ili stiu cum sa pastreze ec)ili.rul .alantei cura*Kprudenta, stiu "sa riste dar cu masura" cum scria 7ionel 0erraC. #ar si aici sunt e&ceptii, cei care-si spun; "doar n-o sa se intample c)iar acum, c)iar cu mine J" Stim nume, nu le mai scriem. #ar "ictimele sunt de re!ula cei care au doar o spoiala de cunostinte despre muntele inzapezit, care "or sa-i epateze pe prieteniKprietene cu "e&perienta" lor. Atunci sunt cel mai furios, cand aflu ca au murit ne"ino"ati, mai ales fete, care s-au increzut in auto-laudele mincinoase ale "!)idului". Asa, din inconstienta si incompetenta, au murit in 24 fe.r.2:::, 4 tineri studenti din Ploiesti, doi .aieti si doua fete, pe piciorul Pietrei Arse. #oi in a"alansa, doi de )ipotermieKepuizare, dupa ce sapasera cu un i.ric de cafea dupa cei din mormantul de neaJJ Il a"ea o fata in mana. CutremuratorJ. A"eau intalnire la #i)am cu alti prieteni si au "rut sa mear!a acolo nu din Susteni, ci facand "o tura ade"arata", urcand pe la Lmu si co.orand prin Pornurile 4alaiesti J Ce "ina au a"ut fetele ce-i insoteau pe "ite*ii incompetenti+ #e"in furios si cand unii se lauda in re"iste sau pe internet cu tampeniile repetate pe care le-au facut, dandu-le drept mari realizari, nu ca un "nu faceti ca mine, eu n-o sa mai fac"- ceea ce ar fi intr-ade"ar lauda.il. #a, e o mare "realizare" s-o pacalesti repetat "la mustatza" pe "doamna cu coasa" J6 . <n fel de mers pe sarma fara asi!urare. 0otusi, de cele mai multe ori 4untele e tolerant, da mai intai a"ertismente, lasa ulciorul sa se intoarca de la apa la cei insetati, indeamna la prudenta la "4ultumesc si iarta-ma 4aria 0a, nu mai fac asa ce"a J". 4untele, cum spuneam la catafalcul lui Cu&i, nu este un uci!as, ci un urias .land si .un, care din *oaca ne"ino"ata, din prea multa dra!oste, ii ina.use uneori din neatentie cu im.ratisarile sale pe pric)indeii prea neastamparati. Acest .atran intelept, care ne iu.este si pe care il iu.im, ne sta mereu la dispozitie- in toate anotimpurile- cu po"etele sale. %amane ca noi sa ni le insusim si sa le urmam.

2. 'valanse catastrofale - statistici


4otto ; A"alansa cea mai putin periculoasa este cea care nu omoara pe nimeni $ste stiut ca, spre deose.ire de fenomenele naturale dorite 5ploaia asteptata deseori sa ne ude o!oarele, sa ne spele orasele, zapada sa ne acopere !unoaiele6, a"alansele sunt fenomene nedorite, reprezentate de deplasarea prin alunecarea sau cur!erea pe pantele muntilor a unor mase de zapada, care antreneaza uneori in miscare si pietre, stanci, ar.usti etc. $le sunt temute, caci fac uneori "ictime omenesti. In muntii nostri, "ictimele a"alanselor sunt mai ales turistii, sc)iorii, alpinistii , asa cum am precizat anterior. In muntii mai mari 5Alpi, Anzi, PimalaCa6 si a"alansele sunt pe masura acestora, ele producand deseori catastrofe, acoperind sosele, cai ferate si mi*loace de transport surprinse in zona, dar si catune, cartiere si c)iar orasele. In statul Ias)in!ton din S<A, in 2:20, o a"alansa cazuta peste o linie ferata a tarat "in prapastie" doua trenuri de persoane. In acelasi an, in Canada, au murit intr-o a"alansa ( de muncitori care dez!ropau un tren acoperit de o a"alansa anterioara. In '2 mai 2:70, o a"alansa uriasa, declansata de un cutremur 5 s-a rupt un !)etzar suspendat 6, a acoperit in intre!ime oraselul Mun!aC din Peru, facand 28.000 5J6 de "ictime. In 20 ianuarie 2: (, acesta fusese "iertat" de o alta a"alansa uriasa, pornita de su. "arful Puascaran, care, dupa ce a parcurs 2 km, a facut 4000 de "ictime in : mici localitati "ecine. In decem.rie (00 , alpinistul clu*ean %omeo C)ira care a urcat munti mari din Peru, ne-a aratat si o foto!rafie a impresionantului monument ridicat in memoria acelor "ictime.

In tarile alpine, localitatile, casele, ca.anele se construiesc in functie de datele pri"ind a"alansele, transmise de !eneratiile anterioare 5"er.al sau prin ar)i"e6 sau de statisticile oficiale. Primariile poseda )arti cu ierar)izarea zonelor de risc. Sunt locuri fa"ora.ile a"alanselor, unde acestea sunt frec"ente, unde nu se construiesc locuinte, ca.ane, iar soselele sau liniile ferate se realizeaza in zona respecti"a cu tunele, copertine etc. #ar a"alanse uriase pot a*un!e si in locuri ce par si!ure, asa cum reiese din e&emplele de catastofe de mai sus. 4ai dam un e&emplu; In (0 ianuarie 2:82, in departamentele Sa"oia si Isere din 3ranta, a"alansele au distrus peste 200 locuinte, .iserici, ane&e !ospodaresti, amplasate in acele locuri de '00 - 400 de ani. A"alansele spontane care surprind oameni in cladiri sau in mi*loace de transport, fac mai multe "ictime deodata. Pe munte asa ce"a se intampla rareori. #e o.icei sunt (-4 "ictime deodata.#ar sunt si e&ceptii;In 2:'7, in ,an!a Par.at 5muntii 9arakorum6, 2 alpinisti !ermani si serpasi au fost in!ropati in somn in ta.ara a I--a, loc pe care il crezusera si!ur. Conul a"alansei a"ea 400 m lun!ime si 250 m latime. In tarile cu a"alanse frec"ente, s-au creat ser"icii speciale. <nul din cele mai "ec)i si cunoscute este cel el"etian de lan!a #a"os 5Ieissfluc)*oc)6, fondat in 2:'5. In S<A, el se afla in 4untii Stancosi, la 3ort Collins 5statul Colorado6, in 3ranta la 1reno.le. Pana si tari cu munti mici 5Scotia6 au ser"icii de specialitate. Aceste institutii dispun de o retea de statii, unele cu specialisti, altele automate, de senzori amplasati in sol etc., care cule! o serie de parametri pri"ind zapada 5!rosime, numar de straturi, temperatura lor, structura, coeziunea dintre straturi6, locul, ora, cauza declansarii a"alanselor, "iteza de deplasare, distanta parcursa, marimea conului a"alansei, tipul a"alansei etc. Se filmeaza a"alanse din e&terior, se studiaza a"alanse "din interior" 5o.ser"atori in .uncare 6. Se fac studii "de la.orator", c)iar si pe a"alanse miniaturale cu zapada ade"arata sau " zapada" din za)ar, faina, nisip etc., modifacand "patul" a"alansei, inclinarea pantei, etc. #e asemenea sunt fisate cazurile cu "ictime si analizate apoi statistic. Concluziile stau la .aza masurilor de reducere a numarului de "ictime, atat a celor datorate catastrofelor 5a"alanse peste sosele, cai ferate, localitati6, cat si de reducere a numarului de sc)iori, turisti si alpinisti morti in a"alanse. L statistica pe '5 de ani pentru Alpii el"etieni da media de 75 de oameniKan acoperiti de a"alanse, din care decedati '5Kan. In Alpii francezi, o statistica pe (8 ani da media de peste 200 persoaneKan implicate in a"alanse, cu o medie de '0 mortiKan. In iarna 2:: K2::7 au fost (' de morti in a"alanse in Alpii francezi, in (00(K(00' au fost ( , dar au fost si ani "ne!ri"; sezonul 2: :K2:70, 2:80K2:82 si (005-(00 cu cate 55-57 morti. In S<A a"alansele fac (0-'0 "ictimeKan 52: in sezonul 2::7K2::86. In 0atra poloneza 2-4 mortiKan intre 2:85-(000. Cifrele sunt in descrestere de la an la an, dar nu numeric ci doar procentual, raportat la numarul total 5in continua crestere6 de turisti, sc)iori si alpinisti. #ar daca in Alpii el"etieni in perioada 2:45-2:5:, turistii, sc)iorii, alpinistii au reprezentat numai 4'D din cei morti in a"alanse 5 restul in catastrofe-''D sau muncitori in zone montane-(4D6, in perioada 2:75-2:7: :0D dintre mortii in a"alanse au fost montaniarzi, sc)iori, alpinisti J Aceste cifre do"edesc eficienta masurilor de protectie a soselelor, constructiilor si totodata "e&plozia sc)iului". ,u a"alansele fac cele mai multe "ictime in munti. L statistica franceza arata ca doar (0D din decesele in munti sunt cauzate de a"alanse. 5 '0 persoaneKan6 , in munte mor deci 250K an, fata de 00Kan prin inec 5 din care 47 in piscine particulare J6, si 40-45Kan in accidente de "anatoare. 7a fel, in muntii nostri nu a"alansele fac cele mai multe "ictime. #ar iarna (00'-(004 a fost catastrofala; 8 sc)iori si montaniarzi morti in a"alanse pana in (4 fe.r. JJJ5 In anii V80 cand participam la consfatuirile anuale ale sefilor de ec)ipe Sal"amont, am incercat sa fac un studiu statistic pri"ind accidentele !ra"e si mortale in muntii nostri, inclusi" pri"itor la a"alanse, notand cifrele ce le citeau sefii de ec)ipe. ,-am a"ut insa acces si la rapoartele scrise

ale cole!ilor care a.sentau, caci sefii nostri spuneau ca datele acestea sunt secrete J Se o.ser"a ca numarul de "ictime in a"alanse tinde sa creasca in Carpatii nostri. $c)ipamentul alpin 5pioleti, coltari, saci cu puf etc.6 nu se mai pot o.tine doar prin asociatiile sporti"e ca inainte de V8:, ci il poate ac)izitiona oricine. Acest lucru este pe de o parte .ine"enit caci a dus la cresterea rapida a numarului alpinistilor si al performantelor in domeniu. #ar competenta si e&perienta alpina nu se !aseste de "anzare la nici un ma!azinJ Cand intalnesc tineri alpinisti autodidacti pe munte, miamintesc ca cele.rul 7ionel 0erraC spunea ca "Cel mai periculos fapt in alpinism este inconstienta tineretii". #upa moartea unora dintre acesti tineri, cei care le-au cunoscut intentiile, ca.anierii sau cei care i-au intalnit pe traseu sunt acuzati uneori cu "e)ementa de rude, de ziaristi, ca nu i-au lamurit, ca nu i-au oprit cu forta 5%P 2( K 85, 8 K 87, %P ' K 88 si : K 88 6. $ste insa atat de !reu sa o faci. Cu cat sunt mai incepatori intr-ale muntelui, cu atat sunt mai or!oliosi, mai dornici de a-i epata pe prieteni 5si prietene6 cu ""ictoria" lor. A"alansele capricioase si perfide pandesc si uneori pacalesc si pe asii care au mici fisuri in pre!atire, darmite pe cei cu "cre"ase" in materia "stiinta muntelui". In capitolele "iitoare "om "sonda" in a"alanse, pentru a "edea conditiile de formare si declansare, tipurile de a"alanse, metode de aparare, tactici de e"itare, sanse de supra"ietuire, metode de cautare a "ictimelor si de acordare de prim-a*utor, alte aspecte medicale, lo!istice etc. #esi .azate pe tratate si re"iste, pe e&perienta personala si discutii cu specialisti, materialele ce "or urma "or reprezenta un simplu ASC al a"alanselor. ,iciodata nu "om sti totul despre a"alanse, nu le "om putea pre"edea pe toate. #ar ca sa le e"itam, sa riscam cat mai putin, tre.uie sa in"atam cat mai multe despre ele.

=. %actori - mecanism
3actorii care contri.uie la declansarea a"alanselor, mecanismele. 4otto ; $ste ade"arat ca in munti e&ista pericole, dar cu pre"edere si intelepciune ele pot fi e"itate. 7uis 0renker In articolele precedente am "azut cat de prime*dioase, cat de uci!ase pot fi a"alansele. Pentru a le putea e"ita, sa incercam sa le cunoastem mai .ine. 2. 3actorii care contri.uie la declansarea a"alanselor. Acestia sunt factori naturali, multipli, fiecare dintre ei a"and, de la caz la caz, o contri.utie mai mare sau mai mica, cumulandu-se pro!resi", pana la declansarea a"alansei. #upa cum se "a "edea, omul poate da ".o.arnacul" final. Acesti factori, numiti de unii "conditii" sau "cauze", pot fi incadrati in trei !rupe mari; 2.2 %elieful; $ste cel care reprezinta "patul" pe care se asterne patura de zapada. #eplasarea zapezii, prin alunecare sau rosto!olire, pe acest pat, deci ruperea sta.ilitatii K aderentei la sol, a ec)ili.rului, depinde de zapada, de unele conditii meteo, dar .ineinteles si de relief. 2.2.2.Inclinarea pantei; A"alansele se declanseaza pe pante cu inclinatia intre 5apro&imati"6 (0 si 55 !rade. Pe pantele cu inclinatie mai mare, zapada nu se aseaza dar, dupa caz, acestea pot fi "maturate" de a"alanse "enite de mai sus 5 plecarea "caciulii"de pe "arf sau ruperea corniselor6. Pantele mai mici de (0 o pot fi si ele periculoase cand sunt continuarea unor pante mai inclinate,

sau la .aza unor "alcele K culoare inclinate. In functie de forta unei a"alanse 5cantitatea zapezii, "iteza de deplasare6, c)iar si zone plate, nu prea apropiate de panta respecti"a, sau c)iar contrapantele ei pot fi periclitate. Asadar pe ele nu se declanseaza a"alanse, dar pot fi acoperite sau "maturate" de acestea. L a"alansa a spart !eamurile si a si intrat 5zapada6 in Ca.ana Paltinu de a Salea, care se stie ca e pe o ridicaturaJ -eteranii o cunosc, o pot intre.a pe ,orica, cea care era ca.aniera. 3irul "ailor in!uste, su. forma de "-", "aile "de a.rupt" 5e&. -alea Costila, -. Al.a din Suce!i6 e mai periclitat de a"alansele spontane "enite de pe "ersant, decat fundulKfirul "ailor lar!i, in forma de "<" 5 e&. -alea Salea 6. %elieful este insa doar un aspect al pro.lemei. 2.2.( 4orfolo!ia suprafetei solului. Pantele lun!i, plane, con"e&e sau conca"e, sunt mai periculoase ca cele in trepte. Placile stancoase si fetele inier.ate sunt mai fa"ora.ile a"alanselor. C)iar si o patura de ienupar pitic, afinis, smardar etc. poate de"eni un pat propice !lisarii zapezii. Pantele cu copaci, *nepenisuri, tufisuri, .locuri de stanca, deni"elari, sunt mai putin periculoase, "retinand" zapada. #ar uneori ele sunt acoperite, "netezite" de zapada mai "ec)e, care poate de"eni ea insasi 5"om "edea cand si cum6 un pat de a"alansa pentru noul strat de zapada. 2.( Uapada; $ste desi!ur principala conditie pentru declansarea a"alanselor. 2.(.2. 1rosimea stratului; Se considera ca, in medie, !rosimea de peste '0 de cm este periculoasa pentru montaniarzi. #epunerile uniforme 5ninsori calme6 permit o corecta apreciere a straturilor pe o sectiune realizata in acest scop, cum "om arata, pe cand ninsorile cu "ant produc depuneri neuniforme, e&trem de periculoase. Acestea din urma produc cele mai multe "ictime, ii pacalesc si pe montaniarzii cu e&perienta. -om re"eni. 2.(.( #ensitatea; Pe lan!a !rosimea stratului, conteaza mult si densitatea, caci "ariatia ei e foarte mare; 2 metru cu. de zapada "pul"er" are su. 50 k!, in sc)im. 2 metru cu. de !)eatza are peste :00 k!. Prin urmare, un strat de zapada "firn" ec)i"aleaza ca si masa cu un strat de "pul"er" de peste 20 ori mai !rosJ #ensitatea se o.ser"a prin rezistanta la taiere si la penetrare 5in cap.56. 2.(.'. Structura microscopica 5forma cristalelor, procentul de apa in stare lic)ida si !azoasa, "ariatia lor in cadrul aceleasi paturi de zapada6 are rol determinant. $a "ariaza in functie de conditiile meteo din timpul ninsorii si in plus sufera transformari importante in timp. Periculoase sunt ninsorile a.undente cu zapada uscata pudroasa 5"pul"er"6, cand stratul nou nu sa tasat si nu s-a "sudat" de .aza. In 24 martie 2:8(, intr-o duminica insorita ce a urmat dupa o ninsoare de 48 de ore, au murit intr-o zona din Alpi (0 de sc)iori care erau in afara partiilor amena*ate 5fr;"skieurs )ors piste" , !erm; "-ariantenfa)rer"6 prin a"alanse declansate de ei. Periculoasa e zapada uscata !ranuloasa, aparuta prin transformarea in timp, in anumite conditii, a celei "pul"er". <neori insa, mai ales prima"ara, nin!e direct cu zapada "uscata" !ranuloasa - cum a fost cazul a"alansei de la Salea din 27 aprilie 2:77 5(' "ictime6. 7a ninsorile cu zapada umeda, !rea, cazute pe o suprafata in!)etata, zapada proaspata se solidarizeaza cu aceasta. Cazuta insa pe o suprafata cu solul nein!)etat, umed, desi ramane compacta, zapada proaspata nu adera, riscand "sa plece". Periculoasa e si zapada de"enita umeda, !rea, prin incalzirea .rusca a "remii. 2.' Conditiile meteo; $le influenteaza structura intima a zapezii, a fiecarui strat, relatia dintre straturi si adeziunea zapada-sol.

2.'.2. 0emperatura. - 3ri!ul su. 0 !r.C nu permite realizarea unei coeziuni intre ful!ii de zapada 5cristale6 si nici cu stratul anterior sau cu solul. Uapada e "uscata", "prafoasa" sau "pudroasa",5"Pul"ersc)nee" in !ermana, "nei!e poudreuse" in franceza, "po?der sno?" in en!leza, dar nu "prafuita", cum !resit au tradus-o unii, caci nu e murdarita cu praf J6. $ caracteristica a"alanselor "tip pul"er" din plina iarna. -Incalzirea "remii, cand se produce moderat, pro!resi", fa"orizeaza tasarea stratului nou de zapada si marirea coeziunii interne a lui 5dintre cristale6 precum si "sudarea" cu stratul mai "ec)i, reducandu-se riscul de a"alansa pe interfetze. - Cand incalzirea se produce .rusc si puternic, cu "ant, front cald 5!erm;"foe)n", en!l;"c)inook"6 sau cu ploaie, zapada se inmoaie, de"ine apoasa, "!rea", putand usor aluneca pe straturile mai "ec)i sau pe "pat" 5stanca, iar.a.6 Aceasta este si cauza a"alanselor "de prima"ara" din zilele insorite, cand montaniarzii cu e&perienta pot aprecia pericolul in functie de insolatia pantei 5ora, orientarea fata de soare6. 7a ca.ana Salea 5iarasi SaleaJ6, intr-un inceput de mai, am casti!at un pariu, afirmand ca zapada de pe fatza nord-"estica a "arfului -aiu!a, cu multe placi stancoase tip "acoperis de ti!la", din stan!a 5in urcare6 traseului turistic spre saua Capra, nu "a pleca noaptea sau dimineata 5decat daca ar "eni .rusc un foe)n sau o ploaie6 ci in *urul orei 25;00. 1rupul de tineri condusi de un fost student al meu, pe care incercasem fara succes sa-i "scolesc", ar fi fost "maturati" Kin!ropati de a"alansa respecti"a daca nu s-ar fi oprit cate"a minute la co.orarea din saua Capra pentru o poza de !rup pe stanca de deasupra placii comemorati"e a celor (' de si.ieni. 3ortuna i-a sal"at pe ei si m-a scutit pe mine de remuscarile pe care le-as fi a"ut pe urma ca "nu am facut totul" ca sa-i opresc de a porni zilnic spre creasta la ora cand noi ne intorceam. 2.'.( -antul - asociat ninsorii - produce depuneri ine!ale, dar deseori continua transportul zapezii de la suprafata si dupa oprirea ninsorii. -alcelele, culoarele, "or fi umplute cu zapada, iar crestele K muc)iile "or ramane de o.icei li.ere sau doar cu stratul "ec)i. In plus, "antul depune zapada si in alte locuri decat adanciturile reliefului, su. forma de "placi de "ant" 5!erm; "Iind.rett"T fr; "plaOue a "ent", en!l; "?ind sla."6. Acumularea de zapada astfel adusa si depozitata in "alcele sau su. forma de placi de "ant este foarte periculoasa 5"om re"eni6, fiind de o.icei mai insta.ila decat cea depusa o.isnuit, prin ninsoare linistita si de asemenea fiind mai !reu de recunoscut. Americanii au e&perimentatKfolosesc statii automate "3lo? Capt"- care masoara cantitatea de zapada suflata de "ant. -antul actioneaza si prin faptul ca formeaza cornise pe creste 5"om re"eni asupra lor6 care, prin rupere, pot declansa a"alanse, prin "spar!erea" placii de "ant de su. cornisa6. (. 4ecanismul de declansare a a"alanselor. a. scaderea aderentei 5W forta de frecare, intr-o modelare mecanica a cazului6 Are loc prin metamorfoza destructi"a, aparitie de cristale !ranuloase 5 "za)ar" 6 sau prin cresterea temperaturii 5topire 6, care diminueaza forta de atractieKcontact intre cristale. .. cresterea !reutatii masei de zapada dincolo de limita in care o poate compensa aderenta la sol sau intre straturile zapezii depuse succesi". Cresterea !reutatii poate fi o crestere propru-zisa de !reutate a stratului de zapada 5de re!ula prin noi depuneri6, cand se autodeclanseaza 5a"alanse spontane6 . Sau prin adau!area altor forte 5cauzate de caderi de cornise, trecerea unor turisti, sc)iori, capre ne!re, stri!ate, z!omote, e&plozii, "ant puternic etc.6 - cand pornesc a"alanse

pro"ocate. Apropo de stri!ate; a recomanda ca in zone du.ioase sa se "or.easca in soapta... o consideram recomandare )azlie. 7oculKplanul de alunecare este de o.icei o interfata dintre straturi, dar uneori fractura si !lisarea se poate produce c)iar in interiorul unui strat de"enit fra!il. #e asemenea, nu intotdeauna fractura paturii de zapada se produce la locul de trecere a turistilor, sc)iorilor. Se poate produce si la distanta, dar nu mare, zeci de metri, "stres"-ul indus de acestia in stratul fra!il din zapada propa!andu-se aproape instantaneu. Asa se e&plica de ce uneori nu a pornit a"alansa su. sc)iuri 5suprafata mai mare de contact6, dar s-a declansat dupa ce sc)iorii si-au dat *os sc)iurile, caci aceeasi !reutate a apasat acum pe o suprafata mai mica.5 Putem compara asta cu o sticla de !eam pusa pe co"or si su. o saltea pe care omul sa apese cu sc)iuri sau de e&.cu car*eJ6. 7inia de plecare a a"alansei "a fi in acest caz la distanta de locul punctului "stresant", caci din punctul de impact, fisurile radiaza instantaneu in toate directiile. In acest caz linia de plecare apare de e&. la racordul pantelor, mai ales in zonele con"e&e, cel mai adesea su. creasta respecti"a. Ceea ce ii determina pe cei nepricepuiti sa spuna ca nu cei in cauza au declansat a"alansa, ci ca aceasta "a pornit spontan de sus" J Se intele!e din cele e&plicate anterior ca !reutatea suplimentara reprezentata de oameni pe patura de zapada nu actioneaza ca atare, ci marind tensiunile interne . <n articol din re"ista ,XA nr 22' 5martie (00 6 e&plica detaliat cum se declanseaza "a"alansele in placi". Pe pantele cu inclinatie mare - in *ur de 45 !rade - autodeclansarea se produce la cantitati mai mici de zapada si prin urmare se "descarca" mai des. Pe pantele mai line e necesara o cantitate mai mare pentru a rupe ec)ili.rul, dar potentialul distructi" este mai mare din cauza ener!iei potentiale mai mari. A"alansa pornita, e"olueaza nu numai in functie de inclinarea pantei si masa de zapada, ci si de morfolo!ia pantei, de tipul zapezii si de multi alti factori. $"olutia depinde si de procesele interne ce se petrec in masa de zapada in alunecare. Cristalele de zapada se modifica, de"enind in ma*oritatea tipurilor de a"alanse o pudra fina, cu forta de frecare redusa intre particule si deci cu o mare "fluiditate", ce duce la o mare "iteza de cur!ere a a"alansei. #ar detalii despre fiecare tip de a"alansa afla intr-un capitol "iitor. #e retinut ' situatii cand pericolul de a"alanse e ma&im si se indica "sa stam cuminti"; 2. #upa ninsori recente in cantitate mare (. #upa incalzirea .rusca a "remii '. #upa ninsori mici, dar cu "ant J In situatiile 2 si ( cur! a"alanse spontane, dar desi!ur ca e foarte usor de a fi produse de imprudenti, caci raportul !reutate-aderenta e la limita ec)ili.rului. Aceste doua situatii sunt in !eneral cunoscute de catre montaniarzi si e"itate, caci sunt mai usor de recunoscut . #espre prima situatie, in Alpi se spune ca ; "Pericolul a"alanselor persista cat timp cren!ile copacilor sunt incarcate" 5 am adau!a; daca nu le scutura "antul J 6- asa cum ne spune "eteranul Ionel Coman intr-una din cartile sale. In a doua situatie, cand in satele de munte cur! stresinile, in munti cur! a"alansele de prima"ara. In situatia a '-a, se produc foarte rar a"alanse spontane, dar se produc frec"ent cele pro"ocate. 80D dintre oamenii an!renati in a"alanse sunt "ictime ale situatiei a '-a J-om re"eni

3rancezul Ya"ier 4ani!uet, in cartea amintita la inceput, da la pa! '75 urmatoarea clasificareKtipuri de a"alanse; 2. A"alanse cu zapada uscata 5cu trei su.tipuri, in ordine crescanda a densitatii zapezii6 ; 2.2 A"alansa pudroasa 5cu nor6 2.( A"alansa !ranuloasa 5fara nor 6 2.' A"alansa cu placi de "ant (. A"alanse cu zapada umeda 5cu trei su.tipuri, in ordine crescanda a umiditatii6; (.2 A"alanse cu placi umede (.( A"alanse cu .ul!ari si rulouri (.' A"alanse de fuziune In continuare, le "om a.orda pe rand, pe scurt. 2.2. A"alansa cu zapada pudroasa Aceste a"alanse se produc cu zapada pudroasa 5!erm. "Pul"ersc)nee", fr. "nei!e poudreuse", en; "po?der, feat)erlike sno?"6, numita uneori si "prafoasa" 5in cele mai multe articole romanesti aparea termenul - neadec"at - de zapada "prafuita" J6. In literatura noastra este adesea utilizat des si termenul !erman "pul"er". Acest tip de a"alanse se produc dupa ninsori a.undente cazute pe timp fri!uros. $le se declanseaza spontan, la orice ora din zi sau din noapte, nefiind le!ate de temperatura si neimplicand o modificare calitati"a a stratului de zapada. #esi!ur, pot fi si pro"ocate de toate cauzele e&terioare, amintite in capitolul precedent. L a"alansa cu zapada "pul"er" are doua componente distincte ; a"alansa propriu-zisa si norul ei. A"alansa propriu-zisa este masa de zapada care aluneca pe panta. Sau mai corect spus "z.oara" paralel cu panta, atin!and "iteze de (00-'00 kmK) JJ ",orul" este format din microcristale de !)eata, aerosoli 5en!l; "air.orne" 6. $l insoteste a"alansa propriu-zisa si este in sine foarte periculos, dupa cum "om "edea. Uapada fiind foarte usoara si fra!ila, "z.oara", pe o "perna de aer" . #eci ea nu se insinueaza ca un ic intre stratul e&istent si straturile de aer ca la tipul urmator, ci na"aleste la "ale ca un talaz imens, iz.ind "cu fruntea" ca un .er.ec straturile de aer imo.ile. #e aceea, acest tip de a"alanse sunt insotite de un z!omot "ca un tunet" iar frontul lor si norul antrenat creaza "efectul de suflu" . #e fapt, suflul e o "erita.ila unda de soc care, prin presiunea imensa, pro"oaca distru!eri impresionante in zona. 5nu masele de zapada in mod direct J6. Asupra oamenilor intalniti, suflul a"alansei poate produce .arotraume, ce pot mer!e uneori pana la "e&plozia" plamanilor J ",orul" a"alansei cu zapada pudroasa poate fi uci!as c)iar si cand a"alansa e foarte mica si efectul de suflu e prea sla. ca sa produca leziuni mecanice prin presiunea sa 5.arotraume; daca "ictima are caile respiratorii neprote*ate 5"om re"eni6, ea poate inspira acele microcristale de !)eata 5sau "norul" intra in"oluntar in plamani, din cauza presiunii6. 4oartea "ictimei sur"ine

prin doua mecanisme - unul refle&, ce produce o .locare in"oluntara prelun!ita a miscarilor respiratorii 5 apnee prin .ron)ospasm6 si celalalt analo! inecului. 2.(. A"alanse cu zapada !ranuloasa Aceste a"alanse se produc cu zapada formata din micro!ranule de (-5 mm, 5 fr; !o.elet, en!l; "cup cristal"6, deci nu din ful!i cu forme ar.orescente. 4icro!ranulele pot fi cristale poliedrice, cu forme re!ulate, sau structuri amorfe elipsoidale. Acest tip de zapada poate fi proaspat ninsa 5"mazaric)e" foarte fina6 sau poate fi zapada mai "ec)e, a carei structura s-a modificat 5fenomen frec"ent si la suprafata zapezii, prin proces de metamorfoza constructi"a6. Si acest tip de a"alanse se declanseaza spontan, oricand, dar pot fi si pro"ocate. L astfel de a"alansa, cu zapada proaspata si in cantitate mare, a facut (' de "ictime la Salea in 27 aprilie 2:77 J A"alansele cu zapada !ranuloasa se comporta ca un co"or rulant. Uapada cur!e pe panta. Particulele de zapada fiind mai !rele, nu se formeaza nor J A"alansa cur!e lipita de panta, intra ca un ic su. straturile de aer imo.il si prin urmare "tunetul" lipseste. $ o a"alansa silentioasa si fara suflu J Cei in!ropati de ea, daca nu e o a"alansa imensa, au sanse mai mari de supra"ietuire, deoarece ea, spre deose.ire de celelalte tipuri, in final se taseaza mai putin, mai lent. Sal"atorii de la Salea au facut munca de SisifT zapada de!a*ata cu lopetile, cur!ea, se pra.usea inapoi in transeele create pentru a a*un!e la "ictime. 2.(. A"alansele cu placi " de "ant". Acest tip de a"alansa se numeste a"alansa cu placi de zapada sau cu "placi de "ant" . 53r. "plaOue a nei!e" respecti" "plaOue a "ent"T !erm. "Sc)nee.rett" respecti" "Iind.rett, en!l; "?ind sla."6. #in traducerea termenului !erman s-a preluat si la noi e&presia de "a"alansa tip scandura" 5!erm. Srett W scandura6. #upa cum arata denumirea, aceste a"alanse sunt produse de "placi de zapada". Acestea sunt mase lenticulare de zapada compacta, tasata, adesea dura, de dimensiuni diferite 5 cat suprafata unei camere sau apartament, dar pot fi si mai mari6. $le se formeaza de re!ula su. actiunea "antului, care, la ninsorile "iscolite 5cu zapada uscata6, determina depunerea unui strat de zapada ine!al, cu acumulari in culoare, "alcele si in partea superioara a celor doi "ersanti ai crestei, de o parte si de alta a acesteia, insotind de o.icei cornisele. -antul poate transporta ulterior si zapada 5 uscata6 cazuta initial in !rosime uniforma prin ninsori linistite, fara "ant. <na din placi se depune in zona .atuta de "ant 5"in "ant"6 si se taseaza mai rapid, su. .ataia acestuia 5"zapada tencuita"6. Cealalta placa "su. "ant" este plasata in zona adapostita de "ant 5"zapada suflata"6 su. cornisa 5care prin rupere, pra.usire poate declansa a"alansa, rupand placa de su. ea6. Placile au de o.icei o anumita duritate, dar sunt e&trem de fra!ileJ Se formeaza uneori placi mai intinse 5dar mai su.tiri6 si in alte zone, prin "im.atranirea" zapezii cu intarirea numai a stratului superior 5"crusta"6. . Acestea insa nu sunt "placi de "ant" , dar si ele pot pleca, caci "antul si "ariatiile de temperatura nu produc o coeziune suficienta cu stratul de dedesu.t. 5 A"alansa de la Suru, care l-a omorat pe 1i!i Pascu 6 <neori se aud z!omote surde 5""uum"6 cand se pra.usesc placile in micile !oluri formate su. ele, fara sa plece 5asta se intampla in zone plate sau pe pantele putin inclinate6. 4ulti, mai ales

sc)iorii in zapada intacta ati intalnit asta si "a amintiti ce-ati simtit "in stomac" J #ar, in zone mai inclinate, cand se produce ruptura placii de zapada, se aude un z!omot sec si se "ede crapatura produsa, care din fericire uneori e doar un a"ertisment, nu pleaca a"alansa. Asa a relatat si supra"ietuitorul a"alansei de la Salea in care a murit -iorel ,e!oita in (0 dec.(004. 7a prima a.ordare 5urcare6 a acelei fetze dintre Curmatura Salii si Saua Paltinul s-a produs doar o fisura. 7a a doua a.ordare a zonei 5la intoarcere6, s-a produs a"alansa. A"alansele cu placi de zapada sunt cele mai perfide, caci sunt !reu de pre"azut. <neori, pri"ind cu atentie, se pot o.ser"a diferente de culoare; placile de "ant sunt mai al.e 5zapada mai proaspata decat in rest6. $ mai sesiza.ila asta in zonele cu crusta produsa de in!)et-dez!)ete,caci crusta e mai !ri, mai mata, placile de "ant mai al.e. Atentie J #e multe ori, placa e disimulata de un mic strat de zapada ninsa proaspat si uniform, care am "azut ca ii poate pacali si pe "eteraniZ A"alansele cu placi sunt de o.icei "a"alanse de strat" , alunecand pe un strat mai "ec)i. 3ra!mentele mai mari de placi aluneca incalecandu-se si spar!andu-se. Pericolul de a fi in!ropat intr-o astfel de a"alansa e mai mic ca la alte tipuri 5daca sunt pe fete, nu pe "alcele6, dar e&ista pericolul de a fi ranit de ele. Aceasta depinde de !rosimea placii, de lun!imea si inclinatia pantei 5ce determina "iteza placii6. In cazuri fericite, alpinistul se deplaseaza cu ele, ca pe un co"or rulant, pana la o zona plata unde se opresc. In tura de re"elion (002 in %odnei 5descrisa in cap.8 si pu.licata in re". 4untii Carpati '26, la co.orarea spre Sorsa din Caldarea Su)aescu, s-a ruptK a plecat placa de pe un culoar pe care eram o.li!ati sa-l tra"ersam de pe o crestulita ce se terminase , spre o alta pe care puteam co.ori in si!uranta pana pe terasa urmatoare. Pioletii ii infi!eam pana in stratul "ec)i. #in fericire a plecat la "ale, lent, numai zona de su. crapaturaKruptura produsa de mine, su. forma de placi de marimea unor "alize. #ar de multe ori, aceste a"alanse produc traumatisme !ra"e. Cand pleaca o placa dintr-un culoar, pericolul e mai mare atat prin riscul de traumatisme prin fra!mente de placi sau lo"ire de stanci, cat si prin pericolul de a fi acoperit de o a"alansa scurta. Si faptul ca cine"a a murit intr-o a"alansa "mica" - cum s-a intamplat deseori - nu este o consolare pentru nimeni. 4a*oritatea a"alanselor cu placi sunt pro"ocate de turisti sau alpinisti, care "taie" placa. 7a ruperea placii se aude un pocnet scurt si, uneori, am mai spus-o, placa nu porneste, spre norocul celui in cauza. Am "azut, intr-o tura in %odnei, un astfel de norocos care se retra!ea cu spatele la noi ceilalti si cu oc)ii la fisura care pornise ca un sarpe de su. .ocancii sai. #ar sc)iorii nu mai au timp sa se retra!a. In %etezat, Cu&i a rupt placa din culoarul respecti" la al treilea "ira*. 4i)ai Sandru, in (' noiem.rie 2::7, a "taiat" "pe poteca de "ara", in -alea Salii, o placa de pe un culoar cum am mai scris. Intr-o pu.licatie franceza se afirma ca "aproape toate a"alansele uci!ase [e&ceptand catastrofele\ sunt pro"ocate de sc)iorii in cauza" si ca "80D din ele sunt a"alanse in placi". Intr-un film documentar despre a"alanse, difuzat pe #isco"erC, se spunea ca ::D din a"alansele cu "ictime umane 5 e&ceptand catastrofele 6 sunt declansate de cei in cauza. Cine nu stie ca ninsoarea a fost insotita de "ant, poate fi pacalit, c)iar daca are e&perienta, asa cum s-a intamplat cu 4isi Szalma in (( ianuarie 2:74 mai sus de ca.ana Podra!u. A"alansa respecti"a l-a pacalit si pe un ziarist , care a transformat dintr-un condei "a"alansa de tip scandura" pe care i-a relatat-o un sal"amontist si.ian intr-o " a"alansa cu scanduri si .usteni"J (.2.A"alansele umede in placa

Aceste a"alanse se numesc in mod curent a"alanse cu zapada umeda sau "a"alanse de fund" 5 en!l; "full-dept) or !round a"alanc)e", fr; "a"alanc)e de fond" 6 caci intereseaza adesea tot stratul de zapada, lasand solul dez!olit, antrenand .olo"ani, "e!etatie etc. Aceste a"alanse sunt corelate cu ridicarea accentuata a temperaturii, cu "inmuierea" !erului. Uapada e moale, !rea, uda si aderenta ei la "pat" se reduce prin aparitia unei pelicule lic)ide, cu efect lu.refiant . #e aceea se declanseaza mai ales pe culoare, dar si pe fetze.0raseul lor e cam acelasi, an de an, la fel si perioadele de declansare. -iteza de cur!ere e mult mai lenta 540-200 kmK)6 si nu produc efecte de suflu. Aceste a"alansee sunt de o.icei autodeclansate, "cur!and" la ore fi&e, orele cele mai calde ale zilei si putand face "ictime intre cei care, in mod imprudent, se afla in calea lor. #ar pot fi declansate si de oameni. Sunt foarte periculoase pentru cei pe care ii antreneaza cu ele si ii acopera, deoarece zapada lor are densitate mare 5poate "sfarama" cu presiunea ei pe cel prins in a"alansa6, iar la oprire se taseaza foarte tare, se ".etoneaza", fiind e&trem de !reu de de!a*at. Spre deose.ire de a"alansele cu zapada uscata, care au "iteza foarte mare, cele umede sunt mai lente si lasa celor implicati o anumita sansa de a scapa din calea lor prin fu!a. Prima a"alansa "a mea" a fost de acest tip. Am amintit-o intr-un capitol anterior si am relatat cum am reusit sa scapam prin fu!a din calea ei, "alea fiind "umpluta" in urma noastra de a"alansa "enita de pe "ersantul defrisat al -aii 3iaduluiZ (.(. A"alansele cu .ul!ari si rulouri Aceste a"alanse sunt denumite "cu .ul!ari" 5fr; "en .oule"6 si sunt tot a"alanse de prima"ara, cu zapada uda, moale. $le pornesc in mici fra!mente la "ale, prin rosto!olire, su. forma de .ul!ari, ca niste coc)ilii de melci. 4ulte din aceste a"alanse sunt nepericuloase, striind pantele insorite si culoarele. <neori insa, .ul!arii se maresc, adunand pro!resi", prin rosto!olire, toata zapada din culoarul respecti", inclusi" pamant si pietre, de"enind periculoase. Pe pante iau uneori forma de co"or rulat 5.urelet6, putandu-se spar!e si apoi declansa alte a"alanse. L"idiu 4anitiu, intr-un interesant articol din Almana) turistic 2: 8 si in cartea sa "Pe inaltimile Carpatilor", descrie asemenea a"alanse, dar putin mai altfel. $i le numeste ".om.ardamentele al.e din Slidul <riasilor"T se produc rar, luand forma de "!)iulele" de mari dimensiuni. Pericolul este indeose.i iz.irea de catre un astfel de .olid "enind de sus . Acesta are "iteza mare si este !reu, dur, zapada fiind densa. (.'.A"alansele de fuziune Sunt rar intalnite, moti" pentru care nu insistam asupra lor. $le sunt cu zapada "putreda" 5fr;pourrie6 care se scur!e. (.4. A"alansele pot fi si atipice, in prezenta unor anumiti factori meteo si de teren. L a"alansa in placi poate de"eni "de fund", una tip "pul"er" se poate produce si in aprilie sau mai, iar una "umeda" poate porni nu ziua, din cauza soarelui, ci noaptea, de la foe)nKfront cald. In munti mai inalti 5Alpi, Anzi, PimalaCaZ6 anotimpurile depind nu doar de calendar, ci si de altitudine. Acolo e&ista a"alanse si "ara si faptul ca e "pul"er" sau "umeda" tine doar de situatia meteo.

#ar sunt e&ceptii si in muntii nostri. 4onitorii si ele"ii participanti la Scoala ,ationala de Alpinism si Sal"amont de la Padina au putut "edea o a"alansa in Ziunie 2:85, pe piciorul Sa.elorJ 5eram si eu, #4, acolo6. In acea saptamana, care a facut in toti muntii nostri numeroase "ictime printre "itele si oile urcate la munte, sal"amontistii din -ictoria si altii au de"enit atunci, cu eficienta, si "sal"a-oaie", sapand in caldarile 4o!osului si in altele, transee prin zapada, urmati de caini, oi si cio.ani. Intre.ati-l pe 0)omas Sross -seful Sal"amontului -ictoriaJ L alta clasificare K caracterizare a a"alanselor am !asit-o in cap. 5, la pa!. :7 a cartii "1uide ,ei!e et A"alanc)es"- amintita anterior. $ste reprodusa cu mici modificari dupa "Atlasul A"alanselor" - a lui 4.%. de Huer"ain, <nesco, Paris 2:82 6 #upa ea se poate caracteriza o a"alansa cu litere si cifre si anume; A,S, C W indica zona de plecare a a"alansei 5 aire de depart6; A . 4odul de plecare; A 2.Plecare punctuala 5 dintr-un punct 6 A (. Plecare liniara A '. Plecare mi&ta 5 inceput intr-un punct, apoi ruptura liniara 6 A 4. Plecare prin rupere su. forma de cre"asa. S. Pozitia planului de alunecare; S 2. In interiorul paturii 5 manteau 6 de zapada S (. %uptura in zapada proaspata S '. %uptura in zapada "ec)e S 4. Pana la sol C. Apa lic)ida in zapada C 2. A.senta C (. Prezenta #, $, 3 W Uona de cur!ere. #. 0raseul parcursului # 2. Parcurs pe o panta desc)isa W a"alansa de "ersant # (. Parcurs pe un culoar sau "alcel W a"alansa de culoar. $. 0ipul miscarii; $ 2.,or de zapada W a"alansa cu aerosoli

$ (. Cur!ere de-a lun!ul solului W a"alansa cur!atoare $ '. Criteriile 2 si ( simultan W a"alansa mi&ta 3. Pozitia suprafetei de !lisare; 3 2. Cur!ere pe un strat de zapada 5 a"alansa superficiala 6 3 (. Cur!ere pe sol W a"alansa de fund 1,P, I ; Uona de oprire. 1. %u!ozitatea zapezii din aria de oprire 1 2. 1rosiera 5 depozit !rosier 6 1 (. Sul!ari colturosi 1 '. Sul!ari rotun*iti 1 4. 3ina 5 depozit fin 6 P. Apa lic)ida P 2.A.senta W depozit uscat P (. Prezenta W depozit umed I. 4urdaria depozitului I 2. 3ara materiale "izi.ile W depozit curat I (. #epozit murdar I '. Stanci, pietre, pamant I 4. Cren!i, ar.ori I 5. %esturi de constructii. Sistematizarea de mai sus ar a"ea mari a"anta*e la e"identeKprelucrari pe calculator.

#ripa aviara,))
,e ce este $ripa a&iara atat de periculoasa/
Categorie: ;'I*II! ;OO'P!2I1 77 &edicina

Ce este, cum se transmite, si de ce se face atat de mare caz de ea


By: Alad 'ar.o, ;enior !ditor, ;ci"'ech :e>s

Ce este gripa a3iara, cum se transmite ea, de ce sunt oamenii de stiinta atat de ingriBorati ca ar putea e3olua intr"o calamitate mondiala, care"i sansa ca acest lucru chiar sa se intample si cum ar putea arata lumea dupa o asemenea nenorocireF Ce este gripa aviara?

Gripa a3iara, asemenea oricarei forme de gripa, e o 4oala cauzata de un 3irus JPoantaJ aici este ca 3or4im de un virus si nu de un microb &icro4ii sunt niste fiinte eDtrem de e3oluate comparati3 cu 3irusii 2upa cum spuneam cu alta ocazie, J3irusii sunt cele mai simple organisme 3ii W de fapt, sunt atat de simple incat nici nu e clar daca chiar sunt 3ii Un 3irus e pur si simplu Kdus de 3alK la intamplare, nu se hraneste si nu se inmulteste singur In general, el nu face mai nimic, e pur si simplu o su4stanta chimica in3elita intr"o proteina Ceea ce"l deose4este insa de alte su4stante chimice este faptul ca, atunci cand nimereste in interiorul unei celule, ii deturneaza masinaria interna si Ko folosesteK pentru a crea noi 3ersiuni ale sale Cu alte cu3inte, cu toate ca nu e in stare sa se"nmulteasca de unul singur, el foloseste celulele pentru a face copii ale sale O celula infectata e distrusa, nu mai poate sa"si indeplineasca functiile o4isnuite J Pro4lema cu 3irusii este ca, fiind atat de simpli, sunt lipsiti de mecanisme care sa le mentina identitatea constanta (precum au 4acteriile, de pilda, si, in consecinta, se modifica in foarte multe feluri, foarte repede 1stfel pot aparea 3ariante mult mai distrugatoare ;istemul imunitar al organismelor incearca sa le faca fata, insa are dificultati tocmai din cauza acestei 3aria4ilitati foarte mari Gripa o4isnuita are ca simptome fe4ra, tusitul, dureri in gat, dureri de muschi, conBucti3ita si, in cazurile cele mai se3ere, poate conduce la pro4leme respiratorii serioase si chiar la pneumonie W care poate fi fatala (Pneumonia consta in faptul ca al3eolele microscopice din plamani care sunt responsa4ile de a4sor4tia oDigenului din atmosfera se inflameaza si se umplu cu fluid Pneumonia poate fi cauzata de multi factori, nu neaparat de gripa , ;e3eritatea gripei depinde in mare masura de starea in care se gaseste sistemul imunitar in momentul in care este infectat de 3irus 2aca persoana a a3ut gripa recent, simptomele 3or fi foarte sla4e, pentru ca organismul este deBa imun la 3arianta respecti3a a 3irusului 2aca organismul este sla4it din diferite moti3e, de pilda pentru ca persoana nu are un regim alimentar echili4rat etc , atunci simptomele 3or fi mai puternice Gripa a3iara e pur si simplu un 3irus de gripa care nu a suferit decat o singura mutatie si care, in urma acestei mutatii, a aBuns, dupa cate se pare, la performanta de a omori 6#@ dintre persoanele care de3in infectate Airusul cauzeaza o pneumonie careia multi nu"i supra3ietuiesc 1 aparut in pasari si este adaptat cel mai 4ine la ele W dintre acestea, numai foarte putine supra3ietuiesc !l aBunge la om numai accidental, ca sa spunem asa, nefiind adaptat special pentru organismul nostru, insa ne omoara si pe noi din cauza ca suntem inruditi intr"o anumita masura cu pasarile Cum se transmite la om?

2eocamdata, din fericire, 3irusul nu se transmite de la om la om !Dista anumite rapoarte ca acest lucru s" ar fi intamplat, insa nu au fost confirmate !Dista si anumite rapoarte ca s"ar putea transmite prin intermediari (si anume prin pisici, intre pasari si oameni, insa nici aceste rapoarte nu au fost confirmate &omentan, 3irusul se transmite prin sali3a, eDcretiile nazale si eDcrementele pasarilor 1lte pasari fie intra in contact direct cu aceste secretii, fie cu suprafete infectate ;e pare ca unele rate si le4ede au fost infectate din cauza ca au stat pe apa contaminata 2in cauza ca 3irusul infecteaza pasarile migratoare, se poate raspandi peste tot in lume In anii trecuti, gripa a3iara a aparut la om in special in zonele din sud"estul si estul 1siei, unde fermierii traiesc in apropierea pasarilor IngriBorarea este ca nu cum3a odata aBuns in oameni, sa sufere alte mutatii care sa"l faca transmisi4il de la om la om

Care i

perioada

de

incu!atie?

'imm C Sarder si Ortrud Rerner, in cartea lor despre gripa a3iara, au trecut in re3ista o serie de studii si spun ca pasarile manifesta semnele 4olii la cate3a zile dupa ce au fost infectate de 3irus W insa uneori, rar, poate sa dureze si pana la 9) de zile :u se stie cu precizie mai mare care"i perioada de incu4atie, pentru ca se pare ca ea depinde de multi factori, precum specia sau 3arsta pasarii 2e asemenea, simptomele pot sa difere O pasare infectata are de o4icei penele ra3asite, depune mai putine oua, pierde in greutate si manifesta dificultati respiratorii In cazul pasarilor domestice, eDista o rata a mortalitatii foarte mare W greu de spus care"i mortalitatea in cazul celor sal4atice In cazul puilor si curcanilor, rata mortalitatii este de suta la suta in 5$ de ore Ia oameni, perioada de incu4atie este intre 9 si )7 zile Chiar daca 4oala este greu de contactat, ea se raspandeste repede odata ce a patruns in organism Catre o calamitate glo!ala?

In 9##6, din %6 de persoane infectate au murit 5) W adica 5- la suta Pana acum, anul acesta au fost infectati 7- de oameni si au murit 57 W 65 la suta Unii au interpretat acest rezultat in sensul ca 3irusul ar de3eni mai periculos pentru 3iata omului :u se stie insa cu ade3arat care este rata mortalitatii in urma infectarii cu S6:) !a pare sa fie cam pe la 6# la suta, ceea ce este enorm, insa este posi4il ca in realitate sa fie mai mica, din cauza ca s"ar putea ca unii dintre cei care s"au infectat si au a3ut forme mai usoare sa nu fi aBuns pana la medici W deci poate ca acestia au cercetat numai cazurile cele mai nefericite Oricum ar fi insa, situatia nu suna prea 4ine Gripa de dupa primul raz4oi mondial a omorat intre anii )%)$ si )%)% intre 6# si )## de milioane de oameni *ata mortalitatii datorata acelui 3irus de gripa a 3ariat destul de mult, de la )# la suta printre trupele americane si engleze, pana la 9# la suta printre cele indiene si pana la peste -- la suta in Ia4rador si 1las.a ;e presupune ca si rata mortalitatii in urma infectarii cu gripa a3iara ar 3aria destul de mult, in functie de diferiti factori precum zona geografica 2aca S6:) omoara intr"ade3ar 6# la suta dintre cei infectati, situatia nu poate fi decat catastrofala Pro4a4ilitatea ca tu sa supra3ietuiesti este de Bumatate Pro4a4ilitatea de a supra3ietui si tu si sotia/sotul tau este de numai un sfert Pro4a4ilitatea de a nu muri nimeni intr"o familie cu doi copii ar fi de ) din )6 (6,96 la suta, Aa dati seama cum ar putea arata lumea dupa o asemenea epidemieE "ratamente? O forma a lui S6:) adaptata la om si care s"ar transmite de la om la om (ca gripa o4isnuita, ar putea sa apara cel mai pro4a4il in urma unei recom4inari genetice intre S6:) si 3irusul gripei o4isnuite in interiorul corpului unei persoane care este infectata cu am4ele forme ale 3irusului 2esigur, 3irusul S6:) s"ar putea in principiu adapta la om si pur si simplu printr"o serie de mutatii Jino3atoareJ, insa oamenii de stiinta sunt mai ingriBorati de o astfel de recom4inare, pentru ca ea pare mai pro4a4ila decat o astfel de serie de mutatii spontane Sarder si Rerner scriu in Influenza Report7 JIn timp ce epidemiile de gripa la om din )%67 (S9:9, si din )%6$ (S-:9, au aparut in mod clar printr"o recom4inare genetica intre 3irusii de gripa umani si a3iari, 3irusul care a cauzat gripa din )%)$ pare sa fi fost deri3at in intregime dintr"o sursa a3iara J Insa, dupa cum scria Logdan O4retin7 JPandemiile anterioare au fost cauzate de 3irusurile de tip S) (in )%)$,, S9 (cea asiatica, in )%67, si S- (cea din Song <ong, in )%6$, Airusul S6 a fost prezent in populatia umana din anii )%6#, dar nu a suferit niciodata intregul set de mutatii necesare pentru a declansa o pandemie J Pentru a impiedica recom4inarea, medicii recomanda 3accinurile impotri3a gripei o4isnuite W chiar daca acestea nu functioneaza impotri3a gripei a3iare 2aca oamenii nu sunt 4olna3i de gripa o4isnuita, scade pro4a4ilitatea recom4inarii intre ea si gripa a3iara 2upa cat se pare insa, productia de 3accinuri nu poate face fata cererii In present, eDista cate3a 3accinuri si impotri3a S6:), insa daca 3a a3ea loc o epidemie, cu alte cu3inte daca 3irusul 3a suferi mutatia care"i permite sa se raspandeasca de la om la om, nu se stie daca 3accinurile de acum 3or a3ea 3reun efect Pro4a4il ca nu In acest caz, companiile de medicamente 3or tre4ui sa dez3olte 3accinuri impotri3a acelei 3ariante atunci cand apare 2upa cum a spus 2r 2aniel Iuce= de la Uni3ersitatea Georgeto>n7 J:u eDista nici un 3accin impotri3a epidemiei, pentru ca nu eDista inca o epidemie J

Gripa A&iara0la un pas de cea mai mare epidemie a tuturor timpurilor...


Categorie: ;'I*II! ;OO'P!2I1 77 &edicina

In conditiile in care subtipul F5:' poate suferi oricand o infima mutatie genetica pentru a deveni transmisibil intre oameni
By: 1lina Plesu, Rorld and Lusiness :e>s !ditor

:oumea, :oua Caledonie gazduieste in inter3alul )%"9- ;eptem4rie Conferinta *egionala Aest"Pacifica a Organizatiei &ondiale a ;anatatii Oficiali din domeniul sanatatii pu4lice reprezentand peste 9# de tari s"au intrunit pentru a analiza si a gasi solutii pentru pre3enirea epidemiei de fe4ra a3iara si monitorizarea altor cate3a epidemii pe cale de eDtindere Participantii se 3or concentra in sta4ilirea unei strategii eficiente pentru controlul asupra unor 4oli localizate in zona 1sia Pacific, printre care gripa a3iara cu contaminare umana, encefalita Baponeza, care a facut deBa peste ),### de 3ictime in 1sia de ;ud, SIA si tu4erculoza Cu totii au cazut de acord asupra faptului ca un su4tip recent e3oluat al gripei a3iare, Influenza 1 (S6:),, mai are doar o infima etapa genetica de parcurs pana la a de3eni transmisi4il intre oameni 2aca aceasta mutatie are loc, e foarte posi4il sa asistam neputinciosi la cea mai mare epidemie din istorie Airusul S6:) este cea mai mare cauza de ingriBorare in acest momentM desi eDista de ce3a timp, doar de curand a declansat im4olna3iri in masa printre populatiile de pasari, iar omul este mai eDpus decat oricand la 3irusul mortal 2e la primele contaminari prin contact direct pasare"om din Song <ong, )%%7, s"a raportat un numar semnificati3 de infectii si decese in 1sia de ;ud"!st *ata ridicata a mortalitatii este eDplicata prin lipsa unui sistem imunitar uman JspecializatJ impotri3a acestui 3irus :ea3and o istorie de contact cu 3irusul, gradul de eDpunere si de deces este foarte ridicat in cazul omului

Nou ca' uman de in1ectare cu &irusul $ripei a&iare


Categorie: ;'I*II! ;OO'P!2I1 77 &edicina

In &zerbaid.an
By: Carmen I3ano3, 1ssociate !ditor

Un presupus caz de infectare a unui om cu 3irusul S6 al gripei a3iare a fost inregistrat intr"un sat din 1zer4aidBan, unde Organizatia &ondiala a ;anatatii a confirmat cinci decese pro3ocate de tulpina inalt patogena S6:), au anuntat, Boi, autoritatile sanitare de la La.u, citate de 1OP JO adolescenta de )6 ani din satul 2ai.=and, in regiunea ;al=an, a fost internata in spitalJ, a anuntat adBunctul ministrului azer al ;anatatii, 144as Aeli4e.o3 !l a precizat ca, potri3it analizelor realizate la La.u, pacienta este infectata cu 3irusul S6 'este suplimentare urmeaza sa fie efectuate la Iondra pentru a sta4ili daca este 3or4a de tulpina S6:) O&; a confirmat deBa cinci cazuri mortale de gripa a3iara in 1zer4aidBan, dintr"un total de sapte pacienti cu 3arste cuprinse intre )6 si 9) de ani, care contractasera 4oala ;ase dintre acestia erau originari din satul 2ai.=and, iar al saptelea din regiunea 'arter (3est, 2ecesele s"au inregistrat in perioada 9- fe4ruarie " )# martie

#omandamentul #entral Antiepi'ootic2 Gripa a&iar3 este sub control


SImbJtJ 0' decembrie 2003, 00/0'

Gripa a&iar3 este sub control% spun autorit34ile. Pre5edintele Autorit34ii Na4ionale Sanitar0 6eterinare 5i pentru Si$uran4a Alimentelor 7ANS6SA8 a declarat% la 1inalul 5edin4ei #omandamentului #entral Antiepi'ootic% c3 toate anali'ele e1ectuate 9n 'ona tulcean3 au ie5it ne$ati&e. Comandamentul &ntiepizootic Central s2a reunit, &ineri, la sediul )inisterului &griculturii, pentru a discuta despre focarul de gripJ aviarJ din localitatea tulceanJ )urig#iol Ki ce alte mJsuri se impun pentru a evita rJspIndirea virusului. a reuniune au fost invitaLi sJ participe reprezentanLi ai )inisterului SJnJtJLii, )inisterului "ransporturilor Ki ai )ediului. 4e asemenea, la KedinLJ au luat parte prefecLii .udeLelor "ulcea Ki *rJila. )Jsurile de pInJ acum au fost luate de comandamentul din "ulcea. %irusul gripei aviare a reapJrut pe teritoriul -omIniei pe 2$ noiembrie, Mntr2o gospodJrie din localiatea )urig#iol. Primele ipote'e pri&ind reapari4ia $ripei SpecialiKtii au stabilit o primJ ipotezJ despre modul Mn care a apJrut gripa aviarJ la )urig#iol. ,JsJrile domestice au fost contaminate de pJsJrile migratoare. Nn ziua Mn care a fost confirmat virusul F5:' la )urig#iol, Mn zonJ se aflau mii de pJsJri sJlbatice. Nn localitate, peste 0.000 de oameni au fost vaccinaLi antigripal. &utoritJLile monitorizeazJ totodatJ Ki starea de sJnJtate a pJsJrilor din toate gospodJriile. 6ospodJria unde a fost descoperit virsul F5:' este Mn carantinJ Ki toate pJsJrile din curte au fost eutanasiate. Nn aceeaKi gospodJrie a fost gJsitJ ieri Ki o pisicJ moartJ, care 2 din declaraLiile proprietarului 2 a mMncat mJruntaie de pJsJri sJlbatice. "oate curLile au fost dezinfectate, iar medicii veterinari monitorizeazJ starea de sJnJtate a pJsJrilor.

a "ulcea sunt pregJtite '0.000 de doze de vaccin "amiflu, pentru cazul Mn care se va MmbolnJvi cineva de gripJ aviarJ. 5iltrele de dezinfecLie de la marginea localitJLii rJmIn Mn funcLiune, iar autoritJLile iau Mn calcul interzicerea vInJtorii Mn zonJ. Sursa2 Realitatea T6

!odalit34i de pre&enire a 9mboln3&irii de $rip3 a&iar3


%ineri 00 noiembrie 2003, 02/46

,ersoanele care locuiesc Mn zona unde a fost depistat virusul gripei aviare trebuie sJ fie foarte atente, pentru a evita MmbolnJvirile. ,e lIngJ vaccinul antigripal, oamenii trebuie sJ evite contactul cu pJsJrile. -egulile sunt foarte stricte. Nn primul rInd, este interzis consumul pJsJrilor bolnave sau moarte, precum Ki consumul de ouJ de la pJsJrile bolnave. Oamenii trebuie sJ evite, pe cIt posibil, sJ atingJ pJsJrile sau ouJle de pasJre. 4acJ totuKi o fac, trebuie sJ se spele imediat pe mIini cu apJ Ki sJpun, sJ foloseascJ Ki antiseptice sau dezinfectante uzuale, cum ar fi spirtul. 7ste foarte important ca locurile unde sunt crescute pJsJrile sJ fie dezinfectate, iar oamenii sJ poarte mJKti de protecLie. CInd gJtesc, este important sJ prepare carnea Ki ouJle la temperaturi ridicate, de pInJ la 30 de grade Celsius. Simptomele virusului aviar la om sunt febrJ ridicatJ de peste 0$ grade Celsius, dureri de oc#i sau de cap, dureri musculare, dureri de cap Ki dificultJLi Mn respiraLie Ki Mng#iLire.

:;N<% identi1icat pentru prima oar3 9n Rom=nia 9n 200;


%ineri 00 noiembrie 2003, 0'/41

/n %om=nia, primul focar de !rip> a"iar> a fost identificat pe 7 octom.rie (005, En localitatea Ceamurlia de Gos, din *udeFul 0ulcea. /n urm>toarele Bapte luni au mai fost !>site p>s>ri infectate cu teri.ilul "irus P5,2 En alte 5( de localit>Fi. Primul "al de !rip> a"iar> s-a Enc)eiat En (2 aprilie anul trecut. Au fost Enre!istrate 5' de focare de !rip> a"iar>, En nou> *udeFe. Cel de-al doilea "al s-a declanBat la mai puFin de o lun>. Soala a fost depistat> pentru prima dat> Bi Entr-o ferm> a"icol>, En *udeFul SraBo". /n doar ' s>pt>m=ni "irusul s-a r>sp=ndit En 28 *udeFe ale F>rii Bi a a*uns c)iar Bi En Capital>. Cel mai afectat *udeF a fost ConstanFa, unde au e&istat 25 focare de "irus P5,2.

]i turismul din #elta #un>rii a a"ut de suferit dup> ce, treptat, peste (0 de focare au fost depistate En *udeFele 0ulcea Bi Sr>ila, iar alte zeci de localit>Fi au fost declarate cu risc mare de contaminare. /n total, au fost Enre!istrate 2(7 de focare, iar ultimul dintre ele a fost Enc)is la sf=rBitul lunii iulie.
Sursa2 Realitatea T6