Sunteți pe pagina 1din 23

Trepte spre vietuirea n monahism

Ieromonah Arsenie Boca

Cine vrea s vin dup Mine, s se lepede de sine, s-si ia crucea n fiecare zi si s-mi urmeze Mie. (Luca 9, 23) Lepadarea de lume are dou trepte. nti ne lepdm de lumea din afar si de tot ce ne-ar putea tine legati de ea. n al doilea rnd ne lepdm si de toate asemnrile noastre luntrice cu lumea. Acestea sunt patimile, nravurile si toate sl iciunile noastre personale. !ac am rmne "n lume ne-am face una cu lumea. !ac "ns vrem s urmm lui #isus, atunci tre uie s desvrsim lepdarea de lume cu lepadarea de sine. Lumea aceasta este eul, egoismul, este iu irea si "ncntarea de sine, e suportul plcerii si al complacerii "n lumea aceasta. $goismul este rdcina tuturor patimilor. #ar lepdarea de sine este uscarea acestei rdcini si prima conditie a urmrii lui %ristos. !ac iesim din lume scpm de vedere si au&ire. 'u aceasta mai sl esc putin si patimile noastre. !ar ca s ne desprindem deplin din puterea lor tre uie s tiem odraslele si rdcina prin nevointa de fiecare &i a lepdrii de sine. Aceasta e simtit de firea noastr cea pieritoare ca o cruce pe care de fapt moare omul nostru cel vec(i. )u putem urma lui #isus dect omornd "n tot ceasul patimile noastre. *entru "nceput urmarea lui #isus c(iar rostul acesta "l are+ de a ne desprinde firea de patimi iar "n locul lor a deprinde virtutile. Lepdarea de sine nu este cu neputint sau "nfrngere. !impotriv, e desctusarea unei foarte mari puteri sufletesti. ,rturie la "ndemn ne stau "nssi prile-urile. !ac le cstigm, adic ne comportm prin ele dup !u(ul lui !umne&eu, simtim "n suflet o pace si o crestere sufleteasc. *e cnd dac le pierdem, adic ne comportm dup om sau dup patimi, simtim o tul urare, o mustrare de constiint si o "mputinare sufleteasc. Lepdarea de sine dovedeste credinta si dragostea pe care o avem ctre #isus. !in aceasta i&vorste o mare trire sufleteasc. Lepdarea de sine tre uie s ne-o facem a doua natur, ca s ne "nsoteasc toat calea clugriei si s caracteri&e&e clugria.

n felul acesta seac i&vorul si rdcina patimilor.

Despre sfaturile Evangheliei si voturile monahale #isus a dat porunci si sfaturi si pild cu viata /a. n aceasta a descoperit toat voia lui !umne&eu ctre oameni, ca s se mntuiasc. *oruncile asigur mntuirea pentru toat lumea, iar sfaturile evang(elice sunt acestea+ srcia de un voie, viata fr pri(an si ascultarea neconditionat. *e sfaturile evang(elice se "ntemeia& clugria. 'inul mona(al urmreste deci triea crestinismului pn la msurile desvrsirii. !ar ca s fac firea omeneasc o cale att de lung tre uie "ntelese ine mi-loacele si foarte ine cunoscut calea. ,ai "nti fiti de-a dreptul ucenicii lui #isus, cum au fost apostolii, dar putem fi niste ucenici mai smeriti al unui slu-itor al lui #isus, cum este du(ovnicul. 'lugria nu se "nvat att din crti ct din aceast ucenicie. 0oturile sau fgduintele mona(ale au rostul de a desprinde rnd pe rnd patimile care stric firea noastr si prime-duiesc mntuirea. *rime-dia cea mai mare a patimilor de cpetenie este aceasta, c duc sufletul la necredinta "n !umne&eu prin faptul c prind sufletul si trupul numai de viata aceasta desart. 1tiind #isus c patimile opresc sufletul de la calea /a, "ntruct "l lipesc de viata aceasta, nea cerut s ne lepdm de tot ce avem, s urm familia, a s urm si propria noastr viat "n conditiile lumii acesteia (Luca .2, 23). 'lugria sta ileste o alt "nrudire "ntre oameni+ rudenia cea dup !u(. 'storia si copiii "i prsesti "nainte de a-i avea si n-o iei pe calea aceasta. Aceasta este voia sfnt pe propria ta viat v&ut dup c(ipul veacului acestuia. Aici "si dovedesc sfaturile evang(elice temeiul. Astfel, srcia de un voie ne i& veste de lcomie, de iu irea de argint si de lene. 4ecioria iruie desfrnarea. #ar ascultarea neconditionat omoar mndria, invidia, mnia, slava desart si "ntristarea. !intre cele trei fgduinte cea mai grea e ascultarea, pentru c are de iruit mai mult patimile mintii care discut cu !umne&eu "n loc s asculte fr discutie. )ici o patim nu vrea s prseasc firea fr nevointe, adic silinte ale constiintei "ntrite de voint. !in pricina acestei lupte "ntre convingeri si patimi clugria e dttoare de (ar si e numrat la 5aina *ocintei. Ascultarea este pretutindeni o temelie a rnduielii "n societatea omeneasc, dar "n clugrie ascultarea mai are ceva fundamental deose it+ ca ascultare din convingerea c prin constiinta staretului sau a du(ovnicului "ti grieste nsusi %ristos. 6rice a atere de la acest greu de ascultare atrage o "ntrire a patimilor si o sl ire a sufletului. #at "ntelesul clugriei.

Despre post si rugaciune *ostul e vec(i si "ncepe odat cu omul. $ prima porunc de stpnire de sine. *ostul si rugciunea sunt dou mi-loace prin care curtim firea de patimi. 5oti oamenii care s-au apropiat de !umne&eu si-au smerit sufletul cu rugciune si post. 1i #isus a postit 27 de &ile punnd postul "nceptur a vestirii mprtiei lui !umne&eu, desi Lui nu-# tre uia, fiind neptimas. 5emeiurile mai adnci ale postului si rugciunii le gsim tot la 8ote&. Adncul fiintei noastre se "m rac "n %ristos. n acest adnc al mintii, sau "n altarul inimii dup e9presia printilor, se slsluieste %ristos, i&gonind afar pe satana, care se retrage "n simtiri. !e aici puterile potrivnicului, patimile, se silesc s "nvluie si s prind vointa din nou "n mre-ile sale. 'u trupul "ns nu putem trata dect prin post. $l nu stie si nu recunoaste convingeri. !e aceea el tre uie uscat, "ncet si cu socoteal, fiindc "n mocirla uscat porcii patimilor nu mai vin s se scalde. 'a s &drnicim puterea potrivnic care lucrea& prin simturi patimile plcerii, sl im prin post aceste simturi si "nc(inarea lor ctre plcere. :n organism topit cu postul nu mai are putere s sc(im e convingerile constiintei. !ar mai ine de -umtate din numrul patimilor sunt ale mintii. *ostul lucrea& si asupra acestora. $ lucru de mirare, &ice #oan /crarul, c mintea fiind netrupeasc de la trup se spurc si se "ntunec si c, dimpotriv, cea nematerialnic de la trn se su tia& si se curt. 6c(ii vd lucrurile, mintea vede gndurile. *ostul curteste oc(iul, rugciunea curteste mintea. Aici nu vor im de rugciuni care cer lucruri materiale, nici de rugciunea care d drumul "nc(ipuirii, dup cum nu vor im nici de rugciunea liturgic, ci numai de rugciunea mintii. La intrarea "n clugrie rugciunea vamesului, completet poate c(iar de #isus, e numit deodat cu metaniile ;/a ia !u(ului /fnt<. =ugciunea mintii este ;!oamne, #isuse %ristoase 4iul lui !umne&eu, miluieste-m pe mine pctosul . 'u numele lui #isus spus "nti cu gura apoi cu mintea, ptrundem din afar spre "nluntrul nostru ctre #isus, 'are la rugciunea noastr ate r& oi cu potrivnicul din gnduri si ne i& veste de asupririle patimilor. =ugciunea mintii sau rugciunea inimii are temeiul acesta, descoperit de #nsusi #isus, c fr ,ine nu puteti face nimic "n privinta i& virii de patimi, deci "n privinta mntuirii. =ugciunea mintii are si stri superioare, cnd i& vindu-se patimile, se deapn de la sine fr cuvinte, "ntr-o nesfrsit dragoste de !umne&eu, de oameni si de toat fptura.

Rzboiul nevzut sau despre ispite /ufletul este mai de pret dect toat materia lumii pentru c "n el e sdit de la o rsie posi ilitatea desvrsirii. *e de alt parte si firea "ntreag suspin dup artarea fiilor lui !umne&eu (=omani >, .9), adic dup "ndumne&eirea omului. n cale st infirmitatea firii si o putere potrivnic nev&ut care caut s "nfrne&e sufletul de la un & or mai "nalt dect viata veacului acestuia. 1i fiindc puterile nu erau egale, !umne&eu /-a fcut om si ca om a iruit pe ispititorul, "nvtndu-ne si pe noi lupta. A "ntrit firea noastr si slsluindu-/e "ntru noi prin ote& ne-a fcut fptur nou asculttoare de !umne&eu. !ar de la noi att se cere+ s punem "n lucrare aceste a-utoare. 5ot r& oiul nev&ut al potrivnicului urmreste a aterea sufletului din ascultarea de !umne&eu si toat nevointa clugrului e s sporeasc aceast ascultare. *otrivnicul are dou feluri de ispite+ prin plcere si prin durere. 'u primele um l s ne amgeasc. !ar cu celelalte um l s ne constrng s socotim plcerea ca ine si durerea ca ru. 'u aceast mestesugire ar restrnge n&uintele sufletului numai la o viat comod "n veacul acesta. #ar clugrul are ctre primele+ nevointele "nfrnrii pentru dragostea de !umne&eu, iar ctre celelalte+ lepdarea de sine pentru dragostea de oameni. !ac vede vicleanul c nu isprveste surparea cu ispitele atunci arunc "n minte (ule "mpotriva lui !umne&eu. 'ovrsirile acestui mndru s nu sperie pe nimeni cci nu spurc pe om, nici s nu le gm "n seam. !ar nici o viat sporit nu e crutat de ntuieli+ fie cu vederi amgitoare si trgnd ctre slava desart, fie cu "nfricosri gro&ave ducnd ctre iesirea din minti. n calea celor dinti avem lepdarea de vederi, cci mai de folos este a ne vedea pcatele dect a vedea "ngerii, iar "n calea celorlalte avem lepdarea de sine "n gri-a lui !umne&eu. *e putini credinciosii si molatecii vicleanul "i scoate din lupt cu evidenta neputintei cu care "i arunc "n de&nde-de, iar ctre smerenie le "nc(ide calea pre&entndu-le-o ca umilire. *e calea aceasta le macin sufletul "ntre de&nde-de si nemultumire, de unde a-ung la mnia persecutiei. Adun la conflict, se "nc(id sufleteste "n pre-udecti si asa alunec din calea sfnt "n calea profan sau c(iar c(imic. La acestia lepdara de sine a fost mereu un lucru de sil sau fr convingere. n urm ispitele aleg tre nici de netre nici. ntr-unii ispitele desvrsesc "n suflet ascultarea si dragostea de !umne&eu. #ar "n ceilalti le sterg pe acestea si pun "n loc ascultarea si dragostea de sine. #spitele descoper ceea ce este "n inima omului. !repte sunt cile !omnului si cei drepti merg pe ele dar "ndrtnicii pe aceleasi ci se poticnesc si cad. *entru calea clugriei tre uie prin urmare sntate deplin si ma-oritate de minte. 0iata du(ovniceasc nu se desc(ide dect "n sufletul care are cura-ul umilintei. n-osirea "n fata lui !umne&eu, dispretul de sine si lepdarea vointei proprii, iat calea celor trei arme ale sufletului (Avva *imen).

!e aceea "n calea lui !umne&eu s fii neclintit, nea tut nici de plcere nici de durere. !ar s stii c a rmne "n picioare nu e trea a ta, nici a virtutii tale, ci a (arului Aceluia 'are te tine "n ratele /ale ca s nu ca&i "n "ntristare. !eplin i& vit de lupte nu este om pmntean, nici nu tre uie s fie. Altfel nu ar mai fi lupt, nici ucenicie, nici sporire, nu ar mai tre ui nici %arul ne"ncetat de la !umne&eu. 6mul nu si-ar mai cunoaste sl iciunea si nici de smerenie nu ar mai avea tre uint. $ mai de pret lupta, c ve&i a-utorul lui !umne&eu si te smeresti si te umpli de dragoste, cci iruinta pe multi i-a pgu it. *e aceast cale nu poti cltori fr prime-die dect condus de mna nev&ut a lui !umne&eu prin constiinta unei clu&e.

Despre lepdarea de lume Lumea este lucrarea lui !umne&eu. !ar stricciunea din lume este lucrarea pcatului. 'lugrii fug de stricciunea din lume pentru c aceasta desface pe oameni de !umne&eu. !ar pentru c stricciunea este asa de tare tesut cu lumea, clugrii se leapd de lume. Aceasta pe scurt. ,ai pe larg, fuga de lume se petrece asa+ la vrsta mintii se tre&este "n noi si constiinta de crestini. 'onstiinta aceasta e un "nssi dar al ote&ului. !e acum doi insi ne c(eam+ !umne&eu si lumea, fiecare "n partea sa. !umne&eu ne c(eam prin constiint, iar lumea prin trup. Aflndu-ne "n aceast cumpn sufleteasc avem prin urmare li ertatea de a alege modul nostru viitor de viat. !ac am avea s trim o viat crestin "n lume, vedem "mpre-ur sau c(iar "n casa noastr, c o iceiurile si "ndeletnicirile din lume ne-ar irui si am sfrsi prin a tri si noi ca toat lumea. !ac "ns c(emarea constiintei ctre !umne&eu e mai tare dect c(emarea trupului ctre lume, atunci ne lepdm de lume, vindem tot ce avem si venim "ntr-o mnstire s urmm lui %ristos. Lepdarea de lume este prin urmare un act de li ertate a constiintei, o convingere. )ici un alt motiv nu e mai temeinic dect acesta.#at primul pas ctre "mprtia lui !umne&eu.

Treptele vietuirii duhovnicesti $ste o singur viat du(ovniceasc pentru c este un singur !u(. !eprinderea si trirea ei "ns este treptat, pe msur ce ne curtim de patimi, iar aceasta este numai "nceputul. *erioada de timp caracteri&at prin lupta cu patimile se numeste asce&, lupttorul ascet iar totalitatea "nvtmintelor se numeste ascetic. 'uvntul asce& e grecesc si "nsemna la "nceput e9ercitiu fi&ic. Apoi a cptat "ntelesul de e9ercitiu moral pe care l-au luat

mnstirile desvrsindu-i "ntelesul, de totalitatea nevointelor prin care se i& veste firea de patimi. Aceasta prin urmare este perioada de urcus "n care preocuparea de cpetenie a mona(ului este curtirea de patimi. '(iar termenul de curtire are si el dou vrste si s-a "ncettenit su numele de purificare. *erioada ascetic cuprinde purificarea activ "n care intr toate nevointele din partea omului si purificarea pasiv, adic de curtire a firii de patimi dincolo de puterile omului, pe care o face !umne&eu nsusi. $l si face loc curat "n cei ce-L caut cu dragoste, dar puterile lor nu le mai a-ung pentru aceasta si atunci ei tre uie s sufere curtiri mai presus de fire ca s poat locui "n ei cu slav 'el mai presus de fire. 4a&a de culminatie a asce&ei si de adncire a tririi du(ovnicesti se numeste iluminare. n fa&a aceasta !arurile !u(ului /fnt primite la 8ote& se de&volt "n toat deplintatea lor si "ntresc sufletul pentru si mai grele "ncercri. n fa&a aceasta pot apare amgiri si daruri e9traordinare si cine le are e sftuit s nu-si lipeasc inima de ele, pentru c nu numai c nu "naintea&, dar poate pierde si tot ce a agonisit. #ar calea e din ce "n ce mai su tire si tot mai mult tre uie s te lepe&i de toate. Asce&a are si un caracter (ristologic. n nevointe nu e numai omul, e si %ristos pre&ent. n sfortrile noastre e pre&ent forta din firea omeneasc a lui %ristos. 5rupul si /ngele Lui din /f. mprtsanie se lupt cu trupul si sngele nostru "mpotriva patimilor, sfintind trupul si ar&nd patimile. n perioada ascetic murim lumii si nou "nsine "mpreun cu %ristos, "n viata mistic. / nu uitm "ns c "nainte de nviere a fost sptmna patimilor, rstignirea, prsirea, umilirea, moartea, "ngroparea si pogorrea la iad, dragostea ucenicului trecut prin cele mai grele cumpene sufletesti, uscciunile, prsirile, "ntunericul umilirii de moarte. Acestea constituie purificarea pasiv si curtesc si ultimele rdcini ale patimilor, reali&nd neptimirea. 'a dovad, din cel mai adnc mormnt si prsire suntem rpiti afar fr veste de sfnt lumina dumne&eiasc. !in cea mai adnc e&n fulger lumina contemplatiei divine plin de %ar si adevr. !e la acest moment al luminii divine "ncepe viata mistic, adic unirea fpturii cu !umne&eu. Aceasta este asemnarea nu prin fire ci prin (ar.

Spovedania si despre cercetarea constiintei !itirea Dumnezeiestilor Scripturi "ecturi spirituale 6dat intrati "n calea "mplinirii sfaturilor $vang(elice care restrng mult firea omeneasc, se "ntelege c pn s deprindem vietuirea dup sfaturi gresim adeseori. !in pricina aceasta te uie s "nmultim si mi-loacele de a ne mentine "n aceast vietuire. :nul din aceste a-utoare de pret este spovedania deas. /povedania fiind 5aina *ocintei, este dttoare de %ar care "ntreste puterile noastre sla e ctre "mplinirea fgduintelor ce leam fcut sau ne pregtim s le facem. /povedania deas tre uie tinut "ns la pretul ei. 5inta sufleteasc a mona(ului fat de tain tre uie "ndreptat atunci cnd se dovedeste

usurtate la mi-loc. !e aceea o prea deas spovedanie, "n sufletele neadncite, se anali&ea&. !e aceea ne a-utm de cercetarea constiintei sau de spunerea gndurilor, care poate fi orict de deas. /unt mnstiri "n asa fel organi&ate "nct nimeni nu se culc pn nu si-a spus gndurile rele, pn nu s-a "mpcat din inim cu fratele su cu care s-ar fi "nvr- it peste &i si pn nu ia iertare de la toti. /povedania deas si cercetarea constiintei au rostul de a sl i din fire deprinderile patimilor si a pune "n loc deprinderile une sau virtutile contrare patimilor. *ractica aceasta are "ns temeiul pe cunoasterea "nsusirilor gndurilor. @ndurile ptimase nemrturisite sau simplu spuse au "nsusirea c se "ntresc si se fac funii, cum &ic printii, si trag mintea la "nvoire si la fapt, care este pcat. *catul acesta este+ "nfrngerea moral a sufletului de ctre un gnd ru. !e aceea toate gndurile tre uiesc spuse "nainte de a se "ntri si de a irui mintea, cci de "ndat ce sunt spuse le piere puterea de a o seda, asupri, stpni mintea. !e altfel, si gndurile une tre uie controlate cu o alt constiint, mai limpede. 'ontrolul tuturor gndurilor e lege "n clugrie. )e"ntre at nimic nu e ine, nici ce e ine, pentru c singur nu te poti apra de sgetile slavei desarte. 6 alt msur de a-utor "n iruinta asupra firii ne-o d citirea !umne&eiestilor /cripturi. $ste !u(ul lui !umne&eu "n crtile /f. /cripturi, de aceea citirea ei &ideste du(ovniceste. !ar si pentru aceasta tre uie putin preocupare. ,ai "nti tre uie "nvtat aceast carte a lui !umne&eu ctre oameni, adic "nteleas "n rostul ei de revelatie, "nteleas "n cadrul ei istoric, "n sfortarea ei de a mentine "n constiinta poporului ales asteptarea descoperirii desvrsite "n #isus %ristos. 0aloarea spiritual a /cripturii nu se pierde "n istoria pe care o cuprinde. !e aceea 8i lia e si singura carte a creia date istorice au si o neistorie pe care o cuprinde. !e aceea 8i lia e singura carte a creia date istorice au si o memorie du(ovniceasc. !e Acelasi autor sunt si scrierile ascetice ale /fintilor *rinti si scrierile $vang(elice si scrierile sfintilor. n conclu&ie, citirea cu socoteal a !umne&eiestilor /cripturi aprinde si (rneste sufletul cu gndurile lui !umne&eu care nu sunt ca gndurile omului.

Despre rabdare# m$ndrie# smerenie# tierea voii# smerita cugetare Lepdarea de sine nu se reali&ea& dintr-o dat sau odat pentru totdeauna ci tre uie timp si r dare. 5imp pentru deprindere si r dare pentru greutatea ei. = dare tre uie s avem mai "nti cu noi "nsine ca s nu cdem "n "ntristare, apoi tre uie s ai si altii r dare cu noi pn deprindem desvrsit lepdarea de sine. !ac "nvtm practic lepdarea de sine si sporeste dragostea "n inima noastr, r darea "ncetea& de a mai avea "nftisarea negativ, de neca&, si se sc(im "n ucurie, cu toat "ntristarea mea sunt covrsit de ucurie. 'nd avem lepdarea de sine si dragostea, ocara ni se face ca lauda si

lauda ca ocara. = darea mai este si nevoint, adic pedepsirea de un voie a firii cu tot felul de osteneli. Atrn de treapta du(ovniceasc pe care ne gsim ca s fie cu neputint unele nevointe sau altele. La aceste nevointe ale r drii nu e ine s n&uim dect pe msura "nsntosirii firii de patimi. La "nceptori, deprinderea r drii "ncepe cu ocara. nceputul tre uie "ntrit cu r darea, pentru c "n lupta cu mndria si cu slava desart, acestea au o iceiul s-l arunce "n de&nde-de ca s prseasc lupta. 'ine ra d ("ndreptarea) pn a sfrsit se va mntui (,atei .7, 22). 0iata du(ovniceasc are multe greutti de "nvins, mai ales din partea mndriei. *artea importantei, oala locului de cinste sau a numelui de cinste, oala o r&niciei, neascultarea, grirea "mpotriv, posomorrea, groa&a de umilint, toate acestea sunt forme "n care se de&volt si se "nmulteste mndria "n suflet. ,ndria si toti puii ei sunt pricini de conflicte, de nemultumiri, de ftrnicii. !in rcirea dragostei si a umplerii sufletului de rutate su influenta acestei patimi, mintea alunec pe panta ne uniei. 'e e de fcut "n momentul de limpe&ime de minte B / simtim, s ne dm seama c la mi-loc e o patim, cu du( ru care ne trage de minte cu o logic foarte strns ca s ne scoat afar din ascultarea lui %ristos. / ne dm seama c mai avem ceva "n noi neatins de logica aceasta+ constiinta. !eci s ascultm constiinta, nu dreptatea noastr. / cutm de mai este cineva care ne-ar putea a-uta s a-ungem la liniste. !ac "ntin&i minile ctre a-utor vei fi a-utat. #nima "nfrnt si smerit !umne&eu nu o va urgisi. Asa "ncepe smerita cugetare+ formali&ea& mintea. /merita cugetare e "nceputul smereniei, care nu e o virtute a firii sau e9presia neputintei. #&vorul smereniei e darul lui %ristos. )u de la oameni, nici din crti, nici de la "ngeri, ci de la ,ine v "nvtati c sunt lnd si smerit cu inima si veti afla odi(n sufletelor voastre (,atei .., 29). /untem "n furtun cu sufletul numai atta vreme ct trim la suprafat, la e9presia cea mai dinafar a vietii. 'nd "ns ne mai adncim sufletele acolo unde ne asteapt %ristos de la 8ote&, sau de la oricare alt 5ain, primim cuvntul Lui care "mprstie furtuna. $l este i&vorul smereniei care reec(ili rea& sufletul din ntuielile mndriei. !e la aceast e9perient "ncepnd, iu im 'rucea lui %ristos si crucea noastr, cu firea primim si credem c tierea voii proprii e "ntr-un cuvnt curtirea de patimi.

%etrecerea monahului n lume 0iata mona(ului este luntric, du(ovniceasc, pe cnd viata "n lume e "nafar. :na cu alta nu seamn. ,irenii mai vin la mnstire pentru rugciune, clugrii nu se mai duc "n lume s se odi(neasc. 5oate profesiunile au vacant sau concediu numai clugria nu. Asa ceva ar "nsemna "ncetarea clugriei. /e duc "ns la mare tre uint "n interesul de o ste al mnstirii. %aina clugreasc "l face pe clugr v&ut si cunoscut de toti. :nii "l iu esc, altii "l ocrsc. 'lugrul tre uie s se fereasc "n sufletul lui de cel ce-l iu este ca s nu fie rnit de slava desart, precum tre uie s se fereasc si de cei ce-l ocrsc ca nu cumva poate din nepsarea lui s fie (ulit !umne&eu. !e aceea clugrii nu um l printre

>

oameni cu oc(ii pe ei, ctnd cunoscuti sau dorind s stea de vor , ci "si vd de cale cu gndul la !umne&eu. 5oti clugrii care pentru neaprat tre uint au mers prin orase au simtit tre uinta ocrotirii lui !umne&eu. =ugciunile celor din mnstire i-au "nsotit ca o mn de aprare. :n drum "n lume "ti face dovada statorniciei "n calea cea du(ovniceasc. !e altfel nici nu se trimit din mnstire dect cei mai statornici "n clugrie. n ce const prime-dia B 4irea omeneasc a fost asemnat cu cltii, patimile cu focul. !ac te atingi cu focul clti fiind, patimile amortite prin "nfrnare se aprind prin simpla vedere. 'lugrii triesc "ntr-un altfel de foc al !u(ului /fnt. Acesta se stinge cnd se apropie de ei "ntinciunea prin simturi. Alt gri- pe care tre uie s o ai mona(ul e la felul vor elor pe care tre uie s le aud sau s le stvileasc. '(ipul mona(ului a tre&it "ntotdeauna si "n tot locul mncrimea de lim a mirenilor. $i caut oarecum fie s defaime modul acesta de viat, fie s-l fericeasc pe al lor. 'lugrul s se fereasc, din constiint de cunostint, de a califica moral viata mireneasc, asa sau asa. 't priveste mntuirea, aceasta are multe ci "naintea lui !umne&eu. 4iecare "si alege viata care "i place sau de care se simte "n stare. ,irenii stiu toate "nfrngerile clugrilor, dar nu stiu niciodat pe vreunul din sfintii care s fi iruit el aceste "nfrngeri. ,irenii vd pe clugri prin patimile de care sunt stpniti ei si nu le vine a crede c-i cu putint si o viat de virtute. 0irtutea e ne"nteleas, a uneori e numit ftrnicie. Asa frate clugre, "nvluie pe oameni "n dragostea ta cea din mult rugciune si vei vedea tre&indu-se "n necunoscutii cu care stai de vor si o scnteie dumne&eiasc, pe care nu si-o pot e9prima ci numai o suspin.

!hipul cel dinluntru si cel dinafar al monahului /f. Apostol *avel a descris ca pentru sine c(ipul cel dinluntru al omului+ ,-am rstignit "mpreun cu %ristosC si nu eu mai triesc, ci %ristos trieste "n mine. 1i viata mea de acum, "n trup, o triesc "n credinta "n 4iul lui !umne&eu, 'are m-a iu it si /-a dat pe /ine "nsusi pentru mine (@alateni 2, 27). Asadar %ristos este fptura cea nou a mona(ului sau mona(ul "n %ristos este fptur nou (## 'orinteni ?, .A). $l este "nluntru si "nafar, lnd si smerit, (otrt si linistit. 5ul urarea celor dinafar nu-l sminteste din aceste "nsusiri sufletesti, dimpotriv, el aduce liniste. '(ipul cel dinluntru si cel dinafar al mona(ului sunt "ntr-o deplin armonie, printr-unul strv&i pe cellalt.

5oti stim c "nluntrul nostru stau ascunse mrgritarul, comoara, talantul si altarul "mprtiei lui !umne&eu. nluntrul nostru avem asadar posi ilitatea sfinteniei. !ar posi ilitatea "nc nu e realitatea. !e la sine numai, posi ilitatea sfinteniei nu se transform "n sfintenie. n viata du(ovniceas credinta (otrt poate face ca posi ilitatea sfinteniei s se transforme "n realitatea sfinteniei. $ste nevointa mona(ului. 4r nevoint "ntins, sustinut de convingere, orice posi ilitate real va rmne numai posi ilitate sau c(iar se va transforma "n imposi ilitate. !e pild multi vin la clugrie cu o prere un despre ei "nsisi, prere pe care nemrturisit si-o pstrea& si "n mnstire. *rerea sau iu irea de sine e o form su tire a mndriei. n mnstire visea& sfintiri si litanii si viat fericit iar cnd aici dau de severitatea luptelor cu patimile, de tierile dureroase ale pedepsirii "ntru toat fapta un, visul se destram si "ncepe de&amgirea si nemultumirea, camuflrile mndriei. !ac cel "n cau& "si "nc(ide sufletul de ctre povtuirea du(ovniceasc pentru c aceasta taie amgirea de sine din care creste de&amgirea, o ul de gru se sc(im "n tciune si se crede gru nederpttit. Aceasta este iu irea de sine pe care o mentine mndria si punctul de vam al diavolului. /ufletele sl nogite de mndrie stau totusi pururea "ncordate "n legitim aprare de ctre orice "ndregtori, gata s-si apere dreptatea si s-si -ustifice "ntristarea, s-si e9plice ei mai ine cau&a si niciodat nu simte tre uint s asculte si s urme&e, dac este o cale mai presus de ce pot ei pricepe. Asa se e9plic "ndeprtrile, "mputinrile si c(iar "ntunecrile de la rostul luminos al clugriei. /ufletul dus "n ro ie e -efuit pe dat de toat agoniseala sa du(ovniceasc. Aceasta-i conta ilitatea fricosului+ &arafii cu anii lor falsi fur talantii nostrii uni. Acum mona(ul lenes de mntuirea sa "ncepe s uite "ntelesul celor ce are de fcut, se multumeste numai cu intrarea "n clugrie ca si cum cu aceasta si-ar fi a-uns scopul. *otoleste rvna de r& oire cu sl iciunile firii patimilor, "m rcmintea sa de lupttor al du(ului pierde "nsemntatea ei de la "nceput. /andalele nu mai alearg pe calea gtirii evang(eliei pcii, calea du(ului, ci o iau iarsi pe calea pmntului. )ici nu o serv mona(ul molatic de minte cnd a fost scos din lupt si redus la un simplu cuier de (aine clugresti. 'u alte cuvinte nu vede c a a-uns o mi&erie c&ut "ntre tl(ari, un mincinos ala !omnului %ristos. !ac mona(ul se complace "ntr-o asemenea clugrie de uniform si nu-l doare stingerea luminilor sufletului su - "ntristarea e c(ipul unui suflet cu luminile stinse - "nseamn c a dat "n micime de suflet si a a-uns un om de nimic. *otrivit acestei "ndreptri el caut alt (ran sufletului su+ lauda oamenilor, apro area voilor sale. !e povtuitorii si se desparte sufleteste, -udecndu-i si gsindu-le tot felul de pricini. Asa se cui reste viclenia "n suflet si "l face pe mona( om cu dou fete, morminte vruite pe dinafar, ne"ngri-it pe dinuntru, ipocrit. *rinderea sufletului "ntr-o viat dinafar de du( prin trtele vietii e tot una cu ducerea lui iarsi "n temnita patimilor. 'nd mona(ul a reali&at ftrnicia, a a-uns pe punctul de a prsi clugria. n oc(ii lui toti sunt ftarnici, e o victim nevinovat a nedrepttilor, de aceea osndindu-i, iese dintre ei. !e aici se vede destul de limpede c mndria singur, c(iar su cea mai su tire form a sa, cum e prerea de sine, dac nu e tiat din rdcini e "n stare s risipeasc din suflet toat viata

.7

dup du(. )u e mndria urciunea pustiului B !e aceea cnd te cre&i un s stii c esti ne un si s astepti ocara ca s te curtesti. ntunecarea aceasta "ns ne aduce aminte de "nvinuirile pe care le-a adus #isus peste capul celor ce ftrniceau virtutea. Ast&i pentru o ra&ele celor din "ndrtnicie prsesc lupta clugrii. 8iserica "ncearc pedepsirea, scoaterea din mona(ism, afurisirea sau caterisirea. 'restinii nu au de "nvtat nimic un de la acesti de&ertori si mincinosi. 8iserica prin slu-itorii ei nu face degra lucrul acesta, dar ce nu poate rugmintea poate pedeapsa. *lata neascultrii de 8iseric este pierderea mntuirii. ndrtnicii dau asadar de prime-dia pier&rii ca s se de&meticeasc. Asa se "ntmpl cnd se "ntreste fariseul si sl este vamesul.

&otul ascultarii &otul ascultrii si personalitatea monahului %oate nceta obligativitatea voturilor monahale ' !intre cele trei fgduinte mona(ale, ascultarea neconditionat s-a dovedit cea mai grea, din dou motive cu totul opuse+ unul infirmitatea firii, iar cellalt personalitatea ei. ,ai "nti ce este personalitatea B 'a lmurire pe scurt spunem c personalitatea este o "n&estrare sufleteasc neo isnuit. ntr-o personalitate c(ipul lui !umne&eu este mult mai puternic si mult mai limpede. 5oti crestinii au sigur cte un talant, dar unii au si cte doi, iar altii si cte cinci. 5alantii sunt talente, energii de lucru, ca de pild o minte mai strv&toare, o inim mai larg, o mare capacitate de dragoste, o voint mai puternic, o memorie mai un, o ingenio&itate "nscut. Aceste energii ale c(ipului prind mai ine, ca niste antene mai une, energiile %arului care le sfinteste. *ersonalitatea are de asemenea de fcut calea de la c(ip la asemnare. !ar datorit "n&estrrii sufletesti mai puternice, personalitatea ar putea str ate calea "ntr-un timp mai scurt sau ar putea reali&a o neasemnat asemnare. $ destul s ne gndim la /fntulita de la Arges, o copilit numai, dar cu o capacitate de dragoste care a ridicat-o "ntre sfinti. !isciplina ascultrii "ns e general, pentru c ea ridic firea din infirmitate precum scoate si mndria din personalitate. Ascultarea face si pe lenesi si pe vecleni s-si de&groape talantul, precum acoper si pe cei talentati de -efuirea slavei desarte. /e stie c unde este ogtie mai mare si (otii se nevoiesc mai tare s o prade. =nduiala ascultrii e cale dumne&eiasc. '(iar cnd se reali&ea& sfintenia, nici aceasta nu de&leag de acopermntul ascultrii. 'ci o sfintenie constient ar putea cdea ca fulgerul "n ispita sfinteniei, care e cea mai rafinat capcan a mndriei. !e aceea Avva ,acarie era dus de "ngeri din lumea aceasta si pe drum "l "ntmpinau dracii &icndu-i+ ai scpat de noi, ,acarie, iar sufletul lui rspundea+ "nc n-am scpat. Asa se e9plic de ce nici unul dintre sfinti nu a scpat desvrsit de vreo frn oarecare a neputintei, ca nu cumva tocmai la urm s piard totul. !e aceea /f. *rinti nu au recunoscut desvrsirea dect dup semnul desvrsitei smerenii.

..

n clugrie asadar nu are nici o important numirea de personalitate. !impotriv, e un nume de care tre uie c(iar s te lepe&i, s scapi de stiinta lui. n&estrarea sufleteasc ce-i corespunde e folositoare "ntr-alt fel, "n cura-ul smereniei, "n avntul dragostei, "n capacitatea de a te ucura "n suferint. Acestea dovedesc un suflet mare. 'lugria nu creste vistori ai "mprtiei lui !umne&eu, ci oameni (otrti care duc trirea crestinismului pn la ultimele lui consecinte de disciplin si frumusete. Altfel %ristos nu ne-ar fi spus c mprtia lui !umne&eu - c(iar aceasta luntric - se ia cu nval si nvlitorii pun mna pe ea si ndr&niti, $u am iruit lumea. 5emeiul "ndr&nelii celei dup !umne&eu este nvierea /a din morti, dovada att de puternic a dumne&eirii /ale. *e cuvntul Lui, de !umne&eu dovedit, avem si noi "ndr&neal si cura- "mpotriva lumii si a mortii din noi. Acesta-i temeiul strfund al uceniciei noastre, a crei capt este "nvierea sufletului "nc din veacul acesta, "n lumina veacului viitor. *entru o astfel de rostuire a vietii e clugria si ea cere smerenie si cura-. /merenia si cura-ul s-ar prea doi termeni opusi. 'u toate acestea, "n viata du(ovniceasc ei se armoni&ea&, a se si completea&. A senta sau "mputinarea unuia sl este pe cellalt si "ntre ei tre uie tinut un ec(ili ru. 'ci viata crestin orientat numai spre umilint ia o "nftisare de sclavie spiritual, de pipernicire la liter si pierde cura-ul. !easemenea, orientarea numai spre "ndr&neal personal si spre profetism distruge isericitatea si so ornicitatea crestinismului, provocnd fie ere&ie, fie sc(ism, deci pierde smerenia. !e aceea pstrarea capacittii de "ncadrare "n disciplin a unui suflet face dovada armoniei si valorii sale. 'lugria sl este "n suflete sla e si se "ntreste "n suflete mari. !ar pilda celor de pe urm aprinde cura-ul celor dinti. 0oturile mona(ale au o ligativitate de constiint. !e !umne&eu ascultm neconditionat toat viata si fr a atere. !ac "ns povtuitorii nostrii dup !umne&eu, staretii si du(ovnicii, devin eretici si ca atare se "ncarc din partea 8isericii cu pedeapsa afurisirii sau caterisirii, atunci suntem de&legati de ascultarea lor pentru c ei au strm at dreapta credint si prin constiinta lor nu se mai e9prim voia lui !umne&eu. !ar ascultarea de 8iseric nu "ncetea&. 6 ligativitatea voturilor mona(ale poate "nceta numai "n ca&ul e9trem de rar cnd se "ntmpl din motive c(imice a personalittii omenesti, deci si a constiintei "n ca&ul deplinttii de constiint, "ns fgduintele rmn o ligatorii iar lepdarea lor pcat. ncetarea voturilor e "ncetarea clugriei. ,nstirile cu viat de sine au sl it votul ascultrii si al srciei si din pricina aceasta sunt o form decadent de mona(ism.

Rostul si nsemntatea monahismului /e "ntmpl ca unii crestini s nu mai cunoasc rostul mona(ismului "n crestinism. !e aceea te poti astepta de la ei la cele mai felurite "ntre ri. !ar dac ni-l cunoastem noi cum tre uie, putem da seama oricnd despre rnduiala noastr. ,ona(ismul se -ustific "n linii largi cu aceleasi argumente cu care se -ustific crestinismul. 'restinismul nu s-a "nvec(it, dovad c "n orice epoc a istoriei s-au gsit

.2

oameni s-si dea viata pentru el. Atunci nu s-a "nvec(it nici mona(ismul, de vreme ce este ales de cte unii ca mod de viat. 'ea mai un -ustificare a mona(ismului o fac cele trei rosturi cu care a str tut el istoria+ rostul spiritual, rostul cultural si rostul social. =ostul spiritual si-l "mplineste mona(ismul prin disciplinarea firii dup sfaturile evang(elice. *rin aceasta mona(ul nevoitor se i& veste de patimile firii si se face cu neputint artarea unei alte forme de viat dup !u(ul /fnt. 0iata mai presus de fire dovedeste constrngtor si totusi simplu e9istenta lui !umne&eu. ,intea o isnuit, c(iar a celei mai "n&estrate si cultivate firi, nu poate face dovada decisiv nici c este, nici c nu este !umne&eu, pentru c mintea firii acesteia e tot att de di ace de a dovedi si afirmatia si negatia unuia si aceluiasi lucru. !e aceea filo&ofii si-au dat seama de viclenia ratiunii. 1tiinta cnd se pronunt "n materie de religie, de asemenea a iesit din domeniul su, care este studierea meteriei si a legilor ei pentru folosul practic al oamenilor. #ar religia nu face stiint ci constiint. 'ci oamenii nu triesc numai cu pine. !e aceea despre !umne&eu nimenea nu poate gri cu competent a solut dect numai $l nsusi, cnd strluceste slava /a pe c(ipul fiilor /i, sfintii. 1i totusi oamenilor le mai rmne li ertatea s se "ndoiasc. Aceste e9emplare rare, sfintii, apar printre oameni din vreme "n vreme si aduc "n ei c(ipul lui %ristos'are a dovedit desvtsit pe !umne&eu-fiind stlpii 8isericii. Acesta este rostul de cpetenie al mona(ismului+ trirea crestinismului pn la tensiunile desvrsirii, cnd e9istenta lui !umne&eu devine un fapt de natura evidentei a solute pentru toti. 'lugrii care reali&ea& mona(ismul sunt "n lume fcliile aprinse ale lui !umne&eu. 'eilalti, care nu-l reali&ea&, um l cu ele stinse, iar pentru "nfrngerile lor morale !umne&eu este (ulit printre oameni (=omani 2, 22). !ar nu acestia calific mona(ismul, ci cei dinti. =ostul cultural este mai modest, totusi de mare pret si el. $i au "mpletit rugciunea cu munca, o munc de r dare, o munc de constiint. 'lugrii s-au ocupat de copierea crtilor sfinte. Astfel, mona(ilor din pustia /inai le datorm cel mai vec(i manuscris "ntreg al )oului 5estament. ,ai tr&iu au "nceput s-si ilustre&e crtile sfinte cele mai des folosite, dintre care ne-a rmas o minunat psaltire. 5ot clugrii au fost primii iconari si aprtori ai icoanelor "n perioada "mpratilor iconoclasti. n toate artele minore unde a tre uit migal si r dare deose it gsim pe clugri. !e la ei avem o iecte isericesti de mare valoare artistic. *rintre primii care au "m rtisat inventia lui @uten erg, tiparul, au fost clugrii. *rimele tiparnite la noi le-au "nfiintat clugrii. *rin munca lor s-a asigurat unitatea lim ii romnesti. =ostul social e si mai ne"nsemnat si totusi asa de mare. ,ai "nti munca de&interesat a clugrilor, care-i i& veste de lene, e un model de constiint. 'lugrii lucrea& orice ca pentru !umne&eu nu ca pentru oameni ('oloseni 3, 23). n vremea noastr constiinta fat de munc "ncepe s fie un factor de mare pret "n construirea viitorului oamenilor. ,unca iese din stadiul pedepsei si trece "n cel al consacrrii, capt o sfintenie pentru constiinta cu care e fcut. 'lugrii triesc "n viata de o ste avnd totul de o ste. !eci ei au adus pn "n &ilele noastre amintirea vie a primelor comunitti crestine din #erusalim si Ale9andria, unde se "mprtea fiecruia dup cum avea fiecare tre uint (4apte 2, 3?). !eci clugrii prin viata

.3

lor de o ste sunt o icoan strvec(e a lumii noi. 'omunismul la o rsiile lui a fost crestin si va fi si la sfrsit. 'lugrii "si mai -ustific rolul lor social si prin faptul c sunt totdeauna "n lupta 8isericii crestine pentru marea cau& a vremurilor noaste+ pacea "ntre popoare. =ugciunea pentru pacea a toat lumea clugrii o fac la toate slu- ele lor "n iseric, &i si noapte. *acea nu e numai un un social ci si un un spiritual al oamenilor, de aceea noi ne rugm pentru pace, pentru c la urma urmei !umne&eu detine pacea. Ast&i armele nu sunt numai ucigtoare ci pustiitoare. 1i pentru care pricin B *entru o mai dreapt repartitie a unurilor "ntre toti oamenii. 5oate religiile pmntului s-au unit "n lupta pentru pace, toate semintiile pmntului si mintile limpe&i sunt "n ideea de pace. )iciodat "ntre cei mai deprtati si deose iti nu s-a v&ut asa o unire ca "n a cere pacea. Acesta e un lucru mai presus de oameni, de aceea pacea va "nvinge r& oiul. 'onvingerile unite "n dreptatea cau&ei sunt o putere "n care intr si toti clugrii. )-a au&it Avraam de la !umne&eu c dac vor fi si numia &ece drepti nu va pierde cetatea B (4acere .>, 32) #at ce ne nuite rosturi pot avea acesti oameni sraci cu du(ul, care sunt si clugrii.

%urtarea monahului fat de superior si fat de obste# fat de ascultri si fat de bunurile mnstirii n calea vietii du(ovnicesti nu sporesti dect pe temeiul "ncrederii totale "n povtuitorii ti+ staretul sau stareta si du(ovnicul. Ascultare si dragoste s ai ctre toti din o ste, dar ctre povtuitorii ti mai ales, pentru c ei rspund "naintea lui !umne&eu de sufletul tu. Asadar, de ce s poarte rspunderea aceasta suspinnd B *urtarea mona(ului descoper adevrata sa trire, dac are o credint de adncire sau o credint de suprafat. n ca&ul dinti va fi pururea cuviincios si smerit, "n ca&ul al doilea "ndr&net si o ra&nic. 'uviinta sau o r&nicia purtrii arat ce du( are "n inim "n ca&ul acela. /trile sufletesti molipsesc prin surprindere. !e aceea e ine ca povtuitorii s griasc totdeauna din constiinta slu-irii lui %ristos, ca "n fata lui %ristos, si atunci vor fi ln&i "ntru do-an si smeriti "ntru mustrare, altfel mustrarea lor "nvinge dar nu convinge. )iciodat nu tre uie s uitm c prin purtarea de gri- a printilor lum "ndreptare de la !umne&eu. 'nd uitm lucrul acesta cdem "n "ntristare. Altii au uitat "ndemnul care grieste ca unor fii+ 4iul meu, nu dispretui certarea !omnului, nici nu-ti pierde cumptul cnd esti mustrat de $l. 'ci pe cine "l iu este !omnul "l ceart si pe tot fiul pe care-l primeste "l ate cu varga ($vrei .2, ?-3). Acesta este e9amenul purtrii, esti "n stare s ve&i "n mustrare gri-a lui !umne&eu de tine sau numai o trea de administratie B !e aici se alege folosul sau "ncepe pierderea de vreme. *urtarea fat de o ste dovedeste si mai ine cum suntem cu adevrat. 4at de povtuitori, ca mai mari, avem o purtare, iar noi "ntre noi alt purtare. Aceasta dovedeste cu cte fete

.2

um lm. !ac avem pe %ristos "n inim, ctre toti avem aceeasi fat, fcnd toate ca pentru !umne&eu, date "n c(ivernisirea o stii pentru neputinta firii. Asadar de la ase&mntul inimii "n du(ul lui !umne&eu i&vorste toat purtarea mona(ului ctre cel dinafar, iar cele dinafar, dup modul cum le face, sporesc du(ul celor dinluntru.

%urtarea monahului fat de rude# prieteni# cunoscuti si fat de credinciosii care vin la mnstire :rmarea lui %ristos sta ileste o altfel de rudenie "ntre oameni dect cea dup trup. ntre cei ce iu esc pe !umne&eu mai mult dect orice altceva se sta ileste o rudenie du(ovniceasc. Acestia se adun laolalt "n o sti si "mplinesc unul din cuvintele lui #isus+ 5ot cel ce se leapd de avutiile sale si pentru ,ine prseste mam, tat, sotie si copii se "ntelege, "nainte de a le lua - "nsutit va lua "nc "n viata aceasta si avutie si tat si copii - desi cu neca&uri - iar "n veacul ce va s fie viata vesnic. #at rudenie, iat avutii de o ste ale mnstirii, desi si cu neca&uri, dar dttoare de nde-de a vietii vesnice. ,ama si rudeniile ,ele sunt cei ce fac cuvntul lui !umne&eu, din pricina aceasta rudenia mea dup trup rmne pe planul al doilea ca important. 'lugria de&leag pe mona(i de o ligatiile "ngri-irii familiei "n lume. 'u toate acestea, legtura nu e rupt ci rmne "n dreapta cumpnire a situatiilor si a celei mai une solutii. !ac dai staretului toat gri-a ta, o dai si pe aceasta, si cum va rndui, asa va rmne. *rea mult "ntlnire cu rudele nu e un, pentru c ele aduc gri-ile lumesti, tnguirea c au fost prsite si felul de a gndi dup lume. /unt totusi rude care se ucur cu adevrat de calea noastr. 6 viat "m unttit a noastr le-ar fi singura mngiere si ucurie care ar cntri "n sufletul lor mai mult dect amrciunile. Acesta-i primul folos sufletesc ce se asteapt de la noi. #ar al doilea e acela al rugciunilor pentru mntuirea lor. *rieteni, cunoscuti, vi&itatori si "nc(intori nu mai sunt de folos celui ce se nevoieste s-si tin mintea si inima curate de gnduri. *entru porunca dragostei pot fi primiti, dar dup rnduiala cea pentru strini. *utem vor i cu ei dar la un nivel de serio&itate. 5otdeauna si "n toate mnstirile unde mirenii au fost primiti fr nici o gare de seam, acestia au destrmat rnduiala si au sfrsit prin desfiintarea mnstirilor sau si numai a valorii ei du(ovnicesti. A um la dup vi&itatori sau c(iar "nc(intori este a um la dup slava desart. ntr-o atare mnstire nu se adncesc mona(ii "n !u(ul lui !umne&eu ci "n du(ul lumii. !e aceea "n mnstirile clasice nu se "ngduie cu usurint nici intrarea printilor sau a fiilor dup trup. *n s covrsesti cu dragostea peste toat fptura tre uie s te nevoiesti cu "nfrnarea spre toat &idirea.

T$lcuirea r$nduielii tunderii n monahism

.?

#ntrarea "n clugrie se svrseste "n vremea /f. Liturg(ii, "ndat dup intrarea cea mic cu $vang(elia. /pre stiint, pe scurt, /f. Liturg(ie este slu- a de cpetenie a 8isericii "n care e pre&entat viata si "nvttura ,ntuitorului precum si lucrarea de mntuire a omului prin -ertfa de pe @olgota. /f. Liturg(ie este repetarea sau continuarea peste veacuri a aceleiasi -ertfe si taine. 4ratele care vine la clugrie este o road a acestei -ertfe. 8ratele printesti "l asteapt desc(ise pe cruce. Aceasta e cea mai puternic c(emare ce s-a putut face vreodat oamenilor. n fata ei prsim viata cea usuratic a firii si dorim s dm si noi vietii acelasi "nteles. #ar slu-itorul tainei lui !umne&eu, preotul sau ar(iereul, primeste pe fratele "naintea usilor "mprtesti, desc(i&du-i urec(ile dragosei prin cuvintele !omnului+ 0eniti la ,ine toti cei osteniti si "mpovrati - cu pcatele - si $u v voi odi(ni pe voi . *catele, patimile, ostenesc si "ncarc, sl esc si apas sufletul "n "ntuneric. !orul dup odi(n de acestea este fundamentat "n suflet. Acestui dor nimeni si nimic nu-i poate rspunde dect #isus. !e la $l "nvtm smerenia si primim odi(na, adic neptimirea. 'uvntul de lmurire continu si prin el fratele e adus "naintea lui !umne&eu "n privinta dorintei sale. n fata sfinteniei lui !umne&eu avem deodat aceste simtminte contradictorii, de fric si de ucurie, de temere si de atragere. !ar nu numai ,ntuitorul e nev&ut de fat, ci si *reaslvita /a ,aic, sfintii "ngeri si toti sfintii cei dintre oameni vin de fat asupra (otrrii fratelui cu destinul sufletului su. /tau plecate privirile "ntregii lumi v&ute si nev&ute. Acestia sunt martorii nostrii "n &iua rspltirii, cnd ,ntuitorul nostru va veni s -udece vii si mortii, nu dup cum vom fgdui mrturisind - cu gura - ci dup cum vom p&i si "mplini - cu fapta - cele ce vom fgdui . !eci e "ntre at fratele de ce a venit "n fata altarului, "n fata -ertfelnicului !omnului. #ar fratele rspunde spunnu-si dorinta clugriei. !orinta aceasta e "ns o convingere. *reotul confirm untatea si fericita alegere a fratelui. 4ratele a ales iruinta asupra firii, urme& s o cstige prin osteneli si suferinte. 6 astfel de (otrre, ca s duc la re&ultat, tre uie s "ndeplieasc o condite esential+ s fie o (otrre a li erttii sale. Li ertatea constiintei e cel mai adnc un spiritual pe care-l avem la "ndemn "n viat. Acesta este factorul de care 8iserica tine seama si garantea& serio&itatea convingerii, alegerii si statorniciei. /ila "mpre-urrilor, sila neputintelor, sila "nfrngerilor, dac nu se vor converti "n convingere, nu stau garantie pentru clugrie. 4gduintele clugriei sunt asadar pe viat, viat petrecut "ntr-o mnstire. :rmea& "ntre ri si rspunsuri, cele trei rspunsuri sau voturi mona(ale. *rimul este fecioria, al doilea ascultarea de povtuitor si de frati, iar al treilea srcia, lipsurile vietii clugresti. !up aceste trei fgduinte din partea fratelui, preotul, slu-itorul tainei, lmureste mai pe larg "n ce constau aceste sfinte fgduinte. ,ai "nti c sunt date "n fata 'elui /fnt, c sunt scrise de "ngeri si c vom da seama de ele si la sfrsitul lumii. 5rite aceste fgduinte, prin ele se arat "n viata noastr viata !omnului, "ntruct $l nsusi este viata vesnic. 0iata moa(al nu este o viat dup trup. *oftele lui tre uiesc stinse.

.3

'uviinta fat de om tre uie cstigat si mintea curtit prin nevointe, cci si trupul e c(emat la sfintenie si viat vesnic. !e aceea si el tre uie fcut asculttor de !umne&eu. *ostul, osteneala, priveg(erea, "l "m ln&esc. Ascultare s ai fat de toti. n ascultri fr crtire &ice preotul. La viclene gnduri s te astepti, care vor s &druncine (otrrea de a merge prin greutti "n urma lui %ristos. Acestea vor s te "ntoarc "napoi de la calea !u(ului iarsi la calea firii. 4irea tre uie tmduit de fric "n fata suferintei. *entru do ndirea vietii du(ovnicesti tre uie s irui si toat dragostea firii, c(iar si dragostea de printii dup trup. )ici dragostea de sine nici dragostea de slav s nu mai ai. )u "mprti sufletul tu ci adun-l din toate si d-l "ntreg lui %ristos. !e toate s fii srac, ca s atrni "ntru totul de !umne&eu. 6amenii te vor defima, ne"ntelegndu-ti viata, dar nu uita c nici viata lui #isus nu au "nteleso cei ce L-au rstignit. 6amenii prea legati de fire nu au "nteles niciodat vietuirea cea mai presus de fire, de aceea s-au temut de aceia cu o astfel de vietuire ca de un ru, ca de o mustrare si i-au fcut mucenici. #ar cuviosii au trit o viat de un voie, o viat de mucenici. 0ietile /fintilor ne sunt nou (ran si cura- "n urmarea lui %ristos, precum si convingerea c e cu putint aceast urmare. %ristos fcndu-/e om ne-a dat nou aceast putint. 'u toate acestea viata dup %ristos nu e o viat de vis sau de vistori, nici o viat cu minuni. Lepdarea de sine si crucea re&um toate greuttile ce le vom avea cu firea cea vec(e si ne prevestesc mult umilint "n lumea aceasta. !ar tocmai acestea cnd le vom "mplini ne fac dovada c viata noastr e dup !umne&eu. ntru aceasta ne st puterea, de a ne ucura "ntru neca&uri. 'u trupul ne amrm pentru greutatea virtutilor dar cu sufletul ne ucurm pentru plata pe care o aduc. 4ratele e "ntre at dac poate mrturisi aceast conceptie de viat. 'u %arul lui %ristos acest fel de vietuire e cu putint. *reotul se roag "n continuare lui !umne&eu, amintind si fratelui c dragostea lui !umne&eu fat de cel mai mare pctos e mai mare dect dragostea celui mai mare sfnt pentru !umne&eu, de aceea !umne&eu nu uit de om cum uit omul de !umne&eu. !e aceea $l stie dorul fratelui si adaug la acesta puterea /a, spre "mplinirea poruncilor /ale. /faturile evang(elice prin fgduint solemn devin porunci. 'el mai frumos dar pe care "l putem face lui !umne&eu e s ne druim Lui pe noi "nsine, pe viat. !umne&eu primeste si "m rtisea&, apr si "ntreste un asemenea dar. A ia cu aceast druire a dragostei prindem putere asupra greuttii, asupra neputintei si cptm cura- "n nevointe. :n du( nou se slsluieste "ntru noi din clipa aceasta. l avem noi mai de demult, dar acum a prins el inima noastr "n ra&ele lui. 'ci du( dumne&eiesc este dragostea care a fcut sfinti. 'u capul plecat si cu cartea rnduielii clugriei pe cap, preotul se roag lui !umne&eu s-l primeasc si pe fratele acesta "n ceata celor care au prsit toate cele lumesti si s-au fcut vrednici de !umne&eu. ntrit de Adevr, "ngrdit de !u(ul /fnt, (otrrea fratelui s fie neclintit "n r& oaiele cu mestesugirea potrivnic. 8iruinta se cstig prin r darea

.A

"ntrit de !umne&eu cu %ar si prin rugciunile ,aicii 'restinttii, *reasfnta /tpn de !umne&eu )sctoarea si ale tuturor sfintilor "ntru care /-a proslvit !umne&eu 'el "n 5reime "nc(inat. 5oti "si pleac capetele. *reotul din nou se roag lui !umne&eu s-l primeasc pe fratele acesta, care si-a ales din feluritele ci de mntuire pe aceasta a -ertfei de sine. =ugciunea continu ca poftele si gndurile firii s fie ridicate de la dnsul odat cu tunderea prului, al cror semn este. *&irea poruncilor aduce "n fire sfintenia 'elui ce a dat poruncile. *reotul mai cere de la !umne&eu si darul nestrmutrii (otrrii fratelui, vointa otelit care i-a caracteri&at pe nevoitori. 'u acestea slu-itorul /f. Liturg(ii se apropie de 'el ce nev&ut svrseste 5aina, %ristos, "ntinde mna sa dup /f. $vang(elie ase&at "n fata icoanei ,ntuitorului din tmpl si &ice+ #at %ristos, nev&ut, aici st de fat . 1i preotul mai "ntrea odat pe fratele dac face pasul clugriei de un voie, deplin li er, fiindc numai acesta e factorul sufletesc (otrtor "n cile omului. n adncul fiintei sale omul e li ertate. Acesta e darul lui !umne&eu fcut omului, prin care l-a deose it de toat fptura v&ut si l-a "nrudit cu "ngerii si cu aceasta l-a fcut capa il si de viat "ngereasc. 'lugria e asadar o logodn cu modul mai presus de veac al vietuirii "ngeresti. 4ratele afirm definitiv li ertatea constiintei sale "n fata 'elui ce-i va desvrsi li ertatea. Logodna aceasta "ncepe "ns cu foarfecele, unelte care taie vlul necunostintei de !umne&eu de pe suflet sau mre-ile patimilor de pe minte. La aceast tiere nu numai c te "nvoiesti, dar sruti si foarfecele, mi-loacele fi&ice sau morale cu care se face aceast rupere a sufletului si a mintii de patimi. Aceasta a fost ultima &i din viat "n care ai mai avut preri personale si voint proprie. !e la logodna cu "ngerescul mod de viat su o nou lege, tierea voii si a toat prerea "ti este lege. Aceasta o ai c(iar din mna lui %ristos. n lumea nev&ut sunt mii si milioane de fiinte si numai o singur voie a lui !umne&eu este. *rin clugrie intri "n aceast lume ca s complete&i locul cetei a doua "ngeresti pe care !umne&eu a (otrt s-l "mplineasc cu oamenii care, "n trup greoi fiind, iruie "n lupte pe "ngerii cei c&uti prin neascultare. !e aceea, ca s sui la sfrsitul &ilelor la aceast destinatie cereasc, tre uie s "nveti firea de a nu avea pe pmnt alt voie dect numai voia lui !umne&eu, precum e si "n cer. 'e rost mai au aceste foarfeci B 4oarfecele, povtuirile, mustrarea, do-enirile, ocara au rostul tierii patimilor, cci cu tierea voii se taie toat patima. #ar al doilea rost al foarfecelor este venirea la cunostinta adevrului care este %ristos. Adevrul este fiint vie. )oi "ns suntem fiint, dar prins "n amgiri. 5re uie tiate amgirile ca s fiintm "n Adevr, adic "n %ristos. $l e usa la casa 5atlui, iar !u(ul e c(eia cruia 4iul "i desc(ide. Aceasta-i cunostinta adevrului cu noi, cu calea noastr dup !u(, cu destinatia noastr cereasc. *e acest "nteles lupttorul primeste nume nou, dup al

.>

unuia dintre sfintii care ine s-au nevoit. !e aici "ncepnd, de la darea numelui, mona(ul e un nou ote&at, care "si "ntelege personal 8ote&ul. Aceasta nu e repetarea primului 8ote&, ci "nnoirea lui. 0iata lui viitoare, desi continuat pe pmnt, va avea s fie o slav a /fintei 5reimi. ntreaga /fnt 5reime "si face slas "ntr-un ales. '(ematii sunt multi, dar vin numai cte unii care se aleg. 'u acestea "ncepe noua "m rcare "n %ristos, din afar v&ndu-se cele ce urmea&. ,ai "nti o cmas al , (ain luminoas a /fntului !u(, %arul luminii dumne&eiesti care stinge pentru totdeauna mo(orciunea "ntristrii din patimi si luminea& firea cu slav dumne&eiasc. Acum e logodna cu darul luminii de pe 5a or, urmea& lucrarea de o viat si "nmultirea lui pn cuprinde "n dumne&eiasc vpaie nu numai sufletul ci si trupul. Aceasta e (aina noastr, (aina de lumin pentru &iua de nunt a 4iului, care este la sfrsitul veacului acestuia si "nceputul veacului viitor. :rmea& paramanul a crui "nsemnare, ca s n-o uitm, e scris pe el+ Luati -ugul ,eu c este un si sarcina ,ea usoar . #ar din prooroci+ !at-am spatele ,eu spre ti si o ra&ul ,eu spre plmuire si fata ,ea n-am ferit-o de scuipri . #isus e artat de =evelatie si ca "nger de mare /fat , ca unul ce a descoperit 'alea de mntuire. 'u aceast 'ale a "ngerului de mare /fat al lui !umne&eu ne logodim si din aceast pricin calea scris pe paraman e numit a "ngerescului c(ip, cci nu sunt aceste cuvinte dintre cuvintele "ngerilor. 'rucea aminteste de toat lucrarea de mntuire, de umilirile prin care a trecut #isus nevinovat, de desvrsita -ertf de /ine. La aceeasi cale ne fgduim si noi, printre ocri si scuipri, cci noi vrednici suntem de acestea. Dertfa ,ntuitorului a dat 'rucii putere de alungare a mestesugirii potrivnice. 'rucea este podoa a 8isericii, 'rucea este "ntrirea credinciosilor si dracilor ran. Arm "mpotriva diavolului crucea 5a ne-ai dat cnt 8iserica. !ulama nu are dect "nsemntatea culorii negre, semnul lepdrii de lume. Lumea "m rac (aine colorate, clugrul stinge de pe sine culorile cu viata curat a pocintei. 'ingtoarea au descoperit-o lupttorii pentru c prin ea "si mresc puterile de lupt. 'lugrul are aceast lupt+ omorrea firii sale celei vec(i si nevointa "nnoirii du(ului. 'ulionul vine de la coif, care e un acopermnt de lupt, cu rostul s apere capul de sgeti. $l "nseamn nde-dea de mntuire. n lupta cu patimile, cu firea, cu viclenele gnduri, adeseori primim sgetile de&nde-dii "n cap. !ac "ns suntem "ntriti luntric cu credinta, nde-dea si dragostea - "n !umne&eu trei pave&e aprinse ale !u(ului /fnt+ una

.9

a mintii, una a inimii si una a vointei - sgetile vicleanului nu ne ating, ci-l ard ale noastre pe el. 'ci celor "ntriti "n smerenie le "ngduie !umne&eu s-l ard pe vicleanul cu sa ia du(ului. =asa aminteste (ainele de &ale care apr pieptul si toate "nc(eieturile. =asa e "m rcmintea cuviosilor care sting toate gndurile rele si "ndemnrile voii proprii, smerindu-le cu gndul mortii. %aina aceasta de lupt are deasemenea culoarea neagr. 'u gndul mortii omori plcerea ptimas de viat desart. 'uloarea neagr a "m rcmintii clugresti nu are "nsemntatea de doliu pe care o are aceast culoare la mireni. /andalele sunt "ncltmintea usoarei alergri "n lupt, cci mult tre uie s alergi pn plinesti gtirea $vang(eliei pcii. *n la pacea neptimirii e mult de alergat si totusi tre uie a-uns la pacea evang(elic (pentru care avem $vang(elia) "n termen. 5ermenul do ndirii iruintei asupra patimilor e pn este &iu adic mai "nainte de seara vietii sau c(iar a noptii. 'a s stim cum s ne "mprtim vremea sau stadiul vietii acesteia, aducem la mi-loc cuvntul /f. #oan /crarul+ 'elor "nceptori stirea c sunt dup !umne&eu le-o d pasii lor care sunt roadele smereniei. 'elor din stadiul de mi-loc, disparitia luptelor, iar celor desvrsiti, manifestarea si prisosinta luminii dumne&eiesti . ,antia se vede "n &ugrvirile sfintilor mucenici, apartinnd si ea "m rcmintii ostasilor. !e la do ndirea neptimirii firea omeneasc se ucur de (arul luminii dumne&eiesti, ca si "ngerii. !e vrei s te faci clugr, f-te ca focul. ,antia desi e neagr nu "nseamn gndul mortii, desi cuviosii adormiti se "nfsoar "n mantie. ,antia e o "m rcminte plisat, ceea ce aminteste o "m rcminte de ra&e a unei lumini necreate, tsnind ca fulgerele din fiinta lui !umne&eu asa cum s-au "nvrednicit s-o vad pe ,untele 5a or *etru, #acov si #oan, si aceasta numai ct "i este cu putint firii omenesti. Aceasta este "m rcmintea nestricciunii si sfinteniei, lumina dumne&eiasc "n care au strlucit multi, oameni dup fire si dumne&ei dup (ar (/f. /imeon )oul 5eolog). 'amilafca e un vl usor, aproape strve&iu, care pogoar de pe cap la corp. !esi e negru si el, nu "nseamn gndul mortii. $ un sim ol al mintii care su puterea curtitoare a %arului devine strve&ie, devine de culoarea cerului si se vede pe sine ca lumin "ntelegtoare. Aici e o mare tain a vietii du(ovnicesti. Altarul mintii "n care s-a slsluit %ristos la 8ote& devine tot luminos si lumina dumne&eiasc din #isus str ate catapeteasma care este trupul "n "ntregimea lui si astfel mintea noastr se uneste cu mintea lui %ristos - cum spune /f. Apostol *avel - si tot trupul nostru se face primitor de lumin "ntelegtoare. #at unde are s a-ung rugciunea mintii, s str at nu numai luptele ci si neptimirea. ntr-o atare trie si deplintate de !u( mintea nu mai cuget gresit sau rtcit pe !umne&eu ca o iect ci ne "ntlnim noi si !umne&eu "n acelasi

27

su iect al unei altfel de cunoasteri, mai presus de firea de dincoace a mintii (!umne&eu este su iectul universului v&ut si nev&ut si tot universul este o iectul cugetrii lui !umne&euC deci !umne&eu gndeste lumea iar nu fptura l gndeste pe !umne&euC cnd face aceasta nu e de mirare c nu-L gseste, de vreme ce-L face ceea ce nu e+ o iect). n felul acesta $l se face (ran mintii noastre cci "n ea s-a sdit putinta unirii omului cu !umne&eu. ,etaniile sunt o asemnare a sa iei. =ugciunea mintii este sa ia !u(ului care taie gndurile rele cu )umele lui #isus. *ropriu&is, #isus ne i& veste ne"ncetat de lupta potrivnic+ 'u )umele lui %ristos #isus atem pe vr-masi. 'ci arm mai puternic asupra diavolului ca )umele lui !umne&eu "n cer sau pe pmnt nu este (/f. #oan /crarul). 'rucea de mn noului mrturisitor al lui %ristos "i aminteste c lepdarea de sine si luarea crucii e o lucrare permanent "n toat calea spiritual. 8o ul care nu vrea s moar, fie c(iar si de gru, nu mai aduce nici o road. ,ntuirea se lucrea& numai pe ruinele egoismului. 4clia nu este o simpl luminit sau simpl candel aprins. nsemntatea ei "n rnduiala clugriei e mult mai cuprin&toare si vrea s spun c noi "nsine tre uie s ne transformm "ntr-o fclie. )oi suntem pietrele, lemnele sau -ertfa de un voie pe altarul lui #lie, altarul de dovedire al adevratului !umne&eu. #ar de foc se va "ngri-i !umne&eu. !ove&ile e9istentei 'elui *reasfnt - cele mai strlucite dove&i - sunt sfintii "n lumina dumne&eiasc. Acesti iruitori asupra firii, asupra &idului, a vlului necunostintei de !umne&eu, aduc ire&isti il pe oameni s dea slav si s cunoasc pe !umne&eu. Asa au strlucit ca soarele+ Avva /isoe, Avva *amvo, Avva /iluan, Avva /imeon )oul 5eolog, /f. /erafim de /arov, ca s nu pomenim dect pe cei mai cunoscuti. !up ce noul mona( a primit toat "m rcmintea si uneltele de ostas al !u(ului, preotul "l inecuvintea&. Acestia sunt inecuvntatii 5atlui ,eu , inecuvntatii /fintei 5reimi. *reotul, iconomul 5ainelor lui !umne&eu, se roag pentru noul mona( s fie numrat "n ceata cuvnttorilor de !umne&eu si scris "n 'artea 0ietii, s str at "n lumea aceasta toat calea ascetic, pre&entat "n icoana clugrului rstignit pe cruce, interiori&at, cu fcliile aprinse, desi "n afar patimile "i strig toate+ !-te -os de pe cruce . 'u acestea, noul mona( este dus "ntr-o stran. Asa i se d un loc "n 8iserica lupttoare. 1i continu /f. Liturg(ie "n care se iveste rugciunea pentru noul lupttor al !u(ului+ s fie acoperit de ctre sgetile potrivnicului si a-utat de !umne&eu ca s petreac "n smerenie, dreapt credint si nepri(nire, ca s iruie firea cea vec(e a patimilor si s creasc "ntr-"nsul omul cel nou, %ristos. $ctenia continu+

2.

... si pentru iertarea pcatelor lui . 'lugria e dttoare de %ar, sterge tot trecutul pcatelor, e 5ain a *ocintei. Avva ,oise Arapul cel din tl(ari a a-uns preot. /f. Liturg(ie se orientea& si ea cu atentie ctre noul mrturisitor al Dertfei, care acum e un nou ote&at. 5risag(ionul - cntarea /fintei 5reimi - e al 5ainei 8ote&ului sau a pra&nicelor "mprtesti+ 'ti "n %ristos v-ati ote&at, "n %ristos v-ati si-m rcat . 8ucurie "n cer s-a fcut, ucurie "mprteasc. /ti(urile Apostolului sunt profetice+ !omnul este luminarea, !omnul si ,ntuitorul meu, de cine m voi teme B !omnul este spri-initorul vietii mele, de cine m voi "nfricosa B *n aici nu s-a artat si latura de prime-die a r oiului. *ot apare lupte ascutite, rniri, amgri, curse, "nfricosri, vedenii mincinoase, nluci, (alucinatii, spimntri. ,ultimea curselor o trece smerenia, ea nici mcar atins nu e. 0edenii nu primi, "n prime-dii atrnte de !umne&eu. Apostolul clugriei aminteste "nc odat sim olul "m rcmintii de r& oi. 5oti sunt "ndrumati de Apostolul *avel s-si "ntreasc cura-ul, "ntemeindu-se pe tria puterii lui !umne&eu. 4irea noastr tre uie s o "m rcm cu toate armele cu care la tut #isus pe potrivnic. 'ci nu suntem "mpotriva firii ci "mpotriva du(urilor ruttii care au a tut firea de la !umne&eu. 'u armele lui !umne&eu vr-masul spiritual poate fi iruit. 'a "nceptori avem a ne lupta cu patimile noastre si cu deprinderea sau "nvtarea smereniei, care e o nou arm. *entru curse mai grele, r& oiul cu diavolul e al celor mai sporiti si desvrsiti. Aceasta e prin "ngduinta lui !umne&eu, fie ca prin om s-l -udece !umne&eu pe diavolul, fie ca pe om s-l smereasc prin potrivnic. A sta drept "n lupt nu e a firii omenesti nici a virtutii tale ci a (arului lui %ristos si a tot a-utorul lui !umne&eu. Apostolul se "nc(eie cu un sti( de smerenie din *salmi, dup care lupttorul prin firea sa e srac, un neputincios, dar care poate striga "n constiinta sa ctre !umne&eu si e au&it si i& vit din toate neca&urile lui. !e la cunoasterea acestei srcii din fire, a srciei noastre de du(, de aici "ncepe "m ogtirea noastr "n !umne&eu. $vang(elia clugriei reaminteste pe scurt c unui ucenic #isus "i cere+ capacitate sau putere de dragoste, capacitate sau putere de suferint, mai e9act spus de -ertf, "i cere o "ncredere neclintit "n iruinta asupra patimilor si asupra puterii potrivnice, iar ca o "ncununare "i cere cura-ul smereniei sau al umilirii. 'u aceste "nsusiri sufletesti se a-unge la odi(na sufletului sau neptimirea. Acestea se pot a-unge "nc "n veacul acesta, iar "n veacul viitor ucenicul va intra "n &iua cea ne"nserat a odi(nei. /f. Liturg(ie continu, iar la vremea dumne&eiestii mprtsiri vine si noul mona(, cci dup cum la primul 8ote& e rnduit si /f. mprtsanie asa si la al urmrii lui %ristos. 'u sufletul si cu trupul s m sfintesc, /tpne, s m lumine& si s fiu 5ie cas prin "mprtsirea /fintelor 5aine, s 5e am pe 5ine cu %arul vietuind "ntru mine, cu 5atl si

22

cu !u(ul, mult,ilostive, 4ctorule de ine . 'a focul si ca lumina s-mi fie mie 5rupul si /ngele 5u cel scump, ,ntuitorul meu, ar&nd materia pcatului si mistuind spinii patimilor si luminndu-m "ntreg pe mine, care m "nc(in dumne&eirii 5ale . Aceasta este taina unirii cu %ristos, unul din rosturile Liturg(iei. n vremea rugciunii Amvonului de la sfrsitul Liturg(iei, noul clugr primeste o $vang(elie "n mini, ca ine s-si "ntipreasc "n suflet acest testament nou pe care l-a primit si el din darul lui !umne&eu. 4gduinta lui ctre !umne&eu o srut toat o stea, srutnd si ei $vang(elia si crucea noului mona(, "ntre ndu-l cum "l c(eam. )oul mona( "si spune numele su nou si fiecare "i urea& s se mntuiasc, s sfinteasc si el numele acesta si s fie primite la !umne&eu si rugciunile lui pentru o ste, pentru crestintate si pentru toat fptura. 'u aceasta se "nc(eie /f. Liturg(ie iar noul ales, cu lumnarea aprins, cu sufletul luminat, iese si el din iseric si merge la staret sau egumen pentru lagoslovenie si dulce povtuire. Acesta "l "nvat iarsi despre "nsusirile sufletesti cu care se reali&ea& clugria+ ascultarea de %ristos, lepdarea de voia proprie, smerenia si celelalte, din care l-a luminat si pe el !u(ul lui !umne&eu "n calea aceasta. i adnceste "n suflet statornicia si dragostea de aceast aleas cale+ Asa s-ti fie toate &ilele vietii tale "n clugrie ca &iua cea dinti. !e acum, fiule, "nfloreste unde te-a c(emat si te-a sdit !umne&eu. Amin.

23