Sunteți pe pagina 1din 6

Rezumat Un arbore cotit a fisurat ntr-un mod ciudat in timpul un test fara sarcina, dupa numai 20 min.

Patru fisuri au fost gasite la marginea gaurii de ungere. Folosind analiza mecanic, microstructural i metalurgic, cauza acestei avarii a fost identificata ca fiind for a de frecare e!cesiva cauzat de repararea i asamblarea necorespunztoare arborelui cotit.

1.Introducere "rborele cotit avariat era nou #model $%&'(, fiind montat pe motorul unui buldozer ')*-+,-.. %up o repara ie la carter, arborele cotit a fost montat pe motor si apoi s-au facut teste, fr nici o sarcin. 20de minunte mai t/rziu a aprut un zgomot neobinuit, iar testul a fost oprit n mod automat. " fost efectuat o dezansamblare pentru verificri si s-au descoperit patru fisuri, toate situ/ndu-se la marginea orificului de ungere de pe fusul palier 01 #Figura +(. 2ungimea fisurilor a fost de 3-4 mm. 5-a observat ca si cuzinetul 01 a fost serios avariat #Figura 2(. *aterialul antifrictiune de la interiorul cuzinetului a fost aproape n totalitate indepartat. 6umai mici portiune din acest material au ramas aleator pe suprafa a arborelui si a cuzinetului. )uloarea suprafa ei fusului palier 01 a fost modificata i s-au observant zone circulare albastre i negre, traversate de fisuri. 6ici o alt pagub nu a mai putut fi observata cu oc7iul liber.

Fig. +. 0lustrare sc7ematic a arborelui cotit i fisurilor din fusul palier numarul patru

Fig. 2. )uzinetul deteriorat

2. Analiz chimic " fost analizat un eantion prelevat din arborele cotit, confectionat din otel 80)r*n*o #'abelul +(. 0n urma analizelor s-a constatat un con inut de *n i *o cu putin mai mic decat cel nominal, insa acest lucru nu putea induce nici un efect grav asupra proprietatilor materialului.

3. Analiza metalurgica si teste de duritate %ou esantioane au fost prelevate din arbore9 unul a fost tiat vertical prin fisura, pentru a vedea traseul acesteia, iar celalalt a fost obtinut prin aplicarea unei sarcini progresive pe arbore, pana la ruperea acestuia si una dintre bucatile rezultate a fost folosita pentru analize metalografice. 'estele pentru microduritate au aratat c duritatea stratului superficial clit a fost redus datorit inclzirii e!cesive #Figura :(. 'ab. +. )ompozi ia c7imic a materialuilui arborelui cotit ) 5i *n 5 P 0,:4 0,2, 0,&: 0,0+ 0,02

)r +,+,

6i 0,0&

*o 0,+4

)u a;utorul unui microscop electronic 5--,0 au fost investigate microstructura materialului de baza si a celui de la suprafata fisurii. *icrostructura arborelui n centrul sec iunii a fost sorbitica #Fig. 8(. 0n stratul superficial dur, de apro!imativ :,2 mm grosime, structura a fost de martensit #Fig. -(. Unele sorbite calite pot fi vzute si n apropierea suprafa ei arborelui #Fig. 3(. %imensiunea grauntilor de martensita variaza de la mare la fin cu creterea distan ei de la suprafa a arborelui.

Fig. :. %istribu ia duritatii in stratul superficial al arborelui, pe directie radiala

Fig. 8. *icrostructura par ii centrale a arborelui

Fig. -. *icrostructura zonei de tranzitie

Fig. 3. *icrostructura stratului de la suprafa a arborelui

4. Analiza fractografica 5e observa fisurile s-au format in trei zone #Fig. ,(. Fiecare fisur a fost ini iat de la muc7ia orificiului de ungere i orientarea lor a fost in lungul arborelui. <le e!ista intr-o zon ngust de-a lungul suprafa ei arborelui. =ona a doua prezinta o mica nclina ie si o culoare estompata. =ona a treia este una larga, cu aceeai orientare ca si prima. *icroscopia arat c fiecare zon are propria caracteristic9 n prima zona conturul format din planul multi-alunecare #Fig. &(, zona a doua este una ad/ncit #Fig. 4( i zona a treia este una de rupere #Fig. +0(.

Fig. ,. 1ederea de ansamblu a suprafetei de rupere

Fig. &. Fisuri de alunecare

>ranula ia aproape de suprafa este mai mare dec/t cea din interiorul arborelui #Fig. ++(. Pe sec iunea transversal pe traseul fisurii se observa trei stadii #Fig. +2(. Prima etap, corespunzatoare primei zone, este o fisur dreapta, perpendiculara la suprafa a arborelui. "vea numai 0,0- mm lungime. " doua etap a fisurarii, de 0,3 mm lungime,este nclinat fa de prima etap cu apro!imativ 80?. "ceasta a fost dreapt de asemenea #fig. +:(. " treia etap, cu o fisura de apro!imativ :,2 mm lungime, i-a ntors orientarea sa la aceeai direc ie ca in prima etap. @n acest stadiu fisura are un curs in zig-zag i prezinta unele ramifica ii #Fig. +8(.

Fig. 4. 5uprafata de rupere cu adancituri

Fig. +0. >run i la limita fisurilor

5. Analiza procesului de avarie Frecarea e!cesiva s-a produs ntre suprafa a arborelui i cea a cuzinetului. @n conformitate cu acest lucru i combinat cu starea suprafetei arborelui i respectiv a cuzinetului, analiza s-a a!at pe frecare. <ste clar c gaura de ungere a arborelui a fost e!ecutata pe o maina de gurit. Prima i a cincea gaura au fost alese ca gauri de g7idare iar celelate trei au fost apoi pozitionate fata de ele. %up gurire alinierea a fost perturbat, astfel incat asamblarea arborelui nu s-a facut in conditii bune <ste un defect ascuns frecarea solid.

Un alt posibil motiv pentru frecarea neobinuit de mare ar putea fi proasta lubrifiere. 0nsa datorit faptului c toate fusurile paliere, cu e!ceptia celui distrus, sunt ntr-o situa ie bun, nu se poate vorbi in acest caz de o lubrifiere deficitar.

Fig. ++ 1aria ii ale dimensiunii grun ilor

Fig. +2. 'raiectoria fisurii

"sta nseamn c sistemul de ungere al motorului a functionat bine. 0n consecinta, fisurarea nu poate fi asociat cu lubrifierea deficitar. Pentru a rezuma, se poate deduce c principalul factor al fisurarii fusului palier a fost reparatia si monta;ul necorespunztor al motorului. %in cauza a;usta;elor necorespunztoare dintre fusul palier 01 si cuzinetul sau, a aparut o frecare e!cesiva. %in acest motiv, temperaturile fusului palier si ale cuzinetului au crescut rapid n timpul desfurrii testului. 'opirea alia;ului antifrictiune arat c temperatura a depasit de 300?). 5ub actiunea frecarii, materialul de sub suprafa trebuie s curga paralel cu forta de frecare #Fig. +-(.

Fig. +:. 1edere a primei i celei de-a doua etape a fisurii

Fig. +8. *icrostructura martensitica i a treia etap a fisurii

6. oncluzii +. "rborele cotit s-a fisurat sub actiunea tensiunilor tangentiale produse de frecarea e!cesiva dintre suprafa a fusului palier si cea a cuzinetului, cauzata de reparatia si monta;ul necorespunzator. 2. Frecarea poate provoca alunecari pe suprafe e, mai ales atunci c/nd temperatura merge p/n la niveluri critice. :. <!punerea la o temperatur de :00?) --00?) poate conduce la o fragilizare a otelului 80)r*n*o. 8. < posibil ca alia;ul antifrictiune topit din cuzinet sa fi produs fragilizarea fusului palier al arborelui cotit.

Fig. +-. 0lustrare sc7ematic a fortei de frecare ntre arbore i cuzinet i distribu ia tensiunilor tangentiale n arbore