Sunteți pe pagina 1din 2

Fratii Grimm Printul Broscoi

Fraii Grimm (german: Gebrder Grimm), Jacob (1785 18!") i #il$elm Grimm (178! 185%), au &ost &olcloriti, ling'iti, &ilologi, doctori (n dre)t, cunoscui (n toat lumea )entru colecia de basme )ublicat (n dou 'olume, care conine, )rintre altele, *lb ca +)ada, ,roitoraul cel 'itea+, ,enureasa, -cu&ia roie i .ansel i Gretel ()rimul 'olum a a)rut (n 181/, iar al doilea 'olum (n 1810)1 Po'etile scrise de cei doi &rai au (nc2ntat co)ilria multor generaii, de'enind )rete3te cuceritoare )entru di'erse ecrani+ri i dramati+ri1 Fraii Grimm i4au adus contribuia la &ormarea limbii germane, (n s)ecial )rin dicionarul 5eutsc$es #6rterbuc$ (,artea cu cu'inte germane) )e care l4au scris (m)reun i )rin )rima carte de &onetic7&onologie a limbii germane, 8egea lui Grimm, scris doar de Jacob1 5icionarul Frailor Grimm a'ea "" de 'olume i c2ntrea 80 9g1 Jacob Grimm este si &ondatorul colii mitologice (n &olcloristic i autorul unui im)ortant studiu (ntitulat :itologia german (/ 'ol1, 18"5) scriind si Gramatica limbii germanem )ublicata in 181%1

;omantismul este un im)ortant curent literar si artistic, a)arut in *nglia, Franta si Germania in )rima )arte a secolului trecut, ca o)o+itie la clasicism1 ;omanticii )reconi+au o literatura ins)irata din realitatile nationale, din traditii &olclorice, din istorie si c$iar din miturile si legendele unor )o)oare inde)artate< sustineau 'alorile sensibilitatii, ale indi'idului, ale naturii< incercau sa elibere+e creatia artistica de rigiditatea canoanelor si a con'entiilor clasice, dand totodata acces in )aginile romanelor, a )ieselor de teatru sau in 'ersurile )oe+iilor unor )ersona=e si )robleme ce re&lectau e)oca de du)a :area ;e'olutie France+a din 178%1 ;omantismul s4a e3tins tre)tat in )rinci)alele tari euro)ene, cu)rin+and toate artele si c$iar unele domenii ale 'ietii sociale, si determinad e3istenta unui stil romantic in mobilier, in imbracaminte etc1>n tim) ce clasicismul este un curent al ratiunii, romantismul e3alta sentimentul si &ante+ia1 ?atura )atrunde masi' in creaiile romantice, in 'reme ce )e clasicisti ii interesau numai caractarele umane1 @isul si e3otismul, interesul )entru taramuri inde)artate re)re+inta teme ale romantismului1 *cest curent in'ata scriitorii si )oatii sa se ins)ire din istoria nationala si din creatia &olclorica s)eci&ica tarii lor1Persona=ele romantice sunt eroi e3ce)tionali in im)re=urari e3ce)tionale, construite adesea )e )rinci)iul antite+ei si )utand e'olua )e )arcursul o)erei in ceea ce )ri'este trasaturile lor de caracter1 *st&el, )rinci)alele caracteristici ale romantismului dre)t curent literar )ot &i re+umate )rin:culti'area sensibilitatii si &ante+iei creatoare, com)le3itatea )ersonalitatii umane, e'a+iunea in trecut, istorie, 'is, contem)larea naturii in&atisata sub lumina culorii locale, interesul )entru &olclor, )re+enta unor )ersona=e )ro'enind din toate mediile sociale, eroii e3traordinari ai o)erelor e)ice &iind )usi sa actione+e in im)re=urari e3traordinare, totul &iind intr4o libertate de)lina de creatie1 :arii re)re+entanti internationali ai acestui curent, ?o'alis, J181 Aiec9, B1A1*1 .o&&mann, G1G1 BCron, P1B1 -$elleC, *1 8amartine, *1 de @ignC, @1 .ugo, G1 8eo)ardi, *1 Pus9in, :1

8ermonto', B1*1 Poe, *1 Petro&i, *1 :ic9ieDic+ au reali+at ade'arate caodo)ere ale literaturii romantice, in )ro+a sau in 'ersuri1 *semeni oricarui curent literar de o im)ortanta ma3ima in de+'oltarea ulterioara a )ro+ei si )oe+iilor, curentul romantic a a'ut un se& de scoala si un teoretician care a dat nastere acestui curent, l4a denumit si si4a sustinut o)inia in decursul intregii cariere artistice1 Pentru romantism, acest autor este @ictor .ugo (18E/41885,)oet si )ro+ator &rance+), care, in )re&ata dramei F,romDellF considera romantismul ca &iind o debarasare a limba=ului )oetic de tot ceea ce are legatura cu o sc$ema, o norma sau o lege si dand &rau liber imaginatiei si ins)iratiei creatorului1.ugo a&irma ca tocmai aceste legi ecli)sea+a ade'arata arta, care este )ura si neingradita1 ;egulile im)use de clasici nu mai sunt 'alabile, singura sursa ade'arata de ins)iratie &iind natura si doar legile ei &iind esenta o)erei romantice1 Fiecare subiect 'a a'ea o 'aloare unica si ire)etabila ce nu 'a mai &i dictata de legile nescrise ale )ro+odiei ci de su&letul si mintea creatorului1 -&aturile naturii 'or &i sursa de ins)iratie )rimordiala, iar &ictiunea autorului este singura ca)abila de a crea ade'arata arta, ade'aratul sentiement in inima cititorului1