Sunteți pe pagina 1din 6

Eu as vrea sa te ajut.Cunosc sentimentul.

Uite niste reactivi si de unde poti face rost: -NaCl(sarea de bucatarie mai contine si ioni I- si iodat de potasiu dar foarte putin) -apa oxigenata( !"!)(daca nu ai acasa la farmacie-nu-i scumpa) -#n"!(desfaci o baterie $inc carbon.Inauntru e un praf negricios ala e #n"!) -Ca"(daca ai ceva cunostiinte care vor sa varuiasca faci rost de niste var) -Cu%"&(daca ai bunici care stropesc via cu piatra vanata ai mai facut rost de un reactiv) -Na C"'(bicarbonat de sodiu) -bicarbonat de amoniu(nu te sfatuiesc a-l folosesti) -(l(folii de aluminiu) -)Cl"'(scoti capetele betelor de c*ibrit+le pise$i si le fierbi in apa+ le filtre$i folosind un filtru de cafea si vei vedea deasupra niste cristale albe,clorat de potasiu) -pilitura de -e sau span de pe la bunici din curte(ai grija+ fara rugina) -indicator acido-ba$ic-var$a rosie(iei niste frun$e+le fierbi si scoti .sucul. din ele/va fi 0"%Umediu acid+ 1E02E-mediu ba$ic) Ce experimente ai putea sa faci: 3.%tingerea varului Ca"4 !",Ca(" )! pui si niste indicator sa ve$i ce se intampla !.2escompunerea termica a cloratului de potasiu '.2escompunerea termica a apei oxigenate( !"! se descompune in pre$enta #n"!) &.(r$i aluminiu((l!"') 5.(r$i -e(-e'"&) "btinerea unor precipitate: -Cu(" )!(din var stins si sulfat de cupru) -(l(" )' (lte idei: electroli$a NaCl si !"(cam complicat) procesul aluminotermic: -e!"'4!(l,(l!"'4!-e(complicat de obtinut -e!"') obtinerea Na6(l(" )&7: (l(" )'4 Na" Cu instrumentele si sticlaria nu-i asa greu de re$olvat(poti sa folosesti cutii de alea de guma de mestecat is dragute) #ult succes888%per ca ti-am fost de folos8 9.s." sa aiba loc un concurs de c*imie online ve$i aici:*ttp:::concursc*imie.blogspot.com

Incearca si sa ve$i cum ard diferite metale: ) arde cu flacara violet+ Cu cu flacara verde+ Ca are un alb intens foarte fain ) #ai poti sa si barbote$i C"!. Imi placea sa fac asta dar ma dureau obrajii pana terminam acolo ) 9oti sa pui iar bucati de coaja de ou intr;o solutie acida. Coaja de ou contine carbonat de calciu si o sa ve$i o efervescenta frumoasa. %tiu ca facusem mai demult un vulcan c*imic foarte fain iar...dar astea nu se pot face decat in laborator si sub supraveg*ere. -oloseai si ceva micromat de potasiu+ $a*ar+ si mai multe c*estii. <a final vedeai cum ieseau scantei asa si cenusa .vulcanica.. =ot in laborator poti sa pui o bucata de Na in apa cu o picatura de fenolftaleina. (poi acoperi cu o palnie si aprin$i un c*ibrit la gura palniei. 1a face un $gomot acolo ) 2ar asta cred ca deja vi l-a aratat profesoara. #ai era iar fain un experiment ... dar nu mai tin minte ce foloseai. ideea e > bagai mereu c*ibrite neaprinse apoi in eprubeta si se aprindeau singure. (m mai gasit acum ceva fain pe net ce poti face si acasa: ?atista se @nmoaie @n apA+ se stoarce bine+ apoi se @nmoaie @n alcool. CBnd ii dAm foc+ cAldura degajatA va fi folositA pentru uscarea batistei. %tiu ca mai facusem tot asa un experiment fain cu o gradina c*imica. <a fel nu mai tin minte ce substante am folosit dar la sfarsit asteptai si cresteau diverse formatiuni ver$i intr;un vas de sticla. %per ca ti-am putut fi cat de cat de ajutor )

blabla!&+ experimentele descrise de tine sunt cam greu de facut avand in vedere ca substantele pe care le-ai mentionat sunt cam greu de procurat si altele nici nu exista (.micromat de potasiu.). !%"& - electrolit de baterie (conc aprox 'CD si destul de ieftin) Cl - detartrant acid (aprox 35D) C"(N !)! - uree (prin fierbere obtii amoniac ga$) substante putin mai periculoase dar destul de bune pentru experimente poti obtine -e%"& daca introduci un cui de fier intr-o solutie de Cu%"&(piatra vanata) (l!(%"&)' daca introduci o sarma de (l intr-o sol de Cu%"& En%"& daca introduci o tablita de En in aceiasi sol ($inc de la baterii $inc-carbon) s.a.m.d. 9.%. : tu sper ca esti c*imist amator si nu piroman amator 1a multumesc pentru raspunsuri (cum sunt in clasa a 1III-a Fblabla!& intradevar am facut la scoala experimentul cu Na in felul urmator: (m umplut un recipient cu apa+ o eprubeta plina cu apa intoarsa cu capul in jos prinsa de stativ ca sa stea in recipient si sa nu curga apa iar c*iar sub eprubeta se pune Na. idrogenul se degaja in eprubeta si cand il arde a scos un sunet

F?ee?ee cat despre desfacutul bateriilor+ am obtinut <i dintruna C*iar te rog sa poste$i cateva experimente din carte+ fiindu-mi recomandata de cineva si neputand sa o gasesc din bibliotecile din sibiu Electroli$a am descoperit-o acum o luna+ cand am luat un incarcator vec*i de la telefon+ l-am legat la ! creioane si am obtinut pe peretii eprubetei clor (verde) din NaCl. 2e asemenea am obtinut idrogen si %odiu+ din pacate oxidat 9ulberea portocalie ar putea fi cupru+ mai ales daca era depus pe electrodul negativ. Un oxid al cuprului este negru+ sau oricum o culoare foarte inc*isa. is clasa a G-a FmirceaHp+ din moment ce cuprul este in apa+ presupun ca n-are cum sa oxide$e pentru ca astfel s-ar degaja *idrogen si n-am observat nici o degajare pentru ca Cu4
!

"-----ICu"4

FmirceaHp+ din moment ce cuprul este in apa+ presupun ca n-are cum sa oxide$e pentru ca astfel s-ar degaja *idrogen si n-am observat nici o degajare pentru ca Cu4 !"-----ICu"4 !J Nici nu am $is ca reactionea$a cu apa. Insa nu sant asa sigur ca n-are cum sa se oxide$e sau sa reactione$e cu alte ga$e di$olvate in apa. "ricum era doar o ipote$a de lucru. dupa cum $ici tu... tevile de apa din cupru ar trebui sa se di$olve in timp :-K o>... cuprul este un metal foarte putin reactiv+ reactionea$a numai cu aci$i concentrati si la temperatura+ deci in niciun ca$ cu apa... la !LoC... ma rog... reactia merge.. dar la cateva sute de grade..+ cand treci vapori de apa (abur) peste cupru incal$it la rosu (incandescent) ar trebui sa te mai uiti printr-un manual...pentru ca ai multe lacune... c*imia se ba$ea$a pe multe fapte teoretice pe care trebuie sa le stii inainte sa te apuci de experimente. bafta8 Intradevar+ reactionarea cu apa necesita foarte mari temperaturi... de aceea am $is ca e imposibil oxidarea cuprului in apa la temp camerei. Fsilvi mersi de sfat+ dar pentru asta sunt pe forum... sa descopar ca si tine+ ca si mirceaHp si ca si altii...eu invat c*imia in limba germana...si nu sti cum este...e foarte greu sa intelegi termenii si mai ales daca ai un profesor prost care nu-si face treaba. 2e asta incerc sa invat singur din carti... FmirceaHp sa ne gandim....cand preci$e$i termenul .a oxida. asta inseamna ca are legatura cu oxigen. Ce alt ga$ care contine oxigen se poate afla in eprubeta aiaK

9ai sa ne gandim... poate c*iar oxigenul. "ricum nu tin la sugestia pe care am facut-o (e doar o sugestie) si nu vad de ce ar trebui sa o apar. 2aca vrei tu sa fie sodiu portocaliu+ n-am nimic impotriva. (m $is oxid pentru ca unul din oxi$ii cuprului e mai negru. <a o prima anali$a+ ba$at doar pe ce ai descris in cuvinte (pulbere portocalie+ devine neagra dupa un timp de stat in apa) mi s-a parut ca ar putea fi cupru. Nu am afirmat ca stiu ce ar fi. =u esti cel care ar putea eventual sa teste$e diferite sugestii+ daca mai ai respectiva pulbere. Nu e clar ce ai avut exact acolo in pa*ar. %igur+ daca era doar apa pura cu clorura de sodiu pura+ nu are de unde sa apara cupru prin electroli$a cu electro$i de carbune (purK). E insa foarte probabil ca nici apa nici sarea nu erau pure. %area contine si ceva saruri de iod. 9oate asta sa fie alta posibilitate de a produce ceva portocaliu. Iar apa de la robinet contine saruri si ga$e (oxigen+ a$ot+ dioxid de carbon) di$olvate. Un c*imist cu experienta ar putea sugera ceva mult mai potrivit+ dar din pacate multi din cei de forum s-au cam suparat+ cred. 9acat. FmirceaHp am folosit intradevar creioane+ adica grafit =u vrei sa $ici sare iodata nuK Eu am folosit sare gema care nu contine impuritati sau saruri de iod =u nu ai va$ut niciodata de aproape sodiulK (m un borcan cu sodiu care il tin in petrol sa nu oxide$e si daca il scot afara se face portocaliu+ dar in taietura proaspata se observa stralucirea metalului. =otusi c*iar nu stiu ce este in eprubeta8 (

Credeam ca .gema. inseamna asa cum e extrasa din mina+ fara a fi rafinata. (m va$ut o singura data sodiu metalic si nu imi amintesc sa fi fost portocaliu. 2ar cine stie. =otusi obtinerea sodiului metalic prin electroli$a apoasa nu cred ca e foarte probabila. Cei de la Molfram (lp*a spun ca sodiul e argintiu+ nici de cum portocaliu: *ttp:::NNN.Nolframalp*a.com:input:Ki,Na (m facut si eu anul trecut niste experimente cu sodiu si imi amintesc ca e un gri argintiu... am $is ca atunci cand il scot din borcan oxidea$a si nu se observa griul argintiu+ doar in taietura proaspata ma intelegeti acumaK

EXPERIENTE CHIMICE
On cele ce urmea$P vor fi pre$entate experimente amu$ante+ distractive+ care se pot efectua de cPtre oricine+ re$ultatele fiind cel putin spectaculoase. =otusi+ pentru a se evita eventuale neplPceri pricinuite cu oca$ia efectuPrii acestor experiente+ este de dorit respectarea unui minim set de reguli. On ca$ul nerespectPrii acestora+ autorul @si declinP orice rPspundere fatP de posibilele accidente survenite cu oca$ia experimentelor. Q (ceste experimente se vor efectua afar, n aer liber sau n laboratorul scolii. Este inter$isP efectuarea lor @n spatii @nc*ise+ sau pe balcoane+ deoarece majoritatea experientelor degajP ga$e neplPcut mirositoare sau c*iar toxice. 2e asemenea+ unele dintre aceste experimente fiind relativ violente+ este necesar ca experimentatorul sP stea la o distanta de & - 5 metri de locul experientei. Q Experimentele care implicP aprinderea unor combinatii se vor efectua pe ciment sau direct pe pPmBnt+ avBnd grijP ca pe o distantP de cel putin 'L de metri ! N" EXI TE M#TERI#$E IN%$#M#&I$E' Q Este de dorit ca experimentele sP se efectue$e avBnd @mbrPcat un (alat sau o salopet+ pentru a se evita deteriorarea accidentalP a *ainelor. Q Combinarea substantelor din retetP se va face pe o *Brtie+ amestecBndu-se prin miscPri circulare ale acesteia+ sau cu o panP. Nu se vor amesteca substantele folosindu-se bucPti de lemn ascutite si+ foarte important+ N" E )*R %*$* I RECIPIENTE +E TIC$!, MET#$, P$# TIC, C#RE PRIN P#R,ERE P*T PR*+"CE CI*&"RI' Q Este inter-is efectuarea e.perimentelor C" C#NTIT!TI M#I M#RI +EC/T CE$E PRE CRI E. Experimentele pre$entate aici nu sunt pretentioase @n ceea ce priveste raportul de amestecare a componentelor+ @nsP efectuarea lor cu cantitPti mai mari implicP riscul ca reactia sP devinP violentP. Q On final+ dar nu @n ultimul rBnd+ se va respecta regula de aur a c*imiei: N" E )*R %*$* I )# E +E &"C#T#RIE pentru efectuarea acestor experiente si N" E )*R ," T# "& NICI * %*RM! "& T#NTE$E CHIMICE. %ubstantele care compun combinatiile de mai jos trebuie sP fie @n stare perfect uscatP+ deoarece umiditatea @mpiedicP buna desfPsurare a reactiilor. (ceste substante se pot procura+ numai @n cantitati mici+ de la farmacii sau de la laboratoare speciali$ate. (mestecarea componentelor se va face pe rBnd+ @n ordinea datP @n retetP. Nu se va adPuga un nou component+ pBnP nu se amestecP perfect anterioarele.

#mestecuri cu autoaprindere0 a. 9e o bucatP de *Brtie se pun ' g clorat de potasiu ()Cl" ) si ! g $a*Pr+ dupP care se amestecP prin miscPri rotative cu *Brtia. (mestecului i se dP o formP conicP si se pune pe o caramidP+ @n aer liber. Cu o pipetP se picurP @n vBrful conului ! - ' picaturi de acid sulfuric ( %" ) concentrat ((=EN=IE8 C"0"EI18 %E 1( E1I=( C"N=(C=U< CU 9IE<E(+ %(U %=0"9I0E( 9E (INE). On scurt timp se va observa cP amestecul se @ncinge puternic+ dupP care se autoaprinde+ degajBnd un fum cu miros de $a*ar ars. b. Ontr-un flacon de medicamente din plastic se pun cca. 5 ml glicerinP an*idrP peste care se presarP 3 g permanganat de potasiu ()#n" ). -laconul se pune I#E2I(= pe o caramidP @n aer liber. On cca 5 minute se amorsea$P reactia (necesitP un timp de inductie mai lung) iar combinatia se va aprinde. %ocuri bengale0 -ocurile bengale sunt amestecuri care+ aprinse @n aer liber+ ard rapid cu flacPrP luminoasP si eventual coloratP. 9entru a se obtine efectul maxim este de dorit ca aprinderea acestora sP se facP noaptea+ departe de materiale inflamabile. (prinderea amestecurilor pentru focurile bengale se poate face fie prin aruncarea @ntr-un foc de tabPrP+ fie pe o bucatP de caramidP sau pe ciment (NU 9E (%-(<=88). (mestecul de ba$P pentru focurile bengale se compune dintr-un oxidant: a$otat de potasiu ()N" )+ clorat de potasiu ()Cl" )+ perclorat de potasiu ()Cl" )+ un reducPtor: sulf pulbere (%)+ cPrbune grill pulbere (C)+ aluminiu pulbere ((l)+ magne$iu pulbere (#g) si o sare cu proprietatea de a colora flacPra. (stfel se adaugP pe o *Brtie+ @n ordine+ G g clorat de potasiu+ & g carbune grill si ' g sulf. 2upP amestecare se mai adauga si 3 g pulbere de aluminiu+ amestecBndu-se intim+ 90IN #I%CR0I CI0CU<(0E (<E S0=IEI. On jumatate din cantitatea de amestec obtinut mai sus se pune L+5 - 3 g a$otat de strontiu %r(N" ) - sau a$otat de litiu - <iN" + si se aprinde. Experimentatorul se va @ndepPrta la cel putin & m de cPrPmida respectivP. %e obtine o flacPrP de culoare rosie. On cealaltP jumatate de amestec se poate pune: a$otat de sodiu (NaN" ) - flacPra de culoare galbenP+ alaun de potasiu - )(l(%" ) - flacPra violet pal/ a$otat de cupru - Cu(N" ) sau sulfat de cupru (Cu%" ) - flacPra de culoare verde albastruie. Un alt gen de experimente sunt cele care+ prin spectaculo$itate+ pot servi ca amu$amente @n cadrul unor petreceri+ reuniuni+ etc. On ca$ul acestor experimente nu este indicatP degajarea de produsi de reactie urBt mirositori. Un exemplu este dat mai jos: %oc rece0 (mestecul de apP si alcool T5D+ @n proportie de 3:3 este un lic*id inflamabil dar care arde cu o flacPrP necombustibilP. %e impregnea$P un servetel cu acest lic*id+ se stoarce si i se dP foc. %e va observa o ardere cu flacPrP vie+ dar servetelul va ramBne intact. Capcana c(imic0 9e obiecte care pot fi atinse de o persoanP se presarP o substantP numitP albastru de brom fenol sau verde de brom - fenol+ substante care @n stare uscatP sunt aproape incolore. 2aca ele ajung pe degetele persoanei+ datorita umiditPtii se colorea$P @n albastru+ culoare care nu dispare nici la spPlare+ ci din contrP se intensificP. 2eocamdatP atBt pentru acest numPr. 1om reveni @n numPrul viitor cu alte experiente la fel de interesante. C(im' $ucian Irimescu %.C. %edac*im %0< =Brgoviste