Sunteți pe pagina 1din 11

Varianta I 1. Ce este ontologia? Numiti prob. princ. ale ontologiei.

Ontologia este domeniu filosofiei care se ocupa de strudierea existentei. Problematica ontologiei vizeaza raspunsul la intrebarile: Ce sens are existenta, a fost lumea creata sau nu, exista o lume unica sau o pluritate de lumi, care este temeiul existentei? Ontologia ca disciplina filosofica, exista inca de pe timpurile lui Aristotel care o numea filosofie prima! atribuindui ca obiect existenta! ca existenta. 10. Definii urmtoarele noiuni: element, structur, sistem. ELEMEN !in sens filosofic general,component" simpl" ce face parte dintr#o totalitate complex". $n %etafizica,Aristotel define&te element astfel:!component" prim" imanent", din care este constituit un lucru &i care nu poate fi divizat" 'n alte specii!. $n logic" &i metafizic" ,ementele sunt p"r(ile prime &i fundamentale ale unui 'ntreg , la care se a)unge prin procedeuri analitice sau prin diviziuni. " #$C $#%! mod de organizare interna, de alcatuire a unui sistem, de 'ntocmire a societ"(ii din punct de vedere economic* social + politic* si cultural. "&" EM!termen prin care se indic" o totalitate discursiv" organizat" riguros.,ermenul apare 'n g'ndirea greac", fiind utilizat mai 'nt'i de istorici pentru a indica totalitatea lumii,care se prezint" ca o unitate organic" &i animat" , pentru a fi utilizat apoi de -extus .mpiricus, desemn'nd ansamblul alc"tuit din premise &i concluzie 'n procesul logico# discursiv. 1'.Care (in pre)entarile (e mai *os corespun( stiintei contemporane in pri+inta interpretarii constiintei.. c/. constiinta# proprietatea superioara a materiei Constiinta este un fenomen ce apare in procesul formarii specie umane, cel mai evoluat animal in procesul dezvoltarii comunitatii umane.ea reprezinta un cimp subiectiv al experientei,fiind in acelasi timp un model al lumii..ste dimensiunea cea mai evoluata a psi0icului uman,definitorie pt specificul acestuia.Constiinta integreaza celelalte forme de manifestare psi0ica,le depaseste calitativ,corelindu#le cu procese mai complexe,precum gindirea: le imprima noi caracteristici. ,-. .nali)ai corelaia (intre /sine0, /eu0 1i /supraeu0 (in psi2oanali) freu(ist. In anii 12 ai sec 34 5reud vine cu declaratia si descopera ca activitatea omului este determinate nu atit de factorul rational de constientizarea faptelor sale cit de factorul irrational, inconstient. .l propune pentru prima oara in medicina si filosofie o noua structura a psi0icii omului si anume evidentiaza 6 trepte in psi0ica omului: -inele .ul si -upraegoul. ,raditional, spune el, se considera de vea7uri ca omul este diri)at de propria constiinta + .ul, sovestea si valorile sociale + normele, traditiile, idealurile, morala care esre existanta in societate. 5reud rastoarna aceasta reprezentare si spune ca in afara de constiinta de sine, a individului si constiinta sociala -uper.goul exista o lume interna in fiecare om, o lume necunoascuta, inconstienta care consta din ansamblul tuturor instinctelor care il domina pe om, care ii determina toate fortele de gindire a omului. -inele este forta motrice a omului si a societatii. Problema consta in faptul ca intre sinele si .u si -uper.u apare contradictie, contradictie care uneori obtine caracteristica fundamentala, caci -inele spune Vreau! * -uper.ul spune nu se poate! si .ul trebuie sa solutioneze problema data. In cazul in care problema nu este solutionata, adica contradictia data, atunci are loc devierea de la constiinta normala. -'. E3punei pe scurt esena notiunii (e 1tiin. -tiinta este considerata modalitate fundamentala de cunoastere 5ilosofica care studiaz" fundamentele 5ilosifice, ipotezele &i implica(iile &tiin(ei, incluz8nd &tiin(ele naturii, precum

fizica, matematica &i biologia, &i &tiin(ele sociale, precum psi0ologia, sociologia, &tiin(ele politice, &i economia. $n acest sens, stiinta este str8ns legat" de epistemologie &i ontologie. 9rm"re&te s" explice probleme precum: natura ipotezelor &i conceptelor &tiin(ifice* modul 'n care acestea sunt produse* procesul prin care se explic",se prognozeaz", &i, prin te0nologie,se valorific" for(ele &i resursele naturii* mi)loacele de determinare a validit"(ii afirma(iilor* formularea &i utilizarea metodei &tiin(ifice* tipurile de ra(ionament prin intermediul c"rora se a)unge la concluzii* implica(iile metodei &tiin(ifice &i a modelelor pentru societate 'n general &i pentru insesi stiintele.Ca fenomen social#global,stiinta reprez. un subsistem complex in ansamblul vietii sociale, cu roluri si functii bine definite.Astfel,ea include si totalitatea structurilor si modurilor de organizare profesionala,institutiile care asigura producerea, transmiterea, difuzarea si utilizarea in societate a cunoasterii stiintifice. 40. Care este esenta si enumerati factorii progresului social? Progresul social este o evolu(ie necesar" a omenirii spre mai bine. .ste o viziune optimist" asupra sensului istoriei. Ideea a fost elaborat" sistematic 'n secolele :VII; :VIII, fiind deosebit de influent" 'n epoc". Ideea de progresul a fost legat" ini(ial de o nou" viziune evolutiv" a ra(iunii <cunoa&terii/ &i te0nologiei. .xperien(a dezvolt"rii &tiin(elor naturii a 'nlocuit viziunea static" asupra ra(iunii, specific" filozofiei antice, cu o viziune istoric" evolu(ionist", cumulativist": cunoa&terea reprezint" un proces de cre&tere, de dezvoltare continu" 'n timp de la necunoscut la cunoscut. =evolu(ia industrial", pe de alt" parte, generat" &i 'ntre(inut" de dezvoltarea rapid" a capitalismului, ofer" un alt model al unui proces de dezvoltare rapid" 'n timp: te0nologia. .viden(a dezvolt"rii cunoa&terii &tiin(ifice &i a utiliz"rii ei 'n activit"(ile productive, ca te0nologie, au oferit modelele intuitive pentru elaborarea ideii de progres. -ub impulsul cunoa&terii &i te0nologiei, societatea era considerat" a se afla ea 'ns"&i 'ntr#un proces continuu de dezvoltare, tinz'nd spre o stare tot mai bun" pentru condi(ia uman". -" observ"m deci c" progresul., spre deosebire de evolu(ie, este definit prin criterii valorice, referitoare la condi(ia uman": >mai bine pentru om?. =eferitor la for(ele care asigur" progresul, la mecanismul acestuia. Progresul ar fi real dac" dinamica societ"(ii ar fi regizat" de proiectele elaborate con&tient. Or nu acesta este cazul. @irec(ia evolu(iei istorice a fost p'n" acum diferit" de obiectivele, aspira(iile colectivit"(ii. O asemenea obiec(ie este &i ea eliminat" de dezvoltarea teoriei sociologice: societatea merge spre >mai bine?, nu regizat" de inten(ii &i proiecte con&tient constituite, ci de presiunea necesit"(ilor reale ale colectivit"(ii. Pentru acceptarea progresul social nu este deci nevoie neap"rat de presupozi(ia dezvolt"rii con&tiente a societ"(ii

,est A 5ilosofie Varianta II ,.Numii 1i caracteri)ai succint formele principale ale materiei 5n conformitate cu re)ultatele 1tiinei contemporane. %ateria este organizata in: anorganica <atom, nucleu, electroni, protoni/, organica <celula, molecula/ si sociala. 6. Care (intre caracteristicile enumerate mai *os se refer la spaiu 1i care la timp: obiectivitate spatiu timp multidimensionalitate spatiu

universalitate timp ireversibilitate timp omogenitate timp reversibilitate spatiu neomogenitate spatiu durata timp 'ntindere spatiu unidimensionalitate timp '1. Cine (intre filosofi a elaborat noiunea (e para(igm: b.,0omas Bu0n 7ara(igma este o construc(ie mental" larg acceptat", care ofer" unei comunit"(i sau unei societ"(i pe perioad" 'ndelungat" o baz" pentru crearea unei identit"(i de sine <a activit"(ii de cercetare de exemplu/ &i astfel pentru rezolvarea unor probleme sau sarcini. 14. E3punei esena raportului (intre creier 1i con1tiin Constiinta nu poate fi inteleasa decit in raport cu cel mai inalt grad de organizare a materiei + creierul uman si cu cea mai complexa conditie + social#valorica. Cindirea, si in genere fenomenul de constiinta au un suport material + activitatea complexa a scoartei cerebrale. Dumeroase date stiintifice au diferite argumente semnificative pentru intelegerea unitatii dintre procesele fiziologiceEpsi0ice, a dependentei constiintei de creier. 5ara functia acestor structuri, constiinta nu poate exista, de aceea constiinta depinde de functionarea normala a creierului. Constiinta noastra oricit de suprasenzoriala ar parea + este conditionata genetic + evolutiv de creier. Dumai prin cercetare stiintifica a transformarii influentei nervoase in reflectarea psi0ica de tip informational si prin reflectia filosofica asupra naturii specifice a constiintei se poate progresa in explicarea modalitatii de trecere de la fiziologic + la psi0ismul constient, de la material + la ideal. ,4. Numii 1i caracteri)ai succint esenta concepiilor gnoseologice (espre posibilitatea cunoa1terii lumii (e ctre om. Fsofistica # relativitatea cunoasterii, neaga posibilitatea unei stiinte ce ar concentra adevaruri universale si permanente F-ocrate, Platon + resping atit neg fata de cunoastere, de stiinta <teoria =eminiscentei, teoria Ideilor #precunoasterea face posibila cunoasterea/ FAristotel # sursa cunoasterii e studierea lucrurilor reale, singulare, ideile sunt simple generalitati ale esentei lucrurilor Fscepticismul # indoiala fata de veridicitatea cunostintelor* =atiunea si simturile sunt inselatoare

Fcrestinismul # sursa cunoasterii e revelatia divina, scrierile sfinte Fscolastica + revelatia intelectul <proprietate angelica ce ofera cunoasterea despre tainele lumii/, ratiunea <)udecata consecventa a cunoasterii senzoriale, sursa a ratacirilor si greselilor/ Ffilosofia moderna + @escartes + ideile, ratiunea sunt introduse in suflet de @zeu* F.mpirismul + Gacon + cunostintele in baza senzatiilor + senzualismul <Hoc7e/ Frealism gnoseologic # admite cunoasterea lumii materiale prin intermediul mi)loacelor naturii, proprietatilor umane Fidealism gnoseologic # interpretari ale gindirii si existentei F=ationalism <static, dinamic/ # cauta garantia cunoasterii, anticipeaza in baza unor certitudini determinate Fneopozitivismul # investigatia sursei cunoasterii e fara sens FIume, Bant # imposibilitatea cunoasterii adecvate a lumii Foptimism # recunoaste cognoscibilitatea lumii
,8. Caracteri)ai esena 1i formele ni+elului sensorial al cunoa1terii. %ecanismul functional organelor de simt ale sistemului nervos al omului reprezinta un fenomen complex, producator de senzatii si perceptii. .lementul cel mai simplu al procesului cognitiv este senzatia. .a este produsul insusirii active a obiectului perceput de carte om. Intersectia dintre A lucruri materiale <obiectul si sistemul nervos al subiectului cunoscator/ produce o calitate noua, improprie obiectului, imaginea subiectiva. -enzatiile sunt reflectarea calitatilor, insusirilor obiectelor ce actioneaza nemi)locit asupra organelor de simt. -enzatia este o imagine subiectiva, ideala, produsa de creierul uman. Prin senzatii se fixeaza sistemul relatiilor subiective in care este inclus omul. -enzatiile se afla in dependenta de starea organelor de simt ale organismului subiectului cunoscator. -enzatiile sunt componente ale reflectiei senzoriale si nu exista in mod izolat. Impreuna senzatiile ii ofera omului perceptia integra a obiectului material. Perceptia reprezinta produsul reflectarii integre a lumii exterioare a obiectelor care in mod nemi)locit actioneaza asupra organelor de simt ale omului. In moment in care obiectului care nu actioneaza la moment asupra organelor de simt. =eprezentare un caracter senzorial concret, ilustrativ. -9. Numiti emeiurile (e Clasificare a Cunostintelor In baza -tiintei contemporane, gnoseologJa evidentiaza deiferite categ de cunostinte. In baza substantialitatii lumii cunostintele se divid in:materiale si ideale. @eosebim cunostinte ce vizeaza actiunea umana, un gen de cunostinte despre utilitatea lucrurilor. -ub aspect calitativ, cunostintele se impart in: afirmative si negative, sub aspect cantitativ, ele se impart in singulare, particulare si universale. Clasificarea in baza metodei, prin intermediul careia au fost obtinute, cunostintele se impart in inductive si deductive. In baza temeiului lor, cunostintele se impart in empirice di teoretice . In dependenta de domeniul caruia ii apartin, ele se clasifica in mititce, artistice, stiintifice, filosofice etc..

Varianta 6
-. Cum cre(ei: (e ce este (ificil obiecti+itatea cuno1tinelor 5n 1tiinele socio! umane? Kt#le socio#umane presupun ansamblul disciplinelor care au ca obiect studiul atitudinilor,comportamentelor umane in societate. .::istoria,sociologia,psi0ologia,etnologia, ec.politica. .le mai sunt numite &i &t. morale,adica se refer" la produsele activit"(ii mentale a omului &i nu au ca obEstud organismul uman <fiziologia/. Investiga(iile 'n domeniul &t# elor umane se refer",'n linii mari,la selectarea,analiza &i interpretarea faptelor obiective:evenimentele pe care istoricul

le reconstituie,plec'nd de la documente,ansamblul institu(iilor,al datelor )uridice,lingvistice,de la practicile colective pe care le examineaz" sociologul, comportamentele observate sau provocate de psi0ologie, unor date exteriorizate ale unui limba) mai filozofic,pe care Iegel 'l numea spiritul obiectiv!. Kt#le socio#umane sunt &tiin(e ale spiritului uman. @ac" domeniul naturalului poate fi u&or de precizat &i delimitat,sfera spiritualului,a istoriei este ceva mai greu de a fi surprins".=a(iunea este istoric",perpetuu constituibil",pt c" tr"s"tura ei principal" este tr"irea. Cuno&tiin(ele din &t#le umane pot fi tocmai instrumentul pre(ios al progresului uman cu condi(ia c" cercet"torul &tie s" adopte fa(" de el 'nsu&i atitudinea obiectivit"(ii &t#ce. Astfel,problema studierii &i aprecierii critice a rezultatelor preg"tirii speciali&tilor de 'nalt" calificare,precum &i a obiectivit"(ii cuno&tiin(elor 'n domeniul &t#lor socio#umanistice este important" &i actual". 1-. #eflectarea ca atribut al materiei este specifica !d/tuturor formelor de materie.=eflectarea +capacitatea sistemelor materiale de a reproduce,in forme specifice,influentele exercitate de alte sisteme asupra lor.In natura anorganica reflectarea se manifesta in forme incipiente de interactiuni fizico#c0imice,ea producindu#se la inregistrarea directa a influentelor mediului,prin sc0imbarile unr determinari ale sistemului reflectat.Ha nivel organic ea capata caracter activ ,implicind reactii de adaptare a organismului pEu a mentine ec0ilibrul dinamic cu mediul. 19. Caracteri)ati succinct corelatia (intre constiinta si limba*. Pe parcursul evolutiei speciei umane constiinta isi asuma functia de simbolizare , care consta in asigurarea unei comunicari intersubiective. Constiinta nu se poate manifesta inafara limba)ului. Constiinta este o miscare gradata, evolutiva. Constientizarea este sinonima cu generalizarea, conceptualizarea, intelectualizarea. Obiectul constientizarii il constituie insasi activitatea constiintei. Cunoasterea anumitor operatii este vazuta prin transpunerea lor din planul actiunii in cel al gindirii <al limba)ului/, ceea ce reprezinta esenta celei de#a doua legi structuraliste a constiintei!. 5actorii esentiali ai constiintei sint gindirea si limba)ul. Cunoasterea implica transformarea unor operatii din planul actiunii in cel al gindirii sau al limba)ului, fapt care fundamenteaza formarea constiintei. Himba)ul este indicatorul constiintei, prin care persoana isi exteriorizeaza esenta. Himba)ul este privit ca un factor de obiectivare a cunostintelor, ca un catalizator al constiintei, iar constiinta + ca vorbire despre vorbire. Aristotel definea omul prin limba), care poseda logos, iar posedind limba), omul isi poate manifesta constiinta sa morala ,'. Descrieti raportul gnoseologiei si epistemologiei 5ilosofia n#ar putea sa reprezinte o sinteza teoretica, o privire totalizatoare asupra lumii, daca nLar fi preocupata de probelemele cunoasterii. ,eoria cunoasterii sau gnoseologia este ca o cunoastere despre cunoastere, deoarece in campul intrebarilor si raspunsurilor ei, cunoasterea se ia pe sine drept obiect. In procesul cunoasterii deosebim -ubiectul Cunoasterii reprezentat de Om cu toate facultatile sale mintale si Obicet al Cunoasterii + lumea in care el traieste. .pistemologia de la cuv grec episteme! M stiinta si logos! M teorie, reprezinta studiul stiintei. Problema fundamental a epistemologiei din problema centrala a gnoseologiei si se refera la raportul dintre subiect si obicet. In mod special .pistemologia se axeaza pe corelatul dintre un subiect pregatit pt a cunoaste un obiect si obiectul ales. =aportul: @aca raportam cele A domenii ale cunoasterii, apoi observam ca sub aspect extensional, Cnos include .pistem, in calitate de teorie a unui fel specific<stiintific/ de cunoastere etc. In context intensional, .pistem cuprinde toate aspectele specific ei, pe care gnos le abordeaza doar tangential. @aca obiectul gnos il constituie cunoasterea comuna, apoi obiectul episteme este cunoasterea stiintifica, analiza activitatii oamenilor. -:.Caracteri)ai concis cunoa1terea empiric 1i formele ei. Cunoasterea empirica are un caracter descriptiv,narativ,iar cunostintele obtinute sunt formulate in baza observarii faptelor.Aceasta presupune cunoasterea prin experiment.Inafara experimentului cunostintele nu pot fi..xperimentul permite repetarea studiului si verificarea cunostintelor.5ormele cunoasterii empirice: observarea, masurarea, compararea,analiza. '0. Ce este para(igma si ce rol *oaca aceasta in meto(ologia stiintei contemporane?Paradigma este o construc(ie mental" larg acceptat", care ofer" unei comunit"(i sau unei societ"(i pe perioad" 'ndelungat" o baz" pentru crearea unei identit"(i de sine <a activit"(ii de cercetare de exemplu/ &i astfel pentru rezolvarea unor probleme sau sarcini. Ha ,0omas Bu0n baza practicii cercet"rii &i a consensului 'ntr#o &tiin(" care a atins stadiul maturit"(ii nu este teoria &tiin(ific", ci ceva mai complex, paradigma. Bu0n argumenteaz" c" cercetarea &tiin(ific" 'n disciplinele care au a)uns 'n acest stadiu nu este condus" 'n primul r8nd de teorii &i reguli metodologice generale, ci de experien(e 'mp"rt"&ite 'n comun, ce sunt 'ncastrate 'n paradigme. Paradigmele 'n(elese ca realiz"ri &tiin(ifice exemplare, ca exemple concrete de formul"ri &i solu(ii ale problemelor &tiin(ifice, sunt baza acelui acord al oamenilor de &tiin(" asupra fundamentelor, ce distinge orice cercetare &tiin(ific" matur". Paradigmele sunt realiz"ri &tiin(ifice universal recunoscute care, pentru o perioad", ofer" probleme &i solu(ii model unei comunit"(i de practicieni. Ca realiz"ri &tiin(ifice care ofer" modele de formulare &i rezolvare de probleme unui grup de cercet"tori, constituie entit"(i complexe ce cuprind elemente de natur" teoretic", instrumental" &i metodologic". Cunoa&terea cuprins" 'ntr#o paradigm" este 'n mare m"sur" una tacit". 5ormularea &i rezolvarea de probleme pe baza cunoa&terii tacite cuprinse 'n paradigme constituie ceea ce Bu0n nume&te >&tiin(" normal"! sau >cercetare normal"!.=egulile deriv" din paradigme, dar paradigmele pot g0ida cercetarea c0iar 'n lipsa regulilor.

'6.Caracteri)ai succint esena (eterminismului geografic @eterminismul este utilizat pentru a stabili caracterul determinant al proceselor din univers..5actorii geografice au o mare importanta in repartizarea populatii pe pamint dar si de dezvoltarea,gradul de intelectualitate si capacitatile acestora.5actorii determina orinduirea politica din stat.@e exemplu popoarelor de la -ud le sunt caracteristice dinamicitatea,pentru ca natura le#a acordat factorii necesari p#u dezvoltarea acesteia,insa din cauza acestui temperament al poporului a fost necesara introducerea fortei in stat,pentru a mentine ec0ilibru..Popoarelor din regiunea ecuatorul,cele mi)locii,printre care si .uropa,le este caracteristic ec0ilibrul,ei imbinind formele geografice si capacitatea omului de a gindi.Dordul este lipsit de factori geografici favorabili,de aceea mereu si#au petrecut viata gindinduse cum sa acopere nea)unsurile date de natura,cum sa#si usureze modul de trai,de aceea lor le este

Varianta N
,:."cepticismul 1i agnosticismul! repre)int una 1i aceea1i (irecie filosofic?Da;Nu Du,ele reprezinta diferite directii.-ceptismul abordeaza problema surselor cunostintelor noastre.Ha intrebarea:care din cele A surse de baza ale cunoasterii noastre,simturile sau ratiunea,trebuie sa stea la baza activitatii umane,scepticii raspund ca nu trebuie sa acordam prioritate nici cunoasterii senzoriale nici celei ratioanel,deoarece ambele sunt inselatoare. Agnosticii insa afirma ca in procesul cunoasterii,obiectul de trecere prin prisma organelor noastre de simt,ale gindirii,proces in care omul obtine unele imagini ale acestuia.@ar ce prezinta obiectul in afara imaginilor oferite de simturi si ratiune?Doi tindem sa cunoastem lumea, infinitul,prin sc0eme,modele,notiuni fixind obiectele lumii in imaginile noastre.5iind izolati in lumea procedeelor noastre de cunoastere,noi nu putem spune ceva veridic despre lume,care este obiectiva in realitatea ei. 9. Caracteri)ati particularitatile spatiului economic: -patiul economic este sfera in care se organizeaza viata econOmica a societatii, se efectueaza interactiunea tuturor branselor economice, de asemenea se produce colaborarea econOmica internationala. In acest spatiu are loc traducerea implJcita in viata a constiintei economice a oamenilor, cointeresarea lor materiala in rezultatul activitatii lor productive, de asemenea realizarea capacitatilor lor creatoare. -patiul economic desemneaza ansamblul conditiilor de loc, intindere si desfasurare a actiunii economice umane, a structurilor si proceselor economice. In ele se desfasoara productia materiala, viata economica si comerciala. -patiul economic cuprinde mediul in care omul produce, comercializeaza si efectueaza diverse activitati economice, financiare si valutare. 16. E3plicati esenta problemei intelectului artificial. Intelectul artificial este inteligenta te0nologiilor si a ramurei stiintei calculatoarelor. .senta problemei intelectului artificial este de a rezolva si a face repede si efectiv ceea ce nu poate sa faca creierul uman. ,e0nologiile sunt intelectul artificial si dezvoltarea lor a dus la utilizarea lor tot mai larga in diverse domenii de activitate. Viteza cu care informatia este prelucrata, sistematizata si transmisa, si multe alte operatii pe care le indeplinteste computerul a sc0imbat radical viata omului contemporan. In ciuda faptului ca intelectul natural sta la baza celui artifial, o eficienta mai mare I se atribuie totusi intelectului artificial. O caracteristica esentiala a intelectului consta in evidentierea celor 6 particularitati ale sale: surprindere, constructivism, premeditare, insa, ori cit de unic ar fi computerul, el nu este totusi decit o masina creata de om intru tendintel sale, de aceea calitatea oricarei masini va fi apreciata de om, in functie de utilitatea ei pt realizarea scopurilor puse. %asinile nu au si nici nu pot poseda capacitatile omului, deoarece ele functioneaza conform programelor elaborate de om. .le pot doar realiza acest program. Astfel, noi nu avem nici o dovada a considera ca masina singura de la sine poate deveni superioara omului, iar intelectul, la rindul sau, nu este decit un mecanism de realizare a scopurilor a scopurilor umane '. "electai noiunea care caracteri)ea) cel mai eloc+ent mo( (e e3isten a materiei: %iscarea. -1.De)+aluiti esenta notiunii (e a(e+ar si formele acestuia Adevarul este determinat de subiectul cunoasterii cit si de obiectul cunoasterii,ce produce realitatea asa cum este el in afara si independent de cunostinta.Adevarul este un ideal reglamentator al cunoasterii. Du este vesnic,nesc0imbat,stabilit o data pentru totdeauna..ste obiecti+ ,deoarece corespunde lumii obiective. Adevarul este valoarea cognitiva fundamentala. 5orma de exprimare a adevarului obietiv, dependenta de conditiile concret istorice,ce caracterizeaza gradul preciziei,strictetii, e numita adevar relativ. .(e+arul relati+ este cunoasterea limitata veridica despre ceva.Cunostintele depline, precise, multilaterale,referitaore la un anumit fenomen, constituie adevarul absolute..(e+arul absolut este acel continut al cunostintelor care nu este combatut de dezvolatrea ulterioare a stiintei

-6. Caracteri)ati formele cunoasterii teoretice: problema stiintifica, ipote)a, teoria. .ratati rolul lor in cunoastere.Cunoasterea teoretica poate fi analizata ca treapta a cunoasterii. Obiectele teoretice, care corespund nivelului teoretic al cunoasterii stiintifice se prezinta ca produse ale activitatii de abstractizare constructive . Problema stiintifica este multiplu determinata de cunostintele din domeniu. -olutia problemei stiintifice este intens prefigurata de zarea interioara bine determinata, spiritul stiintific fiind mai g0idat. Ipoteza este factorul fara care e de neconceput dezvoltarea cunostintelor stiintifice. Cu inaintarea in permanenta a ipotezelor se explica faptele, se scot la iveala corelatiile dintre ele, se rezolva contradictiile ce apar in mod inevitabil intre faptele noi si conditiile precedente. @esf"&urarea cunoa&terii teoretice 'ncepe cu ipoteza, apoi teoria, apoi datele empirice, adic" are loc sistematizarea cuno&tin(elor empirice c"p"tate 'n activitatea de investigare &tiin(ific".Procesul de elaborare a ipotezelor depinde de o mare diversitate de factori informationali si sociopsi0ologici, aria lor desfasurindu#se de la generalizarile inductive pina la ipotezele matematice. Insa forma fundamentala a dezvoltarii cunoasterii este teoria. ,eoriile furnizeaza informatia clara despre legaturile necesare dintre legi, despre mecanismele profunde ale proceselor reale, ceea ce face posibila prevestirea unor fapte empirice noi. ,oate teoriile stiintifice adevarate nu se limiteaza doar sa prezica aparitia anumitor fenomene, ci explica si cauza apariei lor. =olul teoriilor consta in a cunoaste cit mai profund realitatea naturala si sociala in vederea dominarii si controlului ei. =olul acestor forme ale cunoasterii este fundamental pentru investiga(ia &tiin(ific" &i pentru dob8ndirea de c"tre comunitatea &tiin(ific" de noi cuno&tin(e bazate pe dovezi fizice. '-. Caracteri)ai esena noiunii (e societate. Numii elementele principale ale structurii societii. -ocietatea <PsocioQMa aduna, PsocialitasQMuniune/ reprez un grup de oameni fondat pe relatii interdependente.-ocietatea nu poate fi redusa la nici una din componentele sale,dar nici nu constituie doar suma lor..a este un sistem nemarginit ,capabil de autoreglare,autoperfectionare,autodepasire a propriei sale organizari..lementele principale ale unei societati sunt :clasele <Ansamblu de persoane grupate dup" criterii economice, istorice &i sociologice./, natiunile <Comunitate stabil" de oameni constituit" istorice&te &i ap"rut" pe baza unit"(ii de limb", de teritoriu, de via(" economic" &i de factur" psi0ic", manifestate 'n particularit"(ile specifice ale culturii/,popoarele <5orm" istoric" de comunitate uman", superioar" tribului &i anterioar" na(iunii, ai c"rei membri locuiesc pe acela&i teritoriu, vorbesc aceea&i limb" &i au aceea&i tradi(ie cultural"./

Varianta R
:. Cum intelegeti (e)+oltarea, progresul si regresul? @ezvoltarea exprima sc0imbarile ireversibile, orientate ale obiectelor materiale si ideilor. Progresul inseamna directia ascendenta a mis7arii, dezvoltarea, cresterea pozitiva a fenomenului. =egresul este miscarea descendenta, miscarea distructiva a fenomenului. De)+oltare + a trece de la o stare calitativ" vec0e la alta nou", de pe o treapt" inferioar" la alta superioar", de la simplu la complex, exprima sc0imbarile ireversibile, orientate, legitime ale obiectelor materiale si ideilor. In rez dezv apar stari calitative noi. 7rogresul + dezvoltare, sc0imbare 'n bine datorit" c"reia se a)unge la un rezultat scontat ori se atinge un anumit scop, dezvoltare ascendent"* trecere de la o stare inferioar" la una superioar", de la vec0i la nou* mers 'nainte, prop"sire. #egresul # intoarcere de la o stare sau o form" superioar" de dezvoltare la una inferioar"* mers 'napoi* dec"dere* declin, regresiune* 1,. .ratati e+olutia istorica a acestei notiuni , pro(usa in ca(rul filosofiei. Constiinta ca si materia este una din categoriile fundamentale ale filosofiei. Constiinta! provine de la latinescul concientia! M a sti, a cunoaste. In vorbirea cotidiana a fi constient! semnifica a#ti da seama de ceva ce se intimpla. Ca categorie filosofica constiinta! e elaborata si pusa in circuit la inc. sec :VII incepind cu @escartes caci anume el e primul care abordeaza problema data in mod filosofic. @ar pina atunci acest termen a avut ca sinonime urmatoarele cuvinte: suflet M eidos <Platon/, forma <Aristotel/. Insa doar @escartes, de la care porneste o alta directie prin principiile indoielii !Cogito ergo sum! se creeaza o alta notiune, in continuare problema constiintei obtine o dezvoltare deosebita in filosofia clasica germana incepind cu Bant, trecind prin filosofia lui 5ic0te, -c0elling si terminind cu Iegel la care constiinta numita idee absoluta obtine existenta absoluta, autonoma de orice, ea fiind totul, Iegel < tot ce e rational este real, tot ce e real e rational! adica tot ce este ideal exista si tot ce exista contine in sine ca necessitate esenta sa ideala. 18.Definiti Limba*ul .rtificial si Natural @up" regulile de semnifica(ie, distingem limba)ul natural &i limba)ul artificial. Himba)ul natural, cel 'n care semnele sunt reprezentate de cuvinte sau expresii, se formeaz" de la sine!, pe parcursul istoriei comunit"(ii care folose&te acel limba). @in aceast" cauz", regulile de semnifica(ie caracteristice unui asemenea limba) s#au sedimentat la r'ndul lor treptat &i au a)uns s" fie ceea ce sunt la un moment dat, 'n baza istoriei men(ionate.$n sc0imb, limba)ele artificiale au fost inventate, create, produse 'n mod con&tient de c"tre o persoan" sau o comunitate de speciali&ti, ele fiind destinate unor utiliz"ri 'n contexte speciale..xist" o mare varietate de limba)e naturale, ca &i de limba)e artificiale. Principalele

variet"(i de limba)e naturale sunt: limbile na(ionale, unele limba)e neverbale <limba)ul corporal/. Himba)ele artificiale cunosc &i ele o mare diversitate: limba)ul %orse, limba)ul semnelor de circula(ie, limba)ul matematic etc ,6. E3plicai raportul (intre subiectul 1i obiectul cunoa1terii. Ha o analiza globala a procesului cunoasterii putem distinge A parti structurale fundamentale ale lui: obiectului cunoasterii si subiectul cunoasterii cunoasterii. Obiect al cunoasterii este nu numai esenta, ci si fenomanul, momentel dezvoltarii unui sistem. -ubiectul cunoasterii este omul, inzestrat cu structurile si functiile necesare producerii de idei. Omul este si subiect al cunoasterii si subiect al practicii si subiect al valorii. Ca subiect al cunoasterii omul nu apare si nu se manifesta ca un individ izolat, ci ca o persoana concreta cuprinsa in anumite structuri ale vietii sociale, determinata de ele. ',. Cum se clasifica meto(ele (e cunoastere in stiinta contemporana? %et#le de cerc#re st#ca in cunoasterea st#ca contemporana sunt: axiomatizarea,formalizarea si modelarea. Primele A sint determinate de dorinta prezentarii 7it m. clare a relatiilor ditre diferite elemente componente ale unei ,ii.@upa nivelul de abstractie si natura instrumenteleor folosite distingem axiomatizare: intuitive, abstracta, formalizata, neformala asamblista,asamblista formala.Prin modelare intelegem un sistem <materialEideal/ care substituie sau reprezinta in diferite contexte cognitive sistemul original datorita rel#lor de asemanare structurala sau funct#la dEe ele,cercetarea modelului fiind posibila pt obtinerea unor infor#ii dEe original.Criterii de clasificare a modelelor:nivelul de cercetare la care se utilizeaza <logic,teoretic,empiric/, functiile pe care le indeplinesc <sistematizatoare,de verificare etc/. Actualmente,met. %odelarii a luat o deosebita amploare in st#le te0nice, in fiz,bio,fizio,socio,psi0o#logie,economie s.a. ':. Ce 5nelegei prin noiunea (e sistem politic al societii, numii elementele lui principale. -istem politic al societatii este acel sistem partial al societatii ce cuprinde ansamblul relatiilor, conceptiilor, comunicatiilor de natura politica prin care se asigura organizarea, functionarea, si conducerea societatii. -istemul politic este compus din 7iteva subsisteme: institutional, normativ, functional, cultural, comunicativ ,,.Cine (intre filosofi a fon(at meto(a psi2anali)ei. e. -. 5reud

Varianta S
8. Caracteri)ati particularitatile timpului social ,impul social este eterogen, clipele si duratele avand valori diferite, mai este ireversibil, ceea ce inseamna ca nu poate fi parcurs de mai multe ori, ci numai o singura data, intrLo singura directive si asta doar pe durata existentei noastre individuale, fara posibilitate de intoarcere. ,. social caracterizeaza durata, succeseiunea, deveniea activitatii umane si relatiilor sociale in dezvoltarea proceselor sociale. .l e diferit de la o epoca la alta si are diferita intensitate. , social devine tot mai saturat si cu capacitate informativa mai mare. .l are particularitatea de a se contracta permanent. 1:.Cum e3plicai corelaia (intre material 1i i(eal 5n con1tiin? @esi constiinta este conditionata genetic#evolutiv si functional de materie<creierul/,ea este de natura ideala.@esi este un produs al materiei,constiinta nu este de natura material,ci ideala.Ideile despre obiecte se deosebesc calitativ de obiectele reflectate,constituind doar imaginea subiectiva a acestora, informationala. Caracterul ideal al constiintei nu consta doar in faptul ca imaginea nu este identica cu obiectul.Orice continut senzorial obtinut prin contactul cu realitatea incon)uratoare este prelucrat prin ratiune si ridicat la rangul de idee. ,1. E3puneti si caracteri)ati structura constiintei. -ub aspect structural constiinta reprezinta unitatea complexa a proceselor cognitive, efective, volative. .lementele cognitive sint: senzatiile, perceptiile, reprezentarile, conceptele, )udecatile, silogismele, intuitiile. .lementele afective: emotiile, sentimentele, pasiunile. .lementele volative: vointa si alt principal element structural e memoria, toate acestea sint expuse in aspect orizontal. In aspect vertical, aparatul ideatic cognitiv se prezinta eta)at ierar0ic: 3/ inconstientul propriu#zis < dupa 5reud + instinctele/ A/ preconstientul #starea fluctuanta a ceea ce poate fi constientizat 6/ constientul <ceea ce e supus controlului atentiei si vointei N/ supraconstientul < idealurile, normele morale ce determina cadrul cunoasterii si al actiunilor umane/ ,9. Ni+elele 1i formele procesului (e cunoa1tere sunt urmtoarele: Divelele procesului cunoasterii:3/empiric#obiectele empirice se formeaza in rezultatul unor operatii ale subiectului mi)locite de activitatea organelor de simt*A/teoretice#obiectele teoretice se prezinta ca produse ale activitatii de abstractizare mai profunde*6/obiectiva.5ormele cunoasterii:3/senzualista#cunoasterea prin organele de simt,perceptii,senzatii*A/rationalista#cunoasterea prin gindire,care prelucreaza notiuni.Cindirea este capacitatea omului de a formula probleme si a le oferi solutii logice. -,. Minciuna 1i eroarea sunt una 1i aceea1i: Da, Nu, argumentati. Du.@eoarece minciuna este o denaturare inten(ionat" a adev"rului av'nd de obicei ca scop 'n&elarea cuiva,pe c'nd eroarea se define&te ca lips" de concordan(" 'ntre percep(iile subiectului &i realitatea obiectiv", confirmat" de

practic"..roarea se 'nf"(i&eaz" ca o dureroas" 'nfr'ngere pentru intelect &i ca o mare umilin(" pentru omul ce se str"duie&te s" cunoasc" &i eroarea se face neinten(ionat. -4.De)+aluiti structura cunoasterii stiintifice. Ha o analiza globala a cunoasterii a procesului cunoasterii putem distinge A parti structural ale lui:obiectul cunoasterii si subiectul cunoasterii. -i anume obiectul cunoasterii se refera la lumea reala,la esenta ,la fenomene precum si la dezvoltare.Pe cind subiectul cunoasterii analizeaza omul cu structurile si functiile necesare producerii ideilor. Cunoa&terea &tiin(ific" presupune dou" niveluri relativ distincte, care se 'ntrep"trund 'ns" &i se implic" reciproc: nivelul empiric &i nivelul teoretic. Divelul empiric const" din fapte, date empirice ale &tiin(ei. Orice cunoa&tere &tiin(ific, porne&te &i se spi)in" permanent pe un mare num"r de fapte, care reprezint" 'nregistr"ri, ?decupa)e? specifice ale caracteristicilor obiectelor &i fenomenelor individuale. Prin gruparea &i compararea faptelor, ea descoper" regularit"(ilor empirice sau legile empirice. Acestea nu sunt inc" legi teoretice 'ntruc8t nu explic" &i nu prev"d fenomenele ci surprind o repetabilitate observata. =egularit"(ile empirice apar adesea sub form" de corela(ii. .le reprezint" materia prim" a &tiin(ei care 'ns" nu se rezum" la acestea. .a aspira constant c"tre elaborarea de teorii, de explica(ii esen(iale, generale, fundamentate pe o concep(ie determinist", 'n cardul c"reia se urm"re&te sa se descopere cauzele acestor regularit"(i. ''. Numiti po)itiile filosofice principale cu pri+ire la problema aparitiei si (e)+oltarii societatii. -ocietatea # o grupa de oameni formata pe relatii interdependente sau o asociatie dintre indivizi. Datura acestei societati este determinata de tipul si natura legaturilor sociale care unesc indivizii impreuna. Cu toate ca notiunea de sociologie apare deabea in sec. :I: nu inseamna ca pina atunci societatea nu era studiata de filosofie si filosofi. De amintim in primul rind de definitia filosofica data omului de catre Aristotel: ?omul este animal politic sau animal social!, adica la greci notiunea de stat si societate coincidea. @aca Comte este primul care formuleaza notiunea de sociologie ca stiinta despre societate avind in vedere faptul ca sociologia poate deveni stiinta pozitiva asemanatoare sau identica cu stiintele de tipul fizicii, matematicii, mecanicii, adica stiinta unde pot fi elucidate legitati asemanatoare, legitatile care functioneaza in natura. Cu toate ca in societate actionau oamenii cu constiinta, apoi marxismul considera ca numai el a transformat sociologia in stiinta obiectiva. -i drept fundament a sociologiei ca stiinta este considerata asa numita conceptie materialista despre istorie. %arxismul pune la baza dezvoltarii istoriei si a societatii modelul de productie. %odelul de productie ca notiune <fundamentala in economia politica marxista/ semnifica unitatea mi)loacelor de productie si a relatiilor de productie. %arxismul imparte istoria societatii umane in R etape numite formatii social#economice <categoria fundamentala societatii umane la o anumita treapta istorica de dezvoltare care este determinata de caracteristica modului de productie/: 3. 5-. primitiva# cind nu exista clasele sociale A. 5-. sclavagista # clasele principale erau robii si stapinitorii de robi 6. 5-. feudala N. 5-. capitalista R. 5-. comunista

Varianta T
11. Definiti legea ca categorie filosofica. Clasificati legile (upa tipuri si forme. Hegea in sens filosofic general e ordinea normala si uniforma dupa care au loc evenimentele naturale sau pe care trebuie sa le respecte comportamentele naturale. Insa in urma descoperirilor microscopice sa determinat ca in aceasta lume legile mecanice macroscopice nu mai sunt valabile si aici se manifesta cu totul alte legitati dat comportarii particulelor elementare.Hegea este o categorie filosofica ce desemneaza raporturi necesare, relativ stabile si repetabile intre sisteme sau procese, intre aspectele interne ale aceluiasi fenomen sau sistem. @upa gradul de generalitate legile se clasifica in: universale si specifice. @upa criteriul complexitatii interactiunilor pe care le exprima, legile se clasifica in: dinamice si statice. @in punct de vedere filosofic se deosebesc legi de stare si legi de desfasurare. # legi fizice, care se aplica fenomenelor si proceselor individuale luate 'n parte <ex. legea atractiei universale, legile I, II, III ale dinamicii etc./ si # legi statistice, care se aplica numai fenomenelor de masa, ansamblurilor de obiecte <ex. legea gazelor perfecte, legea dezintegrarii radioactive, etc./ si care exprima anumite caracteristici ale ansamblului considerat. . ,0. Eluci(ai esena psi2icului 1i a con1tiinei. Marcai coraportul (intre ele.

Dotiunea de constiinta! este o categorie fundamentala in filosofie. Cuvintul constiinta inseamna a sti, a cunoaste. -ub aspect structural constiinta reprezinta unitatea complexa a proceselor cognitive, efective, volitive. Psi0icul este forma superioara de reflectare din natura vie, e forma de reflectare informationala aparuta la vertebrate ca rezultat al evolutiei materiei vii. .a presupune capacitatea de invatare! mai mare prin formarea reflexelor conditionate si posibilitatea ameliorarii modelului intern prin prelucrarea informatiei si continua revenire la conditiile reflectate. Coraportul dintre constiina si ps0ic este ca constiinta reprezinta o forma de reflectare care, din punct de vedere structural, reprezinta unitatea unor procese psi0ice cognitive. Constiinta reprezinta dimensiunea cea mai evoluata a psi0icului uman, definitorie pentru specificul acestuia. -fera logica a notiunii de PQpsi0ic umanQQ e mai larga decit a notiunii de PQconstiintaQQ. UUUConstiinta reprezinta dimensiunea cea mai evoluata a psi0icului uman, definitorie a specificului acestuia '4. Ce intelegeti prin notiunea societatea ci+il, care sunt elementele principale? -ocietatea civil" este o no(iune care descrie forme asociative de tip apolitic &i care nu sunt p"r(i ale unei institu(ii fundamentale ale statului sau ale sectorului de afaceri. Astfel, organiza(iile neguvenamentale # asocia(ii sau funda(ii, sindicatele, uniunile patronale sunt actori ai societa(ii civile, care intervin pe l8ng" factorii de decizie, pe l8ng" institu(iile statului de drept pentru a le influen(a, in sensul ap"r"rii drepturilor &i intereselor grupurilor de cet"(eni pe care 'i reprezint". -8. <nceputurile refleciilor meto(ologice se leag (e numele lui : Aristotel. --. E3punei principalele po)iii filosofice asupra a(e+rului. #Conceptia pragmatica a adevarului sustine ca adevarul, validitatea cunostintelor se controleaza prin succesul activitatii corespunzatoare. .i identifica adevarul ce ceea ce se dovedeste a fi util si eficace in solutionarea unor probleme,in depasirea unor situatii problematice. Conceptia instrumentala exprima tendinta de a renunta la conceptul de adevar in aprecierea valorii teoriilor.Adeptii acestei conceptii se pronunta in favoarea utilitatii cunostintelor ca instrument al solutionarii problemelor noi,semnificative #,eoria corespondentei sustine ca adevarul este o proprietate a continutului cognitive informationale, utilizat de toate formele activitatii umane,care serveste drept baza a acestui continut cognitiv#informational cu starile de lucuri reale la care se refera.Corespondentase imparte in: #corespondenta in planul si in prespectiva unei cunoasteri realizate*# corespondenta ideala, proprie interpretarilor metafizice * #corespondenta cu realul '9. Caracteri)ai succint esena concepiei materialiste (espre societi. Initial conceptia materialista despre lume era aplicata cu referinta numai la interpretarea fenomenelor naturii. 9lterior societatea devine obiect de studiu ca stiinta aparte,sociologie,notiune data de Comite. Insa marxistii considera ca B. %arx este cel care a transformat sociologia in stiinta obiectiva care avea ca baza asa numita conceptie materialista despre istoria societatii. Ca fundament in dezvoltarea materialista a societatii este pus modul de productie,notiune fundamentala a marxistilor. -0. Caracteri)ati esenta si formele ni+elului rational (e cunoastere: In procesul cunoasterii are loc interactiunea dialectica a A nivele, cel sensorial cu formele sale<senzatia,perceptia si reprezentarea/ si rational<notiunea, )udecata si rationamentul/ Divelul =ational este o forma calitativ specifica de reflectare a realitatii si mai puternica decat treapta senzoriala, este o cunoastere mi)locita, ne da cunostinte generalizate si abstracte, in forma de notiuni si legitati, ne reda esenta obiectelor si fenomenelor. Cunoasterea rationala este asa o activitate cognitive care poate functiona si atunci, cand obiectul cunoasterii nu este nemi)locit introdus in relatiile subiect#obiect. Dotiunea este expresia lucrurilor in gandire, reflecvtarea lor in mod generalizat si abstract, cand ne abatem de la trasaturile lor neesentiale si secundare.Dotiunile leaga cuvintele cu anumite obiecte, ceea ce face posibila tabilirea unei semnificatii precise a cuvintelor si opereaza cu ele in procesul gandirii. Cele mai generale notiuni se numesc categorii. Vudecata este un gand exprimat in forma de popozitie, in care se afirma sau se neaga ceva despre obiecte. .a poate fi simpla si compusa. Prin intermediul )udecatii se fomeaza o relatie de apreciere a realitatii, o apreciere prin compararea notiunilor. =ationamentul este o forma a gandirii in procesul careia din una sau mai multe )udecati numite premise, se deduce o )udecata noua, care rezulta in mod logic din premise. =ationamentul este forma gandirii in care se realizeaza cunoasterea lumii obiective la nivelul treptei abstracte.