"Fenomenul romanesc in istoria neamului nostru!

"

Motto: "De la Nistru pin la Tisa Tot romanul plinsumi-sa Ca nu mai poate strabate De atita strainatate!!!" Poezia "Basarabia" de M.Eminescu 1. Arheologii contemporani ne demonstreaza ca civilizatia Cucuteni- ripolie este cea mai veche civilizatie din Europa! de la ei se trag stramosii nostri - racii de "ord! adica geto-dacii! care au populat tot timpul acelas areal geo-politic - iras! isa! Carpati! #unarea! Marea "eagra - ce popor se mai poate lauda cu un ast$el de areal neschim%at! $iind aparat de hotare naturale! &. 'eto-dacii au $ost rivniti de romani pentru %ogatiile lor naturale unicale! repartizate uni$orm pe intreg arealul: a( paduri seculare %une pntru constructii! $a%ricarea mo%ilei! muntii! si in Moldova - la Est! in muntenia - centru! ransilvania - metale pretioase si sare - care era mai %ine cotata decit aurul si $avorizau un comert mai intens. ). *ni$icarea timpurie a intregului neam in acelas areal neschim%at in timpul lui +ure%ista si #ece%al in sec , i.e.n. sec , e.n. - in acel timp s-a mai uni$icat vre-un popor in arealul sau istoric - $ara raz%oaie de cotropire- - nici unul! .. ,n 1/0 e.n. #acia a $ost cotropita de romani - ei si-au pastrat arealul de trai! desi sau impotrivit cu inversunare! ei nu au $ost imprastiati ca evreii prin toata lumea dupa ce l-au rastignit pe ,sus 1ristos. Evreii! primul popor ales! au cazut din #ar si au $ost imprastiati prin toata lumea - peste 1/ secole! a%ia in 12.3 sau reintors in tara lor. 4. ,n #acia crestinismul a venit din surse directe: de la ostasii romani! care au vazut cum l-au rastignit pe 1ristos - sec 1-& e.n. Cind s-au crestinat cei care se socot ca au radacini vechi in acest areal- 5usia Chieveana - in 333 - care popor e mai vechi ca si stat si credinta- 6a inceput a $ost credinta prin datina. #ar de cine dat - #e #umnezeu. #e ce tre%uie pastrata si urmata- Ce cuprinde ea - se poate cauta in dictionare. 0. Este cunoscuta inscriptia geto-daca - cu caractere grecesti - ornoc! torna! $ratre!!! #eci lim%a geto-dacilor se aseamana cu cea latina - de aceea ei se intelegeau atit de %ine cu romanii inca inainte de ocupare si au invatat-o asa de usor si si-au zis romani si apoi romani! cu %ucurie.5omanii au plecat in &7. - pe timpul imparatului Aurelian! iar geto-dacii romani ramin $ara administratie de stat chiar $ara de capitala! au trait

doar la sate! avind lim%a si #atina - 1/ secole cine ia aparat- 8eti analiza si ca rezultat veti raspunde la acest #eziderat. 7. ,n aceste secole cite popoare de %ar%ari s-au perindat prin aceste locuri: si germani! si avari! si cumani! si pecene9i! tatari! slavi. Ce popoare au rezistat $ara stat care mai tirziu sau $ormat. 3. Formarea acestor state a $ost un pas inapoi $ata de perioada lui +ure%ista si #ece%al - sec , i.e.n. - , e.n. 2. :i evaluarea ca stat a romanilor a $ost unicala: ;1(. +ure%ista - stat centralizat de odata ;&(. apoi $arimitate ;)(. iarasi uni$icare - #ece%al. ;.(. #acia - provincie romana si romanizarea ;4(. a%andonarea #aciei de catre romani - disparitie completa a statului. #upa asa ceva multe popare au disparut! 5omanii au e<istat si au perpetuat! pastrind arealul lim%a si Credinta-#atina(!!! ;0(. Formarea celor ) state $eudale! care au mers in tandem cu credinta! mitropoliti prin 9ert$ire de sine si prin patriotism sau s$intit. Ast$el s-a reusit o%tinerea Autoce$aliei +isericii din Moldova si ara 5omanesca $ata de cea din +izant! ;7(. Anul 10// - Mihai 8iteazu - martir al neamului. ;3(. 5evolutia lui udor 8ladimirescu si lichidarea 9ugului $anariot. 5evolutiile de la 13.3 si ridicarea pro%lemei *nirii romanilor. ;2(. *nirea Principatelor 5omane 1342 - pe cale diplomatica! o realizarea minunata a generatiei pasoptiste - tinerii intelectuali din $amilii %ogate au cheltuit averile proprii pentru a $i auziti la curtile regilor europeni! care ramineau uimiti de eruditia acestor tineri poligloti! de devotamentul lor! dar si de istoria minunata a acestui popor! despre care a%ia se stia in Europa. Acesti tineri se deose%eau radical de tinerii din cunoscuta poezie a lui Eminescu. Ei au studiat operele cori$eilor scolii Ardelene - :amoil Micu! 'heorghe :incai! Petru Maior - preoti eruditi! calugari - care au studiat in arhivele de la 5oma - despre originea latina a romanilor. *nirea din 1342! *nirea 'ermaniei si a ,taliei - mari puteri - in 137/ -1371! pe cale de raz%oaie si rascoale. ;1/(. Marea *nire de la 1213 - 1 decem%rie - s-a e$ectuat in circumstante deose%ite in rezultatul primei con$lageratii mondiale - cea mai singeroasa de pina atunci. ,n timp ce marile puteri au avut pierderi dezastruoase! romanii s-au reintregit ca neam in stravechiul si unicul sau areal natural! ;1/.A( Fenomenul romanesc s-a mai mani$estat si prin e<istenta la di$erite perioade a marilor personalitati din toate partile arealului romanesc! care acopereau cu aripile lor si pe celelalte regiuni: ,n vremuri grele +asara% , - 1)32 - lupta de la +ovine! ,ancu de 1unedoara = Campania 6unga! :te$an cel Mare si :$int! Mihai 8iteazul - *nirea 10//! ,oan 8oda cel 8iteaz - 147. - lupta de la ezerul Cahul! Constantin +rincoveanu

- mucenic! martir! s$int! #imitrie Cantemir - mare crestin - personalitate enciclopedica - apoi personalitatile mentionate anterior. +iogra$iile lor tre%uie studiate pe indelete $ara memorizarea datelor neesentiale - doar evenimentul crucial!!! ;1/.+( Acelas $enomen romanesc poate $i o%servat si in alte domenii: 8. Alecsandri! M. Eminescu! '.Cos%uc! ,.6 Caragiale! ,.:lavici! 6.5e%reanu! M.Eliade! ".,orga! ,.Pirvan! A.>enopol! +.P.1a9deu! M.?ogalniceanu! Matei Milo! :piru 1aret! Emil 5acovita! :.Mehedinti! M.Pascal@! 1.Coanda! Ciprian Porum%escu! 'eorge Enescu! +olintineanu! "icolae itulescu - ruda cu "icolae +alcescu si cu pictorul "icolae 'rigorescu! ,on Antonescu - de studiat scrisoarea lui catre sotia sa inainte de e<ecutie!!! Apoi apare $enomenul romanesc %asara%ean: mem%rii A:$atului ariiB! ai caror lideri au $acut studii superioare teologice! economice! 9uridice = ,on ,nculet! ,on Pelivan! Pantelimon 1alipa! s.a. Chiar si unica $emeie = Elena Alistar a $ost medic! $iica de preot si cu educatie crestina! Acest sir este continuat de poeti si prozatori = 'rigore 8ieru! 6iviu #eleanu! :piridon 8anghelie! ,on 1adirca! "icolae #a%i9a! #umitru Matcovschi! 8aleriu Matei! ,on *ngureanu! Arcadie :uceveanu! :era$im :aca s.a. AFenomenul ,on #rutaB e un caz aparte = mare crestin = de studiat operele domniei sale cu caracter %i%lic = AClopotnitaB! A+iserica Al%aB! APacatos si :$intB! AMaria Cantemir! ultima dragoste a lui Petru ,B! si celelalte opere = APasarile tineretii noastreB! A oiagul pastorieiB! BPovara %unatatii noastreB! A+alada din cimpieB! ACasa mareB! AFrunze de dorB s.a. Acest sir l-au continuat 9uristii! dupa 1232! economisti! agronomi = onesti! preoti = $auritori ai independentei nationale! a sim%olicii de stat! 9urnalisti = luptatori pentru lim%a romana si gra$ia latina: "icolae "edelciuc! 'heorghe 8ra%ie! Petru +u%uruz s.a. "icolae #a%i9a intr-o poezie scria: ACit durea-ne-vor izvoare! Cri un cintec ce dispare Cit e<ista ceva s$int Mai traim pe-acest Pamint!B Cum tre%uie sa intelegem aceste versuri! doar mott a mott:a gasim cit mai multe varinate de raspuns posi%ile la analiza tuturor operelor literare studiate si la studierea altor o%iecte sa $ie utilizate anterior si de pro$esori lecturate. #e asemenea sa $ie cautate mai multe variante de raspuns la studiarea mai multor situatii de pro%lema cu caracter istoric! economic! social! cultural! national! spiritual s.a. Maria ;Margareta( 1incu ;5apcea( = pro$esoara de istorie din 6iceul eoretic A6iviu #eleanuB! orasul Chisinau.