Sunteți pe pagina 1din 23

CONCLUZII SI INVATAMINTE MILITARE REZULTATE DIN RAZBOAIELE LOCALE DESFASURATE DUPA CEL DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

1. Razboaiele locale si mutatiile produse in arta militara dupa razboiul al doilea mondial 2. Concluzii si invataminte pe plan militar rezultate din razboaiele din Vietnam, arabo-israeliene, din Malvine si din Golf. 1. Razboaiele locale si mutatiile produse in arta militara dupa razboiul al doilea mondial Razboiul al doilea mondial a constituit prin proportiile sale nemaiintalnite pana atunci in istorie, un cataclism care a zdruncinat din temelii omenirea. Amintirea lui a ramas atat de puternica incat si-a intins aripa asupra a jumatate de secol de istorie contemporana. ar, in istoria contemporana, epoca de dupa 1!"#, epoca postbelica este foarte departe de spiritul pacific. $nele surse documentare precizeaza ca, numai intre 1!"#-1!%! in lume au avut loc 1&% de razboaie, in care au fost ucisi 2& milioane de oameni, iar in urmatorii ani, alte si alte razboaie, de mai mica sau mai mare anver'ura au sporit carna'iul si au produs noi si inspaimantatoare distru'eri materiale. Raportand aceste razboaie la razboiul al doilea mondial le denumim locale, nici unul dintre ele nedevenind planetar. (otusi, punand la un loc mortii, pa'ubele materiale, armamentul folosit, urmarile in plan uman si teritorial ale tuturor razboaielor si crizelor de dupa 1!"#, vom ajun'e imediat la proportiile unui dezastru ec)ivalent cu cel provocat de o confla'ratie mondiala. $n razboi care a durat jumatate de secol si caruia manualele de istorie ii zic pace. *e+iconul militar din 1!%,, la fel ca cel din 1!!", defineste razboiul local, ca - un tip de razboi in care teatrul de actiuni militare este limitat din punct de vedere geografic (la o tara, zona sau regiune), iar mijloacele de lupta folosite sunt cele clasice.. /storia artei militare analizeaza indeosebi mutatiile produse in arta militara, reflectate de razboaiele locale, precum si factorii principali care au determinat aceste mutatii, tra'and concluzii si invataminte pentru 'andirea militara, in 'eneral si a celei de anticipatie, in special. 1.1. Cauzele razboaielor lo ale Aceste cauze sunt multiple si comple+e, fiind de natura politica, economica, sociala, nationala, teritoriala, reli'ioasa, militara etc., de cele mai multe ori e+istand

insa, o impletire a elementelor aratate mai sus. Cauzele de ordin politic sunt atat de politica interna, cat si e+terna, a statului an'ajat in razboi 0 contradictiile dintre 'ruparile politice interne, care au devenit anta'oniste, au dus de nenumarate ori la ciocniri armate si tot de nenumarate ori aceste ciocniri au determinat amestec din afara pentru sprijinirea uneia sau alteia din parti. 1olitica sferelor de influenta, a )e'emonismului politic declanseaza interventii militare atunci cand interesele unor mari puteri sunt -lezate. in perimetrul lor de influenta. e multe ori ciocnirile militare determinate de anumite cauze politice au imbracat un caracter ideolo'ic pe fondul contradictiilor dintre cele doua sisteme sociale opuse. 2+emple3 razboaiele civile din Cipru 4decembrie 1!5& 0 au'ust 1!5"6 si din 7emen 425 decembrie 1!51 0 mai 1!8,6. Cauzele de ordin economic e+prima tendinta marilor puteri de a e+ploata bo'atiile naturale din tarile mai putin dezvoltate si aservite lor, iar lupta pentru apararea si conservarea acestor bo'atii determina interventii militare care nu se lasa mult asteptate. ar razboaiele locale de acest 'en prezinta si alt aspect3 tendinta de a controla importante cai de comunicatie, maritime indeosebi, spre zonele de e+ploatare ale bo'atiilor naturale si razboiul contra unor puncte -c)eie. de pe aceste comunicatii. $n e+emplu edificator este interventia an'lo-franceza in zona Canalului de 9uez, in 1!#5, dupa ce 2'iptul a declarat nationalizarea lui. Cauzele de ordin social duc de re'ula la razboaie civile, in care fortele populare, pe baza unui lar' front de actiune , cauta sa inlature conducerile reactionare, dictatoriale si sa instaureze re'imuri de democratie 4Guatemala, :icara'ua, 9alvador6. Cauze de ordin national, etnic determina razboaie de eliberare nationala impotriva asupririi straine. Aceste razboaie au caracterizat perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial si au dus la prabusirea sistemului colonial. Razboaiele de eliberare nationala s-au bucurat si se bucura de sprijinul tarilor si al fortelor pro'resiste si democratice de pretutindeni. Cele mai caracteristice au fost in Al'eria, Vietnam, An'ola, Mozambic, R)odezia 4;imbab<e6. Cauzele de ordin teritorial au dus la razboaie locale numeroase, la ori'inea lor stand tot sec)elele colonialismului, care a impartit continente si a creat diferite state nu pe principiul etnic-national, ci pe principiul colonial. /n aceasta situatie se 'aseste indeosebi Africa. Astfel de razboaie au avut loc intre 2tiopia si 9omalia, intre /srael si tarile arabe vecine, intre /ra= si /ran, intre Grecia si (urcia. Caracteristic acestor razboaie au fost rezultatele nedecise, dovedindu-se odata mai mult ca razboaiele nu rezolva conflictele dintre state, ci mai rau le amplifica. 9in'ura solutie 0 tratativele pasnice si libera ale'ere a populatiei de pe teritoriul disputat. Cauzele de ordin religios-tribal semnifica 'radul de inapoiere a tarilor in care acestea se produc, dar in acelasi timp si amestecul strain, care se situeaza de o parte sau de alta a adversarilor. Astfel de razboaie au avut loc in *iban, :i'eria, /ndia 4pana la obtinerea independentei6, Con'o, Ruanda etc. Cauzele de ordin militar ale unor razboaie locale se 'asesc in conceptiile strate'ice ale unor state mari de a se mentine sau de a se instala in zone 'eo'rafice de mare

importanta strate'ica, din care sa controleze teritoriul prezumtivului adversar. 2+emplele ne sunt oferite de razboaiele din Coreea si Vietnam, unde pozitiile peninsulare ale acestor tari au influentat considerabil optiunile strate'ice ale 9.$.A. si $.R.9.9. :umai din succinta enumerare a unor cauze ale razboaielor locale actuale rezulta ca acestea sunt comple+e si multiple. 1.!. Ti"olo#ia razboaielor lo ale Cu toate ca fiecare razboi local are, de re'ula, unele particularitati se poate face o clasificare a lor, avand in vedere cateva criterii. Acestea ar putea fi3

criteriul social-politic si natura scopurilor urmarite de fortele participante , in raport de care razboaiele locale pot fi razboaie drepte sau nedrepte, razboaie de eliberare nationala, razboaie de emancipare sociala etc.> amploarea razboiului local, cand poate fi vorba de razboaie intre doua state ale unei re'iuni 'eo'rafice, razboaie intre unul sau mai multe state ale unei re'iuni 'eo'rafice, razboaie intre unul sau mai multe state din re'iuni diferite ale 'lobului, razboaie in interiorul acelorasi tari, unde se pot incadra unele razboaie civile> gradul de profesionalizare al fortelor care se confrunta, acestea putand fi razboaie duse de armate re'ulate, razboaie cu forte nere'ulate, razboaie purtate impreuna 4adica de unele cate'orii de forte din datele mentionate anterior6, razboaie duse de forte mercenare etc.> nivelul tehnologic al armamentelor si tehnicii militare folosite, cand razboaiele pot fi purtate cu mijloace clasice cu putere distructiva redusa sau mare, cu mijloace de lupta perfectionate sau foarte perfectionate 4-armele inteli'ente., armele c)imice, biolo'ice6, precum si intentia, uneori, a utilizarii armei nucleare si, respectiv, probabilitatea transformarii unor razboaie locale in razboaie nucleare> durata de desfasurare a razboaielor locale, cand se pot intalni razboaie de scurta durata 4de ordinul a catorva zile, saptamani sau luni 0 'en -razboaie ful'er.6, sau razboaie de lun'a durata, care se pot intinde pe cativa ani, transformandu-se in razboaie de uzura.

1ornind de la aceste criterii, constatam ca razboaiele locale s-au dus intre tari mici si mari puteri sau superputeri din aceeasi zona 'eo'rafica sau din zone diferite, intre state incadrate in diferite blocuri politico-militare, intre tari nealiniate, intre tari cu nivel scazut de dezvoltare economica si state puternic industrializate, intre state cu aceeasi ideolo'ie, dar si cu ideolo'ii diferite. Au fost, de asemenea, razboaie locale care au avut si caracter de coalitie cu o durata relativ mare, depasind uneori cativa ani de zile 4razboaiele din /ndoc)ina, Vietnam, dintre /ran si /ra= 41!%,-1!%%6, din fosta /u'oslavie6. /n ceea ce priveste cantitatea si calitatea fortelor si mijloacelor folosite in o serie de razboaie locale, ar fi de retinut ca in Al'eria, francezii au folosit circa #,, mii militari, sprijiniti de 2?& din aviatie si 1?2

din flota marina militara> in Vietnam, in 1!5!, 9.$.A. a utilizat peste 5,, mii militari plus trupele aliatilor, totalizand circa 1,# milioane de oameni, aceste efective fiind sprijinite de 5,@ din fortele aeriene militare de lupta americane, !,@ din aviatia militara de transport si 5,@ din fortele maritime militare. 1.$. Mu%a%iile "ro&u'e i( ar%a )ili%ara 'i re*le %area lor i( razboaiele lo ale Razboaiele locale au reflectat importante mutatii in teoria artei militare ce s-au manifestat in cadrul functiilor si principiilor strate'ice, componentelor domeniilor operativ si tactic. Analiza mutatiilor produse trebuie sa tina seama de tipurile razboaielor, deoarece intr-un fel s-au manifestat acestea in razboaiele de tip clasic si in alt fel in cele de tip popular. 1rincipalii factori determinanti ai mutatiilor in arta militara tin de revolutia stiintifico-te)nica contemporana si de procesele revolutionare, politice, sociale si nationale. Marile realizari obtinute in stiinta si te)nica, indeosebi de statele dezvoltate au avut repercusiuni directe in domeniul militar, indeosebi in directii principale3 0 in producerea si stocarea armelor de nimicire in masa 4nucleara, termonucleara, cu neutroni, c)imica, biolo'ica6> 0 in perfectionarea armamentului si mijloacelor conventionale, a cresterii posibilitatilor de lovire la mare distanta 4arma rac)eta, aviatia de toate tipurile, elicopterele, artileria cu bataie mare, te)nica blindata6. Arma nucleara a determinat elaborarea de catre statele detinatoare a teoriei strate'iei nucleare. Astfel, in numai trei decenii, 9.$.A. au elaborat strate'ia3 -represaliilor masive., -ripostei fle+ibile., -descurajarii realiste.. Reflectarea teoriei strate'iei nucleare in razboaiele locale a avut un caracter indirect, deoarece arma nucleara nu s-a folosit in aceste razboaie. Atu-ul nuclear a constituit nu odata, cauza implicarii statelor detinatoare in razboaiele locale. /ncurajate de monopolul atomic ce-l detin si folosind santajul atomic, nu atat fata de victimele a'resiunii intr-un razboi local, ci fata de terte parti, puterile nucleare implicate in aceste razboaie nu s-au sfiit sa ameninte cu razboiul nuclear 'eneralizat, daca interesele lor nu au fost realizate. Acest lucru este clar e+primat prin teoria -descurajarii nucleare.. /n stransa le'atura cu teoria strate'iei nucleare a fost elaborata teoria razboiului limitat 4isi propune scopuri strate'ice limitate, de re'ula, urmarind cuceriri teritoriale si desfiintarea ca stat a adversarului6, care se prezinta in opozitie cu teoria razboiului total, aplicata in cele doua confla'ratii mondiale 4isi propune scopuri strate'ice totale, desfiintarea ca stat a adversarului si cucerirea teritoriului sau6, precum si teoria razboiului local 4razboi ce se desfasoara, de re'ula pe teritoriul unui sin'ur stat si este in opozitie cu razboiul mondial6, ambele putand fi clasice 4razboi in care confruntarea se produce intre armatele statelor beli'erante, fara participarea formatiunilor populare6 sau populare 4razboi dus de intre'ul

popor, adoptat de statele victime ale unei a'resiuni imperialiste, sau razboi revolutionar dus impotriva fortelor reactionare, pentru instaurarea democratiei6. Razboiul nuclear limitat, cu folosirea mijloacelor nucleare de mica putere, a tins sa fie justificat teoretic si sa-si primeasca locul in arsenalul teoriilor strate'ice ale razboiului nuclear. 9-au preconizat c)iar si teatrele de actiuni militare unde armele nucleare tactice sa poata fi folosite3 1eninsula Coreeana, Arientul Mijlociu, 2uropa centrala. e fapt, in razboiul arabo-israelian din anul 1!8&, /sraelul era pre'atit ca, intr-o situatie limita sa intrebuinteze cele 1& focoase nucleare de care dispunea la acea data. esi ideea razboiului nuclear a ramas in sfera teoriei militare, ea a avut si continua sa aiba o influenta indirecta in desfasurarea razboaielor locale. Mai periculoasa este ideea folosiri armei nucleare in aceste razboaie, deoarece c)iar si cei care au emis ideea nu 'aranteaza ca acesta nu se va transforma intr-un razboi nuclear 'eneralizat. Armamentul conventional 4neoclasic6 a cunoscut perfectionari importante, fapt ce a influentat considerabil componentele artei militare. Asocierea cu arma nucleara a facut ca marile puteri, implicate sau nu in razboaiele locale, sa adopte aproape in e+clusivitate strate'ia ofensiva. Cresterea mobilitatii trupelor pe seama te)nicii blindate, aviatiei si elicopterelor a facut ca scopurile strate'ice, operative si tactice sa fie atinse intr-un timp mult mai scurt. A crescut rolul esaloanelor mici, in masura sa transforme in timp scurt succesul tactic in succes operativ si strate'ic. A fost pusa la punct -operatia aeromobila. si au fost constituite trupele aeromobile, o noua cate'orie a trupelor de uscat. Au sporit considerabil incordarea si dinamismul actiunilor militare, ascutirea confruntarii dintre mijloacele blindate si antiblindate, dintre aviatie 4elicoptere6 si mijloacele antiaeriene, ducand la pierderi considerabile intr-un timp foarte scurt si la un consum enorm de materiale, de toate cate'oriile. /ata numai cateva din implicatiile asupra artei militare a perfectionarii armamentului si mijloacelor de lupta conventionale, rezultand indeosebi tendinta de a duce lupta cu foc la mare distanta, cu toate cate'oriile de armament. 9us 2. Concluzii si invataminte pe plan militar rezultate din razboaiele din Vietnam, arabo-israeliene, din Malvine si din Golf. !.1. Razboiul &i( Vie%(a) Cauzele razboiului declansat de francezi, apoi de americani impotriva popoarelor /ndoc)inei si, in primul rand a celui vietnamez a avut la baza politica imperialista si colonialista a unor mari puteri dusa impotriva popoarelor care si-au cucerit independenta nationala, pentru a le mentine in sferele lor de influenta economica, politica si militara. 9ub aspect politico-moral acest razboi a avut un caracter nedrept, din partea a'resorilor francezi si americani si drept, de eliberare nationala din partea popoarelor /ndoc)inei, in 'eneral si a celui vietnamez, in special.

A'resorii au avut ca scop transformarea peninsulei intr-o baza navala si aeriana americana pentru atin'erea scopurilor economice, politice si strate'ice ale 9.$.A. in Asia, folosirea 1eninsulei /ndoc)ina ca pe un cap de pod impotriva miscarilor de eliberare nationala din zona iar popoarele peninsulei au urmarit dobandirea independentei si suveranitatii nationale, eliberarea teritoriului aflat sub dominatie coloniala sau ocupatie straina, faurirea si consolidarea statelor nationale unitare3 Vietnam, Cambod'ia, *aos. in punct de vedere al apartenentei nationale a a'resorilor, perioadele razboiului sunt3 perioada antijaponeza 4! martie - septembrie 1!"#6, caracterizata mai mult printr-o lupta politica dusa de Brontul pentru 2liberarea Vietnamului 4Vietmin6> perioada luptei impotriva colonialismului francez 42& septembrie 1!"# - 8 mai 1!#"6> perioada luptei impotriva administratiei -marioneta. de la 9ai'on 4iulie 1!#" - martie 1!516> perioada luptei impotriva a'resiunii 9.$.A. 4mai 1!51-2! aprilie 1!8&6> a doua perioada a luptei impotriva administratiei -marioneta. de la 9ai'on 41& iunie 1!8& - 2! aprilie /!8#6. 1erioada de care ne ocupam este cea cuprinsa intre mai 1!51-apriiie /!8&, perioada a'resiunii americane, ca fiind cea mai semnificativa din punctul de vedere al concluziilor si invatamintelor ce se desprind pentru arta militara. /n razboiul din Vietnam s-au confruntat, pe de o parte 9.$.A, careia i s-au alaturat trupe sud-coreene, t)ailandeze, filipineze, australiene, neo-zeelandeze precum si trupele re'imului de la 9ai'on iar de cealalta parte, Armata populara a Vietnamului de :ord, fortele populare ale Brontului de 2liberare :ationala din Vietnamul de 9ud, precum si fortele patriotice de eliberare nationala din *aos si Cambo'dia. Ar'anizarea armatelor beli'erantilor s-a remarcat, pe de o parte prin utilizarea unor structuri clasice, indeosebi din partea 9.$.A. si a unor structuri mi+te si foarte diversificate din partea fortelor populare. Astfel, 9.$.A. au utilizat in Vietnam3 divizii de infanterie 4#6, o divizie de desant aerian, o divizie aeromobila, bri'azi independente 4& - de infanterie, desant aerian, infanterie usoara6, divizii de infanterie marina 426, un re'iment blindat de cavalerie. Ca element nou a aparut divizia aeromobila 41#.8%8 militari6, avand in compunere # batalioane de infanterie, & batalioane de parasutisti, & divizioane de obuziere 1,# mm, 1 batalion elicoptere de sprijin si 2 batalioane elicoptere de transport. /n fortele populare se distin'3 armata re'ulata cu structuri clasice 41l., Cp., C., R., .6, fortele re'ionale si militiile populare de autoaparare 4'rupe, ec)ipe, detasamente, batalioane6. $n astfel de batalion avea3 & Cp./.+1,,-1#, luptatori, 1 1l.Cc. diversiune, 1 Ct. artilerie 4!-12 piese6, 1 1l.mitr. a.a., 1 1l. rac)ete A.(., 1 1l. transmisiuni. Bortele an'ajate rezulta din tabelul de mai jos3

E*e %i-e i( )ilioa(e Po"ula%ia For%e +i( )ilioa(e, For%e To%al ar)a%e re#ula%e For)a%iu(i "o"ulare &e au%oa"arare Mili%ii "o"ulare &e au%oa"arare Rezer-a

Vietnamul de :ord Borte de eliberare din Vietnamul de 9ud 9ai'oneze 9.$.A. si altii

2,

"

2,#

,,#

,,%

,,2

&

1,2

,,&

,,2

,,#

,,2

1" -

2,1 ,,8

,,# ,,8

,," -

,,2 -

1,, -

in tabel rezulta ca raportul de forte era in favoarea fortelor populare 4#.%,,.,,,?2.%,,.,,,6, in proportie de 2?1. otarea armatelor beli'erantilor a purtat pecetea potentialului economic al fiecarui stat aflat in razboi. 9ub acest aspect, 9.$.A. si aliatii lor au beneficiat de mari cantitati de armament, materiale si mijloace de lupta dintre cele mai moderne. Bortele vietnameze si-au asi'urat din import armamentul si mijloacele te)nice necesare, precum si din productie proprie. in desfasurarea razboiului rezulta cateva concluzii si invataminte privind arta militara *a nivel strate'ic, fortele americane, asi'urandu-si suprematia aeriana si navala totala au cautat sa-si atin'a scopurile prin actiuni ofensive in toate -punctele de contact. cu fortele patriotice in Vietnamul de 9ud si prin bombardamente asupra Vietnamului de :ord. 9copul strate'ic final era de a nimici fortele patriotice din Vietnamul de 9ud, a neutraliza si intimida Vietnamul de :ord in actiunea de sprijinire a confratilor din sud. 9.$.A. au utilizat forme si procedee de actiune militara, precum3 blocade terestra, aeriana si navala> lovirea din aer sau de pe mare a obiectivelor militare> folosirea armelor c)imica si meteorolo'ica si a razboiului electronic. Bortele vietnameze au adoptat strate'ia razboiului popular, avand drept scopuri3 eliberarea intre'ului teritoriu de sub dominatia coloniala> faurirea statului national unitar independent vietnamez. 1entru atin'erea acestora, intr-o prima etapa au adoptat apararea strate'ica, apoi au combinat apararea strate'ica cu ofensiva strate'ica 4e+emplu3 ofensiva -(et. inceputa la &1 ianuarie 1!5%6 pentru a se realiza ec)ilibrul de forte. $ltima etapa este marcata de ofensiva fortelor

vietnameze la inceputul anului 1!82, terminata cu cucerirea 9ai'onului la &, aprilie /!8# 4trupele americane au terminat retra'erea din Vietnamul de 9ud la 2! aprilie 1!8&6. *a nivel tactic, fortele 9.$.A si ale aliatilor lor nu au e+ecutat nici o actiune ofensiva sau de aparare de tip clasic, cu esaloanele divizie sau bri'ada. Afensiva acestora a constat in3 descoperirea concentrarii fortelor vietnameze sau a bazelor acestora> neutralizarea cu aviatia, elicopterele de sprijin si artilerie> incercuirea fortelor descoperite sau interceptarea cailor de retra'ere folosind desantul aerian, de valoare batalion sau bri'ada. Apararea a constat in or'anizarea punctelor de sprijin de companie sau a raioanelor de aparare batalionare, cu un sistem dezvoltat de baraje 'enistice, observarea si si'uranta de lupta bazata pe folosirea mijloacelor electronice. Bortele vietnameze au adoptat tactica razboiului popular, cu folosirea unor procedee variate, in functie de adversar, teren si capacitatea combativa proprie. 1e timpul ofensivei s-au utilizat )artuirea neintrerupta a adversarului si atacuri ful'er asupra obiectivelor sale 4'arnizoane, baze militare, puncte de sprijin6. $nele din atacuri s-au e+ecutat combinat - infiltrare in obiectiv si atacul combinat al luptatorilor din interiorul si e+teriorul obiectivului. Caracteristica actiunilor tactice ale beli'erantilor in razboiul din Vietnam a fost -actiunea in focar.. Acest procedeu este propriu razboaielor de tip popular, unde lipsesc fronturile clasice, actiunile fiind polarizate de bazele insulare ale beli'erantilor, in scopul distru'erii acestora. 1ierderile umane in acest razboi au fost urmatoarele3 Vietnamul de :ord - 1 milion de morti> Vietnamul de 9ud - ",,.,,, morti> trupele 9.$.A. - peste ##.,,, morti. Rezultatul razboiului este cunoscut3 fara a pierde, ca francezii, o batalie in camp desc)is, 9.$.A. au fost infrante pe plan politic si constranse sa se retra'a din Vietnam. $nificarea Vietnamului s-a facut la doi ani dupa inc)eierea tratativelor de pace, sub e'ida partidului comunist din :ord, 9ai'onul devenind orasul Do 9i Min. Razboiul din Vietnam a fost pentru 9.$.A. un razboi inutil, intrucat interesele strate'ice americane nu erau amenintate de comunizarea Vietnamului de 9ud. Confruntate cu un razboi de ')erila, care nu le-a permis sa-si valorifice uriasul potential militar, 9.$.A. au incercat elaborarea unei tactici eficiente de contrainsurectie, sarcina ce s-a dovedit imposibila. 9.$.A. au inre'istrat prima lor infran'ere militara dintr-o istorie de peste doua secole. !.!. Razboaiele arabo-i'raelie(e e la infiintarea statului /srael s-au desfasurat cinci razboaie arabo-israieliene3 primul in 1!"%, ai doilea in 1!#5, al treilea in 1!58, al patrulea in 1!8& si al cincilea in 1!%2. 9patiul nu ne permite sa analizam toate conflictele dintre /srael si tarile arabe, de aceea vom prezenta succint cel de-al patrulea razboi, care a avut loc intre 5-2" octombrie 1!8&, opunand /sraelul contra 2'iptului si 9iriei. Cauzele acestui conflict rezida din starea de razboi de peste 2# de ani e+istenta intre tarile arabe si /srael, datorita nerecunoasterii de catre statele arabe a statului /srael,

nerezolvarea problemei refu'iatilor palestineni si intransi'entei /sraelului in a recunoaste drepturile palestinienilor la autodeterminare, refuzul /sraelului de a se retra'e din teritoriile arabe ocupate in razboiul de sase zile 4#-1, iunie 1!586. 9copurile urmarite de beli'eranti erau opuse3 tarile arabe - eliberarea teritoriilor ocupate, /sraelul - mentinerea acestor teritorii, scopuri ce nu puteau fi atinse decat prin razboi. 1entru al patrulea razboi arabo-israelian pre'atirea armatelor beli'erantilor a prezentat unele particularitati. Astfel, tarile arabe au inre'istrat un salt calitativ in instruirea efectivelor pentru ducerea unui razboi modern cu folosirea noilor tipuri de armament si te)nica. (otusi -comple+ul /srael. si-a spus si de data aceasta cuvantul, manifestandu-se prin timiditatea actiunilor ofensive si lipsa spiritului de rezistenta in aparare. Cat priveste conducerea, comandamentele e'iptean si sirian nu s-au situat la inaltimea scopurilor propuse, dand dovada de lipsa de fermitate si spirit de prevedere in momentele c)eie ale actiunilor militare. Armata israeliana si-a dovedit din nou calitatile sale de armata bine instruita si, desi la inceputul razboiului a inre'istrat unele insuccese, si-a revenit repede si a actionat cu )otarare si rapiditate, aplicand lovituri puternice, rapide si prin surprindere. 2'iptul si 9iria au an'ajat in conflict 1.15#.,,, de militari, &##, tancuri, 1,11 avioane, 1,, de nave si 251, 'uri de foc de artilerie. Bata de fortele si mijloacele an'ajate de cele doua tari arabe, /sraelul a opus "1#.,,, militari, 18,, tancuri, 15,, 'uri de foc de artilerie, 5!, avioane, %" elicoptere si "! de nave luptatoare, raportul de forte si militari fiind de partea 9iriei si 2'iptului. /n al patrulea razboi arabo-israelian actiunile militare s-au desfasurat pe doua teatre3 e'iptean, cuprinzand partea de nord-est a 2'iptului de ambele parti ale Canalului 9uez si partea de vest a peninsulei 9inai, avand o suprafata de apro+imativ 2#.5,, =m2> sirian, cuprinzand partea de sud-vest a 9iriei cu inaltimile Golan, cu o suprafata de apro+imativ 1%.,,, =m 2. epartarea dintre cele doua teatre de actiuni militare pe a+ul nord-est-sud-vest era de #,,=m. Ambele teatre de actiuni militare prezentau caracteristici ce le faceau improprii desfasurarii unor actiuni militare de amploare si de lun'a durata. 2le se pretau unor actiuni rapide, cu blindatele, prin surprindere si cu o puternica si continua acoperire aeriana. epartarea de #,, =m unul de altul nu a pus probleme deosebite fortelor israeliene pentru e+ecutarea manevrei pe directii interioare. 1e frontul e'iptean, 'ruparea de ofensiva cuprindea Armatele & si 2 e'iptene, prima urmand sa actioneze intre *acul Amar si Marea Rosie, iar cealalta armata intre /smailia si 1ort-9aid, fiecare pe cate doua directii. /sraelul dispunea de # Cri'azi 4& C'.Mc. si 2 C'.Cl.6 1e frontul sirian 'ruparea de ofensiva s-a constituit din trei divizii mecanizate ca B.A./. si o divizie de tancuri, ca B.A.$., plus o rezerva de doua C'.Mc. si o C'.Cl., ce trebuia sa actioneze pe trei directi. 1e acest front /sraelul dispunea de 5 C'. 4& C'./., 1 C'.Mc. si 2 C'.Cl.6. 1e frontul e'iptean, intre 5-% octombrie 1!8& se desfasoara ofensiva fortelor e'iptene, fortarea Canalului 9uez si cucerirea aliniamentului de aparare Car-*ev, aflat la 1,-12 =m in adancime. Bortele israeliene au e+ecutat contraatacuri izolate pentru intarzierea actiunilor inamicului si crearea conditiilor pentru concentrarea si

desfasurarea rezervelor. /ntre !-1& octombrie, trupele e'iptene reusesc sa consolideze aliniamentul cucerit, respin' contraatacurile israeliene si pre'atesc reluarea ofensivei, trecand la est de canal B.A.$. de armata. Contraatacul e+ecutat de doua bri'azi blindate israeliene a fost respins, C'. 1!, Cl. pierzand %# de tancuri in trei minute. /ntre 1"-2# octombrie se reia ofensiva de catre trupele e'iptene, patrunzand pe o directie 5-l, =m, pe celelalte doua fiind oprita, dar o importanta 'rupare de forte israeliene se infiltreaza prin intervalul dintre cele doua armate e'iptene, la vest de Canal. Actiunea a inceput prin realizarea unui cap de pod in partea nordica a *acului Amar de catre un detasament amfibiu. /n noaptea de 18?l% octombrie si in cursul zilei de 1% octombrie capul de pod a fost lar'it la 5 =m de front si # =m adancime iar contraatacurile e'iptene cu fortele unei bri'azi de infanterie si a unei bri'azi de tancuri au fost respinse. /ntre 1!-2, octombrie capul de pod s-a lar'it la &, =m de front si 2, =m adancime, iar in ziua de 2# octombrie, cand A.:.$. a impus incetarea focului, capul de pod avea o dezvoltare de front de 1,, =m si o adancime de 2# =m. Arasul 9uez si Armata & e'ipteana aflata la est de canal au fost incercuite. Bata de aceasta actiune israeliana iesita din comun, comandamentul e'iptean a reactionat slab, fiind total surprins, considerand actiunea ca un act de diversiune limitat. *a 2# octombrie, dupa ce a cucerit un aliniament favorabil la vest de Canal, /sraelul a acceptat incetarea focului. 9-a creat o situatie bizara, ambele parti avand importante forte aflate in incercuire, israelienii la vest, iar e'iptenii la est de Canal. .:ici una din cele doua parti nu a fost in masura sa dezvolte succesul realizat, dar fiecare s-a considerat victorioasa. Aceasta situatie a favorizat trecerea la tratative pentru realizarea dezan'ajarii militare, lucru realizat in prima jumatate a anului 1!8". 1e frontul sirian, intre 5-! octombrie se desfasoara ofensiva siriana pe inaltimile Golan, soldata cu patrunderi in apararea israeliana de "-5 =m, doar unele batalioane de tancuri ajun'and pana la 1!-2, =m. 1erioada cuprinsa intre 1,-1& octombrie se caracterizeaza prin contraofensiva fortelor israeliene si apararea fortelor siriene. Ca urmare a contraofensivei israeliene, patrunderile realizate au fost intre l,-2, =m. /ntre 1"-22 octombrie consemnam eforturile facute de fortele siriene de a opri ofensiva israeliana. /ntarite cu forte ira=iene 41 .(c>.6, iordaniene 41C'.Cl.6 si saudite 41C'./.6 fortele siriene opresc ofensiva israeliana pe un aliniament, care pentru /srael insemna o noua cucerire de teritoriu. *a 22 octombrie, partile accepta rezolutia Consiliului de 9ecuritate de a inceta focul. in desfasurarea razboiului rezulta unele concluzii si invataminte privind arta militata a beli'erantilor. /n razboiul din 1!8&, pentru prima data in confruntarile dintre arabi si israelieni, tarile arabe si-au elaborat si aplicat o strate'ie militara, in care factorul politic a jucat rolul ce i se cuvine 4planificare, coordonare, pre'atirea opiniei publice interne si internationale, neafisarea scopului distru'erii /sraelului6. 1rin acest razboi tarile arabe au urmarit sa depaseasca din punct de vedere moral ,,comple+ul israelian. si sa dovedeasca faptul ca sunt capabile sa aplice ele prima lovitura. 9trate'ia araba a pus mare pret pe efectele primei lovituri e+ecutate prin

surprindere, dar nu a fost in masura sa e+ploateze succesele acesteia. Actionand cu fronturi lar'i, dispersand fortele, cu intentia de a determina dispersarea fortelor israeliene, mai reduse ca numar, strate'ii tarilor arabe nu au tinut suficient seama de caracteristicile teatrului de actiuni militare, care cerea actiuni bazate pe 'rupari mobile puternice, ce sa patrunda pe directii cu mare viteza si sa cucereasca din miscare obiectivele fi+ate. Arta operativa este 'reu de definit in acest razboi. 2a trebuia sa se manifeste pe frontul e'iptean, unde se impunea coordonarea operatiilor a trei armate3 A.2 si & la est de Canal, A.1 in zona capitalei, Cairo. ar cele doua armate au fost an'ajate in 9inai pe directii independente, iar A.1 a fost inactiva. (actica tarilor arabe a inre'istrat succese insemnate, perfectionandu-se procedeele de fortare a cursurilor de apa, cat si ruperea aliniamentelor fortificate. 9-au obtinut succese si in folosirea armamentului si te)nicii de lupta modeme, indeosebi a celui antiaerian si antitanc. /nsa adaptarea procedeelor de lupta la situatiile des sc)imbatoare s-a facut cu 'reutate. 9-au intreprins actiuni de desant aerian si maritim insuficient asi'urate, ceea ce a dus la nimicirea lor in scurt timp. Cooperarea intre desantul aerian tactic si trupele terestre s-a realizat in bune conditiuni la ruperea aliniamentului Car-*ev, dar nu in aceeasi masura in cazul trecatorilor. 9tapanind, ca urmare a razboiului din 1!58, unele aliniamente puternice 4Canalul 9uez, 1latoul Golan6, asi'urandu-se din partea /ordaniei impotriva unor actiuni directe ale acesteia, /sraelul si-a imbunatatit considerabil situatia strate'ica. $n nou razboi impotriva statelor arabe, razboi preventiv precum cele din 1!"%, 1!#5 si 1!58 i-ar fi adus oprobiul intre'ii opinii publice mondiale. Astfel ca, strate'ia israeliana in 1!8& a urmarit mentinerea statu-Euo-ului realizat prin razboiul din 1!58, fiind o strate'ie defensiva. Caza strate'iei israeliene a constituit-o manevra pe directii interioare. /n al patrulea razboi aceasta manevra a fost aplicata intai impotriva 9iriei, apoi impotriva 2'iptului. Aceasta manevra a reusit datorita mobilitatii ridicate a trupelor, invariabilitatii directiilor pe teatrul de actiuni militare, lipsei coordonarii eficiente a actiunilor fortelor arabe, prezentei unui sprijin e+tern din partea 9.$.A. si partenerilor lor din :.A.(.A., ineficientei aliantei arabe etc. (actica armatei israeliene s-a caracterizat prin e+ploatarea ma+ima a posibilitatilor tactico-te)nice ale armamentului si te)nicii de lupta, ridicarea la un nivel superior a luptei subunitatilor de toate armele, folosirea calitatilor fizice si intelectuale ale luptatorilor, mentinerea unei stari moral-politice in'enios elaborata si perseverent intretinuta. inamismul, lipsa sablonismului si a canoanelor clasice, initiativa si curajul, intensitatea ma+ima si repeziciunea in e+ecutarea actiunilor de lupta sunt alte trasaturi ale tacticii armatei israeliene. Al patrulea razboi arabo-israelian a pus fata in fata adversari redutabili, care au aruncat in focul luptelor te)nica si armamentul cel mai modern. Celi'erantii au pierdut nu mai putin de #,@ din tancuri si avioane, istoria razboaielor locale necunoscand pierderi atat de mari intr-un timp atat de scurt. 1ierderile umane ale /sraelului au fost3 1%#" morti, 1%#, raniti, "#, prizonieri, ale tarilor arabe cifrele fiind necunoscute 9in'urul rezultat pozitiv al acestui razboi a fost determinarea

adversarilor sa se aseze la masa tratativelor, fiecare dintre ei considerandu-se victorios. !.$. Razboiul &i( Mal-i(e Conflictul an'lo-ar'entinian privind insulele Malvine ofera o serie de concluzii si invataminte, indeosebi in ceea ce priveste comportarea unor noi tipuri de te)nica de lupta si armament, care nu mai fusesera intrebuintate in alte conflicte. /nsulele Malvine sunt un ar)ipela' in sudul Aceanului Atlantic, la "%, =m est de stramtoarea Ma'ellan, format din doua insule mai mari 4Bal=landul de 2st si Bal=landul de Vest6 si din apro+imativ 2,, insulite, cu o suprafata de 11.!51 =m 2. /nainte de conflict aveau o populatie de 1%,, locuitori, majoritatea de ori'ine en'leza Arasul 1uerto Ar'entina 41ort 9tanleF6 cu o populatie de 11,, locuitori este capitala ar)ipela'ului. Relieful insulelor este deluros 4inaltimea ma+ima G 8,5 m6, iar tarmurile sunt fra'mentate de numeroase 'olfuri. iferendul an'lo-ar'entinian dateaza din anul 1%&&, cand An'lia a luat in stapanire insulele. /n anul 1!5#, Consiliul de 9ecuritate a cerut An'liei si Ar'entinei sa inceapa convorbiri in vederea rezolvarii diferendului. /n luna martie 1!%2, discutiile ar'entiniano-britanic au capatat un ton mai dur. esi discutiile au continuat, acestea au ramas fara rezultat, iar la 2 aprilie 1!%2 Ar'entina a trecut la rezolvarea diferendului prin forta. /ntre cauzele care au determinat declansarea conflictului enumeram3 junta militara ar'entiniana de 'uvernamant, aflata in pericolul de a fi inlaturata, avea nevoie de o actiune prin care sa abata atentia maselor de la 'ravele probleme interne> insemnatele rezerve de petrol descoperite in zona si care, dupa unele date, ar depasi un miliard de tone> importantele rezerve de metale rare din insule> importanta strate'ica a insulelor pentru controlul cailor maritime, pentru aprovizionarea 9.$.A. si Accidentului cu materii prime, indeosebi in cazul unui conflict care ar duce la blocarea canalului 1anama. Actiunea ar'entiniana a fost declansata in noaptea de 1?2 aprilie 1!%2, cand o 'rupare de apro+imativ 1,.,,, oameni, formata din unitati ale C. #A., o bri'ada aeropurtata, o bri'ada de parasutisti si unitati de aparare antiaeriana a fost debarcata pe insulele Malvine 4Bal=land6 si apro+imativ 2,, pe insula Geor'ia de 9ud. Cei 8! de militari en'lezi aflati pe insule, inclusiv 'uvernatorul au fost evacuati de fortele ar'entiniene in $ru'uaF, in vederea repatrierii lor in An'lia. /n sprijinul trupelor terestre conducerea ar'entiniana a constituit o 'rupare de sprijin aerian, formata dintr-o bri'ada de aviatie si o 'rupare navala alcatuita din 2" nave de lupta principale, intre care 1 portavion, 1 crucisator, ! distru'atoare, 2 fre'ate si " submarine. 1us in fata faptului implinit, 'uvernul en'lez a reactionat dur, luand urmatoarele masuri pe plan militar3 - constituirea unei 'rupari navale cu un total de &, de nave de lupta 4intre care 2 portavioane, cu 2, avioane -Darrier. si 2, elicoptere antisubmarine, un crucisator, "

submarine cu propulsie nucleara, 5 distru'atoare6 si &,&# nave au+iliare, pe care le-a pus in miscare la ,#.,".1!%2> - trimiterea a 2, avioane de bombardament strate'ic -Vulcan. si 2,, parasutisti in /nsula Ascension> - intensificarea pre'atirii de lupta in cadrul 'ruparii navale pe timpul deplasarii spre Bal=land. 2fectivele terestre care au actionat in insule s-au ridicat la apro+imativ %,,,-!,,, militari en'lezi. *a 2,.,".1!%2 'ruparea navala en'leza s-a divizat3 fortele principale s-au indreptat spre Bal=land, iar restul spre Geor'ia de 9ud, care a fost ocupata la 2#.,".1!%2, 'arnizoana de 2,, militari ar'entinieni predandu-se. upa ocuparea /nsulei Geor'ia de 9ud, partile si-au intensificat pre'atirile militare. /n 2%.,".1!%2 An'lia a anuntat instituirea, incepand cu &,.,".1!%2, orele 1".,, a unei zone de interdictie navala si aeriana de 2,, mile 4&8, =m6 pentru navele si aeronavele oricaror state. /n perioada ,1-2,.,#.1!%2, An'lia a realizat si intarit dispozitivul militar de blocada si a terminat pre'atirile in vederea unei debarcari in Bal=land. Aperatia de debarcare a inceput in jurul orelor 2".,, din noaptea de 2,?21.,#.1!%2 surprinzandu-i pe ar'entinieni, care se asteptau la o asemenea actiune in zorii zilei. Ritmul de debarcare a fost deosebit de ridicat, trupele en'leze reusind sa debarce in cursul noptii respective, apro+imativ ".,,, de militari in cele doua zone stabilite3 &.,,, militari in capul de pod de la 9an Carlos si apro+imativ 1.,,, in cel de la Goose Greene - 1ost ar<in. 1ana in jurul orelor ,%.,, cand a inceput sa actioneze aviatia ar'entiniana, trupele en'leze reusisera sa cucereasca un cap de pod de apro+imativ 5=m2, sa-si instaleze baza de debarcare si sa or'anizeze apararea antiaeriana. Cu toate actiunile aviatiei ar'entiniene, care a reusit sa avarieze # nave de lupta din clasa fre'atelor, din care doua s-au scufundat, fortele en'leze debarcate la litoral siau continuat actiunile cu succes reusind sa lar'easca capul de pod pana la sfarsitul primei zile de lupta la &2 =m2, iar dupa trei zile de la data declansarii operatiei la 1#, =m2. Realizarea capetelor de pod de catre infanteria marina en'leza si unitatile de parasutisti a constituit punctul culminant al actiunilor desfasurate de 'ruparea navala e+peditionara en'leza pentru cucerirea ar)ipela'ului Bal=land. Actiunile ulterioare desfasurate pe uscat au avut la baza principiile luptei unitatilor si marilor unitati din trupele de uscat, acestea fiind e+ecutate dupa aceleasi procedee si norme, prezentand unele particularitati determinate de situatia concreta e+istenta in insule3 terenul deosebit de framantat, stancos nu a permis folosirea masata a blindatelor, dar a fost favorabil apararii> )artuirea permanenta a trupelor ar'entiniene cu 'rupuri de cercetare-diversiune> intrebuintarea pe scara lama de catre trupele britanice a elicopterelor pentru re'rupari de forte pe directii 'reu accesibile, in vederea

realizarii surprinderii> folosirea de catre en'lezi a procedeelor si metodelor de razboi psi)olo'ic> e+ecutarea unei blocade totale, interzicandu-se aprovizionarea trupelor ar'entiniene cu cele necesare ducerii luptei.

Razboiul din Malvine Ca urmare a actiunilor militare desfasurate de trupele en'leze, fortele ar'entiniene au capitulat la 1#.,5.1!%2. 1otrivit datelor oficiale, 'ruparea en'leza a pierdut 2## militari si civili si a avut 888 raniti 4peste 8,, dintre acestia s-au restabilit complet pana catre sfarsitul anului 1!%26. Ar'entina a avut peste 1,,, de morti. /nvatamintele si concluziile ce au aparut din analiza conflictului din Atlanticul de 9ud sunt valoroase. Razboiul Malvinelor a demonstrat ca, in atmosfera incarcata a sfarsitului de secol HH, este posibil sa aiba loc un razboi limitat si controlat. /n orice conflict, actual sau de viitor, fortele conventionale sunt de neinlocuit si cu atat mai mult la inceputul conflictului. Conducerea politico-militara en'leza apreciaza ca factorul cel mai important in

obtinerea succesului militar in operatiunile din Atlanticul de 9ud l-a constituit factorul uman, pre'atirea militara, rezistenta fizica si psi)ica, initiativa militarilor. 1e timpul luptelor, militarii britanici au demonstrat maiestrie profesionala, spirit voluntar si a'resiv avansat, inalta pre'atire de specialitate, indeosebi cei din unitatile speciale, de elita 4trupe de comando, parasutisti si infanterie marina6, constituite din voluntari selectionati. (ocmai aceste unitati au fost folosite de en'lezi pentru indeplinirea celor mai dificile misiuni de lupta. /n acelasi timp, majoritatea analistilor au ajuns la concluzia ca factorii )otaratori ai infran'erii ar'entinienilor au fost incapacitatea 'uvernului de a conduce si administra criza, nivelul de instruire inferior al trupelor, in marea lor majoritate militari in termen, cu o slaba instruire si fara e+perienta, marile deficiente in asi'urarea te)nico-materiala a trupelor din /nsulele Malvine, rivalitatile e+istente intre comandantii celor trei cate'orii de forte armate si lipsa de coordonare a eforturilor acestora. in desfasurarea actiunilor pe uscat rezulta ca mobilitatea unitatilor si subunitatilor terestre britanice a depins in mare masura de e+istenta si intrebuintarea, in limita nevoilor, a elicopterelor si masinilor de lupta ale infanteriei care au permis intensificarea ritmului ofensivei, pentru a nu da posibilitatea trupelor ar'entiniene scoase din dispozitivul de aparare sa se consolideze pe noi aliniamente. esi au actionat in teren accidentat, transportoarele blindate si masinile de lupta s-au dovedit corespunzatore. 9-au dovedit deosebit de eficiente masinile si utilajele de 'eniu, mai ales in conditiile in care fortele ar'entiniene au realizat puternice campuri de mine A.(. si antipersonal. (otodata, desfasurarea luptelor a evidentiat importanta si efectele deosebite ale actiunilor de lupta desfasurate pe timp de noapte, indeosebi impotriva inamicului superior numericeste si care se apara in pozitii amenajate 'enistic. Bortele speciale au fost folosite intens de catre en'lezi in desfasurarea luptelor. 2le au actionat, de re'ula, in fata 'ruparii de forte terestre, pentru cule'erea de date despre adversar si au e+ecutat numeroase raiduri pentru a crea confuzie si a dezor'aniza apararea A.A. upa debarcarea desantului maritim, fortele speciale, actionand numai in fata fortelor principale au pus stapanire pe pozitiile dominante, de unde au fost lansate actiuni ofensive incununate de succes. esi conditiile de ansamblu nu s-au dovedit c)iar propice e+ecutarii misiunilor aviatiei in 'eneral, totusi aceasta a fost intrebuintata in mare masura in luptele din Atlanticul de 9ud, atat de en'lezi cat si de ar'entinieni. C)iar daca aviatia ar'entiniana detinea o superioritate aeriana neta 422& avioane de lupta fata de ", ale An'liei6, eficacitatea actiunilor acesteia a fost redusa in comparatie cu pierderile suferite3 8! avioane, 1# elicoptere, plus 15 avioane distruse la sol. Aceasta s-a datorat in principal lipsei de rac)ete aer nava si aer-sol, nerealizarii masurilor de contraactiune radioelectronica si pre'atirii pilotilor. 1e timpul razboiului au fost doborate ! avioane en'leze, majoritatea de focul artileriei A.A. 9e apreciaza ca desfasurarea actiunilor navale din Atlanticul de 9ud a scos in

evidenta valoarea principiilor ducerii razboiului naval si anume3 imobilizarea fortelor navale adverse, apararea in adancime si mentinerea initiativei. /n acelasi timp a reliefat importanta raportului de forte si a completarii cu nave de sprijin preluate din randul flotei comerciale. 1ortavioanele s-au dovedit a fi in continuare platforme foarte bune pentru actiunile aeriene. 9ubmarinele cu propulsie nucleara au demonstrat importanta lor strate'ica. upa scufundarea crucisatorului Cel'rano de catre submarinul en'lez ConEueror, practic flota de suprafata ar'entiniana nu a mai participat la lupte. esi un conflict limitat prin amploare si durata, razboiul din Malvine a furnizat o serie de concluzii atat in domeniul strate'ic cat si tactic, al or'anizarii, al instruiri, dotarii si te)nolo'iei. !... Razboiul &i( /ol* /nvadarea Iu<eitului de catre trapele ira=iene la 2 au'ust 1!!, si transformarea acestuia intr-un 'uvernorat al /ra=ului au declansat criza din Golful 1ersic, cu implicatii si consecinte pentru securitatea zonala. Mentinerea starii conflictuale in Arientul Mijlociu a fost determinata in special de impletirea intereselor mai multor puteri militare, avand ca prota'oniste pe cele doua mari puteri in aceasta zona de importanta strate'ica din punct de vedere militar si economic, precum si escaladarea fara precedent a cursei inarmarii tarilor arabe din re'iune. Conducerea politico-militara ira=iana a scontat pe lipsa de coeziune, atat intre principalele forte mondiale, cat si in cadrul lumii arabe, care ar fi diminuat efectul unor sanctiuni. aca in privinta lipsei de coeziune a lumii arabe 9addam Dussein nu s-a inselat prea mult, in sc)imb, ralierea $.R.9.9. la pozitia adoptata de comunitatea internationala nu a intrat in calculele sale. Reactia imediata de condamnare a invaziei ira=iene s-a concretizat prin adoptarea unor rezolutii ale Consiliului de 9ecuritate al A.:.$. privind impunerea unui embar'o economic total. $nanimitatea membrilor Consiliului de 9ecuritate a dat posibilitate 9.$.A sa declanseze o puternica ofensiva politico-diplomatica in sprijinul masurilor luate pe plan militar pentru impunerea in practica a embar'oului. 9.$.A a an'ajat in aceasta actiune in primul rand pe aliatii lor din :.A(.A., precum si alte tari prietene sau le'ate prin anumite interese. Romania s-a a+at pe colaborarea cu atitudinile statelor europene si ale 9.$.A, ca si a tarilor arabe, astfel incat sa se poata promova interesele nationale, atat in directia statelor dezvoltate, cat si in cea a statelor arabe. e-a lun'ul celor cinci luni si jumatate de la declansarea crizei in Golf pana la inceperea razboiului, partile an'ajate au luat masuri ener'ice pentru dislocarea si realizarea unui dispozitiv militar operativ-strate'ic pe teatrul de razboi in concordanta cu scopurile si obiectivele urmarite. Borta multinationala, constituita sub e'ida rezolutiilor Consiliului de 9ecuritate al A.:.$., avand ca element de baza forte armate americane 4mai mult de 2?&6, a reunit forte si mijloace de lupta din alte &, de state, bazate in special pe teritoriul Arabiei 9audite si in bazinele maritime adiacente 1eninsulei Arabe. 1otentialul

militar multinational a avut un caracter cvadridimensional, fiind constituit din forte si mijloace de lupta terestre, navale, aeriene si cosmice. (rupele de $scat au cuprins peste %,,.,,, de militari, apro+imativ ".,,, de tancuri, &%,, piese de artilerie si instalatii rac)ete sol-sol si &.2,, masini blindate de lupta. Bortele Maritime Militare multinationale au cuprins apro+imativ 1%# nave de lupta, dintre care sapte portavioane americane, # portelicoptere ale 9.$.A. si Brantei, submarine etc., dislocate in Golful 1ersic, Golful Aman, Marea Araba, Marea Rosie si Marea Mediterana. Bortele Aeriene Militare multinationale, dislocate in principal in Arabia 9audita si bazate pe portavioanele aflate in zona, au cuprins 1!,, avioane de lupta, 1&#, elicoptere de sprijin si transport. Mijloacele cosmice intrebuintate in conflict au apartinut 9tatelor $nite3 sapte sateliti de cercetare, comunicatii si navi'atie. in punct de vedere calitativ, potentialul militar multinational a cuprins mijloace de lupta ce apartineau ultimelor 'eneratii te)nolo'ice, multe dintre ele fiind pentru prima data intrebuintate in conditii reale de lupta 4rac)ete de croaziera -(AMADAJI., -CR$/92., avioane -invizibile. B-118, rac)ete antirac)eta -1A(R/A(., bombe si rac)ete dirijate prin laser si televiziune, sisteme de cercetare, navi'atie si oc)ire pe timp de noapte etc.6 1re'atirea personalului a fost de inalt nivel, mare parte din efective facand parte din unitati si mari unitati cu destinatii speciale. /ra=ul dispunea la data declansarii conflictului de cel mai puternic potential militar din cadrul lumii arabe, apro+imativ un milion de militari, din care peste 1#,.,,, in cadrul Garzii Republicane, avand o buna dotare te)nica si un inalt nivel de pre'atire. e asemenea, /ra=ul avea posibilitatea de a mobiliza inca 1,#-2 milioane de rezervisti. in punct de vedere al potentialului militar te)nic, fortele armate ira=iene dispuneau de apro+imativ #,, tancuri, %.#,, masini blindate, peste ".,,, piese artilerie, 11,, rac)ete sol-sol, apro+imativ %8, avioane de lupta, #2, elicoptere si peste 5, de nave de lupta, in principal de patrulare si dra'aj. /ra=ul a reusit, de asemenea, sa-si pre'ateasca din timp teritoriul pentru razboi, iar dupa invadarea Iu<eitului a trecut la realizarea unui sistem de fortificatii si obstacole de-a lun'ul 'ranitei sale cu Arabia 9audita. Biecare din partile an'ajate, in raport cu acordurile urmarite au pus accentul pe acele elemente ale potentialului militar care le-ar fi putut aduce succesul. Borta multinationala a dislocat si intrebuintat o puternica forta aeriana si navala. /ra=ul a mizat pe superioritatea numerica in efective, mijloace blindate, piese de artilerie si rac)ete si pe puternicul sistem de baraje, fortificatii si obstacole terestre si navale. 9copul declarat al razboiului, potrivit Rezolutiei nr. 58% din 2!.11.1!!, a Consiliului de 9ecuritate al A.:.$. a fost eliberarea Iu<eitului si reinstaurarea 'uvernului emirului Al. 9aba), aflat in e+il. ar, scopurile nedeclarate ale marilor puteri occidentale au fost3 reasezarea ec)ilibrului strate'ic re'ional prin ani)ilarea sau reducerea substantiala a potentialului militar al /ra=ului> inlaturarea presedintelui 9addam Dussein si instaurarea unui 'uvern democrat cu orientare prooccidentala> apararea propriilor interese strate'ice in zona prin controlul asupra e+tractiei si pretului petrolului> e+tinderea. influentei si prezentei lor militare in

zona. /ra=ul a urmarit3 cresterea influentei sale politico-militare in Arientul Apropiat si Mijlociu> mentinerea Iu<eitului ca parte inte'ranta a /ra=ului, din interese economice si militar-strate'ice> eliberarea teritoriilor ocupate de /srael si rezolvarea problemei palestiniene3 reducerea pana la anulare a influentei 9.$.A. si /sraelului in zona. Conform scopurilor si obiectivelor propuse, forta multinationala, printr-un impresionant pod aero-naval a actionat dupa o conceptie unica, avand in vedere ca, prin e+ecutarea unei operatii aeriene ofensive strate'ice sa realizeze3 dezor'anizarea sistemului militar central de conducere al /ra=ului> neutralizarea sistemului de aparare antiaeriana> cucerirea si mentinerea suprematiei aeriene> distru'erea potentialului economico-militar ira=ian si a posibilitatilor de reactie ofensiva cu aviatia si rac)etele sol-sol> dezor'anizarea totala a sistemului lo'istic> scoaterea din lupta a marilor unitati aflate in rezerva strate'ica> izolarea Bortelor de An'ajare /mediata strate'ice si crearea conditiilor favorabile declansarii si ducerii cu pierderi umane si materiale minime a operatiei aeroterestre si navale finale, )otaratoare pentru realizarea scopului declarat al razboiului. Aperatia aeroterestra si navala a fost conceputa a se desfasura simultan pe patru directii de ofensiva, doua pe teritoriul /ra=ului si doua pe teritoriul Iu<eitului, in scopul incercuirii fortelor ira=iene dislocate in sudul Iu<eitului si eliberarii capitalei. Conducerea ira=iana, constienta de superioritatea te)nolo'ica si numerica a aliatilor in mijloace aeriene si navale, a conceput ducerea unui razboi de aparare, pe aliniamente si pozitii consolidate din timp, cu efortul principal in Iu<eit si la 'ranita cu Arabia 9audita. 1entru evitarea desc)iderii mai multor fronturi si disponibilizarea marilor unitati dislocate la 'ranita de rasarit, /ra=ul a semnat (ratatul de pace cu /ranul. /n acelasi timp si-a consolidat dispozitivul de paza si de aparare a 'ranitelor cu (urcia si 9iria. /n conceptia de aparare a /ra=ului, strate'ii militari au avut in vedere e+ecutarea unor riposte ofensive asupra /sraelului si fortei multinationale prin lovituri. succesive cu rac)ete sol-sol cu raza medie de actiune. 9copurile si obiectivele propuse urmau a se realiza potrivit conceptiei ira=iene, printr-un razboi de uzura, de-a lun'ul caruia, prin atra'erea /sraelului in conflict, coalitia antiira=iana s-ar fi dezbinat, razboiul transformandu-se treptat intr-o confruntare intre intrea'a lume araba si islamica sustinuta eventual de $.R.9.9. si C)ina, pe de o parte si /srael alaturi de statele occidentale, de cealalta parte. Actiunile militare e+ecutate de Borta multinationala pentru eliberarea Iu<eitului au cuprins operatii aeriene, terestre si navale, desfasurate si sincronizate pe intrea'a adancime tactica si operativ-strate'ica a zonei de operati, prin an'ajarea si lovirea simultana a B.A./., B.A.$., rezervelor si altor obiective vitale de pe intrea'a adancime a teritoriului ira=ian. /n prima faza a operatiei -Burtuna in desert. 418.,1 0 2&.,2.1!!16 au fost an'ajate masiv fortele aeriene urmarindu-se indeplinirea scopurilor enuntate anterior. *a indeplinirea acestor obiective au participat si fortele marinei militare, care au actionat cu avioanele de pe portavioane si cu rac)ete de croaziera lansate de pe nave de suprafata si submarine.

upa &% de zile de bombardamente, obiectivele fazei / a operatiei strate'ice de eliberare a Iu<eitului au fost indeplinite, iar la 2".,2.1!!1 orele ,2.,, a fost declansata operatia aero-terestra si navala care a vizat infran'erea definitiva si scoaterea trupelor terestre ira=iene din Iu<eit. 4intre 2"-28.,2.1!!1 s-a desfasurat faza a doua a operatiilor militare6. :edispunand de o superioritate in mari unitati terestre fata de /ra= si facand o analiza reala a situatiei operativ-strate'ice, Comandamentul aliat a )otarat realizarea in secret a unei lar'i manevre de forte si mijloace din pozitie centrala catre flancul stan', ceea ce a permis o dubla invaluire a trupelor ira=iene, concomitent cu e+ecutarea unei puternice lovituri frontale. Biind precedate de o puternica pre'atire de foc, beneficiind de sprijinul nemijlocit al aviatiei si cooperand cu desantul aerian, 'ruparile de manevra care au actionat pe patru directii 4din pozitie centrala si pe la flancuri6 au reusit sa patrunda adanc in dispozitivul operativ ira=ian, sa-1 incercuiasca pe parti in numai 1,, ore de lupta, realizand o victorie rapida cu consecinte dezastruoase pentru adversar. Marile unitati si unitatile de tancuri si mecanizate au trecut la ofensiva din miscare, dupa ce initial ocupasera raioanele de concentrare situate la ",-5,=m sud de 'ranita dintre Arabia 9audita cu /ra=ul si Iu<eitul. 2le au fost intrebuintate descentralizat si sprijinite permanent de elicoptere, artilerie si aviatie. 9e remarca indeosebi prezenta masiva a ve)iculelor blindate, ceea ce a facut ca in conflictul din Golf nici o divizie din compunerea Bortei multinationale sa nu se deplaseze pe jos. A parte dintre acestea au fost transportate pe elicoptere sau avioane pentru desant, iar alta parte aveau in dotare ve)icule blindate amfibii, multe dintre acestea pe senile. Conducerea actiunilor de lupta s-a efectuat de catre corpurile de armata, la nivelul careia s-au or'anizat centre de actiuni comune.

Desfasurarea operatiei terestre a fortei multinationale pentru eliberarea Ku aitului !2" # 2$.%2.1&&1' Aperatia aeroterestra e+ecutata de Borta multinationala se concretizeaza prin urmatoarele aspecte3 - s-a desfasurat in conditiile unei puternice neutralizari a trupelor ira=iene dispuse in Iu<eit si sudul /ra=ului cu aviatia, artileria si tunurile de mare calibru de pe nave> - a constat dintr-o operatie de invaluire a fortelor ira=iene din Iu<eit pe la vest, prin teritoriul ira=ian, o operatie de desant aerian cu forte din .%2 si .1,1 Aeropurtate precum si o operatie de desant maritim, cu ajutorul elicopterelor, pe litoralul =u<eitian. Aceste manevre au permis intoarcerea apararii ira=iene, incercuirea 'ruparii principale de forte, ruperea cailor de aprovizionare si de afluire a rezervei, producerea derutei>

- s-au ocolit principalele puncte si aliniamente de aparare, folosindu-se culoarele create si indeosebi manevra pe verticala> - s-au folosit la ma+imum mobilitatea unitatilor si puterea de foc a mijloacelor de lupta, realizandu-se un ritm sporit al ofensivei> - s-a realizat o foarte buna colaborate si cooperare intre trupele mecanizate si de tancuri cu elicopterele de sprijin si aviatia de vanatoare - bombardament si atac la sol, precum si cu artileria> - elicopterele antitanc si avioanele specializate in lupta impotriva blindatelor 4A 1,6 au actionat cu mare eficacitate producand mari pierderi trupelor ira=iene> - folosirea in lupta antitanc a unor tipuri de armament de precizie la distante mari. Astfel, rac)etele antitanc -D2**B/R2. lansate de pe elicoptere au lovit cu precizie tintele aflate la distanta de # =m, iar tancurile -MA-A.1 ACRAM9. au fost in masura sa e+ecute foc precis la distante de " =m, comparativ cu tancul -(-82., care nu poate riposta eficient la distante mai mari de 2 =m> - in cadrul luptei antitanc s-a folosit o mare varietate de munitii antitanc, care au avut posibilitatea sa strapun'a blindaje cu 'rosimi de pana la 5,,mm. 9e poate aprecia ca succesul obtinut de Borta multinationala a avut la baza aplicarea cu precizie a conceptiei adoptate, asi'urarea unei conduceri si'ure, un sistem lo'istic bine or'anizat si avantajul te)nolo'ic net care au demoralizat armata ira=iana si au creat deruta in randul acesteia. (rupele de $scat ira=iene au adoptai tactici utilizate in razboiul cu /ranul, amenajand in Iu<eit si sudul /ra=ului pozitii de aparare fortificate cu scopul mentinerii pozitiilor c)iar cu eforturi deosebite. Apararea s-a bazat pe un sistem de randuri de transee, care se intindeau pe multi =ilometri in adancime, cu transee de comunicatii, puncte intarite si amplasamente de artilerie. Biecare unitate a avut un sistem de aparare circulara, iar mult in adancime erau or'anizate rezerve mobile. (actica adoptata de trupele ira=iene s-a dovedit depasita in conditiile e+istentei unei nete suprematii aeriene, avantajului razboiului radioelectronic si a cercetarii de toate tipurile. Ca urmare, marea majoritate a unitatilor si marilor unitati ale trupelor de uscat ira=iene s-au predat fara lupta, Borta multinationala reusind sa realizeze scopul propus, de eliberare a Iu<eitului in timp scurt si cu pierderi minime.

*a incetarea focului, intervenita la data de 28.,2.1!!1, /ra=ul se afla complet dezor'anizat din punct de vedere politic, economic si social, izolat din punct de vedere diplomatic, iar pierderile umane si materiale au fost la un nivel neasteptat3 1%,.,,, morti si disparuti, 18#.,,, prizonieri, peste 2.,,, tancuri si 2.2,, piese de artilerie distruse. K KK 9uccinta prezentare a unor consideratii si invataminte rezultate din razboaiele locale impune cateva concluzii. Razboaiele locale ale epocii actuale au fost determinate de cauze comple+e, economice, politice, sociale, nationale, militare pe care si-au pus amprenta contradictiile de ordin ideolo'ic. Aceste razboaie au constituit, de re'ula, un vast poli'on de e+perimentare, atat a diverselor tipuri de armament si te)nica de lupta, dar si a diverselor doctrine si strate'ii militare. Razboaiele locale au o'lindit mutatiile care s-au produs in arta militara datorita revolutiei te)nico-stiintifice mondiale si a proceselor revolutionare nationale produse in societatea omeneasca. Razboaiele locale, indeosebi cele asimetrice, cele mai bune e+emple fiind razboiul din Vietnam si interventia sovietica din Af'anistan au dovedit ca un popor )otarat sa-si apere soarta este capabil sa reziste oricarui a'resor, c)iar daca are o te)nica de lupta sofisticata si dispune de importante efective umane. 9us

()(*)+GR,-). Atanasiu . 0 Momente ale artei militare contemporane , 2ditura Militara, Cucuresti, 1!88> K K K 0 Culetin informativ, nr. &-"?1!%2> &-"?1!%&> 1?1!!1> K K K 0 osarele istoriei, anul //, nr. 1, 4!#6, 1!!8> /onescu, Craciun, Secretele operatiunii Furtuna desertului , Cucuresti, 1!!1> /osipescu V. 0 !peratia Scanteia , Cucuresti, 1!8"> /osipescu V. 0 "azboaiele locale si panoplia zeului Marte , 2ditura Militara, Cucuresti, 1!%#> Col. V. 1ricop 0 #nele concluzii si invataminte pe plan militar rezultate din razboaiele locale desfasurate dupa cel de-al doilea razboi mondial (lectie), Academia Militara, Cucuresti, 1!%&> K K K 0 "azboiul din $olf, studii politico-militare, 2ditura

Militara, Cucuresti, 1!!1> KKK 0 Sceptrul de otel al zeului Marte, 2ditura A./.9.M., Cucuresti, 1!!" 9alin'er 1., *aurent 2. 0 "azboiul din golf% &osarul secret, 2ditura (inerama, Cucuresti, 1!!1> 9c)ipor /. 0 "azboiul din $olf, 2ditura A./.9.M., Cucuresti, 1!%%.