UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE TIINTE JURIDICE SI ADMINISTRATIVE BRAOV MASTER - STUDII EUROPENE DE ADMINISTRATIE PUBLICA DISCIPLINA JURISPRUDENTA

A CEDO

LIBERTATEA DE CIRCULATIE
COORDONATOR TIINTIFIC : Conf.un !."#. $UIU MIOARA-%ETT&

MASTERAND DOROFTEI CLAUDIA

SEMESTRUL II '())

CUPRINS :
CAPITOLUL I Libera circulatie a persoanelor si a serviciilor. 1. 1. Aspecte Generale. CAPITOLUL II Prezentarea libertatii de stabilire si de prestare a serviciilor. 2.1. Libertatea de stabilire. 2.2. Libertatea de a presta servicii. 2.3. Categoriile de prestari de servicii care beneficiaza de libertatea comunitara. 2.4. Alegerea intre libertatea de stabilire si aceea de prestare a serviciilor. CAPITOLUL III 3.1. Beneficiarii libertatii de stabilire si de prestare a serviciilor. 3.2. Problema discriminarii. CAPITOLUL IV Accesul persoanelor fizice pe teritoriul statelor membre. 4.1. Beneficiarti dreptului de deplasare si se ur. 4.2. Conditiilie stabilite pentru migratia comunitara. CAPITOLUL V !reptul comun comunitar al libertatilor de stabilire si de prestare a serviciilor. ".1. Principiul nediscriminarii. ".2. #egimul uridic al libertatii de prestare a serviciilor. ".3. Actiunea intreprinsa de catre Consiliu pentru a facilita e$ercitarea efectiva a libertatilor de stabilire si de prestare de servicii. CAPITOLUL VI Libera circulatie a capitalurilor. %.1. Platile curente. %.2. Liberalizarea deplasarilor de capitaluri.

CAPITOLUL I

LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR SI A SERVICTILOR 1. Aspecte generale

Libera circulatie a persoanelor si a serviciilor reprezinta mai mult decat simplul obiectiv comercial urmarit prin &ratatul de la #oma. Cele dou' libertati sunt indispensabile in vederea e$ercitarii unei cetatenii europene intemeiate pe principiile democratice e$primate( in special( in Conventia )uropeana a !repturilor *mului +C)!*,( la care ordinea comunitara uridica subscrie. Printre aceste principii se g'se-te si acela al libertatii de comunicare( libertate esentiala pentru toti resortisantii statelor europene. .odelul sau principal este( in prezent( comunicarea audiovizuala. *r( aceasta forma de comunicare este( din punct de vedere uridic( o prestare de servicii( guvernata de dispoztiile cu efect direct ale &ratatului. &ratatul a oferit de la inceput un cadru uridic nediscriminatoriu libertatii de comunicare. Astfel( se poate face leg'tura cu art. 1/ din C)!* la care trimite &ratatul. Libertatea de stabilire a cetatenilor unui stat membru pe teritoriul unui alt stat membru pentru a e$ercita acolo anumite activitati este( in mod evident( de alta natura decat aceea de a oferi( in afara frontierelor( servicii clientilor rezidenti in alt stat. !in punct de vedere economic( circulatia transfrontiera a serviciilor este foarte departe de migratia in scopul stabilirii. !e accea( cele doua libertati au fost inscrise diferit in &ratat pentru libertatea de stabilire +L0, si pentru libertatea prestari a serviciilor+LP0,. &otusi( aceste dou' libertati au mai multe puncte comune. !in punct de vedere economic( ambele concura la atingerea aceluiasi obiectiv( si anume realizarea Pietei Comune pentru e$ercitarea activitatilor economice. 1nsa( cele dou' libertati se spri ina una pe cealalta. A infiinta o filiala sau o sucursala( de e$emplu( in alt stat membru nu inseamna numai a se folosi de libertatea de stabilire( ci presupune si realizarea unei noi baze de plecare pentru servicii ce pot fi oferite in afara frontierelor tuturor resortisantilor Comunitatii. 1nvers( nu putem avea LP0 f'ra libertatea de stabilire. !in perspectiva uridica( aceste doua libertati se adreseaza persoanelor fizice si uridice. )le ofera( impreuna( alternative de actiune operatorilor economici. Cele dou' libertati se disting prin aceasta de libertatea de circulatie a marfurilor( a capitalurilor si a platilor. #edactorii &ratalului( f'cand distinctie intre aceste tipuri de libertati( recunosc faptul ca cele dou' libertati trebuie( cel putin partial( sa fie guvernate de reguli comune. Astfel( art. "" din &ratat trimite pur si simplu la un anumit numar de dispozitii importante din capitolul destinat dreptului de stabilire .

CAPITOLUL II PRE*ENTAREA LIBERTATII DE STABILIRE SI DE PRESTARE A SERVICIILOR Aceste dou' libertati sunt distincte. &otusi( daca &ratatul ofera posibilitatea de a alege intre libertatea de stabilire si aceea a prestarii de servicii( alegerea ramane sub rezerva caracterului 2rezidual2 al celei de3a doua libertati( ceea ce dezvaluie relatia dintre ele. 2.1. Libertatea de stabilire

Libertatea de stabilire reprezinta( mai intai de toate( dreptul recunoscut resortisantilor statelor membre de a accede la activitatile nesalariale pe teritoriul statelor membre( prin intermediul unei 2instalari2 materiale si( eventual( uridice4 de asemenea( reprezinta posibilitatea oferita resortisantilor statelor membre de a avea acces la constituirea si conducerea unor intreprinderi. !reptul de stabilire desemneaza posibilitatea unui rezident comunitar de a participa intr3un mod stabil si continuu la viata economica a unui stat membru( altul decat statul sau de origine( de a ca-tiga un profit din acest fapt( favorizand patrunderea economica si sociala in Comunitate in domeniul activitatilor nesalariale. !reptul de stabilire este oferit atat resortisantilor statelor membre ale Comunitatii( cat si resortisantilor statelor p'rti ale Acordului asupra 0C). 1n cazul persoanelor fizice( notiunea de 5resortisant2 este definita in functie de criteriile nationale( insa( in ccea ce prive-te o filiala a unei societati necomunitare aceasta este( de regula( 2resortisanta2 a statului membru unde 6si are sediul social. 1n functie de calificarea sediului social cu sediu principal sau sediu secundar se impun urmatoarele precizari7 0ediul principal al unei societati poate fi caracterizat in dou' feluri7 fie prin infiintarea e$ ni8ilo a unei societati( a unui cabinet sau a unui sediu principal( fie prin transferul sau deplasarea unui sediu principal pree$istent. &ransferul sediului social al unei societati intra in cadrul prevederilor art. 432. 1n acelasi timp( deplasarea unui sediu social se confrunta in zilele noastre cu din ce in ce mai multe obstacole( care il fac( practic( de nerealizat. 0i aici avem e$emplul legislatiilor fiscale. &rebuie tinut cont( de asemenea( de diferenta de natura dintre persoanele uridice si cele fizice. 0ocietatile sunt( de fapt( entitati constuite in virtutea unei ordini uridice si( in stadiul actual al dreptului comunitar( apartinand unei ordini uridice nationale. *r( tocmai aceasta ordine uridica nationala determina constituirea( functionarea si dizolvarea persoanelor uridice. !aca o societate are dreptul de a p'rasi un stat si de a sc8imba legea careia ii apartine( aceasta se intampla sub conditia de a respecta legea careia i3a fost anterior subordonata cu reglementare. Art. 43 nu confera nici un drept transferului de sediu social
4

f'ra pierderea personalitatii uridice si( deci( fara dizolvare. &itlul depinde de legea care a guvenat persoana uridica intial. !reptul de a pleca poate fi e$ercitat fie printr3un transfer de sediu +daca statul de plecare o permite si in conditiile in care permite acest lucru,( fie printr3 un transfer de activitate cu dizolvare( sau prin crearea unei filiale in alt stat( societatea3 mama devenind o 2coc8ilie2 vida( ori prin fuzionarea transfrontiera +daca este posibil,. 0ediul secundar al unei societati presupune e$istenta intr3un stat membru al Comunitatii a unui sediu principal( pree$istent( care se va putea deplasa in directia teritoriilor altor state membre. Art. 43 enumera mai multe forme de sedii secundare( cum ar fi7 agentiile( sucursalele sau filialele. Agentia se bazeaza( in principiu( pe te8nici mandatului +agentiile pot fi( deci( persoane uridice mandatare,( dar termenul este( uneori( folosit cu sinonim pentru sucursala. 0ucursala este un sediu lipsit de personalitate uridica si care nu este autonoma din punct de vedere uridic( c8iar daca are autonomie de fapt. 9iliala este( dimpotriva( autonoma din punct de vedere uridic( dotata cu personalitate uridica( c8iar daca este dependenta din punct de vedere economic de societatea3mama. 1nfiintarea unei filiale are( deseori( leg'turi stranse cu circulatia capitalurilor. !ou' forme de e$ercitare a libertatii de stabilire sunt acelea ale detinerii unei p'rti care asigura detinerea controlului care este semnificativa sau a accesului la gestiune. 2.2. Libertatea de a presta servicii Libertatea de prestare a serviciilor +LP0, poate fi definita ca fiind dreptul de a oferi servicii persoanelor sau firmelor care isi au resedinta pe teritoriul altor state membre( avandu3se ca baza un sediu plasat in Comunitate +fie ca este principal( fie secundar,. Aceasta definitie nu este simpla decat in aparenta. )a ridica problema de a localiza o prestatie de servicii. 0e pot oferi servicii rezidentilor unui stat membru f'ra a efectua o prestare a unui serviciu pe teritoriul acelui stat. Anumite servicii sunt relativ u-or de localizat( cum ar fi pledoaria unui avocat sau constructia unui edificiu. Altele sunt mai dificil de plasat din punct de vedere spatial. )ste cazul serviciilor financiare( al viramentelor transfrontiere( al serviciilor efectuate pe cale electronica. Localizarea serviciului serve-te la determinarea caracterului transfrontier sau netransfrontier( ceea ce l3ar face sa intre sau nu in sfera libertatii comunitare prevazute de art. 4: 1. Localizarea s3ar putea baza pe determinarea prestatiei caracteristice a serviciului pentru care este datorata plata. Prestatia caracteristica este( de asemenea( criteriul esential al regulii aplicabile in caz de conflict( regula pe care o enunta si Conventia de la #oma din 1: iunie 1:;/. <omal cu( localizarea unui serviciu in scopul aplicarii art. 4: nu se reg'se-te ipso facto in determinarea legii aplicabile. Art. 4: si "/ nu contin o defintie e$acta cu privire la notiunea de 5prestarea serviciilor=7 Art. "/ prezinta serviciile guvernate de dispozitia &ratatului de la #oma cu fiind acele 2prestatii efectuate in mod firesc in sc8imbul unei remuneratii2. Atat &ratatul este cel care prezinta si o serie de e$emple avand caracter general. <i se recomanda( astfel( ca prin servicii sa intelegem 2mal ales2 acele 2activitati avand caracter industrial( comercial sau artizanal si activitatile profesiunilor liberale2. )ste( in acest fel( de inteles a priori cu toate
5

activitatile specifice acestei profesiuni se regasesc in notiunea comunitara a serviciilor( deosebindu3se de activitatile comerciale( industriale sau artizanale( c8iar daca sectoarele comerciale( industriale sau artizanale sc8imba sau produc si marfuri care sunt guvernate de alte dispozitii ae aceluiasi &ratat. Pornind de la art. 4: si "/ din &ratat( este posibila determinarea( cu precadere( a ceea ce inseamna prestarea serviciilor si( apoi( care sunt prestatiile care beneficiaza de aceasta libertate comunitara. Pentru a vorbi de prestarea unui serviciu trebuie sa fim in prezenta unei prestatii remunerate( oferita in mod independent( oricare ar fi sectorul economic in care intervine. Astfel( trebuie avute in vedere urmatiarele7 3 1n cea mai marea parte a situatiilor +de e$emplu( e$ercitarea profesiilor de avocat( medic( transportator,( e$ista un contract intre prestator si ctientul sau( destinatar sau beneficiar al serviciilor. Certificarea data de dreptul civil nu este foarte importanta. 1n acest caz( se poate intampla sa asistam la situatia de a nu e$ista un contract intre prestator si beneficiarul prestatiei. 3 1n al doilea rand( prestarea trebuie sa fie furnizata( in mod firesc( in sc8imbul unei remuneratii. #emuneratia poate fi ac8itata de beneficiarul serviciului( c8iar daca nu intotdeauna se intampla a-a. .ai mult( pentru emisia televizata trebuie luate in considerare si incasarile indirecte in cadrul serviciului +de e$emplu( incasarile din publicitate,. * activitate pur gratuita sau necomcrciala nu intra sub incidenta prevederilor art. "/. Acelasi organism poate desfasura( insa( in acelasi timp( activitati care sa aib' atat competenta comerciala( cat si competenta necomerciala. 3 1n al treilea rand( cel care presteaza servicii trebuie sa poarte caracteristica independentei. !acu persoana in cauza este salariat( activitatea sa cada sub incidenta altor dispozitii din &ratat( dispozitii cu privire la libera circulatie a muncitorilor. Acest lucru nu 6mpiedica( insa( un munctior sa e$ercite( alaturi de atributiile sale intr3o intreprindere a anga atorului sau +care poate fi prestator de servicii,( o activitate independenta de prestare de servicii. <u este necesar nici cu activitatea de prestare a serviciilor sa fie e$ercitata cu titlu 5profesional= si sa asigure subzistenta efectiva a prestatorului. 3 1n al patrulea rand( activitatea de prestare a serviciilor poate fi plasata in orice sector al activitatii desf'-urate de prestator. !istingem in cadrul activitatii desf'-urate de o singura intreprindere( intre ceea ce se regaseste in categoria serviciilor si ceea ce face parte( spre e$emplu( din circulatia marfurior. <otiunea de prestare de servicii este independenta de sectorul economic si poate privi activitati la fel de diverse( cum ar fi7 emisiunile televizate( publicitatea( activitatile financiare ale bancilor si activitatile legate de asigurare( activitatile de intermediere( lucrarile publice( transportul si calatoriile( organizarea de ocuri la loterie si toate profesiunile liberale +medici( avocati( ar8itecti( contabili,. 2.3. Categoriile de prestari de servicii care beneficiaza de libertatea comunitara Pentru a intra sub incidenta art. 4: si urmatoarele( nu este suficient sa e$iste numai o activitate economica de prestare a unor servicii( ci este necesar( de asemenea( ca prestatia sa fie comunitara( in sensul ca aceasta trebuie sa apartina unui resortisant al unui stat
6

membru( resortisant al carui sediu se gase-te pe tertoriul unui stat membru( fie ca este transnational sau nu. Art. 4: din &ratat rezerva LP0 acelor activitati care sunt oferite de resortisantii statelor membre stabiliti intr3o tara a Comunitatilor. Acesta nu distinge intre sediul principal si cel secundar. Astfel( apreciem faptul ca o societate comunitara care dispune de mai multe filiale si sucursale in cudrul Comunitatii europene are tot atatea puncte intiale de plecare pentru a oferi servicii. Acest articol( limitand LP0 resortisantilor din statele membre( e$clude( sucursalele lipsite de personalitate uridica ale societatilor straine. Activitatea de prestare a serviciilor trebuie( pentru a beneficia de libertatea comunitara( sa fie transfrontiera sau intracomunitara. Acest lucru ridica problema localizarii prestarii serviciilor( in special a serviciilor financiare si>sau a celor informatice. Amintim faptul cu &ratatul de la #oma nu are in vedere situatiile pur interne ale fiecarui stat membru. Ar fi( in orice caz fraudulos de a prezenta ca fiind intracomunitar un flu$ de prestatii caure ar imprumuta( in mod artificial( teritoriul unui alt stat membru( atunci cand flu$ul economic ar fi national. Adagiul fraus onmia corrumplt esie de aplicatie generala. Aricolul "/ precizeaza cu prestatorul poate e$ercita 2cu titlu temporar( activitatea sa in tara de furnizare a prestatiei2. Acest lucru inseamna ca( pentru a3si oferi serviciul( prestatorul se poate deplasa. 0e subintelege ca nu se poate stabili un timp indelungat pe tertoriul altui stat( deoarece ar trebui sa se supuna conditiilor din cadrul dreptului de stabilire. <ici o dispozitie din &ratat nu este in sensul potrivit caruia prestatia serviciilor transfrontarere sa fie temporara sau e$ceptionala. 2.4. Alegerea intre libertatea de stabilire si aceea de prestare a serviciilor Alegerea intre cele dou' libertati raspunde unei multitudini de considerente( cea mai importanta fiind aceea ca LP0 permite pastrarea regimului fiscal si social al statului in care se afla sediul de unde emana serviciile. Astfel( este interesanta situatia in care se actioneaza in cadrul LP0 plecund dintr3un stat membru in care legislatia nationala( generala si cea fiscala ( in special sunt mai suple( catre un stat unde drepturile sunt mai riguroase. Art. "/ are in vedere 2prestatiile2. )l nu ia in considerare activitatea globala a unei intreprinderi care poate consta in a oferi prestatii multiple +de e$emplu( companie de transport( companie de asigurari,. Aprecierea se face in functie de fiecare prestatie sau contract pentru a determina caracterul rezidual a1 LP0. Aceeasi intreprindere poate alege sa ofere acelasi tip de servicii clientelei sale care se gaseste intr3un stat membru( uneori( prin intermediul sediilor sale +filiale sau sucursale, pe acel teritoriu si prin intermediul LP0( pornind de la un alt sediu stabilit in alt stat membru. Acelasi contract nu poate fi inc8eiat si sub regimul e$istent pentru libertatea de stabilire si pentru LP0. 1n cazul in care o intreprindere se adreseaza unui client determinat prin intermediul LP0 si prin sediul sau locul( contractul va fi in principiu( considerat ca fiind inc8eiat de intreprinderea de la sediul local. *ricare ar fi alegerea intre libertatea de stabilire si aceea de prestare a serviciilor( statele nu pot desf'-ura activitati care sa impiedice optiunea. <u pot cere( spre e$emplu(
7

ca o anumita activitate sa poata fi e$ercitata pe teritoriul lor de catre intreprinderile care sunt stabilite acolo. Acest fapt nu inseamna cu statele nu pot invoca interese de ordin general pentru a restrange sau controla e$ercitarea activitatii in regimul LP0 avand ca destinatar propriul teritoriu. &ratatul este rezultatul optiunii celor mai multe state cu privire la activitatile care se desfasoara de catre intreprinderile stabilite pe teritoriul lor. C8iar daca cele dou' sunt consacrate prin &ratat( art. "/ dispune ca nu poate fi invocata libera prestare comunitara a serviciilor decat in masura in care servicile in cauza 2nu sunt reglementate de dispozitiile relative la libera circulatie a marfurilor( capitalurilor sau persoanelor2. Caracterul rezidual al LP0 este( in acest fel( pus in discutie. Acest fapt nu ridica multe dificultati cu privire la libertatile de circalatie a marfurilor sau capitalurilor. <u este vorba decat despre o problema de calificare( in principiu( simplu de rezolvat o marfa se distinge a priori( u-or de un serviciu. <u acelasi lucru se intampla( insa( cu privire la libera circulatie a persoanelor( raportata la libertatea de stabilire. !e fapt( sediul sau LP0 pot fi doi vectri alternativi ai aceleiasi activitati economice de servicii. * companie de asigurari( de e$emplu( poate oferi acelasi tip de polita prin prestarea de servicii sau printr3o sucursala locala.

CAPITOLUL III +.). B,n,f - .# / 0,#1.1 ", 21.0 / #, 2 ", 3#,21.#, . 2,#! - /o# &ratatul de la #oma consacra intr3o maniera identica aceste libertati atat persoanelor fizice cat si celor uridice. !ispozitiile Acordului instituind 0C) relatereaza aceste prevederi insa( persoanele fizice si cel uridice resortisante intr3un stat membru nu sunt toate( in acceasi masura( si 2beneficiare2 ale libertatilor comunitare. <u au aceasta calitate decat acele subiecte de drept intern care( prin migrarea sau activitatea lor( s3au plasat in sfera de aplicare a dreptului. Persoanele fizice sau cele uridice care se afla in situatii pur si simplu interne nu vor putea invoca libertatile comunitare si vor putea aparea( uneori( cu fiind defavorizate( vorbindu3se( in acest caz( de o 2discriminare inversa.2 )ste resortisant comunitar orice persoana care are cetatenia unui stat membru( determinarea acestei cetatenii apartine legii statului a carui cetatenie se invoca. Persoanele cu dubla cetatenie sunt( de a( destul de numeroase si inlaturarea barierelor din interiorul spatiului european va multiplica fara indoiala aceste situatii. Cum determinarea cetateniei apartine e$clisiv legii statelor membre( este suficient ca o persoana sa aib' cetatenia unuia dintre aceste state pentru a putea revendica accesul la libertatile comunitare. Astfel( o persoana care are cetatenia italiana si pe cea argentiniana poate invoca in )uropa cetatenia italiana sau un cetatean franco3german poate invoca in 9ranta cetatenia sa germana. Particularitatea anumitor situatii nationale a trebuit sa fie luata in considerare. Astfel( a fost acceptata o declaratie germana care restrangea accesul la un sediu principal al oricarui cetatean german in virtutea legii fundamentala #eic83ului si care era( in acelasi timp( si rezident la )st de linia *der3<eisse. Aceasta declaratie si3a pierdut( insa( interesul pentru cetatenti din Lander3ul de )st din momentul reunificarii Germaniei. * declaratie asemanatoare a fost facuta si de #egatul ?nit( precizand ca termenul de 2resortisant2 viza( mai ales( cetatenii din #egatul ?nit( din coloniile sau dintr3un stat din Common@ealt8 care au drept de rezidenta in #egatul ?nit si care sunt( astfel( dispensati de controlul de imigrare in #egatul ?nit. #esortisantii din 1nsulele Anglo3<ormande si al 1nsuiei .ann nu beneficiaza de libertatile comunitare. #esortisantii dom3urilor franceze sunt( insa( 2resortisanti2 comunitari. #esortisantii din .onaco( Andorra ori 0an .arino nu beneficiaza de libertatile comunitare. Aceste libertati nu apartin decat resortisantilor statelor carora un stat membru le asigura totalitatea relatiilor e$terne( ceea ce nu este cazul pentru nici unul dintre aceste teritorii. Comunitatile au inc8eiat Acorduri de asociere cu mai multe state7 &urcia( .ag8reb. ?nele dintre aceste acorduri desc8id accesul la activitatile din cadrul Comunitatilor. Altele( insa( sunt mai restrictive si solicita reciprocitatea prealabila( reciprocitate care este rar constatata.
9

Articolul 4; &C) retine sistemul mai liberal cu privire la accesul societatilor la libertatea de stabilire si de prestare a serviciilor( si anume cel al incorporarii( deoarece este mali favorabil societatilor constituite in conformitate cu legisislatia unui stat membru. 1n sistemul incorporarti este( totusi( necesar ca societatile fie sa aiba sediul statutar in cadrul Comunitatilor( fie administratia centrala( ori sediul lor principal. Art. 4;( alin. 2 precizeaza ca prin societati se intelege 2societatile civile sau comerciale( inclusiv cooperativele si celelalte persoane uridice de drept public sau privat( cu e$ceptia societatilor f'ra scop lucrativ2. <otiunea de 2societate2 dobandeste( in acest caz( o acceptiune comunitara. )a trebuie sa fie interpretata uniform si nu depinde de criterii apartinand dreptului national. !e asemenea( sunt considerate 2societati2( in sensul art. 4; din &ratat( orice entitati care au capacitatea de a desf'-ura activitati( precum si un patrimoniu propriu. 0ocietatile din economia mi$ta( Grupurile de 1nteres )conomic +G1),( sediile publice pot fi( de asemenea( considerate ca 2societati2 in sensul acestui articol. 0ituatia va fi diferita( insa( in cazul societatilor care nu au personalitate uridic'. 1n ceea ce priveste scopul lucrativ( notiunea are o acceptiune comunitara. <u este necesar ca activitatea 2societatii2 sa poata da na-tere unui 2ca-tig pecuniar sau unui castig material( care ar spori averea>patrimoniul asociatilor2. ?n asemenea criteriu ar e$clude mai ales Grupurile de 1nteres General. 0copul lucrativ este( in acest caz( sinonim cu participarea la viata economica( in scopul de a obtine profit sau beneficii pentru patrimoniul persoanei fizice. 9rontiera este aceea a activitatii dezinteresate. La nivel comunitar se face distinctia intre societati si intreprinderi. #egulile din &ratat( cu privire la libertatea de stabilire si de prestare a serviciilor( iau in considerare societatiie in calitate de persoane uridice. #egulile concurentiale nu au( insa( aceeasi perspectiva. Acestea privesc intreprinderile cu fiind regrupari unitare si durabile ale unor mi loace economice. * intreprindere( in sensul regulilor concurentei( poate( spre e$emplu( desfasura o activitate specifica unei persoane uridice sau( invers( poate fi constituita din mai multe persoane uridice lipsite de independenta in cadrul unei entitati care va constitui in ansamblu intreprinderea. 3.2. Problema discriminarii 0e poate intampla ca aplicarea unei legislatii nationale sa plaseze resortisantii unui stat membru care a edictat3o intr3o situatie uridica sau economica mai putin favorabila pe teritoriul sau decat cea a resortisantilor altor state membre( care pot invoca dreptul comunitar. )$ista( astfel( ceea ce numim 2discriminarea inversa2. )ste vorba a priori de o situatie pur interna a statului membru in cauza. !reptul comunitar nu are vocatia de a rezolva aceste probleme interne. Conditia nu este( totusi( absoluta. )$ista si ipoteze in care dreptul comunitar guverneaza unele situatii uridice interne( impiedicand( astfel( discriminarea inversa7 atunci cand toti ustitiabilii( inclusiv resortisantii sau rezidentii statului membru in cauza( ar fi in drept sa invoce dreptul comunitar. !iscriminarea inversa nu este( in definitiv( de conceput decat atunci cand dreptul comunitar nu are vocatia de a guverna raporturile intre un stat membru si resortisantii sai.
10

A priori( situatiile pur interne nu intra sub incidenta dreptului comunitar. Pentru a putea invoca dispozitiile acestui drept( trebuie sa fie vorba despre o situatie pe care o prevede. Persoanele care migreaza la nivel comunitar pot( in principiu( intotdeauna sa invoce regulile dreptului comunitar primar sau derivat care guverneaza libertatea de stabilire si de prestare a serviciilor. !eplasarea lor ii plaseaza in sfera de aplicare a dreptului comunitar. Persoanele care se gasesc( intotdeauna( pe acelasi teritoriu si care isi e$ercita numai aici activitatea nu pot invoca permanent dreptul comunitar. !ispozitiile dreptului comunitar nu se adreseaza numai persoanelor in miscare la nivel comunitar. <umeroase directive de coordonare a legislatiilor interne fac mai mult decat sa faciliteze e$ercitarea libertatilor de stabilire si de prestare a serviciilor. )le sunt embrionul unei legislatii armonizate( din perspectiva mai generala a unui spatiu fara frontiere interne( ele impun statelor membre rezultate ce trebuie atinse. ?n e$emplu al acestui tip de directive este dat de coordonarea dreptului societatilor comerciale. 1nvocarea acestor directive este posibila pentru resortisantii unui stat membru care nu a transpus directivele in termenele stabilite sau care le3a transpus in mod necorespunzator. 9aptul ca situatia de fapt trebuie sa fie pur interna nu impiedica aplicarea dreptului comunitar. !ispozitiile din &ratat( ca si cele ale dreptului derivat care au drept obiect faptul de a permite sau de a facilita e$ercitarea libertatilor de stabilire si de prestare a serviciilor( adica facilitarea deplasarilor sau a prestatiilor de servicii comunitare( nu sunt invocabile de cei care se afla in situatii pur interne( deoarece in acest caz dreptul intern este cel care se aplica. #esortisantii care se gasesc in situatii pur interne pot fi tratati mai rau de catre statul lor decat persoanele care migreaza( fara ca dreptul comunitar sa poata fi in favoarea lor. )i sunt victimele unei discriminari inverse. Aceste situatii( c8iar daca sunt greu de inteles la prima vedere( sunt( totusi( e$plicabile. 1n ipoteza in care un stat membru refuza beneficiul dreptului comunitar unuia dintre resortisantii sai( atunci cand acest resortisant se afla intr3o situatie care permite aplicarea dreptului comunitar( statul refuza aici un drept care este in patrimoniul resortisantului sau( in temeiul unei dispozltii cu efect direct din dreptul comunitar. 1nterzicerea discriminarii inverse in dreptul comunitar este o aplicare a principiului mai general al nediscriminarii intre resortisantii tuturor statelor membre indreptati sa invoce dreptui comunitar.

11

CAPITOLUL IV ACCESUL PERSOANELOR FI*ICE PE TERITORIUL STATELOR MEMBRE !eplasarea muncitorilor independenti este indispensabila pentru a permite e$ercitarea comunitara a profesiunilor comerciale sau liberale. !eplasarea persoanelor fizice poate privi viata societatilor si e$ercitarea efectiva a libertatilor de infiintare a filialelor sau a sucursalelor. Accesul la functii al mandatarului social nu intra in libertatile de circulatie a muncitorilor salariati( ci in cadrul dispozitiilor privind muncitorii independenti. Cetatenia ?niunii )uropene pare a stipula un drept de acces liber si de se ur in toate statele membre. 1n ciuda dispozltiilor art. 1A si 1;( aceasta libertate nu este neconditionata. 1nitial( dreptul de intrare si de se ur era recunoscut numai persoanelor care desfasurau o activitate economica( in baza dispozitiilor art. 3:( 43 si 4; &C) care au fost recunoscute ca avand efect direct. Aceasta recunoastere( de catre &ratat( a dreptului direct de intrare si de se ur nu a fost niciodata conceputa intr3o maniera neconditionata. 0unt posibile restrictii pe motive de ordine publica( de securitate publica sau de sanatate publica( iar &ratatul nu determina restrictiile admisibile. Acest drept de acces este totusi( prealabil e$ercitarii acestor importante libertati prevazute de &ratat. Prin intermediul directivelor( dreptul efectiv si concret de acces a fost acordat pentru activitati economice. 1n acest sens( au fost adoptate doua directive( si anume7 !irectiva nr. %4>22/ si !irectiva nr. %4>221( prima a fost inlocuita printr3o alta directiva( din 21 mai 1:A3( care constituie impreuna cu cea de3a doua dreptul pozitiv in materie. Avand in vedere finalitatea economica a &ratatului( acest drept de acces pe teritoriul statelor membre nu putea fi ofert decat din perspectiva unei stabiliri sau a unei furnizari de servicii. 1n timp( &ratatul a evoluat. Comunitatea s3a prezentat din momentul A?) cu fiind un spatiu fara frontiere interne. !e asemenea( dreptul de acces a fost generalizat si acordat resortisantilor comunitari neactivi( indiferent de participarea lor la viata economica. Cetatenia ?)( recunoscuta la .aastric8t( apoi reafirmata la Amsterdam( ofera un cadru mai larg. Astfel( art. 1; inscrie un drept de acces si de se ur cetatenilor ?)( in principiu liber( adica indiferent de finalitatea economica. 1n realitate( e$ista( intotdeauna( rezerva limitarilor si a conditionarilor prevazute de &ratat si in dreptul derivat. Aceasta trimite( din nou( la restrictiile posibile din motive de ordine publica( securitate publica sau sanatate publica si la directivele care au fost( in ma oritate( adoptate in anul 1::/. Aceste directive( care nu vizeaza decat muncitorii independenti si familiie lor care doresc sa migreze in cadrul Comunitatilor( supun e$ercitarea acestui drept anumitir conditii( care sunt inspirate( in principal( din te$tul &ratatului. 4.1. Beneficiarii dreptului de deplasare si sejur
12

!irectiva din anul 1:A3 inlatura restrictiile cu privire la deplasarea resortisantilor statelor membre. Aceasta definitie e$ista in toate legile nationale( iar subiectele de drept care au dubla cetatenie pot sa se prevaleze de legea care permite migratia comunitara. Art. 1 al directivei limiteaza libertatea ofertei pentru cei care doresc sa se stabileasca in alt stat membru pentru a e$ercita acolo o activitate nesalariata( fie ca e$ercita o activitate de prestare( fie ca au calitatea de destinatari al unei prestari de servicii. 9aptul ca libertatea este oferta destinatarilor prestarii de servicii este foarte semnificativ. .igrantii pot fi consumatori( clienti( pacienti +de e$emplu( consultatie medicala, sau turisti. )i nu sunt apreciati in functie de activitatea lor profesionala( ci in functie de scopul economic al deplasarti intracomunitare. .embrii de familie al migrantului comunitar beneficiaza( cu titlu accesoriu( de dreptul de a migra in Comunitate. !reptul este ofert sotilor si copiilor care au mai putin de 21 de ani( ascendentilor si descendentilor lor( cu rude ale acestora( daca sunt in intretinerea beneficiarului. .embrii de familie sunt luati in considerare( indiferent de cetatenia pe care o au. 4.2. Conditiile stabilite pentru migratia comunitara

!irectiva din anul 1:A3 acorda resortisantilor si familiilor lor drepturile de deplasare si se ur. Aceasta libertate nu este oferita decat in masura in care &ratatul insusi permite e$ercitarea libertatilor de stabilire si de prestare a serviciilor. !e asemenea( deplasarea si se urul nu pot avea loc daca statul membru de primire sau de destinatie invoca motive de ordine publica( de securitate sau sanatate publica( in sensul art. 4% din &ratat. !irectiva recunoaste dreptul de intrare si( totodata( il simplifica. Accesul beneficiarilor directi la teritoriile statelor membre este subordonat numai prezentarii unui card de identltate sau a unui pasaport valabil. .embrii familiei pot sa nu fie resortisanti comunitari. Acesti beneficiari indirecti al libertatii de deplasare pot fi obligati sa obtina o viza( spre e$emplu. 0tatele membre( in acest caz( se anga eaza sa le acorde toate facilitatile . <u poate fi solicitat nici un alt document migrantilor comunitari si( mai ales( nici un card de se ur. !e fapt( dreptul de intrare( ca si acela de se ur sunt direct reglementate prin &ratat( c8iar daca modalitatile de aplicare au necesitat adoptarea unei directive. Pentru facilitarea e$ercitarii acestei libertati( s3a propus varianta pasaportului european. Acest lucru nu e$clude( insa( obligatia de declaratie( aceasta avand rolul de a furniza statelor informatiile necesare cu privire la deplasarile populatiei. 0anctiunile pentru neindeplinirea acestor obligatii trebuie sa fie proportionale. !reptul de se ur prelungeste( in mod natural( dreptul precedent. !ocumentele de se ur sunt( prin urmare( legitime. )le nu fac decat sa constate situatia migrantului cu privire la statui carel3a primit si nu pot fi cerute pentru accesul pe acest teritoriu. !reptul de se ur este acordat( in mod temporar( pentru prestatiile de servicii si( bineinteles( in mod permanent( pentru cei care se stabilesc pe teritoriul respectiv. Art. 4% &C) autorizeaza adoptarea de masuri speciale pentru resortisantii stralni din motivele pe care le si enumera( si anume7 ordinea publica( sanatatea publica si securitatea publica. Acest te$t este aplicabil si libertatilor de stabilire sau de prestare a serviciilor(
13

precum si libertatii de circulatie a muncitorilor. Articolul nu define-te( insa( e$ceptiile pe care le admite in cazul libertatilor comunitare de circulatie. <u este( totusi( posibil sa fie permis fiecarui stat membru sa defineasca in maniera proprie asemenea notiuni si sa ia masuri arbitrare( pentru a nu lipsi aceste libertati de continutul lor. !rept urmare s3a facut simtita adoptarea unei directive. *biectul !irectivei nr. %4>221 din 2" februare 1:%4 este( inca( in vigoare. &oate directivele adoptate cu urmare a acesteia( in materie de libertate de circulatie( trimit la aceasta. !irectiva nu defineste( insa( notiunile sensibile de ordine publica sau de securitate publica. 1n sc8imb( este mai precisa cu privire la sanatatea publica. !e asemenea( directiva prevede si anumite garantii procedurale. &ratatul constituind Comunitatea europeana instituie( la art. 4% o responsabilitate traditionala a statelor pentru mentinerea ordinii si securitatii publice. Absenta definitiei acestor notiuni nu a putut impiedica inscrierea anumitor limite ale libertatii statelor de catre directiva si de urisprudenta Curtii de Bustitie. #eferirea f'cuta de C)!* implica o interpretare si mai stricta a acestor notiuni si o proportionalitate a masurilor. Prima limita consta in imposibilitatea de a priva un particular de libertatile comunitare dintr3un motiv de ordin general si nu unul individual. Acest fapt nu ar fi obiecdv si nici democratic. .asurile +mai ales cea de indepartare de pe teritoriul statului, sunt( prin definitie( rezervate neresortisantilor( c8iar comunitari. Aceasta sanctiune specifica nu este discriminatorie( deoarece migrantii comunitari nu sunt in aceeasi situatie obiectiva ca nationalii( care nu pot fi e$pulzati de propriul lor stat. !eciziile de indepartare trebuie sa fie intemeiate e$clusiv pe comportamentul personal al individului. !aca dreptul penal ramane in competenta statelor( acestea nu pot restrange in mod ne ustificat libertatile comunitare fundamentale. .asurile generale adoptate impotriva strainilor ar fi contrare dreptului comunitar. Aceeasi situafie este si in cazul masurilor care( aparent( vizeaza comportamentul unui individ( dar sunt destinate unui grup de straini. Curtea de Bustitie a precizat aceste aspecte in doua celebre 8otarari. 1n prelungirea acestei urisprudente( dreptul comunitar recunoaste statelor posibilitatea de a lua masuri indreptate impotriva celor care genereaza tulburari colective. A treia limita este imposibilitatea de a deduce dintr3o simpla condamnare penala e$istenta unei amenintari individuale impotriva ordinii sau securitatii publice. Pentru ca o condamnare penala sa ustifice o masura de indepartare( trebuie ca faptele care au motivat3o si persoana respectiva sa constituie 2o amenintare reala si suficient de grava care sa afecteze un interes general al societatii2. 1ntre o condamnare si e$pulzare nu trebuie sa e$iste nici o leg'tura directa( iar concluzia amenintarii reprezentate de individ trebuie sa rezulte dintr3o aprecicre globala a faptelor si a personalitatii sale. 0tatele membre sunt libere sa aprecieze( conform nevoilor nationale( necesitatea invocarii ordinii publice( sub conditia sa ia masuri reale si efective impotriva nationalilor lor( autori ai acelorasi tulburari a ordinii publice. #egasim aici principiul nediscriminarii care nu 6mpiedica( totusi( aceasta masura( specifica pentru straini( care este e$pulzarea. 1n aceasta privinta( directiva este clara si categorica. Conform art. 4( par. 1( refuzul admiterii pe teritoriul unui stat membru nu poate fi ustificat in prezenta uneia dintre bolile
14

care sunt enumerate in ane$'. )$pulzarea nu poate fi dictata( desigur( daca migrantul comunitar se 6mbolnaveste pe teritoriul statului de primire. 0copul garantiilor procedurale este acela de a lupta impotriva arbitrariului. 9ormularea unui recurs este obligatire pentru statele membre. &rebuie admis ca statele nu sunt obligate sa accepte pe teritoriul lor persoane pe care nu le apreciaza pana in momentul in care situatia lor este precizata prin solutionarea recursului. Procedura prevazuta de directiva presupune( mai intai( cu migrantul sa fie informat asupra motivelor de refuz sau de e$pulzare +cu e$ceptia sigurantei statului,. Apoi( cu e$ceptia situatiei in care e$ista o urgenta( trebuie acordat un termen migrantului pentru parasirea teritoriului( termen care nu poate fi mal mic de 1" zile +o luna daca e vorba despre e$pulzarea unui strain care a obtinut un document de se ur,. 1n sfarsit( trebuie sa fie posibila introducerea unui recurs urisdictional avand aceeasi natura ca si cel oferit nationalilor. Avand in vedere faptul cu Actul ?nic )uropean prevede realizarea unui spatiu fara frontiere interne( iar infiintarea cetateniei europene nu era( inca( e$primata( in iunie 1::; au fost adoptate trei directive care e$tind drepturile de deplasare si de se ur la studenti( pensionari si( in subsidiar( la toti resortisantii comunitari. !repturtie acordate acestor categorii de persoane sunt cele care au fost acordate resortisantilor care aveau o profesie potrivit !irectivei din 21 mai 1:A3. *data cu intrarea in vigoare a &ratatului de la .aastric8t( perspecuva a fost mai precisa. <oul articol ; din &ratatul de la #oma consacra cetatenia ?niunii. Aceasta cetatenie( care este acordata oricarei persoane care are cetatenia unui stat membru confera( in principiu( dreptul de a circula si de se ur in mod liber pe tertoriul altor state membre( sub rezerva +si restrictia are importanta, unor limitari si conditii prevazute de &ratat si de dispozltitie adoptate pentru aplicarea lui. Cele trei directive( adoptate pe 2; iunie 1::/( au e$tins regimul !irectivei din anul 1:A3( cu cateva corective( referitoare la persoanele care nu sunt propriu3zis agenti economici si care sunt mai mult sau mai putin inactive. 0e e$tinde( astfel( perspectiva initiala a &ratatului de la #oma. 1n ceea ce priveste pensionarii si studentii( sunt vizate persoanele care au participat la economia comunitara sau care au vocatie sa se integreze in aceasta. !atorita faptului ca aceste directive se adreseaza persoanelor ale caror venituri pot fi scazute +pensionari, sau reduse +studenti, si stabilite in tara de origine si nu in tara de primire +cazul pensionarilor,( a aparut o preocupare noua. &rebuia evitat cu ace-ti migranti sa devina o povara pentru organismeie sociale din statul de primire. Astfel( cele trei directive au instituit conditii legate de resursele financiare pentru accesul pe teritoriile statelor membre. Cu regula generala( resursele migrantului trebuie sa fie superioare nivelului sub care sunt acordate a utoare sociale in statul de primire +cu e$ceptia studentilor care trebuie sa obtina o declaratie de sustinere din partea parintilor,. !irectivele din anii 1:%4( 1:A3( 1::/ si 1::3 nu prevad inlaturarea controalelor fizice la frontiere. Acest lucru presupune o intercone$iune( in special a politiilor nationale. .ai multe state s3au anga at( in acest sens( incepCnd cu anul 1:;". .al intai( la 14 iunie 1:;"( printr3un Acord( initial inc8eiat intre 9ranta( Germania si tarile Benelu$ului. Apoi( in anul
15

1::/( prin aderarea 1taliei( urmata( in anul 1::1( de 0pania si Portugalia( apoi de Grecia in anul 1::2. 1n ciuda dificultatilor te8nice ap'rute in legatura cu 0istemul informational 0c8engen +010,( intrarea in vigoare a Acordului a devenit efectiva la 2% martie 1::"( intre anumlte state semnatare. 1talia si Austria se alatura( din nou( in anul 1::A. Aderarea la Acord a statelor Consiliului nordic a fost avuta in vedere pentru anul 1:::. 1n ceea ce priveste #egatul ?nit si 1randa nu este prevazuta nici o data. 0ituatia acestor doua state a fost luata in considerare in incorporarea acDuis3ului 0c8engen in &ratatul de la Amsterdam. Astfel( suntem in prezenta unei cooperari mult mal stranse decat cea care rezulta din dreptul comunitar in materia ustitiei si politiei( la care participa cea mai mare parte a statelor membre ?). Aceasta cooperare mai stransa a fost integrata in ordinea uridica comunitara printr3un protocol ane$at &ratatului de la Amsterdam. 0patiul liber de circulatie care se prefigureaza implica actiunea in materia controlului( a politiei si a ustitiei. Aceste articole din &ratatul asupra ?niunii )uropene( revizuite prin &ratatul de la Amsterdam( constituie cadrul uridic al actiunii la nivel comunitar. !atorita importantei lor( e$aminarea intr3o lucrare de drept al afacerilor este dificila. 1n acest domeniu( cooperarea udiciara a fost e$tinsa si la notificarea in cadrul ?) a actelor udiciare sau e$tra udiciare( in matere civila sau comereiala sau la competenta( recunoa-terea si e$ecutarea deciziilor in matere matrimoniala( potrivit Conventiei denumita Bru$elles 11.

16

CAPITOLUL V DREPTUL COMUN COMUNITAR AL LIBERTATILOR DE STABILIRE SI DE PRESTARE A SERVICIILOR C8iar daca recurgerea la dispozitiile directivelor pentru a facilita e$ercitarea celor dou' libertati este astazi considerabila( regimul lor uridic( asa cum rezulta din tratatele institutive( trebuie fundamentat. !irectivele au sfera de aplicare limitata. 1n plus( ele nu ofera solutii pentru toate situatiile care pot aparea odata cu e$ercitarea libertatilor de stabilire si de prestare de servicii. Principiile fundamentale ale nediscriminarii( care rezulta din articolele 43 si 4: din &ratatul de la #oma sau determinarea restrictiilor care pot fi ustificate din motive de interes general( de e$emplu( isi gasesc aplicarea in situatiile cele mai diverse. &ratatul de la #oma e$clude( intr3o maniera limitativa( anumlte activitati sensibile ale libertatii generale pe care o postuleaza. 1n prelungirea programelor generale din 1; decembrie 1:%1( la implinirea perioadei de tranzltie( articolele fundamentale au fost recunoscute de Curtea de Bustitie cu avand efect util si ca vizand toate activitatile( mal putin cele care sunt in mod e$pres e$cluse. Aceste doua libertati fundamentale sunt( in mod egal( oferte resortisantilor comunitari( ceea ce implica o libera alegere intre ele. #egimul uridic al fiecareia dintre ele( libertatea de stabilire sau cea de prestare a serviciilor( ramane diferentiat. Articolul 4" din &ratatul de la #oma e$clude activitatile care presupun( c8iar cu titlu ocazional( e$ercitarea autoritatii publice( intr3o maniera similara( articolul 3: alin. 4"( vizeaza 2locurile de munca din administratia publica2. Curtea de Bustitie a tinut sa se pronunte interpretand acest te$t. 1n interpretarea sa se refera si la cea data articolului 3:( in care notiunea de locuri de munca in administratia publica a fost limitata la anumite activitati care presupun o participare la e$ercitarea puterii publice. !in solutiile oferte se desprinde principiul interpretarii restrictive a acestui articol derogatoriu. Principiull e$tras de Curte( comporta doua elemente( si anume7 primul consta in a nu recunoaste participarea la autoritatea publica decat daca activitatea in cauza permite detinerea unui segment din imperium. &rebuie sa se faca distinctie intre asistenta( colaborare sau participare a unui functionar la autoritatea publica si capacitatea de a sanctiona. Ceea ce intereseaza este e$ercitarea autoritatii publice( oricare ar fi natura relatiei profesionale sau de lucru. Articolul 4" din &ratat conduce la refuzul e$cluderii din dreptul comunitar al oricarei profesti pe motiv cu membri sai pot( in mod ocazional( sa fie insarcinati de imperium. * apropiere globala de sectorul economic ar fi condamnabila. Profesia de avocat este un bun e$emplu( deoarece acestia pot fi determinati sa completeze o urisdictie si( in acest caz( sa participe la e$ercitarea autoritatii publice. Aceasta activitate trebuie sa fie lasata spre e$ercitare nationalilor( dar strainii trebuie sa poata e$ercita profesia de avocat( fara( totusi( sa poata participa la o urisdictie. &rebuie( deci( sa se disocieze activitatile care permit
17

e$ercitarea unei profesii. Articolul 4% inscrie( alaturi de ordinea publica si sanatatea publica( unele restrictii pentru motive de securitate publica. *rdinea publica si sanatatea publica pot fi cel mai adesea amenintate prin comportamente individuale. Apararea lor nu pare a priori sa ustifice interzicerea unui anumit tip de activitate strainilor. <otiunea de securtate publica este ambivalenta. )a poate fi inteleasa( de asemenea( si ca securitate nationala si ca aparare nationala. Art. 2: alin. l.b( dispune cu statele pot adopta acele masuri pe care le considera necesare pentru prote area intereselor lor esentiale in acest domeniu. * lista a materialelor de razboi vizate( prevazuta de acest te$t( a fost trimisa Consiliului la 31 martie 1:;;. )a nu a fost publicata si nici modificata. !up' armistitiul legislativ( impus odata cu intrarea in vigoare a &ratatului de la #oma( prin vec8ile sale articole "2 si %3( Consiliul a adoptat( in aplicarea acestor articole( doua programe generale( la 1; decembre 1:%1( unul pentru libertatea de stabilire( celalalt pentru libera prestare a serviciilor. Programele stabilesc un plan de lucru si un catalog al masurilor care trebuie luate( precum si sectoarele vizate. Cu urmare a acestor programe generale au fost adoptate o serie de directive. ?nele vizeaza activitati importante( precum asigurarile sau b'ncile si se refera la armonizarea modalitatilor de materiatizare. Aceste directive de coordonare au fost( in mod obisnuit( dublate de directive denumite de 2nediscriminare2 care impun principiul tratamentului national pentru resortisantii altor state membre. Alte directive( speciale sau tranzitorii( au fost adoptate de Consiliu. Potrivit dreptului comunitar de pana in anul 1:A3( libertatea de e$ercitare a activitatilor vizate in programele generale nu poate fi impusa statelor( decat in masura in care directivele au fost votate de Consiliu. *r( programele generale stabilesc un termen Consiliului pentru a adopta directivele( termen care se inc8eie odata cu implinirea perioadei de tranzitie . 0ituatia uridica s3a sc8imbat odata cu pronuntarea de catre Curtea de Bustitie a celebrelor sale 8otarari #eEners si Fan Binsnerger. Aceste doua 8otarari sunt fundamentale. Prima vizeaza libertatea de stabilire( iar cea de a doua prestarea de servicii *data cu pronuntarea 8otararti #eEners( din 21 iunie 1:A4( CBC) a formulat trei principii. Primul este cel al aplicabilitatii directe a articolului "2 din &ratat( incepand cu e$pirarea perioadei de tranzitie. * discutie a fost anga ata pentru a sti daca abtinerea Consiliului( care nu a luat toate directivele necesare in timpul perioadei de tranzitie( 6mpiedica recunoasterea libertatii de stabilire. Curtea constata ca institutia Consiliului nu a prezentat nici un argument in sustinerea carentei sale. )a observa ca acest articol prezinta caracteristicile dispozitiilor cu efect direct. Libertatea de stabilire este obtinuta de toti resortisantii comunitari( oricarear fi sectorul lor de activitate( dupa anul 1:A/. Aceasta nu este obtinuta decat in termenii articolului "2( fiind facilitata pe calea directivelor. Cel de al doilea principiu( invocat de Curtea de Bustitie in aceasta 8otarare( este cel al dreptului la tratamentul national( care este recunoscut oricarui emigrant comunitar. Acest drept la tratamentul national( subliniat de catre Curte( nu rezulta numai din articolul "2 din &ratat( ci si din articolul A( articole care aduc in discutie principiul nediscriminarii in functie
18

de cetatenie. * legatura este( deci( stabilita intre cele doua te$te. .ai mult( articolul "2 asigura punerea in aplicare a acestei dispozitii generale in domeniul particular al dreptului de stabilire. Acest drept la tratamentul national este un efect direct si este oferit tututror resortisantilor Comunitatilor. Cel de al treilea principiu continut in aceasta 8otarare este cel cu privire la derogarea continuta in articolul "". &rebuie amintit ca( folosind aceasta ocazie( Curtea de Bustitie a interpretat( in mod restrictiv( acest te$t si a refuzat sa3l aplice tuturor activitatilor care permit e$ercitarea profesiei de avocat. Cel de al patrulea principiu este cel potrivit caruia libera prestare a serviciilor trebuie sa fie in mod real comunitara. )a nu poate fi invocata din motive sau interese esential nationale. 0e regaseste( astfel( rezerva la frauda. #esortisantii comunitari nu pot sa beneficieze( in temeiul acestor 8otarari( decat de regimul uridic care rezulta din tratat( si anume nediscriminarea( adica tratamentul national pentru candidatii la un stabiliment si aplicarea ustificata a legii din tara de destinatie a serviciilor( pentru cei care doresc sa actioneze in cadrul liberei prestari a serviciilor. &otusi( este indispensabil sa se e$amineze regimul uridic de drept comun al fiecareia dintre cele doua libertati. Asa cum am observat( cele dou' libertati sunt( in mod egal( reglementate prin &ratat si acest lucru implica posibilltatea liberei alegeri intre ele. !e asemenea( am vazut ca libertatea de prestare a serviciilor are un caracter rezidual in raport cu libertatea de stabilire( ceea ce nu impiedica( totusi( intreprinderile sa cumuleze e$ercitarea LP0 cu libertatea de stabilire. !aca aceste doua libertati se articuleaza si se pot spri ini una pe cealalta( ele nu pot avea acelasi regim uridic. )$ista( in fapt( o diferenta esentiala( atat de natura uridica( cat si de natura pragmatica( actionala intre libertatea care este stabilita pe teritoriul unui stat si care se adreseaza clientelei din acel stat si cea care este stabilita intr3un stat si se adreseaza clientelei dintr3un alt stat. Pentru regimul de stabilire( principiul trebuie sa fie tratamentul national. <ediscriminarea implica sa fie tratate intr3o maniera identica toti cei care sunt stabiliti pe tertoriul unui stat( deoarece toti sunt in acceasi situatie. Pentru regimul liberei prestari de servicii( principiul nu poate fi cel al tratamentului national. Principiul nediscriminarii conduce la a trata difert situatii diferite( pentru a restabili ec8ilibrul( ceea ce conduce la a trata diferit si libera prestare de servicii de libertatea de stabilire. <u trebuie sa se uite ca prestarea de servicii este( de a( supusa tratamentului national in vigoare la locul in care este fi$at stabilimentul din care rezulta prestarea de servicii. Cele doua tratamente nationale trebuie sa fie respectate in integralitatea lor7 cel al locului de stabilire si cel al locului de destinatie a prestarii de servicii. Anumite dispozitii sau anumite principii din legislatia in vigoare intr3un stat de destinatie a serviciilor pot sa3i fie opuse( de o maniera nediscriminatorie( daca sunt ustificate din considerente de interes general. !reptul comunitar ce rezulta din &ratat nu postuleaza nici o coordonare si diversitatea legislatiilor nationale este inerenta constructiei europene. )a trebuie sa fie luata in considerate de catre operatori. Burisprudenta Curtii reaminteste acest lucru de o maniera generala. Printre regulile care vor fi opuse operatorilor( unele nu au ca obiect reglementarea conditiilor de stabilire. )le se sustrag pro8ibitiei care se poate deduce( din
19

art. 43. 0e regaseste aici principiul dega at din 8otararea GecH et .it8ouard. Printre conditiile de acces la un stabiliment trebuie sa se distinga ceea ce vizeaza forma acestuia2 de ceea ce se refera la conditiile accesului la activitatile avute in vedere. Articolul 43 este o dispozitie fundamentala a Comunitatilor. )l permite tuturor societatilor( in sensul articolului 4; ( sa infiinteze in statele membre( altele decat cele unde isi au sediul( sucursale sau filiale( in aceleasi conditii ca si societatiie locale. *rice reglementare care ar defavoriza sucursalele intreprinderilor straine motivul ca sediul de care ele depind este strain de continutul articolelor 43 si 4;( este considerata o discriminare in functie de nationalitatea societatilor. La fel se intampla si pentru discriminarile indirecte sau disimulate( care favorizeaza in fapt societatile( pentru unicul motiv ca ele isi au sediul in statul considerat. )$ercitarea libertatii de stabilire este posibila din momentul in care sunt intrunite numai conditiile din articolele 43 si 4;. Aceste articole nu formuleaza nici o cerinta care sa tina de activitatea reala a filialei sau a sucursalei infiintate intr3un stat membru. Aceasta poate sa fie o societate coc8ilie( fara activitate( care invoca o delocalizare fictiva. <u este in sine o frauda a dreptului comunitar sau a dreptului dintr3un stat membru. 1n 8otararea Centros( din : martie 1:::( Curtea de Bustitie a admis ca este posibil pentru resortisantii danezi( care doresc sa desfasoare o activitate economica in !anemarea( f'ra sa depuna capitalul minim cerut in cazul crearii societatii( sa constltuie o societate coc8ilie in .area Britanie( profitand de legea brtanica mai toleranta si sa inmatriculeze in !anemarea o simpla sucursala care ar concentra intreaga activitate. )$istenta unor diferente de tratament este posibila pentru mai multe motive. 0ucursalele nu sunt( totusi( in mod obiectiv( comparabile cu filialele. Aceasta diferenta obiectiva poate sa induca anumite diferente de tratament( potrivit obiectivului din legislatia interna considerata. !reptul fiscal ofera o serie de e$emple. 1n rest( articolul "; alin. 1 face posibila o astfel de distinctie in ceea ce priveste plasamentul de capital. 1n plus( considerente de interes general pot sa conduca la a diferentia filialele de sucursale. <umal ca( principiul necesitatii si cel al proportionalitatii 6mpiedica( de regula( sa se interzica simplelor sucursale accesul la desf'surarea anumitor activitati. Accesul la desfasurarea anumitor activitati se realizeaza cu respectarea urmatoarelor conditii7 .1. Principiul nediscriminarii 1n afara prevederilor articolului 4%( a rezerva in mod direct sau indirect o activitate numai nationalilor constituie o incalcare simultana a articolelor 12 si 43. Aceasta are importanta in cazul masurilor care dezavanta eaza( in principal( pe cei care nu sunt nationali pentru aceasta unica consideratie de nationalitate>cetatenie. Articolul 43 nu postuleaza nici o coordonare sau evolutie a drepturilor nationale. )le pot fi stabillte diferit( profesie cu profesie. Autorizatile administrative( cerintele de certificare sau alte documente probatorii ori conditii de diploma pot rezulta din diferte norme si sunt legitime daca ele raspund conditiilor generale impuse de dreptul comunitar( adica7 interesul general( nediscriminarea( necesitatea( proportionalitate si recunoasterea mutuala.
20

)$emplul cel mai semnificativ este cel al profesiilor reglementate( a caror e$ercitare este subordonata obtinerii unei diplome sau a unei calificari profesionale recunoscute de o autoritate din statul membru in cauza. Profesiunile liberale sunt primele dintre aceste profesii reglementate( dar ele se gasesc( de asemenea( si in sectoarele comerciale sau artizanale. .igrantul comunitar nu poate sa acceada la profesia reglementata in statul de primire daca nu poseda sau nu obtine diploma nationala ceruta. Principiile comune ale recunoasterii reciproce trebuie sa fie respectate de statele de primire. 1n ceea ce priveste certificatele si documentele probatorii( autoritatile statului de primire trebuie( ca principiu( sa raspunda atestarilor eliberate de autoritatile dtin statul de origine si nu trebuie sa ceara atestari imposibil de obtinut in acest stat sau atestari care ar conduce la o dubla intrebuintare. 1n ceea ce priveste diplomele( autoritatile nationale trebuie sa verifice in ce masura titlurile sau diplomele obtinute in statul de origine corespund cerintelor statului de primire. #ecunoasterea unei diplome poate fi f'cuta in scopuri diverse. #ecunoasterea cu un scop particular nu ustifica refuzul recunoasterii pentru un alt scop. Criteriile nationale pot impiedica accesul la anumite activitati. Acestea trebuie sa fie ustificate din motive de interes general. Calitatea prestatiilor e$plica profesiile reglementate. Protectia consumatorilor ustifica principiul consimtamantului de a desfasura anumite activitati sensibile. Consideratiile formulate in temeiul articolului ;% +drepturi e$clusive( monopoluri sau sectoare rezervate, pot( de asemenea( sa fie de interes general pentru a aplica articolul 43. Articolul ;% alin. 2 nu permite cu prevederile &ratatului sa impiedice realizarea interesului general al unei 6ntreprinderi( avand ca obiect de activitate( de e$emplu( prestarea unui serviciu universal. 1n orice caz( aceste e$igente nu pot( in principiu( sa legitimeze e$cluderea celor care nu sunt cetateni al acelui stat. 1n orice caz( motivele economice nu pot ustifica barierele ce fac obiectul articolului "2. ?n principiu general de drept comunitar se refera la situatia in care intervine refuzul consimtamantului sau al autorizarii. 1ntr3un astfel de caz( decizia autoritatii competente trebuie sa fie motivata si insotita de posibilitatea formularii unui recurs adecvat. !reptul comun comunitar isi manifesta interesul pentru directivele generale de recunoastere reciproca a diplomelor( titlurilor( calificarilor si certificatelor. Cele mai importante directive sunt cele din 21 decmbrie 1:;; cu privire la recunoasterea reciproca a diplomelor si din 1; iunie 1::2( cu privire la atestare si certificare. *data admis la e$ercitarea activitatilor in statul membru de primire( migrantul comunitar trebuie sa fie plasat intr3o situatie( in principiu( identica aceleia a nationalilor acelui stat. 1deea este aceea a compatibilitatii situatiilor obiective. in general( formele stabilimentului sunt( in mod obiectiv( comparabile si acest lucru e$plica( in special( interzicerea discriminarii intre filiale si sucursale. Aceste discriminari sunt o forma de discriminare in functie de nationalitate( interzisa de articolul 12 care pune in aplicare articolul 43. 1mplica in principiu( o egalitate fiscala( sociala si c8iar dreptul egal de a investi( de a primi sau de a avea acces la conducerea intreprinderilor. Curtea a precizat ca libertatea de stabilire nu vizeaza numal regulile specifice cu privire la e$ercitarea propriu3
21

zisa a activitatilor profesionale( ci si pe cele cu privire la ceea ce este util e$ercitarii activitatilor. .2. !egimul juridic al libertatii de prestare a serviciilor Prin definitie( prestatorul se adreseaza clientilor care nu sunt rezidenti in statul in care s3a stabilit. Contrar dreptului de stabilire( LP0 este( prin natura( sa transfrontiera si pune in discutie doua legislatii. Cea a statului de stabilire( din care emana prestatia serviciilor( si cea a statului de re-edinta a destinatarului serviciilor( adica al clientului. LP0 este foarte diferita in practica de libertatea de stabilire. La fel se intampla si in drept( deoarece LP0 nu poate fi practicata intr3un stat membru utilizand vectorul sau suportul dintr3un stabiliment situat pe acest teritoriu. 1n anumite sectoare economice( recunoa-terea rapida a LP0 ar putea antrena o dereglare foarte brutala. Articolul "1 alin. l e$clude( in acest fel( libertatea prestarii serviciilor in materia transporturilor( din regimul general al &ratatului. 1n sectoarele bancar si cel al asigurarilor( LP0 nu poate fi considerata ca fiind autonoma( pentru anumlte servicii. )a este legata de libera circulatie a capitalurilor( pe care articolul %1 alin. 2 o trateaza cu fiind prealabila libertatii prestarii serviciilor in aceste sectoare economice. Libera prestare de servicii activa si libera prestare de servicii pasiva isi g'se-te originea terminologica in cea de3a doua directiva a Consiliului( din ; noiembre 1::/ si are o forta generala in dreptul comunitar. LP0 activa este( in prezent( cea mai des intalnita. 1n aceasta situatie prestatorul este persoana activa( adica cel care vine in fata clientului( devenind astfel( rezident al altor state decat cel in care este stabilit. Locul de inc8eiere a contractului sau locul in care clientul a fost personal contactat este determinat. LP0 pasiva presupune( in sc8imb( o pasivitate a prestatorului in raporturile sale cu un client determinat. Clientul este cel care se deplaseaza si inc8eie contractul in statul membru in care prestatorul s3a stabillt. !ecompartimentarea Pietei comune si libertatile de circulatie au condus la situatia potrivlt careia intotdeauna cele mai mari oferte sa fie cele ale resortisantilor comunitari . #egimul uridic al acestor doua moduri de e$ercitare a LP0 este( evident( diferentiat. 1n timp ce LP0 activa atrage aplicarea ordinii uridice a statului de prestare a serviciilor in care isi are rezidenta clientul( LP0 pasiva( dimpotriva( se caracterizeaza prin reaplicarea acestei ordini uridice de catre client. Curtea de Bustitie aminteste( adesea( faptul ca este discriminatorie supunerea unor situatii diferte unor reguli identice. *rice tratament national contine reguli care se adreseaza( in mod direct si specific( persoanelor care sunt stabilite si care nu sunt destinate prestatorilor de servicii transfrontiere. &rebuie stabilite( insa( criteriile care permit sa se aplice sau nu prestatorilor de servicii regulile care confera tratamentul national. Astfel( rezulta doua principii( si anume7 interzicerea discriminarii in functie de cetatenie si de resedinta si interzicerea masurilor( in mod distinct( aplicabile care sunt efecte restrictive( cu e$ceptia situatiei in care ele pot fi ustificate pentru motive imperioase de interes general.
22

Cu e$ceptia activitatilor inscrise la articolul 4" al &ratatului C)( s3ar putea admite discriminarile luand in considerare numai cetatenia prestatorului. Legatura stransa( aratata de catre Curtea de Bustltie( la articolele 12 3 4: &C)( da valoare de principiu acestei prevederi. Are relevanta in cazul discriminarilor directe si indirecte sau deg8izate. #ezulta a priori din continutul articolului 4: ca discriminarile care sunt intemeiate numai pe consideratia cu prestatorul isi are resedinta intr3un alt stat membru nu sunt admisibile. 1n consecinta( statele membre in care are loc prestarea serviciilor nu obliga( in principiu( prestatorii care opereaza pe teritoriul lor( sa dispuna de un stabiliment. Aceeasi interdictie are valoare( in principiu( pentru discriminarile indirecte sau deg8izate care sunt ustificate numai prin considerentul potrivit caruia prestatorul nu isi are resedinta pe teritoriul statului. Astfel( e$ista masuri care supun prestatorul la sarcini sau cotizatii care poarta( de a( asupra lui in statul de origine( ceea ce a are drept efect sa diminueze sau sa ani8ileze avanta ele pe care prestatorul poate( in mod ust( sa le atraga din faptul ca el s3a stabilit intr3un alt stat membru. Cu toate acestea( interzicerea restrictiilor pe considerentul resedintei este mai putin categorica decat cea care este prevazuta pe motive de cetatenie. <u mai e$ista decat prevederile articolului 12. Curtea de Bustitie a lasat( in acest fel( sa se inteleag'( inca din anul 1:;%( faptul ca cerinta unui sediu stabil pe teritoriul statului in care prestatorul ar putea fi admis este indispensabila pentru a atinge obiectivul legitim urmarit. &otodata( Curtea a admis( in anul 1::2( ca este posibil sa se rezerve un avanta numai intreprinderilor stabile( ceea ce( 6n mod natural( conduce la sc8imbarea orientarii clientelei. Astfel( ea se adreseaza celor care opereaza 6n cadrul LP0. Bustificarea a fost gasita in impre urarea salvarii coerentei sistemului fiscal belgian. .asurile nationale restrictive( aplicabile in mod nediferentiat si ustificate prin motive de interes general reglementeaza accesul la anumite activitati si pot sa se aplice pentru e$ercitarea LP0. Avem in vedere( bineinteles( profesiile reglementate( adica cele care solicita diplome sau certificari profesionale. !e asemenea( putem aminti diversele intelegeri sau autorizatii administrative. .asurile pot sa vizeze e$ercitarea cotidiana a activitati. &oate aceste masuri sunt( in general( aplicabile( in mod nediferentiat( in sensul ca ele nu sunt stabillte sau aplicate luand in considerare nationalitatea sau resedinta profesionistului in cauza. Cu toate acestea( ele restrang libertatea prestarii de servicii. Libertatea statelor este variabila. )ste mai mare atunci cand este vorba de a pune conditii de diploma sau de calificari profesionale pentru a accede la profesiile reglementate( c8iar si atunci cand este vorba de a edicta si alte tipuri de masuri. #eamtimim ca este vorba despre acele profesiuni la care accesul este subordonat conditiilor de titluri( de diplome sau de calificari profesionale. 1n absenta armonizarii( statele membre pot sa stabileasca nivelul minim de calificare necesara pentru e$ercitarea unei astfel de profesii( pentru a garanta calitatea prestarilor furnizate pe teritoriul lor. Acest lucru inseamna cu diplomele nationale vor fi diferite in fiecare stat membru. 1n virtutea principiului recunoasterii reciproce( autoritatile statelor membre trebuie sa aprecieze cunostintele sau diplomele cerute in statele de origine a prestatorilor si sa
23

organizeze e$amene( probe sau stagii de aplicare la acest nivel. !e asemenea( deciziile de refuz trebuie sa fie motivate si susceptibile de recurs. Aceste principii sunt cele pe care le3 am intalnit si in materia dreptului de stabilire. Cele mai importante directive in domeniu sunt7 !irectiva din 21 decembre 1:;; si !irectiva din 1; iunie 1::2 care au propus un sistem general de recunoastere reciproca a diplomelor( pe de o parte si a certificatelor sau atestarilor profesionale( pe de alta parte. Libertatile de circulatie se intemeiaza intr3o forma uridica unica si pe principiile ce rezulta din urisprudenta GecH si .it8ouard. )le sunt reluate( in particular( si cu trimitere la LP0. 1n 8otararea 0ager> !ennemeEer( Curtea de Bustitie limita notiunea de restrictie la masurile( c8iar in mod nediferentiat aplicabile( atunci cund ele sunt 2de natura sa interzica sau sa incurce si mai mult activitatilr prestatorului stabilit intr3un alt stat membru( in care el furnizeaza in mod legal servicii analoge2. 9ormularea ((mai mult2 semnifica faptul ca prestatorul trebuie sa aiba mai multr obstacole decat un national in ccea ce priveste atragerea clientelei din statul vizat. Aceasta este ideea de obstacol la accesul pe piata( care este decisiva( pe care o e$plica 8otararea GecH si care a fost afirmata( in materia LP0( prin 8otararea Alpine 1nvestment. !iversele masuri e$treme pot fi restrictive( in sensul articolului ":7 autorizatiile( regulile fiscale favorabile intreprinderilor stabilite( sarcinile sociale impuse prestatorului pentru salariatii care se deplaseaza pentru a indeplini prestarea de servicii atunci cand prestatorul plateste( de a( obligatiile in statul sau de origine. *bstacolele pot rezulta din dispozitilie materiale ale legilor nationale( c8iar daca aplicarea lor rezulta din norma conflictuala si c8iar daca aceasta norma conflictuala este Conventia de la #oma( din 1: iunie 1:;/. Principiile privind stabilirea motivelor avand caracter imperios necesar sunt comune in materia LP0 sau a liberei circulatii a marfurilor. Aceleasi conditii generale sunt retinute7 domeniul nu trebuie sa fie armonizat4 masura trebuie sa urmareasca un interes general si sa nu fie discriminatorie( ci( dimpotriva( trebuie sa fie( in mod obiectiv( necesara4 totodata( masura trebuie sa fie proportionala si sa respecte principiul recunoasterii mutuale. 1n comparatie cu materia liberei circulatii a marfurilor( in acest domeniu nu e$ista o lista a acestor motive de interes general. Curtea de Bustitie separa noutatile( potrivit afacerilor care sunt deferite. 1n materia LP0( problemele de etica sau de religie( ori c8iar de morala( pot fi ridicate mai frecvent decat cele privind articolul 2;. ?n bun e$emplu poate fi dat de interzicerea care aduce atingere( in 1randa( publicitatii pentru un serviciu medical particular 3 avortul. )ste posibil( de e$emplu( cu regulile de etica medicala care tind sa se dezvolte astazi la nivel national sa fie date in materia contenciosului. .otivele diverse de interes general au fost admise de urisprudenta Curtii in materia LP07 deontologia si buna administrare a ustitiei( reputatia pietelor nationale( destinatarii anumitor servicii( muncitorii( consumatorii( in general ( drepturile de proprietate intelectuala sau industriala ( mediul ( protectia bogatiilor ar8eologice si artistice ( apararea unei limbi sau a unei culturi( regulile fiscale si( in special coerenta unui regim fiscal( politica culturala si respectarea pluralismului in materia presei sau a comunicarii audiovizuale. .otivele avute in vedere de articolul ;% pot fi considerate pentru aplicarea articolului 4:. Acest articol este plasat printre regulile de concurenta. Acestea din urma nu sunt vizate
24

decat in mod special de articolul ;% care considera de o maniera generala regulile tratatului. 1n masura in care puterea publica a acordat( intr3adevar( astfel de prerogative( in masura in care astfel de prerogative se e$plica prin interesul general si sub rezerva principiului proportionalitatii( articolul ;" poate( deci( deroga de la articolele 43 si 4: ca si de la articolele ;1 si urmatoarele. Apararea unui interes legitim( in sensul dreptului comunitar( da posibilltatea aplicarii masurilor nationale. 0tatele membre nu pot sa limiteze sfera de aplicare a acestor masuri in ceea ce ii priveste pe prestatorii de servicii. Aceasta ar conduce la stabilirea unei discriminari fara un motiv obiectiv( deoarece i3ar obliga sa tina cont de imperative de care persoanele stabilite pot sa se elibereze. Ar trebui( de asemenea( ca rezultatul legitim 3 respectarea interesului general in cauza 3 sa nu poata fi atins prin masuri mai putin constrangatoare pentru prestatori decat cele edictate in statul de prestare a serviciilor. Aprecierea proportionalitatii masurii riscului de nerespectare a interesului general presupune luarea in considerare( concret( a conditiilor in care prestarea de servicii este e$ercitata( sau poate fi e$ercitata. Ar mai trebui( de asemenea( sa se verifice daca destinatarii serviciilor sunt particulari sau profesionisti( daca prestatorii sunt sau nu in relatii cu cei care sunt consumatori in statul in care sunt prestate serviciile( daca e$ercitarea liberei prestari a serviciilor nu e$clude controalele eficace( ori daca( conventiile internationale sau acordurile de cooperare intre autoritati nu sunt cele obisnuite sau posibile in spatiu. !e asemenea( este de vazut daca procedeele te8nice moderne de comunicare pot reduce constrangerile mentinand acelasi nivel de securitate sau de prestare. 0e pot lua drept e$emplu obligatiile avocatilor de a contribui la o mai buna administrare a ustitiei si de a respecta regulile deontologice. <u se pune problema de a atenua deontologia sau buna administrare a ustitiei( ele insele fiind imperativ legitime. 0e pot supune principiului proportionalitatii constrangerile materiale care sunt prezentate ca fiind necesare respectarii deontologiei si bunei administrari a ustitiei. )$clusivitatea teritoriala care rezulta din cerere a fost( in acest fel( considerata neproportionata cu aceste e$igente legitime. Curtea a apreciat( mai ales( caracterul temporar al liberei prestari a serviciilor pentru avocati si dezvoltarea mi loacelor moderne de comunicare care permit indeplinirea dintr3o simpla alegere a domiciliului( mai suplu decat cererea. Articolul 4: are drept scop sa faca posibila e$ercitarea activitatii prestatorului de servicii din statul de origine catre un alt stat membru fara discriminare economica sau profesionala in raport cu persoanele stabilite in aceste state. Aceasta nu implica ca orice legislatie nationala( care vizeaza( in mod normal( persoanele stabilite in aceste state( sa poata fi aplicata integral si in acelasi mod activitatii e$ercitate in LP0. Aceasta valoreaza c8iar si atunci cand prestatorul se deplaseaza fizic( de o maniera temporara( in statul de prestare a serviciilor. *data principiul formulat( totul se apreciaza de o maniera concreta. #egimul uridic al LP0 pasiva este reglementat prin art. 4: &C). Atunci cand destinatarul de servicii este activ( el trece frontierele intracomunitare pentru a merge 2sa consume2 servicii in strainatate( si accepta prin aceasta doar parasirea protectiei ordinii uridice a statului sau national( Atunci( el se confrunta cu tratamentul national in vigoare in statul catre care el se deplaseaza si care administreaza( in principiu(
25

prestatorii de servicii care sunt aici stabiliti. Protectia specifica a consumatorului de servicii nu mai are nici un motiv de e$istenta. <u se va mai putea revendica( pe teritoriul statului pe care3l viziteaza( aplicarea tuturor regulilor in vigoare in statul sau de origine( oricare ar fi motivele legitime pe care le ustifica. Libertatea destinatarului de a se deplasa in tot spatiul european trebuie sa fie respectata de toate statele membre. !estinatarii trebuie sa poata accede la toate serviciile( fara restrictie( si( mai ales( fara restrictie considerand nationalitatea sau resedinta lor. .3. Actiunea intreprinsa de catre Consiliu pentru a facilita e"ercitarea efectiva a libertatilor de stabilire si de prestare de servicii Ca urmare a 8otararilor #eEners si Fan Binsberge( a fost adoptat un numar mare de directive. Cea mai mare parte a sectoarelor importante a fost avuta in vedere. <u se poate pune aici problema de a e$pune in detaliu continutul tuturor acestor directive( sector cu sector( motiv pentm care ne vom limita la a e$pune succint metoda urmata in anumite sectoare economice. Particularitatea unora dintre ele a facut sa devina necesare directivele de coordonare( inainte de a trece la recunoasterea reciproca. Acesta este cazul bancilor si al asigurarilor. La sfarsitul recentului inc8eiat secol( nu mai este posibil sa se treaca sub tacere consecintele uridice ale dezvoltarii fantastice a te8nicilor de comunicare si de informare. Libertatea de comunicare devine( cu fiecare zi( una din libertatile comunitare fundamentale. ?n alt sector economic important este cel care formeaza ceea ce se numeste profesiunile reglementate. #ecunoasterea reciproca a facut in acest domeniu progrese considerabile. Aceste multiple dezvoltari ale libertatilor de circulatie a persoanelor si serviciilor devin( din ce in ce mai mult( indispensabile elaborarii unui ansamblu de reguli materiale( esential destinate prote arii consumatorilor.

26

CAPITOLUL VI LIBERA CIRCULATIE A CAPITALURILOR &ratatul de la #oma s3a inspirat( intital( din Acordurile de la Bretton Ioods care au dat nastere 9ondului .onetar 1nternational +9.1,( in anul 1::4. Astfel( a fost facuta distinctia intre 2platile curente2 si 2miscarile +deplasarile, de capital2. Circulatia capitalurilor nu a fost liberalizata decat progresiv( tinandu3se cont de faptul ca aceasta poate aduce atingere suveranitatii traditionale a statelor si le poate bulversa economia. Liberalizarea definitiva nu a intervenit decat odata cu !irectiva din 24 iunie 1:;;( adoptata anterior intrarii in vigoare a &ratatului de la .aastric8t. #egimul sau necesita unele precizari( avand in vedere adoptarea unei monede unice. #.1. Platile curente 9ostul art. 1/% al &ratatului de la #oma cuprindea urmatoarea formulare7 2plati aferente sc8imburilor de marfuri( servicii si capitaluri2. Aceeasi definitie se regaseste in art. 41 din Acordul instituind 0)). 1n 8otararea Luisi si Carbone ( Curtea de Bustitie a precizat faptul cu platile curente sunt 2transferuri de devize care constituie o contraprestatie in cadrul unei tranzactii subadiacente2. &rebuie sa se disting' intre circulatia de capitaluri( care este o operatiune financiara al carei obiect esential este plasarea sau investitia sumei in cauza si remunerarea unei prestatii. !istinctia este( uneori( dificila. Astfel( platile primelor de asigurare in caz de pre udiciu sau de raspundere sunt plati curente( pe cand platile primelor de asigurare pe viata +care servesc la constituirea capitalurilor, sunt deplasari de capitaluri . Acceasi imprecizie se regaseste si in cuprinsul actualelor art. "% si urmatoarele. !in momentul e$pirarii perioadei de tranzitie( platile curente au devenit libere. 0tatele pot controla transferurile pentru a determina daca nu este vorba despre deplasari de capitaluri. Aceasta liberalizare poate( totusi( sa fie aplicata in situatiile e$ceptionale care autorizeaza statele membre sa solicite sau sa adopte masuri de salvgardare. Art. "% din &ratatul de la #oma( in redactarea rezultata 6n urma modificarilor aduse prin &ratatul de la .aastric8t( dispune faptul ca restrictiile cu privire la platile intre statele membre sunt interzise. 0unt( de asemenea(2libere de orice restrictie2 platile curente intre statele parti ale Acordului instituind 0)). #.2. Liberalizarea deplasarilor de capitaluri &ransferurile care au legatura cu o investitie sau care nu sunt efectuate pentru e$ecutarea unei operatiuni subadiacente( constituie( in principiu( deplasari de capital. !iversitatea lor este notorie si sigura. Putem lua e$emplul cumparaturilor sau al subscriptiilor de valori mobiliare( plasamente pe termen lung sau c8iar transferuri de capital
27

in e$ecutarea unor contracte de asigurare +mai ales pe viata,. )$ercitarea libertatilor de stabilire si de prestare a serviciilor presupune o liberalizare prealabila a anumitor deplasari de capitaluri. Astfel( libertatea de stabilire postuleaza dreptul investitorului comunitar de a avea parti sociale intr3o societate infiintata in alt stat membru( de a crea o filiala. &ot astfel( libertatea de prestare a serviciilor in sectoarele sensibile( precum cel bancar sau al asigurarilor( presupune liberatizarea mi-carilor pe termen scurt si a transferurilor in e$ecutarea unor contracte de asigurare. #eglementarea realizata in materie( cronologic prezentata( arata astfel7 !irectiva din 24 iunie 1:;;( care liberatizeaza circulatia capitalurilor( a doua !irectiva bancara din 1" decembre 1:;: si !irectivele privind asigurarile din 22 iunie 1:;; si din ; noiembre 1::/. Art. %A din &ratat nu prevedea decat inlaturarea progresiva a restrictiilor la miscarile de capitaluri( in cursul perioadei de tranzitie si in masura necesara bunei functionari a Pietei comune. 1n mod contrar a ceea ce a fost stabilit in materie de libertate de stabilire si de prestare de servicii( prin Jotararea #eEners et Fan Binsbergen( CBC) nu a recunoscut ca acest articol implica o libertate efectiva si totala a deplasarilor de capitaluri la e$pirarea perioadei de tranzitie. )ste adevarat ca art. %: prevedea adoptarea unor directive pentru 2punerea in aplicare progresiva a dispozitiilor art. %A2. Grosso modo( au fost necesare 3 directive pentru liberatizarea progresiva a deplasarilor de capital intre statele membre ale Comunitatii )uropene. Prima este cea din 11 martie 1:%/( modificata( in mica masura( in anul 1:%2. Aceasta repartiza miscartie de capitaluri intr3o ane$'( prevazand 4 grade de liberalizare diferite. 1n acest fel( liberalizarea a fost neconditionata pentru investitiile directe legate de dreptul de stabilire. A doua directiva importanta este cea din 1A noiembrie 1:;%. Aceasta directiva liberaliza( in special( creditele pe termen lung( legate de operatiuni asupra titlurilor care nu erau negociate la bursa. Fertabila liberalizare a intervenit odata cu adoptarea celei de3a treia directive( din 24 iunie 1:;;( care liberaliza( mai ales( miscarile pe termen scurt. Prezentata intr3un mod foarte sc8ematic( !irectiva nr. ;;>3%1 din 24 iunie 1:;; reglementeaza libertatile de deplasare a capitalurilor intre statele membre. Acest fapt implica eliminarea tuturor autorizatiilor de transfer( c8iar a celor care interveneau in mod automat. Acest lucru conduce( de asemenea( la unitatea pietelor de sc8imb7 deplasarile de capitaluri trebuie sa fie posibile in aceleasi conditii de sc8imb ca si ale platilor curente( !irectiva din 24 iunie 1:;; lasa statelor membre libertatea sa adopte masuri de reglementare a lic8iditatii bancare( c8iar daca ele pot avea efect asupra operatiunilor de capital efectuate prin stabilirea de credite cu nerezidentii. !irectiva permite si unele masuri de control administrate( mai ales pentru a descura a frauda fiscal' sau pentru a face sa se respecte regulile prudentiale ale bancilor sau c8iar cu scop statistic. 1n sfarsit( !irectiva contine o clauza de salvgardare specifica( in cazul deplasarilor in interiorul Comunitatii sau in raporturtie cu statele membre a capitalurilor pe termen scurt cu o amploare e$ceptionala( determinand tensiuni puternice si perturb'ri pe pietele de sc8imb si asupra evolutiei politicii monetare. Atunci cand perturbarile afecteaza numai un stat membru( masuriie de salvgardare trebuie sa fie adoptate de catre Comisie( cu e$ceptia unei situatii de urgenta. 1n sc8imb( o simpla consultare este prevazuta atunci cand
28

perturbarile isi au originea in raporturile cu statele terte si afecteaza sau nu mai multe state membre ori relatiile de sc8imb in cadrul Comunitatii sau intre aceasta si statele terte. !in cauza reticentelor mai multor state membre( !irectiva prevede numai faptul ca statele membre erau datoare sa depuna efortul de a3si e$tinde raporturile cu statele terte pana la acelasi nivel de liberalizare cu acela e$istent intre ele. <u e$ista( prin urmare( un efect erga omnes al acestei liberalizari din anul 1:;;. 9ara a abroga !irectiva din anul 1:;;( &ratatul de la .aastric8t a accentuat profund liberalizarea circulatiei capitalurilor. !ispozitiile &ratatului au devenit neconditionate si cu efect direct. Principiul nu este numai acela al unei libertati totale intre statele membre( ci si cu privire la statele terte. 1n orice caz( cu referire la aceste state( regulile nationale cu privire la investitiile directe in vigoare de la 1 ianuare 1::3( vor putea continua sa se aplice( in asteptarea directivelor prevazute de art. "A . Atunci cand perturbarile provin din statele terte si e$ista un pericol sau o dificultate grava pentru functionarea ?niunii )conomice si .onetare +?).,( Comisia primeste o putere de decizie( dup' consultarea Bancii Centrale )uropene +BC),. Art. "; pct. a, alin. 1 dispune faptul cu statele membre pot aplica dispozitiile pertinente ale legislatiei lor fiscale ce stabilesc o distinctie intre contribuabilii care nu se gasesc in aceeasi situatie in ceea ce priveste rezidenta lor sau locul in care sunt investite capitalurile lor. Punctul b, prevede posibilltatea de a efectua controale pentru a lupta impotriva fraudei sau cu scop statistic. Paragraful 3 al acestui articol precizeaza faptul ca 2masurile in cauza nu trebuie sa constituie nici un mi loc de discriminare arbitrara( nici o restrictie deg8izata impotriva liberei circulatii a capitalurilor si a platilor2. 9iscalitatile indirecte sau drepturile de mutatie nu sunt armonizate si dispozitiile pertinente de fiscalitate directa sau in materie de drepturi de mutatie pot lua in considerare rezidenta contribuabilului si include veniturile rezidentului obtinute in strainatate. <u va e$ista o discriminare arbitrara. !ispozitiile pertinente ar putea conduce la stabilirea unei discriminari cu privire la activitatea anumitor prestari de servicii care realizeaza operatiuni de capital. Putem lua e$emplul asigurarii pe viata care a dat nastere unui contencios comunitar in speta Bac8man. Acordul instituind 0)) reprezinta( in aceasta materie( o prelungire a &ratatului de la .aastric8t. Acordul prevede si interdictia restrictiilor sau a discriminarilor in ceea ce priveste miscarile de capital( ca de e$emplu platile curente. 1n orice caz( pentru liberalizarea circulatiei capitalurilor( Acordul asupra 0)) reia esentialul dispozitiilor !irectivei nr. ;;>3%1 din 24 ianuare 1:;;.

29