Partea I INTRODUCERE N AT Capitolul 1 CE ESTE AT?

AT este o teorie a personalitatii si o metoda de psihoterapie care are n vedere o crestere si o schimbare personala . Aceasta este definitia propusa de Asociatia Internationala de Analiza Tranzactio nala1. De fapt, azi, AT reprezinta acest lucru si ceva n plus. ntre abordarile psi hologice, AT ocupa un loc privilegiat, prin profunzimea teoriei sale si marea va rietate a aplicatiilor. Ca teorie a personalitatii, AT ne arata cum sunt structurati oamenii din punct d e vedere psihologic. Pentru aceasta, AT utilizeaza un model format din trei part i: modelul starilor eului, care ne ajuta sa ntelegem cum functioneaza oamenii si cum si exprima personalitatea n termeni comportamentali. AT este, de asemenea, o teorie a comunicarii, a carei aplicare poate furniza o m etoda de analiza a sistemelor si organizatiilor. AT propune o teorie a dezvoltarii copilului. Conceptul de script explica cum sch emele de comportament din viata noastra actuala au luat nastere n copilarie. n int eriorul cadrului scriptului, AT furnizeaza explicatii despre modul n care continu am uneori sa reutilizam strategii din copilarie n viata adulta, chiar cnd acestea duc la rezultate dureroase sau infructuoase. n consecinta, AT propune o teorie a psihopatologiei. n domeniul aplicatiilor practice, AT propune un sistem terapeutic utilizat n trata mentul tuturor formelor de tulburari psihice, de la problemele vietii cotidiene pna la psihozele grave. Este o forma de terapie care poate servi indivizilor, gru purilor, cuplurilor si familiilor. n afara cmpului terapeutic, AT este utilizat n domeniul educational pentru a ajuta profesorii si elevii sa mentina o comunicare clara si sa evite sa se angajeze n c onfruntari sterile. Este deosebit de util pentru consiliere. AT este un instrument puternic n cadrul gestionarii, comunicarii si analizei orga nizatiilor. Printre numeroase alte aplicatii, notam utilizarea sa de catre lucratorii social i, politie, autoritatile responsabile de detinuti si eliberari conditionate si p reoti. AT poate servi, de asemenea, n orice domeniu n care ntelegerea indivizilor, relatii lor si comunicarii este importanta. Notiuni cheie n AT Exista cteva notiuni cheie care reprezinta fundamentul AT. Acestea servesc la dif erentierea AT de toate celelalte sisteme psihologice. Vom examina n capitolele ur matoare toate aceste idei n detaliu si le vom ilustra prin exemple. Iata-le nti n re zumat. Va propunem pur si simplu sa cititi aceasta parte, pentru a va familiariz a cu termenii si ideile generale. Modelul starilor eului (diagrama PAC) Notiunea cea mai importanta este reprezentata de modelul starilor eului. Starea eului este un ansamblu coerent de comportamente, gnduri si sentimente. Este manie ra noastra de a exprima un aspect al personalitatii noastre la un moment dat. Modelul indica trei stari distincte ale eului. Daca ma comport, daca gndesc si daca ma simt ca raspuns la ceea ce se ntmpla n jurul meu aici si acum, utiliznd toate resursele de care dispun ca adult, se spune ca ma aflu n starea eului de Adult. Uneori ma comport, gndesc si ma simt ntr-un fel copiat de la unul dintre parinti s au de la alta figura parentala. Cnd fac asta, se spune ca ma aflu n starea eului d e Parinte.

Alteori, se ntmpla sa revin la modelele de comportament, gndire si sentimente pe ca re le aveam cnd eram copil. Atunci se spune ca ma aflu n starea eului de Copil. Remarcati majusculele. Sunt utilizate mereu cnd vorbim despre starile eului (Pari nte, Adult, Copil). Cu litere mici, semnifica faptul ca vorbim de un parinte, un adult, sau un copil real. Modelul starilor eului este numit modelul PAC, dupa cele trei initiale. Cnd utilizam acest model al starilor eului, pentru a ntelege diferitele aspecte al e personalitatii, spunem ca este vorba despre analiza structurala. Tranzactii, stroke-uri, structurarea timpului Daca comunic cu voi, pot alege sa ma adresez voua plecnd de la oricare stare a eu lui si voi mi puteti raspunde din oricare stare a eului. Acest schimb de comunica re se numeste tranzactie. Utilizarea modelului starilor eului, pentru a analiza secventa tranzacti ilor, constituie analiza tranzactionala propriu-zisa. Am adaugat expresia propriu -zisa pentru a arata ca vorbim despre acest domeniu particular din AT si nu despr e AT n general. Atunci cnd tu si cu mine suntem ntr-o tranzactie, eu ti trimit un semnal ca te recunosc si tu mi napoiezi acest semnal. n limbaj AT, orice act de recunoastere se numeste stroke. Oamenii au nevoie de stroke-uri pentru a-si mentine nivelul de bunastare fizica si psihica. Cnd schimba tranzactii n doi sau n grup, oamenii si utilizeaza timpul n felur i diferite care pot fi enumerate si analizate. Aceasta constituie analiza struct urarii timpului. Script Fiecare dintre noi si-a scris n copilarie istoria vietii, cu un nceput, un mijloc si un sfrsit. Ne scriem intriga principala la nceputul vietii, cnd suntem nca mici s i cnd nu stim dect cteva cuvinte. Mai trziu, n copilarie, adaugam detalii acestei pov esti. Cea mai mare parte este scrisa pna la sapte ani. Poate fi revizuita din nou n perioada adolescentei. La vrsta adulta, n general, nu mai suntem constienti de povestea pe care a m scris-o; cu toate acestea, o vom trai cu siguranta n mod scrupulos. Fara a fi c onstienti, ne lansam n viata, astfel nct sa ajungem la scena finala pe care am deci s-o cnd eram mici. Aceasta poveste inconstienta a vietii noastre se numeste n AT script. Acest concept scriptul constituie, alaturi de starile eului, unul dintre pilonii AT si este deosebit de important n aplicatiile terapeutice. n analiza scr iptului, folosim conceptul de script pentru a ntelege cum ajung oamenii, inconsti ent, sa-si creeze probleme si ce pot face ca sa le rezolve. Desconsiderare, redefinire, simbioza Copilul mic ia decizia scriptului, deoarece aceasta reprezinta cea mai buna stra tegie pe care o poate elabora pentru a supravietui si a iesi din ceea ce i pare d eseori a fi o lume ostila. n starea eului de Copil, nca credem ca amenintarea imag inii lumii, pe care o avem de cnd eram copii, este o amenintare pentru satisfacer ea nevoilor noastre sau chiar pentru supravietuirea noastra. Ni se ntmpla uneori s a deformam realitatea n asa fel nct ea sa se potriveasca scriptului nostru. Cnd face m asta, se spune ca redefinim. Modalitatea noastra de a ne asigura ca lumea are aerul de a se potrivi c u scriptul nostru este de a neglija ntr-o maniera selectiva informatiile de care dispunem ntr-o situatie data. Fara a o dori constient, stergem aspectele situatie i care sunt n contradictie cu scriptul nostru. Acest lucru se numeste desconsider are. n cadrul mentinerii scriptului, intram n relatii adulte, care sunt o repet itie a relatiilor pe care le-am avut cu parintii nostri cnd eram copii si facem a

cest lucru fara sa ne dam seama. n aceasta situatie, unul dintre parteneri joaca rolul de Parinte sau Adult si celalalt pe cel de Copil. Ei functioneaza n doi ca si cnd ar avea doar trei din cele sase stari ale eului disponibile. O relatie de acest tip se numeste simbioza. Sentimente parazite, timbre si jocuri Ca si copii, putem remarca ca n familia nostra, anumite sentimente sunt ncurajate, n timp ce altele sunt interzise. Pentru a ne obtine stroke-urile, decidem sa sim tim doar sentimentele permise si aceasta decizie se ia n mod inconstient. Cnd ne j ucam scriptul n viata adulta, continuam sa mascam sentimentele autentice prin sen timentele care ne-au fost permise n copilarie. Aceste sentimente de substitutie p oarta numele de sentimente parazite. Daca traim un sentiment parazit, pe care l stocam, n loc sa-l exprimam ime diat, se spune ca noi colectionam timbre. Un joc este o secventa repetitiva de tranzactii n care cei doi parteneri traiesc sentimente parazite. El implica mereu o lovitura de teatru (comutare), u n moment n care jucatorii simt ca ceva neasteptat si dezagreabil s-a produs. Oame nii joaca jocuri fara a fi constienti. Autonomia Pentru a realiza plenar potentialul nostru de adult, avem nevoie sa punem n lumin a strategiile pe care le-am elaborat, copii fiind, pentru a face fata vietii. Cnd ntelegem ca aceste strategii nu mai sunt eficiente pentru noi, avem nevoie sa le nlocuim cu altele noi. n limbaj AT, avem nevoie sa iesim din script si sa cstigam autonomia. Instrumentele AT ajuta oamenii pentru a obtine aceasta autonomie, ale ca rei componente sunt constiinta clara, spontaneitatea si capacitatea de a fi inti m si care permite fiecaruia sa-si utilizeze toate resursele de adult pentru a re zolva problemele. Filozofia AT AT se bazeaza pe un numar de principii filozofice, care sunt afirmatii p rivind oamenii, viata si obiectivele (scopul) schimbarii2. Iata-le: Oamenii sunt OK. Toti oamenii au capacitatea de a gndi. Oamenii decid asupra destinului lor si aceste decizii pot fi schimbate. Din aceste principii decurg doua principii de baza ale practicii AT: Metoda contractuala Comunicarea directa Oamenii sunt OK Postulatul fundamental n AT este ca oamenii sunt OK. Ceea ce semnifica faptul ca noi avem valoare, importanta si demnitate ca persoane. Eu ma accept ca persoana si va accept ca persoane. Este o afirmatie c are priveste esenta persoanei mai degraba dect comportamentul sau (a fi, mai degr aba dect a face). Se poate ntmpla uneori sa nu-mi placa ceea ce faceti, dar voi accepta mere u ceea ce sunteti. Esenta voastra umana este OK pentru mine, chiar daca uneori c omportamentul vostru nu este. Nu va sunt superior si voi nu-mi sunteti superiori: ca persoane, suntem la acelasi nivel. Acest lucru ramne adevarat, chiar daca ceea ce facem este difer it, chiar daca nu avem aceeasi vrsta, aceeasi rasa sau religie.

Toti oamenii au capacitatea de a gndi Toti oamenii, cu exceptia celor cu leziuni cerebrale grave, au capacitatea de a gndi. n consecinta, este responsabilitatea fiecaruia de a decide ce vrea n viata. F iecare individ, n cele din urma, va trebui sa suporte consecintele deciziilor sal e. Modelul decizional Tu si eu suntem OK. Ni se ntmpla uneori sa nu adoptam un comportament OK. n acest caz, adoptam strategii decise n copilarie. Aceste strategii reprezinta ce am gasit mai bun ca si copii, pentru a su pravietui si a obtine ceea ce dorim de la o lume care ne pare ostila. Ca adulti , reluam aceste scheme din cnd n cnd, chiar daca rezultatele sunt dureroase si ster ile. Chiar si atunci cnd eram copii, parintii nostri nu puteau face dect sa ne educe ntr-un anumit fel. Puteau, fara dubiu, sa exercite presiuni puternice asupr a noastra, dar noi suntem cei care am luat deciziile de a ne supune acestor pres iuni, de a ne revolta mpotriva lor sau de a nu tine cont de ele. Acelasi lucru se ntmpla si cnd suntem adulti. Ceilalti sau mediul nu ne pot f ace sa simtim sau sa ne comportam ntr-un anume fel. Ei pot exercita presiuni asup ra noastra, dar este mereu decizia noastra personala de a le ceda; noi suntem re sponsabili de propriile noastre sentimente si comportamente. De fiecare data cnd luam o decizie, putem sa o schimbam ulterior. Este ad evarat si n ceea ce priveste deciziile precoce pe care le-am luat despre noi si d espre lume daca unele dintre ele duc la rezultate dezagreabile n viata adulta put em sa ne ntoarcem la ele si sa le nlocuim cu altele noi, mai adaptate. Deci, oamenii se pot schimba. Putem obtine schimbarea nu doar ntelegnd vec hile noastre scheme de comportament, dar si lund decizia a le schimba n maniera ac tiva si schimbarile pe care le obtinem pot fi cu adevarat reale si durabile. Metoda contractuala Daca tu esti practician AT si eu sunt clientul tau, noi ne luam mpreuna responsab ilitatea de a duce la bun sfrsit schimbarea pe care o doresc. Aceasta pleaca de l a principiul ca tu si cu mine suntem ntr-o relatie de la egal la egal, nu este ob ligatia ta sa-mi faci ceva si nici eu nu vin la tine n speranta ca tu vei face to tul pentru mine. n masura n care amndoi facem parte dintr-un proces de schimbare, este impor tant ca amndoi sa stim cum este repartizata sarcina si n consecinta ncheiem un cont ract. Acest contract reprezinta declararea responsabilitatii partilor. Ca si c lient, spun ce vreau sa schimb si ce sunt gata sa fac pentru aceasta schimbare, iar tu, ca practician, vei confirma ca esti gata sa lucrezi cu mine pentru asta. Te vei angaja sa utilizezi ct mai bine competenta ta profesionala si-mi vei spun e ce compensatie doresti n schimbul serviciului tau. Comunicarea directa Eric Berne insista ca att clientul, ct si terapeutul, trebuie sa aiba toate inform atiile despre ceea ce s-a petrecut n lucrul lor comun. Acest lucru decurge din pr incipiul conform caruia oamenii sunt OK si ca toti oamenii au capacitatea de a gn di. n practica AT, clientul are acces la dosarul sau si terapeutul si ncurajeaz a clientul sa cunoasca AT, ceea ce nseamna ca si clientul are parte egala n proces ul schimbarii. Pentru a facilita comunicarea, ideile din AT sunt exprimate ntr-un limbaj simplu: n locul cuvintelor lungi, derivate din latina sau greaca, pe care le gas

im frecvent n alte ramuri ale psihologiei, AT vorbeste n termenii obisnuiti: Parin te, Adult, Copil, joc, script, stroke. Unele persoane pot deduce ca acest limbaj simplu acopera o gndire superfi ciala: acestia se nsala. Chiar daca AT utilizeaza un limbaj simplu, este o teorie profunda si minutios gndita. Partea a II-a REPREZENTAREA PERSONALITATII Modelul starilor eului Capitolul 2 MODELUL STARILOR EULUI Evocati ultimile douazeci si patru de ore din viata voastra. Au existat momente n aceasta perioada cnd ati actionat, gndit, simtit exact ca atunci cnd erati copii? Au existat alte momente n care v-ati comportat, gndit, simtit ntr-o maniera copiata de la parinti sau de la alte persoane care au jucat pentru voi rolul de parinte? Au existat si alte ocazii n care comportamentul, gndurile si sentimentele voastre au fost pur si simplu o reactie imediata la ceea ce s-a ntmplat n jurul vos tru n acel moment? n aceste momente, ati reactionat ca adultul care sunteti azi, f ara a recadea n copilaria voastra. ?Acum, luati-va timp pentru a nota cel putin un exemplu din fiecare din aceste t rei modele de a va comporta, gndi, simti pe care vi le-ati amintit din aceste ult ime douazeci si patru de ore.?

Ati facut primul vostru exercitiu, servindu-va de modelul starilor eului. Sa examinam asta. Ati trecut n revista trei metode diferite de a fi, fiec are constnd dintr-un ansamblu de comportamente, de gnduri si sentimente. Ct timp ma comport, gndesc si simt ca atunci cnd eram copil, se spune ca su nt n starea eului de Copil. Ct timp ma comport, gndesc si simt ntr-o maniera copiata de la parintii mei sau de la alte figuri parentale, se spune ca sunt n starea eului de Parinte. Si ct timp ma comport, gndesc si simt ntr-o maniera care este o reactie ime diata aici si acum, la evenimentele care se produc n jurul meu, utilizndu-mi capac itatile mele adulte, se spune ca sunt n starea eului de Adult. n practica AT cotidiana, spunem pur si simplu: eu sunt n Copil , n Parinte , n t . Punnd cele trei stari ale eului mpreuna, obtinem reprezentarea personalita tii prin modelul starilor eului, model care reprezinta inima teoriei AT. S-a con venit sa fie reprezentate sub forma a trei cercuri suprapuse (Figura 2.1). Deoarece facem frecvent referiri la aceste trei stari ale eului prin ini tialele lor, aceasta diagrama se mai numeste si diagrama PAC. Versiunea de baza a diagramei, n care cercurile starilor eului nu sunt su bdivizate, poarta numele de diagrama structurala de ordinul I. Vom descoperi dia grama de ordinul II n detaliu, ntr-un alt capitol. Procesul de analiza a personalitatii n termeni de stari ale eului poarta numele de analiza structurala1. Exemple de schimbari ale starilor eului Jane merge cu masina pe o strada cu circulatie mare. n fiecare secunda, ea observ a pozitia si viteza masinilor din jur. Este atenta la panourile de semnalizare, pastreaza controlul masinii si se adapteaza la tot ceea ce se ntmpla n jurul ei. n a cest moment, este n starea eului de Adult. Apoi, un alt sofer o depaseste si i taie brusc calea. Pentru o fractiune de secun

da, lui Jane i este frica sa nu-l loveasca. Arunca o privire n oglinda retrovizoar e, vede ca nu este nimeni n spate si ncetineste usor, astfel nct coliziunea este evi tata. n tot acest timp, ea a ramas n starea eului de Adult. Sentimentul de teama a fost potrivit situatiei periculoase de moment, ajutndu-i corpul sa aiba reactii mai rapide, pentru a evita coliziunea. Apoi, celalalt sofer disparnd, Jane scutura capul si strnge buzele cu un aer dezap robator. Se ntoarce spre pasagerul sau si spune: Nu ar trebui sa li se permita sof erilor de acest gen sa conduca! . n acest moment, Jane a trecut n starea eului de Pa rinte. Mica fiind, era asezata deseori lnga tatal sau cnd acesta conducea si l obse rvase n timp ce si manifesta dezaprobarea vaznd alti soferi care faceau erori: el si scutura capul si si strngea buzele, exact n acelasi fel.

Un minut sau doua mai trziu, Jane parcheaza si se ndreapta spre bi rou. Privindu-si ceasul, realizeaza ca, din cauza traficului intens, a ntrziat la n tlnirea cu sefa ei. Inima i-a stat n loc si pentru o clipa este cuprinsa de panica . A intrat acum n starea eului de Copil. A rennodat vechile amintiri, de cnd ajunge a trziu la scoala si se temea de pedeapsa pe care si imagina ca profesoara i-ar fi aplicat-o. Sentimentul sau de panica este o reactie la aceste amintiri vechi si nu la ceva ce i se poate ntmpla acum. n acest moment, Jane nu este constienta ca traieste o scena din copilarie. Daca a ti ntreba-o: Aceasta situatie ti aminteste de copilarie? , se poate ntmpla una din urma toarele doua situatii: sau si aminteste aceasta scena veche din clasa, n mod const ient sau a ngropat adnc aceste amintiri dureroase si profunde si nu si le amintest e imediat. i va lua probabil mai mult timp, poate chiar va face terapie, pentru a -si aduce n constiinta aceste amintiri ndepartate. n timpul n care retraieste gndurile si sentimentele din copilarie, Jane are comport amentele pe care le-a avut acum att de lung timp n urma, la scoala: inima i bate pu ternic, duce mna la gura, ochii i se maresc si transpira usor. Apoi, dupa cteva minute, Jane si revine: Ei, stai putin, de ce mi-e frica? Sefa mea este o femeie de bun simt si va ntelege de ce am ntrziat. Oricum, putem recupera t impul pierdut lund putin din pauza de cafea. Jane a revenit n starea de Adult. Pasa gerul o vede detensionndu-se si lundu-si mna de la gura. Figura i se lumineaza si rd e. Rsul sau este al femeii adulte si este diferit de cotcodacitul nervos al fetit ei speriate. ?nainte de a continua, reveniti la exemplele pe care le-ati notat cnd ati fost n Co pil, Parinte si Adult n ultimele douazeci si patru de ore. Starea eului de Copil Evocati fiecare data cnd ati fost n starea eului de Copil. Notati sentimentele pe care le-ati ncercat. Va poate ajuta daca rejucati scena. Notati apoi ce ati gndit. Puteti avea acces mai usor la gndurile din Copil, ntrebndu -va: Ce-mi spuneam n cap? . Cautati ceea ce va spuneati despre voi, despre altii si despre lume n general. Ultimul punct: notati cum va comportati cnd sunteti n starea de Copil. O modalitat e buna consta n a juca voi nsiva rolul de Copil n fata unei oglinzi. Verificati dac a aceste sentimente, gnduri si comportamente sunt repetitia sentimentelor, gnduril or si comportamentelor pe care le-ati avut cnd erati copil. Ce vrsta aveati n fieca re din aceste situatii? Starea eului de Parinte n mod similar, notati ansamblul asociat de sentimente, gnduri si comportamente din fiecare exemplu n care ati fost n starea de Parinte. nca o data, rejucati scena da ca o doriti. Puteti sa aveti acces la gndurile din Parinte, ntrebndu-va: Ce i aud pe mama si pe ta ta, spunndu-mi n cap? . Sau poate ca vocea pe care o auziti apartine unui alt membru al familiei: matusa, unchi, bunic sau chiar un profesor.

Verificati daca, n momentele cnd va aflati n Parinte, copiati comportamentele, gndur ile si sentimentele parintilor sau ale altor figuri parentale. Va va fi cu sigur anta usor sa identificati persoana pe care o copiati n fiecare caz. Starea eului de Adult n sfrsit, notati ansamblul de comportamente, gnduri si sentimente pe care le-ati id entificat n momentele cnd erati n Adult. Pentru a distinge Adultul de Parinte si de Copil, ntrebati-va: Acest comportament, acest gnd sau acest sentiment a fost o maniera potrivita pentru un adult de a re actiona la ceea ce s-a ntmplat n acel moment? Daca raspunsul este da , atunci considera ti-l ca pe un raspuns Adult.? Poate veti observa ca, pentru momentele n care erati n Adult, veti nota comportame nte si gnduri, dar nu si sentimente. Cel mai frecvent, stim sa abordam realitatea de azi n mod eficient fara sentimente. Cu toate acestea, avem capacitatea de a s imti emotii n momentele n care suntem n Adult. Cum puteti face diferenta dintre sentimentele din Adult si cele din Copil ? Sent imentele din Adult sunt un raspuns adecvat la situatia imediata. Amintiti-va mom entul n care lui Jane i-a fost frica atunci cnd masina i-a taiat calea n mod pericu los, emotia sa i-a accelerat reactiile si a ajutat-o sa evite accidentul. Daca este prima data cnd ntlniti notiunea de stari ale eului, poate ezitati sa recu noasteti daca anumite gnduri, sentimente sau comportamente apartin Adultului, Par intelui sau Copilului. Daca este asa, nu va nelinistiti. La sfrsitul lecturii, fa cnd exercitiile, veti avea numeroase ocazii de a va perfectiona acesta aptitudine importanta, de a diferentia starile eului. Pentru a avea o personalitate sanatoasa si echilibrata, avem nevoie de toate cel e trei stari ale eului. Avem nevoie de Adult pentru a rezolva problemele aici si acum si pentru a aborda viata ntr-o maniera adaptata si eficienta. Pentru a fi n armonie cu societatea, avem nevoie de ansamblul de reguli din Parinte. Iar n Copi l gasim spontaneitatea, creativitatea si intuitia de care ne bucuram cnd eram cop ii.

Definitia starilor eului

Eric Berne definea starea eului ca un ansamblu constant de gnduri si trairi, dire ct asociat unui ansamblu corespunzator de comportamente2. El a ales aceste cuvinte intentionat si acest lucru merita efortul de a clarific a ce nseamna aceasta definitie. n primul rnd, Berne spune ca fiecare stare a eului se defineste printr-o combinatie de sentimente si de trairi care se manifesta n m od constant mpreuna. De exemplu, cnd Jane a realizat ca a ntrziat la ntlnirea sa, a nc put sa retraiasca amintirile n care se temea ca va fi pedepsita. n acelasi timp, s e simtea panicata. Daca ati ntreba-o, ar confirma ca, retraind aceasta experienta din copilarie, de fiecare data traieste n acelasi timp si emotiile din copilarie . Toate amintirile pe care Jane le are n legatura cu experientele din copilarie s i sentimentele care le nsotesc sunt definite ca apartinnd starii eului de Copil. Apoi, Berne spune despre comportamentele tipice fiecarei stari a eului ca aceste a apar mereu mpreuna. Daca o observ pe Jane un timp, voi putea confirma ca ea man ifesta trei ansambluri distincte de semnale comportamentale. Un ansamblu definit Adult, un altul Parinte si un altul Copil. Semnalele care compun fiecare ansamb lu apar mpreuna de fiecare data si exista o diferenta marcanta ntre un ansamblu si altul. De exemplu, cnd Jane deschide ochii, ncepe sa transpire usor si bataile inimii se

accelereaza, este de prevazut ca si va duce mna la gura. Aceste semnale compun o p arte dintr-un ansamblu care este definit ca starea eului de Copil a lui Jane. Da ca as observa-o un timp, as putea nota o multitudine de alte comportamente care ar apartine acestui ansamblu. De exemplu, si va nclina capul si si va misca picioar ele. Daca vorbeste, vocea sa va avea o intonatie mai nalta si va tremura. As putea continua sa fac o lista de acest gen, n ceea ce priveste comportamentele care denota n mod constant starile eului de Parinte si Adult ale lui Jane. Sa revenim la definitia lui Berne, pentru a pune n lumina expresia direct asociat unui . Dupa el, n timp ce sunt n contact cu sentimentele si trairile care definesc o stare a eului anume, manifest n mod egal comportamente care definesc aceasta sta re a eului. De exemplu, n timp ce Jane retraieste amintirile din copilarie, cnd ntrz ia la scoala si cnd resimtea panica pe care o simtea atunci, ea prezinta de aseme nea un ansamblu de comportamente pe care le manifesta n copilarie. Aceste comport amente sunt direct asociate sentimentelor si trairilor sale si toate releva Copi lul sau. Interesul pentru modelul starilor eului este ca acesta ne permite sa stabilim re latii fiabile ntre comportamente, trairi si sentimente. Daca voi ma vedeti manife stnd ansamblul coerent de comportamente care releva Copilul meu, puteti presupune , fara riscul de a va nsela, ca retraiesc experiente si sentimente din copilaria mea. Daca vedeti ca acest comportament se schimba, ca ncep sa emit semnale care d efinesc Adultul meu, puteti deduce n mod rezonabil ca trairile si sentimentele me le sunt acelea ale unui adult, care reactioneaza aici si acum. Cnd comportamentel e mele exterioare par copiate dupa acelea ale parintilor mei, puteti spune ca in terior retraiesc sentimente si experiente pe care le-am copiat de la ei. ?Reveniti acum asupra exemplelor pe care le-ati notat n legatura cu Copilul vostr u, Parintele vostru si Adultul vostru n timpul ultimelor douazeci si patru de ore . Verificati daca sentimentele si gndurile pe care le-ati notat din Copil formeaza pentru voi un ansamblu coerent si concordant. Verificati, de asemenea, daca comportamentele pe care le-ati notat pentru Copilu l vostru formeaza un ansamblu coerent. Verificati daca aceste comportamente din Copil sunt asociate ntr-o maniera consta nta sentimentelor si gndurilor Copilului vostru. Urmati aceste trei etape pentru comportamentele, gndurile si sentimentele Parinte lui si Adultului vostru. Comparati cele trei ansambluri de comportamente, gnduri si sentimente pe care leati notat ca definitorii pentru cele trei stari ale eului vostru. Verificati dac a cele trei ansambluri sunt n mod clar distincte unul de altul.? Distinctiile ntre starile eului sunt reale? Facnd exercitiile din acest capitol, ati putut verifica pna aici daca prop riile voastre sentimente, gnduri si comportamente concorda cu modalitatea indicat a n diagrama starilor eului. Dar n ce fel aceasta diagrama se aplica oamenilor n ge neral? Pentru a aduna elementele necesare, avem nevoie sa utilizam metode de ob servatie care sa elimine pe ct se poate ideile preconcepute ale observatorului. T rebuie sa analizam rezultatele ntr-un mod care sa ne permita sa judecam daca aces tea sunt sau nu rezultatul hazardului. O data ce am ales metodele potrivite obse rvatiei si analizei, le vom putea utiliza pentru a aprofunda doua ntrebari: (1) Oamenii manifesta trei ansambluri coerente si clar diferite de comportam ente care corespund definitiei noastre privind starile eului? (2) Trairile si sentimentele pe care oamenii le raporteaza sunt legate de an samblul comportamental ntr-o maniera conforma cu ceea ce putem astepta de la diag rama? Exista acum un ansamblu substantial de observatii pentru a sustine un raspuns po zitiv la aceste doua ntrebari. Mai multe informatii puteti afla din bibliografia aferenta acestui capitol3.

Starile eului, supraeul, eul si idul Tripla diviziune a personalitatii din diagrama starilor eului ne amintes te o alta schema n trei parti: cele trei compartimente psihice , a caror existenta a fost propusa de Sigmund Freud: supraeul, eul si idul. Este evident ca cele doua scheme sunt similare. La prima vedere, Parinte le seamana cu supraeul, care observa si judeca, ordoneaza, corecteaza si ameninta . Adultul prezinta similaritati cu eul, care testeaza realitatea. Copilul are aer ul de a semana cu idul, sediul pulsiunilor si instinctelor necenzurate. Aceasta asemanare ntre cele doua modele nu este uimitoare, dat fiind ca B erne a avut o formatie de analist freudian. Dar unii comentatori merg mai depart e si spun ca Parintele, Adultul si Copilul lui Berne nu sunt dect versiuni banali zate ale celor trei compartimente psihice ale lui Freud. Aici se nseala, deoarece Berne, n primele sale scrieri, a aratat foarte minutios diferenta existenta ntre modelul sau si cel al lui Freud. n primul rnd si cel mai important, Parintele, Adultul si Copilul sunt defi nite n termeni de semne comportamentale observabile. Supraeul, eul si idul nu sun t dect concepte pur teoretice. Nu puteti, privindu-ma si ascultndu-ma, sa decideti daca sunt sau nu n supraeu . Dar puteti, observndu-ma, sa judecati daca sunt n Parint e. Apoi, starile eului desemneaza persoane avnd o identitate anume, pe cta vr eme cele trei componente psihice ale lui Freud sunt generale. Cnd o persoana se a fla n Parinte, nu se comporta ntr-o maniera generala definita ca parentala ; ea rejoa ca comportamente, sentimente si gnduri ale unuia dintre parinti sau ale unei figu ri parentale. Cnd este n Copil, nu se va comporta pur si simplu ntr-o maniera infant ila ; va reproduce comportamente pe care le avea n copilarie, ct si sentimentele si gndurile asociate. Parintele, Adultul si Copilul nglobeaza fiecare influentele emanate din s upraeu, eu si id. Berne a aratat ca o persoana n Parinte va reproduce comportament ul global al tatalui sau, al mamei sale, inclusiv inhibitiile, rationamentele si pulsiunile sale . n acelasi mod, starile eului de Adult si Copil implica propriile lor inhibitii, rationamente si pulsiuni. Berne a plecat de la modelul lui Freud si a adoptat notiunea de stare a eului de la Paul Federn, adica stari distincte n care eul se manifesta la un mome nt dat. Mai trziu le-a clasificat n trei stari ale eului, observabile prin comport ament, pe care le-a numit Parinte, Adult si Copil. Modelul lui Freud si diagrama starilor eului nu se suprapun si nu sunt a celasi lucru, dar nu se contrazic; sunt pur si simplu doua modalitati diferite d e a prezenta personalitatea4. Starile eului sunt cuvinte, nu obiecte Nu puteti pune o stare a eului ntr-o roaba si nici nu puteti sa o cntariti sau sa o atingeti. Nu puteti sa o gasiti n nici o parte a corpului sau a creieru lui si aceasta deoarece starea eului nu e un obiect, ci un termen pe care-l folo sim pentru a desemna un ansamblu de fenomene, adica un ansamblu asociat de senti mente, gnduri si comportamente. n acelasi fel, Parintele, Adultul si Copilul nu su nt lucruri: sunt denumiri care servesc diferentierii celor trei ansambluri difer ite de gnduri, sentimente si comportamente pe care le-am discutat n acest capitol. Deseori, n practica AT, oamenii vorbesc despre starile