GERMANIA

INTRODUCERE
REPUBLICA FEDERAL GERMANIA (N GERMAN BUNDESREPUBLIK DEUTSCHLAND) ACRONIM RFG, COLOCVIAL GERMANIA, ESTE UN STAT N EUROPA CENTRAL. FACE PARTE DIN ORGANIZAII INTERNAIONALE IMPORTANTE PRECUM CONSILIUL EUROPEI (1951), OCDE, UNIUNEA VEST-EUROPEAN (1954), NATO (1955), UNIUNEA EUROPEAN (1957), ONU (1973), OSCE I DIN ZONA EURO. SE NVECINEAZ LA NORD CU MAREA NORDULUI, DANEMARCA I MAREA BALTIC; LA EST CU POLONIA I REPUBLICA CEH; LA SUD CU AUSTRIA I ELVEIA; IAR LA VEST CU FRANA, LUXEMBURG, BELGIA I OLANDA. TERITORIUL GERMANIEI ACOPER 357.021 DE KILOMETRI PTRAI (137.847 MILE PTRATE), NTR-O ZON CU CLIMAT TEMPERAT. GERMANIA ARE CEA MAI MARE POPULAIE DINTRE STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE (82 DE MILIOANE DE LOCUITORI). GERMANIA ESTE O REPUBLIC FEDERAL PARLAMENTAR ALCTUIT DIN 16 STATE NUMITE LANDURI (N GERMAN LNDER). CAPITALA FEDELAL I CEL MAI MARE ORA ESTE BERLIN. INDUSTRIA GERMAN ESTE UNA DIN CELE MAI DEZVOLTATE DIN LUME. GERMANIA ESTE UNUL DIN PRINCIPALELE STATE EXPORTATOARE, DEINE O POZIIE-CHEIE N UNIUNEA EUROPEAN I MENINE O MULTITUDINE DE PARTENERIATE STRNSE LA NIVEL GLOBAL. CERCETAREA TIINIFIC I TEHNOLOGIC DIN GERMANIA ESTE RECUNOSCUT CA CERCETARE DE VRF LA NIVEL MONDIAL.

ISTORIA MODERNA
COMUNITATEA I LIMBA GERMAN AU APRUT CU MII DE ANI N URM, NS CA STAT GERMANIA A APRUT ABIA N 1871, CND, SUB CONDUCEREA CANCELARULUI OTTO VON BISMARCK, S-A FORMAT IMPERIUL GERMAN, NGLOBND PARTEA DE NORD A GERMANIEI ACTUALE - CONFEDERAIA GERMAN DE NORD (DOMINAT DE PRUSIA, N GERMAN: PREUEN), APOI BAVARIA (N GERMAN: BAYERN) PRECUM I DIFERITE ALTE REGIUNI, EXCLUZND NS PRILE VORBITOARE DE GERMAN DIN AUSTRIA. ACESTA A FOST CEL DE AL DOILEA REICH GERMAN, TRADUS DE OBICEI CA IMPERIU. PRIMUL REICH CUNOSCUT TIMP DE MULTE SECOLE SUB DENUMIREA SFNTUL IMPERIU ROMAN DE NAIUNE GERMAN PROVENEA DIN DIVIZAREA IMPERIULUI FRANC N 843, EXISTND SUB DIVERSE FORME PN N ANUL 1806. CEL DE-AL TREILEA REICH (I ULTIMUL) A FOST CEL AL NAZITILOR; EL A DURAT DOAR 12 ANI, DIN 1933 PN N 1945. GERMANIA, DEVENIT UNA DINTRE MARILE PUTERI EUROPENE, S-A IMPLICAT N PRIMUL RZBOI MONDIAL PRIN ALIATUL EI AUSTRO-UNGARIA (1914). GERMANIA A INVADAT DE CTEVA ORI FRANA. RZBOIUL S-A NCHEIAT N 1918, I, CA UNA DIN URMRI, MPRATUL GERMANIEI A FOST FORAT S ABDICE. N TRATATUL DE LA VERSAILLES, DE DUP RZBOI, GERMANIA A FOST CONSIDERAT RESPONSABIL PENTRU RZBOI.

LA 23 AUGUST 1939 HITLER A NCHEIAT CHIAR I CU STALIN UN TRATAT DE NEAGRESIUNE, CU URMRI IMPORTANTE ASUPRA LUMII I ROMNIEI, NUMIT PACTUL RIBBENTROP-MOLOTOV. N CIUDA ACESTUI PACT, POLITICA LUI HITLER DE A ANEXA RILE VECINE A CULMINAT LA 1SEPTEMBRIE 1939 PRIN COTROPIREA POLONIEI I IZBUCNIREA CELUI DE-AL DOILEA RZBOI MONDIAL.

GEOGRAFIE
TERITORIUL GERMANIEI ACOPER 357,021 KM, DINTRE CARE 349223 KM SUNT TERENURI, RELIEFUL FIIND PREPONDERENT MUNTOS, IAR 7798 KM SUNT APE. SE PLASEAZ PE LOCUL APTE N EUROPA DUP SUPRAFA I PE 63 LA NIVEL GLOBAL. ALTITUDINEA VARIAZ DE LA MUNII ALPI (CEL MAI NALT PUNCT: ZUGSPITZE LA 2962 METRI) N SUD, PN LA RMURILE MRII NORDULUI (NORDSEE), N NORD-VEST I MAREA BALTIC (OSTSEE), N NORD-EST. NTRE ACESTEA SE AFL ZONELE DE MUNTE MPDURITE DIN GERMANIA CENTRAL I TERENURILE JOASE DIN NORD (CEL MAI JOS PUNCT: WILSTERMARSCH LA 3.54 METRII SUB NIVELUL MRII), TRAVERSAT DE CTEVA RURI MAJORE ALE EUROPEI, PRECUM RIN, DUNREA I ELBA.[23] GERMANIA ARE CELE MAI MULTE GRANIE CU RILE EUROPENE, DECT ORICARE ALT STAT DIN EUROPA. SE NVECINEAZ N NORD CU DANEMARCA, N EST CU POLONIA I REPUBLICA CEH, N SUD CU AUSTRIA I ELVEIA, N SUD-VEST CU FRANA I BELGIA IAR N NORD-VEST CU OLANDA. CAPITALA GERMANIEI ESTE BERLIN.

CLIMA
GERMANIA ARE O CLIM TEMPERAT, CU O TEMPERATUR MEDIE ANUAL DE 9 C. TEMPERATURA MEDIE N IANUARIE VARIAZ DE LA -6 C PN LA +1 C (N FUNCIE DE LOCALITATE I ALTITUDINEA EI), N TIMP CE TEMPERATURA MEDIE A LUNII IULIE VARIAZ NTRE 16 I 20 C. PRECIPITAIILE SUNT MAI MARI N SUD, UNDE SE NREGISTREAZ 1.980 MM PE AN, MAJORITATEA SUB FORM DE ZPAD. PEISAJ ALPIN N BAVARIA. MAJORITATEA GERMANIEI ARE O CLIM TEMPERAT, N CARE PREDOMIN VNTURILE VESTICE UMEDE. CLIMA ESTE MODERAT DE CURENTUL ATLANTICULUI DE NORD, CARE ESTE EXTINDEREA NORDIC A CURENTULUI GOLFULUI. ACEAST AP CALD AFECTEAZ ZONELE RIVERANE MRII NORDULUI, INCLUSIV ZONA DE-A LUNGUL RINULUI, CARE SE VARS N MAREA NORDULUI. N CONSECIN, N PARTEA DE NORD I NORD-VEST, CLIMA ESTE OCEANIC; PLOILE CAD PE PARCURSUL NTREGULUI AN, CU UN MAXIM N TIMPUL VERII. IERNILE SUNT BLNDE IAR VERILE TIND S SE RCEASC, DEI TEMPERATURILE POT DEPI 30 C (86 F) PENTRU PERIOADE PRELUNGITE. N ZONELE ESTICE, CLIMA ESTE MAI MULT CONTINENTAL; IERNILE POT FI FOARTE RECI, VERILE POT FI FOARTE CALDE, IAR ADESEA SUNT CONSEMNATE PERIOADE DE SECET. GERMANIA CENTRAL I DE SUD SUNT REGIUNI DE TRANZIIE, CARE VARIAZ DE LA O TEMPERATUR MODERAT OCEANIC LA CONTINENTAL. IAR TEMPERATURI POT DEPI 30 C (86 F) PE TIMP DE VAR

BIODIVERSITATE
DIN PUNCT DE VEDERE FITOGEOGRAFIC, GERMANIA ESTE PARTAJAT NTRE PROVINCIILE ATLANTICUL EUROPEAN I EUROPEI CENTRALE A REGIUNII CIRCUMBOREAL N CADRUL REGATULUI BOREAL. TERITORIUL GERMANIEI, POATE FI SUBDIVIZAT N DOU ECOREGIUNI: PDURILE MONTANE MIXTE ALE MEDITERANENI EUROPENE I RECIFUL MARIN ALE ATLANTICULUI NORD-ESTIC. MAJORITATEA GERMANIEI ESTE ACOPERIT FIE DIN TEREN ARABIL (33%) SAU SILVICULTUR I REGIUNE PDUROAS (31%). NUMAI 15% ESTE ACOPERIT PUNI CONSTANTE. APROXIMATIV O TREIME DIN TERITORIUL GERMANIEI ESTE ACOPERIT DE PDURI. (MUNII PDUREA TURINGIEI) PLANTELE I ANIMALE AU SUNT N GENERAL COMUNE CELOR DIN PERIOADA MEDIEVAL. FAGI, STEJARI, I ALTE ESENE DE FOIOASE CONSTITUIE O TREIME DIN PDURI; PDURILE DE CONIFERE SUNT N CRETERE CA URMARE A REMPDURIRILOR. MOLIDUL I BRADUL PREDOMIN N MUNI DE SUS, N TIMP CE PINUL I LARICELE SE GSETE N SOL NISIPOS. EXIST MULTE SPECII DE FERIGI, FLORI, CIUPERCI, I MUCHI. PETII ABUND N RURI I N MAREA NORDULUI. PRINTRE ANIMALELE SLBATICE, SE GSESC CERBUL, MISTREUL, MUFLONUL, VULPEA, BURSUCUL, IEPURELE, I UN NUMR MIC DE CASTORI. DIVERSE PSRILOR MIGRATOARE STRBAT GERMANIA PRIMVARA I TOAMNA. PARCURILE NAIONALE ALE GERMANIEI INCLUD PARCURILE NAIONALE WATTENMEER, PARCUL NAIONAL JASMUND, PARCUL NAIONAL VORPOMMERSCHE BODDENLANDSCHAFT, PARCUL NAIONAL MRITZ, PARCUL NAIONAL UNTERES ODERTAL, PARCUL NAIONAL HARZ, PARCUL NAIONAL SCHSISCHE SCHWEIZ I BAYERISCHER WALD. GERMANIA ESTE CUNOSCUT PENTRU NUMEROASELE SALE GRDINI ZOOLOGICE, PARCURILE FAUNEI SLBATICE, ACVARII, I PARCURI DE PSRI. MAI MULT DE 400 DE GRDINILE ZOOLOGICE I PARCURI DE ANIMALE SUNT ADMINISTRATE N GERMANIA, CARE ESTE CONSIDERAT A FI CEL MAI MARE NUMR UNIC N ORICE AR A LUMII. GRADIN ZOOLOGIC DE LA BERLIN ESTE CEA MAI VECHE GRADIN ZOOLOGIC DIN GERMANIA I PREZINT DEINE CEA MAI NUMEROAS COLECIE DE SPECII DIN LUME.

MEDIUL NCOJURTOR
CEA MAI MARE FERM EOLIAN I A CAPACITII DE ENERGIE SOLAR DIN LUME ESTE INSTALAT N GERMANIA. GERMANIA ESTE CUNOSCUT PENTRU CONTIINA PROPRIULUI MEDIU NCONJURTOR. MULI GERMANI CONSIDER CAUZE ANTROPICE A FI UN FACTOR SEMNIFICATIV LA NCLZIREA GLOBAL. GERMANIA PARTICIP N CADRUL PROTOCOLULUI DE LA KYOTO I N ALTE TRATATE DE PROMOVARE A BIODIVERSITII, STANDARDELE DE EMISII SCZUTE, RECICLARE, PRECUM I UTILIZAREA ENERGIEI REGENERABILE, I SPRIJIN DEZVOLTAREA DURABIL LA NIVEL GLOBAL. PAJURA ESTE O PASRE DE PRAD PROTEJAT I SIMBOL HERALDIC NAIONAL. GUVERNUL GERMAN A INIIAT NUMEROASE ACTIVITI PENTRU REDUCEREA EMISIILOR IAR TOTALUL EMISIILOR RII SUNT N DESCRETERE. CU TOATE ACESTEA, EMISIILE DE DIOXID DE CARBON PE CAP DE LOCUITO R DIN GERMANIA SUNT PRINTRE CELE MAI RIDICATE DIN UE, DEI ELE SUNT SEMNIFICATIV MAI MICI DECT CELE DIN AUSTRALIA, CANADA, ARABIA SAUDIT I STATELE UNITE. EMISIILE PROVENITE DIN INDUSTRIA I A UTILITILOR DE ARDERE A CRBUNELUI CONTRIBUIE LA POLUAREA AERULUI. PLOILE ACIDE CARE REZULT DIN EMISIILE DE DIOXID DE SULF DEVASTEAZ PDURILE. POLUAREA DIN MAREA BALTIC A APELOR REZIDUALE I A REZIDUURILOR INDUSTRIALE DE LA RURI, N FOSTA GERMANIE DE EST AU FOST REDUSE. GUVERNUL CANCELARULUI SCHRDER, A ANUNAT INTENIA DE A PUNE CAPT UTILIZRII ENERGIEI NUCLEARE PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE. GERMANIA LUCREAZ PENTRU RESPECTAREA ANGAJAMENTELE UE PENTRU A IDENTIFICA ZONELE DE CONSERVAREA NATURII, N CONFORMITATE CU FLORA, FAUNA, I DIRECTIVA DE HABITAT A UNIUNII EUROPENE. ULTIMII GHEARII DIN REGIUNEA ALPIN A GERMANIA SE TOPESC. PERICOLE NATURALE SUNT INUNDAIILE DE PRIMVAR I VIJELIILE FURTUNOASE CARE AU LOC N TOATE REGIUNILE.

ORASE
Loc Numele Orasului Land Pop. Loc Numele Orasului Land Pop.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Berlin Hamburg Mnchen Kln Frankfurt pe Main Stuttgart Dsseldorf Dortmund Essen Bremen

Berlin Hamburg Bavaria

3,471,756 1,786,448 1,353,186

11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Dresden Leipzig Hannover Nuremberg Duisburg Bochum Wuppertal Bonn Bielefeld Mannheim

Saxonia Saxonia Saxonia Inferioar Bavaria

523,058 522,883 522,686 505,664

Renania de 1,007,119 Nord-Westfalia Hesse BadenWrttemberg 688,664 606,588

Renania de 489,599 Nord-Westfalia Renania de 374,737 Nord-Westfalia Renania de 349,721 Nord-Westfalia

Renania de 598,786 Nord-Westfalia

Renania de 580,444 Nord-Westfalia

Renania de 574,635 Nord-Westfalia Brema 547,340

Renania de 324,899 Nord-Westfalia

Renania de 323,270 Nord-Westfalia BadenWrttemberg 313,174

ECONOMIE
GERMANIA ARE CEA MAI MARE ECONOMIE NAIONAL DIN EUROPA, A PATRA DIN LUME CA PIB NOMINAL, I A CINCEA DIN LUME N FUNCIE DE PARITATEA PUTERII DE CUMPRARE, CONFORM DATELOR DIN 2008. DE LA NCEPUTURILE EREI INDUSTRIALE, GERMANIA A FOST UN LIDER, INOVATOR I BENEFICIAR AL UNEI ECONOMII DIN CE N CE MAI GLOBALIZATE. GERMANIA ESTE LIDER MONDIAL N EXPORTURI, EXPORTND BUNURI N VALOARE DE 1,133 TRILIOANE DE DOLARI N 2006 (INCLUZND RILE DIN ZONA EURO), I GENEREAZ UN SURPLUS COMERCIAL DE 165 DE MILIARDE. SUCCESUL ECONOMIEI GERMANE ESTE CU ATT MAI MERITORIU DAC INEM CONT DE FAPTUL C ACESTE REZULTATE POZITIVE SE OBIN N CONDIIILE N CARE DOAR N EUROPA EXIST ASE ECONOMII MAI PERFORMANTE DECT CEA GERMAN, N TIMP CE MUNCITORII GERMANI - CARE NU EXCELEAZ N TERMENI DE PRODUCTIVITATEA MUNCII CND I COMPARI CU ALI MUNCITORI AI LUMII DEZVOLTATE (OCDE) - MUNCESC CEL MAI PUIN CND I COMPARI CU MUNCITORII CELORLALTE ECONOMII ALE OCDE-ULUI (MAI PUIN OLANDA), N TIMP CE COPII GERMANI PETREC MAI PUIN TIMP LA COAL DECT COPII CELOR MAI MULI DINTRE VECINI. N OPINIA UNOR ANALITI, SUCCESUL RECENT AL GERMANIEI ST N MONEDA COMUN, EURO, CARE A FCUT PRODUSELE GERMANE MAI IEFTINE DECT ERAU NAINTE DE ADOPTAREA MONEDEI COMUNE EUROPENE. SECTORUL SERVICII CONTRIBUIE CU APROXIMATIV 70 % LA PIBUL TOTAL, SECTORUL INDUSTRIE CU 29,1 %, I SECTORUL AGRICULTUR CU 0,9 %. MAJORITATEA PRODUSELOR SUNT DIN DOMENIUL INGINERIEI, N SPECIAL AUTOMOBILE, INSTALAII MECANICE, METALURGIE I PRODUSE ALE INDUSTRIEI CHIMICE. GERMANIA ESTE CEL MAI MARE PRODUCTOR DE TURBINE EOLIENE I DE TEHNOLOGI DE EXPLOATARE A ENERGIEI SOLARE DIN LUME. CELE MAI MARI TRGURI I CONGRESE INTERNAIONALE DE COMER DIN FIECARE AN AU LOC N ORAE GERMANE, CUM AR FI HANOVRA, FRANKFURT I BERLIN.

 N TOPUL CELOR MAI MARI 500 DE COMPANII DIN LUME LISTATE LA BURS, TOP ORGANIZAT N FUNCIE DE VENITURILE COMPANIILOR, EXIST 37 DE COMPANII CU SEDIUL N GERMANIA. N 2007 CELE MAI MARI DINTRE ACESTEA ERAU DAIMLER, VOLKSWAGEN, ALLIANZ (COMPANIA CEA MAI PROFITABIL), SIEMENS, DEUTSCHE BANK (A DOUA COMPANIE CA RENTABILITATE), E.ON, DEUTSCHE POST, DEUTSCHE TELEKOM, METRO CASH & CARRY, I BASF. PRINTRE COMPANIILE CU CEI MAI MULI ANGAJAI SE NUMR DEUTSCHE POST, ROBERT BOSCH GMBH, I EDEKA . COMPANII I N ACELAI TIMP MRCI DE PRODUSE GERMANE RENUMITE PE TOT GLOBUL SUNT ADIDAS, AUDI, BMW, MERCEDES BENZ, NIVEA, PORSCHE, SAP, VOLKSWAGEN I MULTE ALTELE. GERMANIA ESTE O SUSINTOARE A INTEGRRII ECONOMICE I POLITICE EUROPENE, IAR POLITICILE EI COMERCIALE SUNT DIN CE N CE MAI MULT DETERMINATE DE ACORDURILE DINTRE MEMBRII UNIUNII EUROPENE I DE LEGISLAIA EUROPEAN PRIVIND PIAA COMUN. GERMANIA A ADOPTAT MONEDA EUROPEAN UNIC EURO, IAR POLITICA EI MONETAR ESTE STABILIT DE BANCA CENTRAL EUROPEAN, CU SEDIUL LA FRANKFURT PE MAIN. DUP REUNIFICAREA GERMANIEI DIN 1990 NIVELUL DE TRAI I VENITURILE ANUALE AU RMAS SENSIBIL MAI MARI N FOSTA GERMANIE DE VEST. MODERNIZAREA I INTEGRAREA ECONOMIEI DIN ESTUL GERMANIEI DE AZI CONTINU S FIE UN PROCES DE LUNG DURAT, I SE PREVEDE C ACESTA VA DURA PN N 2019, TRANSFERURILE ANUALE DE LA VEST LA EST FIIND PN ACUM DE APROXIMATIV 80 DE MILIARDE DE DOLARI N TOTAL. RATA OMAJULUI A SCZUT NCEPND CU 2005, AJUNGND LA UNA FOARTE SCZUT: 3,8 % N IULIE 2011. ACEST PROCENTAJ DIFER NS NTRE FOSTA GERMANIE DE VEST I FOSTA DE EST. GUVERNUL CANCELARULUI GERHARD SCHRDER A INIIAT LA NCEPUTUL ANILOR 2000 O SERIE DE REFORME PRIVIND PIAA FOREI DE MUNC I INSTITUIILE LEGATE DE BUNSTAREA PUBLIC, N TIMP CE GUVERNELE URMTOARE (NEGRU-ROU I NEGRU-GALBEN) AU ADOPTAT O POLITIC FISCAL RESTRICTIV I AU REDUS NUMRUL DE LOCURI DE MUNC DIN SECTORUL PUBLIC. N INTERVALUL 1990 2009 GERMANIA A PRIMIT INVESTIII STRINE DIRECTE (ISD) DE 700 DE MILIARDE DE DOLARI[83]. N ANUL 2009 INVESTIIILE STRINE DIRECTE N GERMANIA AU FOST DE 36 MILIARDE DOLARI. TOTODAT, GERMANIA A GENERAT ISD PENTRU ALTE STATE N VALOARE DE 62,7 MILIARDE DE DOLARI N 2009.

INFRASTRUCTURA
GERMANIA ESTE UN PUNCT CENTRAL DE TRANSPORT IMPORTANT, DATORIT POZIIEI SALE CENTRALE. ACEST LUCRU POATE FI OBSERVAT N REELELE NUMEROASE I MODERNE DE TRANSPORT. REEAUA EXTINS DE AUTOSTRZI (AUTOSTRAD) CARE SE PLASEAZ PE LOCUL TREI LA NIVEL MONDIAL DUP LUNGIMEA TOTAL I ESTE CARACTERIZAT PRIN LIPSA DE LIMIT A VITEZEI PE MAJORITATEA DRUMURILOR. GERMANIA A CONTRUIT O REEA POLICENTRIC A TRENURILOR DE MARE VITEZ. INTERCITYEXPRESS SAU ICE ESTE CATEGORIA CEA MAI AVANSAT DE SERVICII DEUTSCHE BAHN I OPEREAZ N ORAELE GERMANE MAJORE PRECUM I N DESTINAII N RILE VECINE. VITEZA MAXIM A TRENULUI VARIAZ NTRE 160 KM/H I 300 KM/H. CONEXIUNILE SUNT OFERITE LA FIECARE 30 DE MINUTE SAU LA INTERVALE DE DOU ORE.

TRENUL ICE 3
GERMANIA ESTE AL CINCILEA MARE CONSUMATOR DE ENERGIE IAR DOU TREIMI DIN ENERGIA PRIMAR A FOST IMPORTAT N 2002. N ACELAI AN, GERMANIA A FOST CEL MAI MARE CONSUMATOR DE ELECTRICITATE DIN EUROPA, N VALOARE TOTAL DE 512.9 TERAWATT-ORE. POLITICA GUVERNULUI PROMOVEAZ CONSERVAREA ENERGIEI I DEZVOLTAREA SURSELOR DE ENERGIE REGENERABIL, PRECUM ENERGIA SOLAR, EOLIAN, BIOMAS, HIDROELECTRIC, PRECUM I GEOTERMIC. CA URMARE A MSURILOR DE ECONOMISIRE A ENERGIEI, EFICIENA ENERGETIC A FOST MBUNTIT DE LA NCEPUTUL ANILOR 1970. GUVERNUL A STABILIT OBIECTIVUL DE A REUNIUNII JUMTATE DIN CERERILE DE ENERGIE A RII DIN SURSE REGENERABILE PN N 2050. N ANUL 2000, GUVERNUL I INDUSTRIA NUCLEAR GERMAN FOST DE ACORD S ELIMINE PROGRESIV TOATE CENTRALELE NUCLEARE PN N 2021. ENERGIA REGENERABIL NC JOAC UN ROL TOT MAI MODEST N CONSUMUL DE ENERGIE. N 2006, CONSUMUL DE ENERGIE A FOST NDEPLINIT DE CTRE URMTOARELE SURSE: PETROL (35,7%); CRBUNE, INCLUSIV LIGNIT (23,9%); GAZE NATURALE (22,8%); NUCLEARE (12,6%); HIDROELECTRIC I EOLIAN (1,3%); I ALTELE (3,7%). CU TOATE ACESTEA, PONDEREA ENERGIEI REGENERABILE N FURNIZARE DE ENERGIE ELECTRIC A CRESCUT RAPID, AT INGND 14% N 2007. GUVERNUL GERMAN A STABILIT UN NOU OBIECTIV DE A CRETE ACEST PROCENT LA 27% PN N 2020.

CULTURA
CONTRIBUIILE GERMANE LA CULTURA MONDIAL SUNT NUMEROASE. GERMANIA A FOST LOCUL DE NATERE AL UNOR RENUMII COMPOZITORI PRECUM LUDWIG VAN BEETHOVEN, JOHANN SEBASTIAN BACH, JOHANNES BRAHMS I RICHARD WAGNER; POEI PRECUM JOHANN WOLFGANG VON GOETHE I FRIEDRICH SCHILLER; FILOSOFI CA IMMANUEL KANT, GEORG HEGEL, KARL MARX SAU FRIEDRICH NIETZSCHE. O MIC SELECIE DE ASPECTE CULTURALE SPECIFICE: MUZICA GERMANIEI BUNDESLIGA - LIGA NTIA DE FOTBAL A GERMANIEI OKTOBERFEST

STIINTA
GERMANIA ESTE UNA DIN RILE CU CEI MAI CUNOSCUI CERCETTORI N DIVERSE DOMENII TIINIFICE. PREMIUL NOBEL A FOST NMNAT CELOR 103 LAUREAI GERMANI. MUNCA LUI ALBERT EINSTEIN I MAX PLANCK A FOST DECISIV PENTRU FONDAREA FIZICII MODERNE, PE CARE WERNER HEISENBERG I MAX BORN AU DEZVOLTAT-O ULTERIOR. ACETIA AU FOST PRECEDAI DE FIZICIENI PRECUM HERMANN VON HELMHOLTZ, JOSEPH VON FRAUNHOFER, I GABRIEL DANIEL FAHRENHEIT. WILHELM CONRAD RNTGEN A DESCOPERIT RAZELE X, CARE SUNT DENUMITE N LIMBA GERMAN RNTGENSTRAHLEN (RAZELE RNTGEN). ACEAST REALIZARE L-A FCUT PRIMUL CTIGTOR AL PREMIULUI NOBEL PENTRU FIZIC N 1901. INGINERUL WERNHER VON BRAUN A CONSTRUIT PRIMA RACHET SPAIAL IAR MAI TRZIU A FOST UN MEMBRU REMARCABIL N NASA, CONSTRUIND RACHETA LUNAR SATURN V CARE A PAVAT CALEA SPRE SUCCES A PROGRAMULUI AMERICAN APOLLO. LUCRARA LUI HEINRICH RUDOLF HERTZ N DOMENIUL RADIAIEI ELECTROMAGNETICE A FOST IMPORTANT PENTRU DEZVOLTAREA TELECOMUNICAIEI MODERNE. DATORIT CONSTRUIRII PRIMULUI SU LABORATOR DE LA UNIVERSITATEA DIN LEIPZIG N 1879, WILHELM WUNDT CREDITAT CU FONDAREA PSIHOLOGIEI CA TIIN EMPIRIC INDEPENDENT. LUCRAREA LUI ALEXANDER VON HUMBOLDT, CA OM DE TIIN I EXPLORATOR, A FOST FUNDAMENTAL N BIOGEOGRAFIE. CAMER DE CURTORIE PENTRU FABRICAREA DE MICROELECTRONICE N STUTTGART. NUMEROI MATEMATICIENI CELEBRI S-AU NSCUT N GERMANIA, DINTRE CARE CARL FRIEDRICH GAUSS, DAVID HILBERT, BERNHARD RIEMANN, GOTTFRIED LEIBNIZ, KARL WEIERSTRASS AND HERMANN WEYL. GERMANIA ARE MULI INVENTATORI I INGINERI FAIMOI, PRECUM JOHANNES GUTENBERG, CARE ESTE ACREDITAT PENTRU INVENTAREA IMPRIMANTEI DE TIP PORTABIL N EUROPA; HANS GEIGER CREATORUL CONTORULUI GEIGER; I KONRAD ZUSE CARE A CONSTRUIT PRIMUL CALCULATOR COMPLET DIGITAL. INVENTATORI, INGINERI I FABRICANI GERMANI PRECUM CONTELE FERDINAND VON ZEPPELIN, OTTO LILIENTHAL, GOTTLIEB DAIMLER, RUDOLF DIESEL, HUGO JUNKERS I KARL BENZ AU AJUTAT LA DEZVOLTAREA TEHNOLOGIEI MODERNE DE TRANSPORTURI AUTO I AERIENE. INSTITUII IMPORTANTE DE CERCETARE DIN GERMANIA SUNT SOCIETATEA MAX PLANCK, HELMHOLTZ-GEMEINSCHAFT I SOCIETATEA FRAUNHOFER. ACESTEA SUNT CONECTATE N MOD INDEPENDENT SAU EXTERN LA SISTEMUL UNIVERSITAR I AJUT NTR-O MSUR CONSIDERABIL N RANDAMENTUL TIINIFIC. PREMIUL GOTTFRIED WILHELM LEIBNIZ ESTE ACORDAT LA ZECE OAMENI DE TIIN I ACADEMICIENI N FIECARE AN. CU UN MAXIM DE 2,5 MILIOANE PE PREMIU, ESTE UNA DINTRE CELE MAI NALTE DISTINCII DE CERCETARE DIN LUME.

LEGATURI EXTERNE
HTTP://WIKIPEDIA.RO/ HTTP://WWW.DEUTSCHLAND.DE/