Colegiul Economic Buzu

Vinul de Pietroasele
Elev: Scntee Ionu
Profesor Coordonator: Potovei Ctlina

Clasa a XII a D

2013 - 2014

Istoric

n anul 1893, n mijlocul podgoriei Dealu Mare, a fost nfiinat Pepiniera Pietroasa cu rolul important n refacerea viticulturii romneti decimat de filoxer i ca vie model i experimental. Intre anii 1893 i 1895, la Pietroasa s-a nfiinat, pe suprafaa de 10 ha, o colecie de 737 soiuri de vi de vie pentru struguri de mas i vin, aduse de pe toate continentele, mai cu seam din Europa. ncepnd din 1894 a intrat n funciune coala de altoitori din cadrul Pepinierei Pietroasa. Ca rezultat al activitii acestei coli, practica altoitului s-a rspndit n localitile din apropiere ca: Breaza, Nieni, Fineti, Greceanca, Pietroasa, arnga .a., instaurnd o tradiie transmis din tat n fiu pn n zilele noastre. n anul 1924, a fost nfiinat Staiunea Viticol i Oenologic Pietroasa instituie cu caracter tiinific i de propagand, menit a ntreprinde cercetri pentru rezolvarea problemelor ridicate de viticultura din zon. n anul 1928, la Pietroasa s-a nfiinat Staiunea de avertizare a manei viei de vie, una dintre primele din ar, dotat cu staie meteorologic i cu aparatura necesar Succesele obinute de unitate pe parcursul ntregii sale existene se datoreaz n mare msur, specialitilor care s-au aflat la conducerea sa, precum i cadrelor cu profil tiinific, tehnic, pe aportul crora unitatea s -a sprijinit din plin.

Descriere din punct de vedere geografic

Centrul viticol Pietroasa este amplasat n centrul podgoriei Dealu Mare i este situat din punct de vedere geografic n apropierea liniei de delimitare a subcarpailor de Cmpia Romn, la 45005, latitudine nordic i 26033 longitudine, iar din punct de vedere climatic, n apropierea izotermei anuale de 100. Sediul staiunii se gsete n partea de vest a comunei Pietroasele, la o altitudine de 200 m, iar plantaiile sale ocup terenuri cu condiii foarte favorabile pentru cultura viei de vie, caracteristice arealului viticol. Terenul staiunii este aezat n pant, avnd o expoziie predominant sudic. Altitudinea sa variaz de la 130 m la baza pantei pn la 350 m la limita sa superioar. Clima centrului viticol Pietroasa are o nuan continental temperat, prezentnd anumite particulariti fa de climatul general al podgoriei. Temperatura medie anual a aerului este de 11,4C , iar media lunar nregistreaz valori negative numai n luna ianuarie (-1,9C).

Din punct de vedere merceologic

Tmioasa romneasc

Ca vin dulce natural, este emblema Centrului viticol Pietroasa, medaliat de nenumarate ori in competitii nationale si internationale. Vinul tanar are o aroma complexa si persistenta de flori de tei, flori de camp, de busuioc, de trandafir si fan proaspat cosit. Prin maturare la vas de lemn, culoarea devine aurie; apoi, in ani, capata patina aurului vechi. Aroma isi schimba si ea caracterul: sugereaza mirosul de miere de albine, de stafide si migdale. Asociat cu nuci, migdale sau dulciuri traditionale, vinul de Tamaioasa romaneasca da noblete meselor. Prin buchetul aromatic, corpolenta si onctuozitate, acest vin este o bucurie a sufletului

Busuioaca de Bohotin

Este un soi autohton ce da vinuri deosebite numai in cateva areale: Pietroasa este unul dintre ele. Vinurile tipice se caracterizeaza prin trei insusiri de neconfundat: culoarea, aroma si gustul caracteristic. Culoarea vinului tanar este rosu stralucitor, catre roze, cu nuante trandafirii; dupa 1-2 ani de maturare este mai pal, dar stralucitor, cu nuante ruginiu-chihlimbarii, tomnatice. Aromele sunt inconfundabile, de trandafir, de busuioc, dar si de tamaie. Gustul este complex, bine structurat. Pe langa echilibrul dulce-acrisor mai intervine senzatia tactila specifica taninurilor, care aici se gasesc mai mult decat in alte vinuri de aceeasi talie.

Grasa de Cotnari

Acest soi este prezent in doua areale de mare favorabilitate oenoclimatica, Cotnari si Pietroasa, unde realizeaza vinuri demidulci naturale si in anii de putregai nobil, chiar vinuri de exceptie. La Pietroasa, acest vin si-a gasit un al doilea salas cel putin la fel de valoros, ca cel de la Cotnari, unde a capatat o faima ce ameninta sa o depaseasca pe cea din locul de obarsie. Vinul este plin, dar fin, amplu, corpolent, onctuos. Caracterul intens si caseul gusto- olfactiv inconfundabil sunt elemente ce-l definesc ca vin de inalta calitate. Culoarea galben- aurie sau chihlimbarie, obtinuta prin invechire, fac din vinul de Grasa o perla a vinurilor romanesti. De foarte buna apreciere se bucura si vinul special dulce, de tip oxidativ, din anii de exceptie, vin care are la activ multe medalii de aur obtinute in reputate concursuri nationale sau internationale.

Riesling Italian

Este soiul ce da la Pietroasa vinul de rezistenta din gama celor albe seci. Vinul tanar are culoare alb-verzuie, caracter neutral, gust racoritor si aciditate agreabila, mai echilibrata decat in alte zone. Printr-o usoara maturare, vinul ofera consumatorului un buchet agreabil, provocator, cu nuante minerale si trasaturi senzoriale ce-i sunt specifice. Extractivitatea, caracterul de piatra, asigura Rieslingului de la Pietroasa, distinctie si sobrietate intre vinurile albe seci.

Feteasc alb

Cunoscut ca soiul a carui aciditate inregistreaza cu fidelitate particularitatile ecoclimatice, acest vin are la maturitatea tehnologica de recoltare a strugurilor o aciditate care in unii ani necesita corectie. Fermentat cu grija la temperatura scazut, vinul de Feteasca alba poate dezvolta o aroma secundara de fermentatie ce confera vinului o savoare cu totul remarcabila. Aceasta savoare, caracteristica vitei de vie inflorite, cat si personalitatea etalata de finete, persistenta si armonie gustativa il propulseaza ca vin sec, cu loc bine reprezentat in gama vinurilor seci.

Feteasc regal

Este soiul autohton cel mai cultivat la noi, datorita insusirilor de productivitate, dar si calitatii vinurilor sale. Este cultivat cu bune rezultate si la Pietroasa. Vinurile de aici, desi copiaza specificul zonei prin corpolenta si echilibru gustativ, sunt mai lejere si placute la gust, cu aroma specifica ce le da o nota de rusticitate. In primul an, cand sunt inca tinere, caracteristica le este prospetimea si aroma de mere varatice.

Feteasc neagr

Soi ancestral autohton, cultivat in prezent la Pietroasa in sistem ecologic, da vinuri puternice cu multa vigoare si personalitate. La tinerete, vinurile au culoare porfiriu intensa, parfum de violete si aroma de fructe rosii, mure si prune uscate. Gustul este echilibrat, usor astringent, acoperit de forta vinului. Maturat la butoi, culoarea capata nuante rubinii, aromele se complexeaza cu nuante de vanilie, ciocolata si cuisoare. Gustul devine mai rotund, mai catifelat

Cabernet Sauvignon

La Pietroasa da vinuri unice prin culoare si personalitate gustativa. La tinerete, vinul este rosu rubiniu intens, de o robustete si rusticitate specifica, cu gust taninos de struguri si ciorchini zdrobiti. Prin maturare si invechire, culoarea evolueaza in rosu-granat, aroma devine mai discreta si complexa (de mirodenii), iar gustul devine echilibrat, puternic, dar dominat de extractul bogat si de continutul ridicat de taninuri.

Babeasca neagra

Soi de legenda, cultivat cu succes inca de la infiintarea Viei experimentale Pietroasa. Vinul este suplu, fructuos, aparte. La tinerete, culoarea este purpuriu-zmeurie cu tenta violacee, aromele sunt puternice, persistente, usor condimentate, cu nuante de fructe rosii de padure. Gustul este echilibrat, acrisor, racoritor, placut, reconfortant. Maturat, vinul capata noblete si personalitate. Culoarea se deschide, devine mai stralucitoare, cu nuante calde, chihlimbarii. Aromele se complexeaza, devin mai imbietoare. Gustat, vinul este placut, prietenos.

Merlot

Este un soi predominant n gama celor pentru vinuri roii. Vinul este sec, de culoare roie-rubinie, strlucitoare. Se poate consuma i tnr, la cteva luni dup obinere. Se prefer ns maturarea n vase de lemn, chiar pentru o perioad scurt. Astfel, vinul devine mai prietenos, cald, generos, plin, catifelat, cu arom complex de fructe de pdure bine coapte

Soiurile de struguri de mas: Otilia

Sortimentele oferite:

omologat n 1987; soi apiren pentru struguri de mas i pentru industrializare (stafide, dulcea, compoturi) coacere timpurie Timpuriu de Pietroasa

omologat n 1987; soi pentru struguri de mas coacere timpurie producie: 17.7 to/ha Centenar Pietroasa

omologat n 1991 soi apiren pentru consum n stare proaspt i pentru industrializare; coacere timpurie; capacitate mare de acumulare a zaharurilor (peste 210 g/l) producie: 10.5 t/ha Istria

omologat n 1995; soi pentru struguri de mas cu maturare mijlocie struguri aspectoi, boabe uniforme ca mrime i culoare producie: 14 t/ha

Soiuri i vinuri:
Soiuri: Clone de Tmioas romneasc Clone de Gras de Cotnari Clona de Busuioac de Bohotin Clona de Feteasc neagr Clona Babeasca Neagra Soi de vin nou - creat Alb aromat

Vinuri:

Tamioasa romneasca Busuioasca de Bohotin Grasa de Cotnari Reisling Italian Feteasca alba Feteasca neagra Feteasca regala Cabernet Sauvignon Merlot Babeasca neagra

CONCURENI EXISTENI PE PIA

Murfatlar Romnia, Jidvei,, Vincon, Angelli, Casa de Vinuri Zoreti, Viti-Pomicola Smbureti

Firma care realizeaz produsul se numete Bachus Pietroasa

Bibliografie:
www.pietroaselevechi.ro Imagini : www.google.ro