Sunteți pe pagina 1din 12

DREPT FISCAL 1Raporturile juridice fiscale.

Raporturile juridice fiscale sunt reglementate in temeiul normelor juridice referitoare la corelarea veniturilor viscale ale statului.Aceasta categorie de raporturi juridice se particulari ea a prin specificul continutului lor!adica a drepturilor si a o"ligatiilor su"iectelor participante. Rapoartele juridice fiscale sunt formate din relatii de impunere care iau nastere in procesul reparti arii unei parti din venitul national si in redistri"uirea unor venituri ale persoanelor juridice si fi ice !in scopul constituirii fondurilor "anesti ale "ugetului de stat. Raporturile juridice fiscale sunte de # categorii$ % % raporturi juridice de drept material raporturi juridice de drept procedual fiscal.

Raportul juridic fiscal poate avea ca o"iect$ % % % % sursa veniturilor contri"ua"ilului natura juridical a venitului sta"ilirea creantei financiare emiterea titlului de creant a fiscala

Titlul de creant fiscala este &actul ultim' care finali ea a activitatea desfasurata su" imperiul raportului juridic de drept material fical. Raportul de drept material fiscal are in continutul sau dreptul si o"ligatiile partilor legate de perceperea impo itelor !perceperea do"an ilor si penalitatilor !dreptul la restituirea impo itelor si ta(elor !dreptul la ram"ursarea T.).A. si o"ligatiile corelative de declararea a materiei impo ita"ile !a "unurilor detinute si veniturilor reali ate impo a"ile ori ta(a"ile etc. Raportul de drept procedual fiscal are in continutul sau acele drepturi si o"ligatii legate de drepturile administrative !administrativ%jurisdictionale si procedual%civile legate de activitate de administrare a impo itelor si ta(elor . 2 Politici fiscale Prin politica fiscala se intelege &volumu *+*u#,*-" l si provenienta surselor de alimentare a fondurilor pu"lice !metodele de prelevare care urmea a a fi utili ate !o"iectivele urmarite!precum si mijloacele de reali are a acestora'. Intre politica economica sic ea fiscala s%au creat puternice interdependente !politica fiscala implicandu%se in re olvarea cerintelor economiei prin actiunea de interventie a statului cu ajutorul instrumentelor fiscale in procesele economice.

Politica fiscale se interferea a puternic si cu politicele sectoriale.industrie!comert!agricultura!etc/!cu politicele financiar%monetare!sociale precum si cu strategiile legislativ%institutionale. Interventionalismul fiscal poate avea o"iective diferite!cum sunt$ % % % % stimularea agentilor economici spre reali area de investitii in anumute domenii cresterea calitatii si a competitivitatii produselor Stimularea e(portului Protejarea mediului inconjurator!etc

Prin politica fiscala se sta"ileste!in primul rand !volumul resurselor financiareale statului necesare reali arii functiilor si sarcinilor sale0marimea lor este data de cuantumul c1ieltuielilor pu"lice aferente perioadei respective.In practica!de cele mai multe ori !intre cererea si oferta de resurse financiare nu se sta"ileste o concordanta deplina !ceea ce conducefie la e(ecedente !fie la deficite fiscale. 2 concordanta importanta a politicii fiscale vi ea a provenienta resurselor financiare !principalele componenta fiind data de resursele interne si numai in completarea acestora de resurse e(terne. Imprumutul de stat ridica unele pro"leme legate de$ % % % scopul in care se contractea a imprumuturile resursele de ram"ursare a imprumuturilor termenul si conditiile contractarii imprumuturilor

Imprumuturile de stat pre inta unele avantaje$ % % % repre inta un mijloc de procurare a resurselor financiare mai rapid decat impo itele prin aceste imprumuturi!categoriile sociale instarite au acces la un plasament remunerator pt disponi"ilitatile lor "anesti contractarea de imprumuturi este singura modalitate de finantare a deficitului fiscal cu un nivel ridicat de fiscalitate

Imprumuturile pre inta si de avantaje!cum ar fi$ % % % agrenea a c1eltuieli suplimentare care!in timp!urmea a sa fie acoperite tot pe seama majorarii impo itelor usurea a sarcina fiscala a generatiei actuale in detrimental celor viitoare afectea a capitalul natiunii !in timp ce impo itele diminue adoar veniturile acestuia

Principiile politicii fiscale$

1.

Principiul impunerii echitabile

In functie de gradul de cuprindere a su"iectelor si a materiei impo ita"ile!impunerea poate fi clificata ca fiind generala% atunci cand se intinde asupra tuturor claselor si paturilor sociale in ce priveste veniturile ori averea acestora% sau partiala !atunci cand unele clase sau paturi sociale "eneficia a de anumite facilitati fiscale. Egalitatea in fata impo itului presupune ca impunerea sa se faca in acelasi mod pentru toate persoanele fi ice si juridice !indifferent de locul unde domicilia a sau isi au sediul !san u e(iste!deci! deose"ire de tratament fiscal de la o ona la alta a tarii. In opo itie cu egalitatea in fata impo itului! egalitatea prin impo it presupune diferentierea sarcinilor fiscale de la o persoana la alta. In cadrul egalitatii ori ontale !se anali ea a marirea relativa a sarcinilor fiscale la care este supusa o pers fi ica sau juridica !pt veniturile reali ate dintr o anumita sursa . In ca ul egalitatii verticale !se anali ea a marirea relativa a sarcinii fiscale corespun atoare unor venituri diferite in cuantum!reali ate de catre pers diferite !dar care au aceeasi sursa de provenienta.
2. Principiul politicii financiare

Atunci cand introduce un nou impo it !statul urmareste ca aceasta sa ai"a un randament fiscal ridicat!sa fie sta"il si sa fie elastic. Pentru ca un impo it sa fie considerat ca avand randament fiscal ridicat!este necesar ca acesta sa fie universal !adica sa fie platit de catre toate pers care reali ea a venituri din aceeasi sursa sau care poseda acelasi gen de avere sis a cuprinda intreaga materie impo a"ila!san u fie suscepti"il de eva iuni ori fraude fiscale si sa nu reclame c1eltuieli mari de percepere. 3n impo it este sta"il atunci cand nu este influentat de oscilatiile provocate de conjuncturile socio%economice. Impo itul este elastic atunci cand este capa"il sa se adapte e nevoilor fiscale !adica sa fie la &dispo itia' "ugetului$ sa fie majorat cand c1eltuielile fiscale cresc si sa fie micsorat cand c1eltuielile fiscale se reduce. 4 Principilu politicii economice

Statul utili ea a impo itele nu numai ca mijloc de procurare a veniturilor fiscale!ci si pt a influienta de voltarea sau restrangerea unor ramuri economice !pt a stimula sporirea productiei sau consumul unui anumit produs. Instrumentele de reali are a politicii fiscale Impo itele directe $ % % % impo itul pe veniturile persoanelor fi ice impo itul pe veniturile persoanelor juridice impo itul pe avere

% %

impo itul asupra averii propriu% ise impo itul pe circulatia averii

Impo itele indirecte$ % % % ta(ele de consumatie pe produs .acci ele/ ta(ele vamale monopolurile fiscale

3 Clasificarea impozitelor Data fiind diversitatea formelor pe care le au im"racat si le im"raca impo itele !acestea se pot grupa dupa diferite criterii$ % dupa forma in care se percep $ % impo ite in natura% caracteristice oranduirilor trecute !im"racau forma prestatiilor sau darilor in natura % impo ite in "ani% repre inta forma moderna si actuala de impunere in statele cu economie de voltata % dupa o"iectul impunerii $ % impo ite pe avere % impo ite pe venit % impo ite pe c1eltuieli Deose"ita importanta teoretica si practica pre inta gruparea impo itelor in$ directe si indirecte Clasificarea impo itelor directe si indirecte Impo itele directe reale$ % % % % % impo itul funciar impo itul pe cladiri impo itul pe activitati industriale impo itul pe activitati comerciale si profesii li"ere impo it pe avere

Impo itele directe personale$ % % % impo it pe succesiuni impo it pe donatiuni impo it pe suflet.capitatie/

impo it pe o"iecte de consum

Impo ite indirecte Ta(e de consumatie.acci e/$ % % % pe o"iecte de lu( pe alte "unuri impo it pe cifra de afaceri

5onopoluri fiscale$ % % % % asupra productiei asupra van arii asupra productiei si van arii de import

Ta(e vamale$ % % de import de transit

Dupa scopul urmarit$ % % impo ite financiare impo ite de ordine

Dupa frecventa cu care se reali ea a$ % % permanente incidente.intamplatoare/

Dupa institutia care le administrea a $ % % 4 federale 6 locale ale statului 6 impo ite locale Taxele

Ta(a repre inta plata efectuata de pers fi ice sa juridice pt serviciile prestate acestora de catre institutii sau autoritati pu"lice.Prin urmare!ta(ele sunt reglementate ca o"ligatii fiscale datorate de pers fi ice sau juridice repre entand plata neec1ivalenta a unor servicii !dupa principiul recompensei speciale.

Cu alte cuvinte !ta(ele sunt incasate de la persoanele care solicita o anumita activitate din partea unor institutii de stat sau care "eneficia a de servicii pu"lice altele decat cele cu caracter productiv. Trasaturi specifice$ % % % % repre inta o plata neec1ivalenta pentru servicii sau lucrari efectuate de organe sau institutii care primesc !intocmesc sau eli"erea a diferite acte su"iectul platilor este precis determinat din momentul cand solicita efectuarea unei activitati din partea unui organ sau institutii de stat ta(ele repre inta o contri"utie de acoperire a c1eltuielilor necesare serviciilor solicitate de diferite personae ta(ele repre inta plati facute de pers fi ice sau juridice pentru servicii sau lucrari efectuate in mod direct si imediat acestora de catre orgenele sau institutiile de stat speciali ate

Aceste trasaturi sunt consacreate si de legislatia in viguare referitoare la ta(ele de tim"ru . Principiile aplicarii ta(elor$ % % % % unicitatea ta(arii raspunderea pt neindeplinirea o"ligatiei de plata revine functionarului saupersoanei incadrate de la institutia sau organul de stat respective!sin u de"itorului nulitatea actelor nelegal ta(ate ta(ele sunt anticipate

Functiile ta(elor si impo itelor Impo itele si ta(ele la care sunt o"ligate su"iectele platitoare indeplinesc!in principiu!4 functii$ % % % contri"utia la formarea fondurilor generale de de voltare a societatii redistri"uirea unor venituri primare sau derivate reglarea unor fenomene economice sau sociale

Contri"utia la formarea fondurilor generale de de voltare a societatii este o o"ligatie a tuturor persoanelor fi ice si juridice care reali ea a venituri impo a"ile sau ta(a"ile. Redistri"uirea unor venituri primare sau derivate este operatiunea de preluare a unor resurse in vederea reparti arii lor!pt satisfacerea unor tre"uinte acceptate in folosul altora decat posesorii initiali ai resurselor. 7 Impozitul pe profit

Prin impo itul pep refit intelegem acea suma de "ani calculate ca diferenta intre veniturile reali ate de un agent economic din desfasurarea orcarei activitati premise de lege si c1eltuielile efectuate pt reali area acestor venituri. Impo itul pe profit este impo itul direct aplicat asupra "eneficiului o"tinut dintr o activitate economica. Categorii de contri"ua"ili definite de lege Sunt considerati contri"ua"ili$ % % % % pers juridice romane% pt profilul impo ita"il o"tinut din orice sursa!ata din Romania!cat si din strainatate pers juridice straine% pt profilul impo a"il aferent acelui sediu permanent pers juridice straine si pers fi ice nere idente% care desfasoara activitati in Romania intr% o asociere fara personalitate juridica pers juridice straine care reali ea a venituri din8sau in legatura cu propietati imo"iliare situate in Romania sau din van area8cesionarea titlurilor de participare detinute la o pers juridical romana.

Sunt scutite de la plata impo itului pe profil urmatoarele categorii de contri"ua"ili$ a/ "/ c/ d/ e/ f/ g/ 1/ i/ j/ </ Tre oreria statului 9anca :ationala a Romaniei Institutiile politice !pentru fondurile pu"lice constituite!inclusive pt veniturile proprii si disponi"ilitatile reali ate si utili ate Pers juridice romane care platesc impo it pe veniturile microintreprinderilor 2rgani atiile de neva atori !de invali i si ale pers cu 1andicap Fundatiile romane constituite ca urmare a unor legate Cultele religioase !pt veniturile o"tinute din producerea si valorificarea o"iectelor si produselor necesare activitatii de cult Institutiile de invatamant particular acresitate!precum si cele autori ate !pt veniturile utili ate Asociatiile de proprietari constituite ca pers juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatiile de prioprietari Fondul Roman de ;arantare a Depo itelor in Sistemul 9ancar Fondul de Compensare a Institutiilor !infiintat potrivit legii

6 Impozitul pe dividende

Aspectele procedurale ale calcularii si platii impo itului pe dividende datorat de pers fi ice si juridice$ Aspecte comune Dividendele sunt supuse impo itarii prin retinere la sursa.In ca ul dividendelor distri"uite!dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s a apro"at "ilantul conta"il !termenul de plata este pana la data de 4* decem"rie a anului respectiv.5oneda de palta a impo itului este intodeauna leul. Termenul de prescriptie pt sta"ilirea impo iutlui pe dividende este de 7 ani de la sfarsitul anului fiscal in care a fost distri"uit dividendul. Cota de impo it pe dividende in ca ul actionarilor sau asociatilor pers juridice sau fi ice este de *-=. Aspecte specifice 2"ligatia calcularii!retinerii si varsarii impo itului pe dividende revine pers juridice care distri"uie dividendul!odata cu plata dividendelor catre actionari sau cel mai tar iu pana la data de #, a lunii urmatoare celei in care s%a facut plata dividendelor in ca ul actionarilor pers juridice. Persoanele juridice sunt o"ligate sa depuna declaratia privind o"ligatiile de plata la "ugetul de stat Dividendele unei plati in numerar !a unei plati in natura 6 adica o distri"uire concreta de "unuri materiale 6 sau a alocarii de noi actiuni ale societatii In ca ul dividendelor in natura !evaluarea produselor acordate ca plata in natura se face$ % % % la pretul de van are practicata de unitate pentru produsele din productia proprie pretul de ac1i itie pt alte produse tariful practicat la data efectuarii platii in natura !in ca ul serviciilor

In privinta impartirii "eneficiilor intre asociati !legea consacra li"ertatea acestora de a decide. Su"iectele impo itului pe dividende Tre"uie facuta o delimitare clara intre de"itorii impo itului pe dividende si platitorii acestuia. De"itorii acestuia sunt asociatii sau actionarii carora le%au fost distri"uite dividende din "enefiociul net al societatii comerciale. Asociatii sunt persoanele fi ice sau juridice care au calitatea de parte in contractul de societate. Fondatorii sunt pers care au initiativa de a infiinta o societate comerciala.

Calitatea de acceptanti revine!in cadrul acelorasi tipuri de societati !pers care su"scriu prospectele de emisiune a actiunilorsi se o"lige sa faca varsamintele corespun atoare Actionarul este detinatorul unei actiuni repre entant o fractiune din capitalul unei societati pe actiuni sau in comandita pe actiuni !actionarii fiind asociatii in aceste societati. Termenii de &comanditar'si &comanditat' se refera la asociatii societatilor in comandita simpla si in comandita pe actiuni!deose"indu%se prin gradul diferit de raspundere pt pasivul social. 7 Impozitarea microintreprinderilor

5icrointreprinderea este o pers juridical romana care indeplineste comulativ urmatoarele conditii !la data de 4* dec a anului fiscal precedent$ a/ ! c! d! are inscris in o"iectul de activitate productia de "unuri materiale !prestarea de servicii si8sau comertul are de la * pana la > salariati inclusive a reali at venituri care au deposit ec1ivalentul in lei a *,,.,,, euro capitalul social al pers juridice este detinut de pers fi ice sau juridice de drept privat.5icrointrprinderea nu poate avea asociati statul !autoritatile locale ori institutiile pu"lice

Impo itul reglementat de Codul Fiscal la capitolul didecat impo itarii microintreprinderilor este un impo it optional. 5icrointreprinderile platitoare de impo it pe venitul intreprinderilor nu mai aplica acest s?stem de impunere incepand cu anul fiscal urmator anului in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile preva ute mai sus. Desi este un s?stem de impunere optional pt orice intreprindere indeplineste cumulative conditiile sta"ilite de codul fiscal!totusi legiutorul nu permite anumitor entitati sa opte e pt acest s?stem de impunere.Astfel de entitati sunt pers juridice romane care$ a/ "/ c/ desfasoara activitati in domeniul "ancar desfasoara activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor !al pietei de capital!cu e(ceptia pers juridice care desfasoara activitati de intermediere in acest domeniu desfasoara activitati in domeniile jocurilor de noroc!pariuri sportive!ca inouri

9a a impo a"ila a impo itului pe veniturile microintreprinderilor o constituie veniturile din acea sursa !din care se scad$ a/ "/ c/ veniturile din variatia stocurilor veniturile din productia de imo"ili ari corporale si necorporale veniturile din e(ploatare

d/ e/ f/ @

veniturile din provi ionare veniturile re ultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate "ugetuluistatului veniturile reali ate din despagu"iri !de la societatiile de asigurare Impozitul pe cladiri

De"itor al impo itului pe cladiri este orice pers fi ica sau juridica care are in proprietate o cladire siutuata in Romania.Su"iectul impo a"il datorea a annual impo it pt acea cladire. Pentru cladirile proprietate pu"lica sau privata a statului ori al unitatilor administrative% teritoriale!concesionate!inc1iriate !date in administrare ori in folosinta!dupa ca !impo itul pe cladiri nu repre inta sarcina fiscala a proprietarului !ci sar cina fiscala a concesionarului !locatarilor !titularilor drepturilor de administrare sau de folosinta!dupa ca . :u sunt supuse impo itului $ */ #/ 4/ +/ 7/ -/ A/ @/ >/ cladirile proprietate a statului !a unitatilor administrativ%teritorielesau a orcarui institutii pu"lice cladiri care!potrivit legislatiei in vigoare !sunt considerate monumente istorice !de ar1itectura sau ar1eologie !mu ee ori case memoriale claridiri care!prin destinatie !constituie lacasuri de cult !apartinand cultelor religioaserecunoscute de lege si partile lor componente locale cladirile institutiilor de invatamant preuniversitar sau universitar!autori ate provi oriu sau acreditate. Cladirile unitatilor sanitare de interes national care nu au trecut in patrimoniul autoritatiilor locale Cladirile aflate in domeniul pu"lic al statului si in administrarea Regiei Autonome Cladirile aflate in domeniul privat al statului si in administratia Regiei Autonome Constructiile si amenajarile funerare din cimitire !crematorii Cladirile sau constructiile din parcurile industriale !stiintifice si te1nologice!potrivit legii

*,/ Cladiri trecute in proprietatea statului sau a unitatiilor administrative%teritoriale in lipsa de mostenitori legali sau testamentar? **/ 2rice dintre urmatoarele contructii speciale$ a/ "/ c/ sonde de titei!ga e!sare platforme de foraj marin orice centrala 1idrologica !termoelectrica!etc

d/ e/ f/ g/ 1/ i/ >

canali ari si retele de telecomunicatii su"terane si aeriene cai de rulare !de incinta sau e(terioare galerii su"terane !planuri inclinate su"terane si rampe de put puturi de mina cosuri de fum tunuri de racier!etc

Impozitul pe teren

2rice persoana fi ica sau juridica !care are in proprietate un teren situat in Romania datorea a pt acesta un impo it anual. Impo itul pe teren nu se datorea a pt$ % % % % % % % orice teren degradat sau poluat terenul aferent unei cladiri!pt suprafata de teren care este acoperita de o cladire terenurile care prin natural or sin u prin destinatia data sunt improprii pt agricultura sau silvicultura terenurile legate de sistemele 1idrote1nice!de navigatie etc terenurile ocupate de autostra i!drumuri europene!nationale!principale terenurile parcurilor industriale!stiintificesi te1nologice!potrivit legii orice teren al unui cimitir!crematoriu

1" T#$#%# Ta(a pe valoare adaugata este un impo it care se calculea a pe "a a lunara!ca diferenta intre T.).A. aferenta operatiunilor impo a"ile si ta(a pe valoare adaugata aferenta ac1i itiei de "unuri si servicii de catre platitorul de T.).A. T.).A aferenta operatiunilor impo a"ile se numeste T.).A colecatata!iar T.).A. aferenta ac1i itiei de "unuri si servicii se numeste T.).A. deducti"ila. Perioada fiscala a T.).A. este luna calendaristica Re ultatul operatiunii matematice de scadere din T.).A. colectata a T.).A. deducti"ila!poate fi$ % % po itiv si atunci va re ulta T.).A. de plata pt perioada fiscala de raportare negativ si atunci va re ulta o suma negativa a T.).A.

Principiul legal este ca faptul generator al ta(ei intervine si ta(a devine e(igi"ila la data livrarii de "unuri sau la data prestarii de servicii.Faptul generator si e(igi"ilitatea sunt concomitente.De la aceasta regula e(ista doua e(ceptii importante reglementate de Codul fiscal. Cota standard a ta(e pe valoare adaugata este de *>= si se aplica asupra "a ei de impo itare pt orice operatiune impo a"ila care nu este scutita de ta(a pe valoare adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a ta(ei pe valoare adaugata. Cota redusa a ta(ei pe valoare adaugata este de >= si se aplica asupra "a ei de impo itare. Cota de ta(a pe valoare adaugata aplica"ila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator al ta(ei pe valoare adaugata. Cota aplica"ila pt un import de "unuri este cea aplicata in interiorul tarii pt livrarea aceluiasi "un. 2rice pers impo a"ila care reali ea a operatiuni ta(a"ile si8sau scutite de ta(a pe valoare adaugata cu drept de deducere tre"uie tr" sa solicite inregistrarea ca platilor de ta(a pe valoare adaugata la organul fiscal competent din su"ordinea Agentiei :ationale de Administratie Fiscala. 2rice pers impo a"ila inregistrata ca platitor de ta(a pe valoare adaugata tr" sa solicite scoaterea din evidenta ca platitor de ta(a pe valoare adaugata in ca de incetare a activitatii !in termen de *7 ile de la data actului in care se consemnea a situatia respectiva. ** %ccizele Acci ele sunt ta(e de consumatie aplicate asupra producerii si comerciali arii anumitor produse.In sfera de aplicare a acci elor intra 4 categorii de ta(e desemnate ca atare de legiuitor. % % % acci ele armoni ate acci ele impo itul la titei si la ga elle naturale din productia interna

2"ligatiile platitorilor de acci e si conditiile producerii si comerciali arii produselor acci a"ile sunt tratate de reglementarile legate separat pt cele trei categorii de ta(e de consumatie. Acci ele armoni ate sunt ta(e speciale de consum care se datorea a "ugetului de stat!pt urmatoarele produse provenite din productia interna sau din import$% vinuri % % % "auturi fermentate !altele decat "ere si vinuri produse intermediare alcool etilic% produse din tutun % &produse acci a"ile'. uleiuri minerale si electricitate Acestea se numesc

S-ar putea să vă placă și