Valorificarea potentialului turistic al judetului Bihor

1. Localizarea si caracterizarea zonei

1.1 Localizare geografica. Judetul Bihor este situate in partea Nord-Vestica a Romaniei , fiind strabatut de paralela de 47 latitudine N si de meridianul de 22 longitudine ,pe cursurile !ri"ului Repede "i !ri"ului Negru. ste m#rginit la est de $un%ii &puseni, iar la 'est de !(mpia )isei. &re ca 'ecini la est-*ude%ele !lu*, &lba, +ala*, la nord - +atu $are, la sud - &rad, la 'est-ngaria. Relieful este 'ariat, fiind dispus .n trepte ce coboar# de la est la 'est, dinspre culmile $un%ilor &puseni spre !(mpia de Vest. +uprafata *udetului este de 7/44 0m2. 1.2. Din punct de vedere al organizarii administrative, Judetul Bihor cuprinde 12 orase, dintre care 4 municipii-3radea, +alonta, Beiu", $arghita, 42 de comune si 424 de sate. +uprafata *udetului este de 7/44 0m2, respecti' 5,2 6 din teritoriul %#rii. 7ensitatea popula%iei este de 84,2 loc.90m2. resedinta de *udet este municipiul 3radea cu 22:.282 loc. 1.3 Cai de acces si infrastructura Judetul Bihor are ca limita 'estica granita cu -ngaria, facand astfel legatura intre cele doua tari si fiind un important punct 'amal al tarii prin 'ama Bors rutier, si pe cale ferata, 'ama piscopia Bihorului. ste strabatut de ::4 0m drumuri, din care :22 0m moderni;ate, 45: 0m nationale .mp#r%ite .ntre :2, 7N 14, 7N 7: "i 7N 74, 474 0m cai ferate. 7e asemenea aeroportul din 3radea este o importanta poarta de intrare din ;ona nord-'estica 1.4 Dezvoltarea economico sociala a judetului <a 1 iulie 2228 populatia *udetului Bihor era de /45847 loc, cu o densitate de 78,7 loc90m2 dintre care 2882:2 barbati si 52/:57 femei. 7intre acestia 248725 se afla in mediul urban si 24/174 in cel rural. Religia predominanta este cea ortodo=a- /4.:6 , urmata de cea reformanta18.26 si romano-catolica- 4.56. 7in punct de 'edere etnic :7.426 sunt romani, 2/.416 maghiari, /.226 rromi conform datelor de la recensamantul din 2222. Resursele naturale ale *udetului sunt repre;entate prin resursele de lignit >?ope"ti, Borumlaca, V#r;ari, +uplacu de Barc#u, 3"orhei@, bau=it# >$un%ii ?#durea !raiului@, nisipuri bituminoase >7erna, )#t#ru"@, petrol >+uplacu de Barc#u@, argile refractare >B#lnaca, Auncuiu"@, marmur# >B#i%a, !hi"c#u@, bentonit# >Vadu !ri"ului@, precum "i prin i;'oare cu ape geotermale >l(ng# 3radea - B#ile Beli= "i B#ile 1 $ai, $#d#ras, R#b#gani "i )#m#"eu@ "i ape minerale >)inca "i +t(na de Vale@. Resursele solului le formea;# .ntinsele suprafe%e ocupate de p#duri >cer, gorun, g(rni%#, fag, brad, molid@, p#"uni "i f(ne%e naturale. conomia *udetului se caracteri;ea;# printr-o de;'oltare continu# a tuturor ramurilor. Cn produc%ia industrial#, concentrat# .ndeosebi .n municipiul 3radea, ponderea cea mai ridicat# o au ramurile industriei u"oare >bl#n#rie, .nc#l%#minte "i confec%ii@, alimentar#, urmate de industria energetic# "i construc%ii de ma"ini, metalurgia neferoas# - inclusi' e=trac%ia, industria chimic#, e=ploatarea "i prelucrarea lemnului >3radea, Beiu"@. Bine de;'oltat# este "i industria materialelor de construc%ii in special in ;ona &lesd. &gricultura este intensi'# "i multilateral# - de%ine un rol important .n economia *ude%ului, ocup(nd 447.1:7 ha teren agricol, din care 594 este teren arabil> 524.284 ha@. !erno;iomul din 'estul %#rii a fa'ori;at cultura cerealelor, *ude%ul Bihor situ(nduse, .n cadrul %#rii, pe primele locuri .n produc%ia acestora. 7intre cereale se culti'# mai ales gr(ul "i porumbul, iar dintre plantele tehnice, floarea soarelui, sfecla de ;ah#r "i cartoful. !re"terea animalelor >bo'ine, porcine, o'ine@ are o pondere .nsemnat# .n agricultura *ude%ului, at(t datorit# .ntinselor suprafe%e de p#"uni "i f(ne%e, c(t "i tradi%iei locuitorilor .n acest domeniu. Ni'elul 'eniturilor este de 811 lei9loc la ni'elul anului 2227, rata soma*ului este de 2,4 insemand :72:

someri la ni'el *udet. Rata sca;ulta a soma*ului in acest *udet se datorea;a in mare parte in'estitiilor mai ridicate care au atenuat efectele restructurarii industriei. Dn'estitiile totale la ni'el *udet pe anul 2227 au fost de apro=imati' 21/:,1 mii lei dintre care 1:7,:mii lei proprietate ma*oritara de stat si 1442,4mii lei proprietate ma*oritara pri'ata. ?ib-ul *udetului este de 447/,4 milioane lei la ni'elul anului 222:

2. !rezentarea potentialului turistic

2.1 "esurse turistice naturale a# "elief )eritoriul *udetului se desfasoara Dntre 1844 m, altitudinea ma=ima din $untii Bihor si 42 m, altitudinea minima din !ampia *oasa a !risurilor, fiind alcatuit din toate trei trepte de reliefE treapta montana ocupa 246, dealurile si depresiunile 526 si campia 446. Fona montana este alcatuita dintr-o parte a $untilor Bihor-Vladeasa, treapta montana cea mai Dnalta, cu suprafete de ni'elare Dntinse, cu sectoare importante de relief carstic din care se desprind culmile !odru-$oma, ?adurea !raiului si ?lopis, despartite de depresiuni de tip golf >o asociere de dealuri, terase si lunci@- Beiu"ului, pe !ri"ul Negru, "i Vad-Borod, pe !ri"ul Repede. Fona deluroasa repre;inta o treapta intermediara Dntre munti si campie, cu altitudini modeste, Dntre 222-4/2 mE 7. ?lopisului, 7. ?adurii !raiului, 7. Bihorului, 7. !odrului si 7. $oma. Fona de campie coboara de la circa 222 m altitudine absoluta, in 'ecinatatea dealurilor, la 42 m in ;ona *oasa de di'agare. ste formata din unitati inalte, de glacisuri, !ampiile !alacei, $iersigului, Bihariei, )asnadului, !ampia nisipoasa !arei si unitati *oase, alu'iale, netede, cu e=ces de umiditate, !ampiile !risurilor si Derului $# Clima )eritoriul *udetului se afla sub influenta circulatiei 'estice ce transporta mase de aer oceanic, umede. ta*area reliefului si particularitatile locale determina e=istenta unor nuante 'ariate ale climei temperat-continentale moderate. $edia anuala a temperaturii aerului are 'alori cuprinse intre 12-11! in ;ona de campie >12,4! la 3radea@, 7-12! in ;ona de deal si de munti *osi si 2-7! in munti >sub 2! pe culmile inalte@. c# %idrografie Raurile de pe teritoriul *udetului Bihor apartin ba;inului hidrografic al !risurilorE Barcau >:8 0m pe teritoriul *udetului@ cu Derul, !risul Repede >121 0m pe teritoriul *udetului@, !risul Negru >15: 0m pe teritoriul *udetului@, si afluentii acestora. 7in a doua *umatate a secolului al GDG-lea, a inceput amena*area retelei hidrografice pentru a limita inundatiile si pentru a deseca ;onele *oase cu e=ces de umiditate, prin crearea numeroaselor canale, printre care si !analul !olector ce leaga !risul Repede de cel Negru. <acurile naturaleE <acul +erpilor si <acul cu +tuf de langa +alonta, 3chiul mare de pe ?etea, <acul )aul $are din $untii Bihor. 7intre lacurile antropice, se remarca cele de bara* ><acul <esu de pe 'alea Dadei e cel mai insemnat@ si helesteele din ;ona de campie. !ele mai mari sunt helesteele amena*ate in scop piscicolE !efa >/48 ha@, )amasda >222 ha@, Homorog >4/ ha@, Dnand >52 ha@. 7e asemenea pe teritoriului *udetului e=ista i;'oare cu ape geotermale >l(ng# 3radea - B#ile Beli= "i B#ile 1 $ai, $#d#ras, R#b#gani "i )#m#"eu@ "i ape minerale >)inca "i +t(na de Vale@ d# Vegetatia ste repre;entata de sil'ostepa in ;ona de campie >pa*isti in alternanta cu palcuri de ste*ar@, in cea mai mare parte ocupata in pre;ent de culturi agricole, pa*isti secundare, plantatii de salcam,

;ona padurilor de foioase, alcatuita din paduri de cer cu carpen si cer cu ste*ar si gorun, in alternanta cu pa*isti secundare si culturi agricole, eta*ul padurilor de foioase >pana la 1222 m@, repre;entat de paduri de ste*ar, de cer cu gorun, de gorun cu carpen, ulm, frasin, paduri de fag cu carpen, de fag, de fag cu molid, eta*ul coniferelor >1222-1722 m@, alcatuit din paduri de molid. Vegetatia intra;onala si a;onala e repre;entata de 'egetatia de lunca >;a'oaie de plop, salcie si pa*isti@, 'egetatia de saratura pe areale umede si arenicola pe nisipuri. Numeroase specii de plante 'aloroase sunt ocrotiteE sangele 'oinicului, laleaua pestrita, nufarul termal, strugurii ursului. e#&auna Dn sil'ostepa se remarca ro;atoarele, iar padurile sunt populate cu caprior, cerb, mistret, urs, 'e'erita, ras, *der, fa;an etc. &pele de munte repre;inta domeniul pastra'ului, in apele de deal sunt specifici lipanul, cleanul si scobarul iar in cele de ses, crapul si bibanul. f#'rii naturale protejate Dn *udetul Bihor e=ista peste :2 de re;er'atii naturale si monumente ale naturii >dintre care se detasea;a !etatile ?onorului, !etatea Radesei, Valea +ighistelului, D;bucul de la !alugari, Iroapa Ruginoasa-Valea +eaca, Valea Ialbenei, ?latoul !arstic ?adis, +aritoarea Bohodeiului, ?oiana Blorilor, ?estera Vantului, ?estera $e;iad, ?araul ?etea, 7efileul !risului Repede si ?arcul Natural &puseni, 7/.784 hectare, din care 51,42 6 pe teritoriul *udetului Bihor, ?oiana cu narcise s#lbatice-re;er'a%ie floristic# >l(ng# Iorne"ti@, Fona carstic# Va"c#u-cu ponoare, pe"teri, i;bucuri. g# "elief carstic )eritoriul *udetului Bihor este bogat in relief carstic, aici e=istand peste 42 de pesteri si 7 chei, recunoscute pentru frumusetea lor. ?rintre ele se numaraE ?estera -rsilor situata la 8: 0m de 3radea, pe 7N 7:. & fost descoperita intamplator la sfarsitul anilor 1472, in ;ona carierelor de marmura din muntii !hiscau, la o altitudine de 482 de metri. Numele pesterii pro'ine de la resturile fosili;ate ale ursului de ca'erna >-rsus +pelaeus - disparut acum apro=imati' 1/.222 de ani@, care s-au descoperit aici. ?estera +carisoara este situata la o inaltime de 1222 de metri, in apropierea satului Iarda, este celebra prin ghetarul pe care il adaposteste in interiorul stancilor ei calcaroase. ?estera Vantului, situata pe malul stang al !risului Repede, este cea mai lunga pestera din Romania. ?estera $e;iad, re;er'atie speologica situata in muntii ?adurea !raiului, una dintre cele mai mari pesteri din Romania. +aritoarea Bohodeiului >in apropiere de ?ietroasa@, cu o inaltime de 82 m, este a treia cascada ca marime din Romania. !heile !risului Repede >in muntii ?adurea !raiului@ - aceasta re;er'atie include 11 pesteri. &lte cascadeE cascada Bulbuci - 42 m inaltime, in muntii Bihorului, cascada $oara 7racului - 22 m inaltime. 2.2 "esurse turistice antropice a# Vestigii istorice Ruinele ceta%ii-Biharia >la 15 0m de 3radea, pe 7N 14@, o cetate de p#m(nt >sec. G@, care a fost centrul 'oie'odatului roman condus de $enumorut, Ruinele ceta%ii-3radea, .ncon*urat# de "an%uri care erau umplute de apa p(r(ului termal ?e%a, Ruinele !eta%ii ?iatra "oimului-&le"d >sec. GDD@, Ruinele !eta%ii ?ome;eu-l(ng# Beiu" >sec. GDDD@. $#(dificii religioase Ba;ilica romano-catolic# - 3radea, .n#l%at# .ntre 17/2-1782, cea mai mare biseric# .n stil baroc din Rom(nia, construit# din marmur# de !arrara "i Vasc#u, inspirat# dupa construc%iile baroce ale Dtaliei de Nord, Biserica ortodo=# J!u <un#J-3radea >1784-1742@, .mbin# elemente ale stilului baroc cu cele ale stilului neoclasic. +ub orologiul din turnul bisericii se afl# o sfer#, cu diametrul

de 5 m ac%ionat# de un mecanism original care, .n rotirea sa, arat# toate fa;ele <unii, Biserica J+f. <adislauJ-3radea >1725-1755@, Biserica romano catolic# J+f. )reimeJ-Beiu" >17/2@, Biserica J+f. 7umitruJ-)in#ud, >1:/8@, Biserica din lemn-&bram >1722@, Biserica din lemn-Rieni >langa Beiu", c# (dificii culturale ?alatul Baroc-3radea, cea mai mare constructie .n stil baroc din Rom(nia, >17:2-1772@, foarte asem#n#toare cu ?alatul Bel'edere din Viena. Cn centrul acestui palat cu 5:/ de ferestre, repre;ent(nd num#rul ;ilelor anului, se afl# o impresionant# sal# festi'#, Biblioteca-3radea, de%ine peste 522.222 de 'olume, printre care car%i rare, fiind g#;duit# .ntr-o construc%ie ce .mbin# stilurile din uropa Rena"terii cu cel baroc "i rococo, Airul !anonicilor-3radea, construit .n 1775 .n stil baroc, este format dintr-un culoar de peste 122 m lungime, str#*uit cu peste /2 de arcade romanice, ?alatul Justi%iei-3radea, construit# .n 1421, ?alatul JVulturului NegruJ-3radea., ?rim#ria $un. 3radea,- 3radea, construit# .n 1422 "i 1425, !asa memoriala J&dK ndreJ - 3radea, con%ine c#r%i, documente "i manuscrise legate de acti'itatea acestui clasic al poe;iei maghiare "i uni'ersale, militant neobosit pentru prietenia rom(no-maghiar#, !asa memoriala JDosif VulcanJ - $u;eul memorial LDosif VulcanL a fost inaugurat .n anul 14:/ cu prile*ul organi;#rii festi'it#%ilor de ani'ersare a unui 'eac de la apari%ia re'istei LBamilia, ?alatul episcopal greco-catolic M 3radea, construit .n anul 1425, $u;eul JN#rii !ri"urilorJ-3radea, dispune de sec%ii deE istorie, art# >colec%ia de gra'uri ale lui &.7urer@, "tiin%e naturale >colec%ie ornitologic#, 'aloroas# colec%ie de ou#, unica .n felul ei, care num#r# peste 12.222 de piese@, dar "i de o bibliotec# documentar# cu peste 12.222 de 'olume. !etatea fortificata, situata in ;ona centrala a orasului, este un punct de atractie important, fiind cea mai mare si mai bine pastrata cetate pentagonala din uropa !entrala, reconstruita in stil italian in secolul al GVDO lea. Dn 3radea a fost construiti primul obser'ator astronomic din uropa, intre anii 14:4 M 1::7 meridianul de 2 grade trecand pe aici. d# &estivaluri )(rgul me"terilor populari-3radea, Bienala mondial# de art# fotografic# P?remfotoQ-3radea, Besti'alul de teatru scurt-3radea, )oamna or#dean#-3radea, Besti'alul folcloric pentru copii "i tineret-3radea, Bestum Varadinum-3radea, Filele $u;eului N#rii !ri"urilor-3radea, )(rgul de la Vama +#rii-Vadu !ri"ului, Besti'alul de mu;ic# sacr# P7i'ina &rmonieQ-3radea. e# )eatreE )eatrul de +tat 3radea,)eatrul de papusi J&rcadiaJ,)eatrul +tudio,Bilarmonica de +tat 3radea f#*uzeeE $u;eul )arii !risurilor, $u;eul &dK ndre, $u;eul Dosif Vulcan, $u;eul $ilitar Na%ional, !asa $emorial# L7r. &urel <a;#rL f# +tatiuni turistice Baile )inca Baile &eli, si Baile 1 *ai !unoscute inca din antichitate, i;'oarele cu apa termala din apropierea 3radei sunt si asta;i apreciate de catre o larga categorie de turisti. &cestea beneficia;a de pre;enta namolurilor sapropelice si a apelor termale oligometalice, bicarbonatate, calcice, sodice, cu temperaturi de 45-44R!. Darna, incepatorii pot practica schiul pe o partie amena*ata in apropiere, la Hidiselul de Jos. +tana de Vale se afla .ntr-o depresiune .ncon*urat# de p#duri de conifere si este polul ;ape;ilor in Romania. 7ispune de un climat montan cu ierni reci "i 'eri r#coroase-temperatura medie anual# este de 4o!. F#pada este abundent# din noiembrie "i p(n# .n martie. 7ispune, de

asemenea, "i de p(rtii de schi pentru amatori "i sporti'i de performan%#, iar ca instala%ii de tratamentE b#i de plante, ionogal'ani;#ri, magnetodiaflu=, saun#, masa*.

3.'naliza echipamentelor de cazare si a ofertei de servicii

Dnfrastructura generala-)ransporturi E Judetul Bihor este strabatut de ::4 0m drumuri, din care :22 0m moderni;ate, 45: 0m nationale .mp#r%ite .ntre :2, 7N 14, 7N 7: "i 7N 74, 474 0m cai ferate. Cn *ude%ul Bihor e=ist# urm#toarele linii principale !BRE O ?iatra !raiului - 3radea - 7: 0m, O 3radea - Valea lui $ihai - :: 0m, O 3radea - !iumeghiu - 44 0m. !a linii secundare putem nominali;a E O !imeghiu - Va"c#u - 121 0m, O +#cueni - +uplacu de Barc#u - 47 0m. ?e aceste linii se afl#E 18 sta%ii de cale ferat#, 27 h#l%i de cale ferat#, 1/ puncte de oprire. 7e asemena prin *udetul Bihor 'a trece autostrada )ransil'aniaE Braso'-Bors. &nul acesta s-a deschis primul tronson de autoastrada, un total de 4: 0m, dintre care 54 0m intre 3radea si 'ama Bors. Dnfrastructura specificaE in;estrat cu un bogat comple= si 'aloros potential turistic, atat natural cat si antropic, *udetul Bihor se de;'olta din punct de 'edere turistic oferind in decursul anului posibilitati multiple pentru practicarea formelor diferite de turism. 3.1 +tructurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica-nr. unitati#/ )a$el nr.1
7enumire )otal Hoteluri $oteluri Hosteluri Hanuri turistice !abane turistice !ampinguri si unitati tip casuta Vile turistice si bungalouri )abere ele'i si prescolari ?ensiuni turistice urbane ?ensiuni turistice rurale -.$. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. 2225 71 24 5 1 / 7 21 / 5 2 2224 8/ 51 4 1 1 / 8 22 : 4 / 222/ 8/ 52 4 1 1 / 8 14 : : / 222: 8: 52 4 1 1 / 8 22 : : / 2227 8/ 24 4 1 1 / 8 22 : : /

Structuri prim ire turistica cu functiuni de cazare turistica

100 80 60
numar total

40 20 0 2003 2004 2005 2006 2007

An

Numar t otal unitati caz are

7upa cum se poate obser'a din tabelul de mai sus si din graficul alaturat numarul total al unitatilor de ca;are din *udetul Bihor in anii 2224-222/ a inregistrat o crestere cu 1/ unitati fata de anul 2225. Dn 222: numarul acestora creste cu o unitate fata de 222/, ca mai apoi in 2227 sa a*unga la numarul initial din 2224-222/ de 8/ de unitati. &ceasta crestere din ultimii ani se datorea;a cresterii economice inregistrate in Romania in aceasta perioada. Numarul este unul semnificati' tinand cont ca in unele *udete ale Romaniei 1/ este numarul total al unitatilor de ca;are. ?onderea hotelurilor in numarul total de unitati de ca;are este de 55,826 la ni'elul anului 2225 si de 54,116 in anul 2227. Vilele turistice si bungalourile au o pondere de 24,/76 in 2225 si 25,/26 in ultimul an anali;at. Dn anul 2224 la ni'elul *udetului s-a construit un hostel, acest tip de unitate de ca;are fiind destinat tinerilor care in general au un buget limitat si care repre;inta o parte din numarul turistilor din acest *udet. 3.2 Capacitatea de cazare turistic0 e,istent0 -locuri#/ )a$elul numarul 2
)otal Hoteluri $oteluri Hosteluri Hanuri turistice !abane turistice !ampinguri si unitati tip casuta Vile turistice si bungalouri )abere ele'i si prescolari ?ensiuni turistice urbane ?ensiuni turistice rurale 2225 11423 7878 142 42 1/5 1122 275 742 24 18 2224 11341 7/:/ 21/ 42 42 1/5 1428 2:/ 822 42 4/ 222/ 11433 7444 21/ 42 42 1/5 1548 244 822 7: 4/ 222: 11332 7487 21/ /4 42 1/5 1548 244 872 7: 4/ 2227 11125 72// 242 /7 42 1/5 154/ 2:/ 872 7: 4/

Irafic capacitate de ca;are turistica e=istenta, numarul total de locuri

10700 10600 10500 10400 10300 10200 10100 10000 9900 9800 2003 2005 2007

Numar total locuri cazare

7in tabelul numarul 2 se poate obser'a ca numarul locurilor in unitatile de ca;are turistica a 'ariat intre 2225-2227, acesta fie crescand, fie descrescand de la un an la altul. 7aca in 2224 numarul locurilor de ca;are a crescut fata de 2225, incepand cu 222/ numarulu acestora scade fata de 2224, insa nu in mod constant. Dn ultimul an anali;at, 2227, capacitatea de ca;are e=istenta la ni'elul *udetlui Bihor este semnificati' mai mica decat in primul an anali;at 2225. 3 descrestere mai mare fata de anii anteriori s-a inregistrat in 2227, sca;and cu 42: de locuri fata de anul anterior 222:. Iraficul de mai sus ilustrea;a acest lucru si se poate obser'a cu usurina

cum numarul de locuri a sca;ut semnificati' in acest an. Numarul cel mai mare in ca;ul capacitatii de ca;are este detinut de hoteluri urmand campingurile. +e poate obser'a o e'olutie ascendenta in ca;ul numarului de locuri din unitatile tip hostel. 3 e'olutie ascendenta se regaseste si in ca;ul pensiunilor turistice rurale cat si urbane. 3.3'naliza capacitatii de cazare e,istenta )a$elul numarul 3
&nii !apacitate $odificare absoluta Si91 Si9i-1 2 11: 11: -22 -15: 77 47 -544 -42: Dndice relati' Di91 1 1.21 2.44 1.227 2.4: Di9i-1 1.21 2.48 1.224 2.4/ Ritm crestere Ri91 2 2.1 -2.21 2.227 -2.24 Ri9i-1 2.1 -2.2 2.224 -2.2/ Dndici medii T 24454. 8 S :4.8 D 2.44 R -16

2225 2224 222/ 222: 2227

1247/ 12/41 124// 12//2 1212:

7atele din tabelul anterior ne furni;ea;a informatii legate de capacitatea de ca;are e=istenta in *udetul Bihor. +e poate obser'a ca numarul total al locurilor de ca;are 'aria;a de la un an la altul, intr-un an fiind mai mare in altul mai mic. ?er total intre 2225-2227 capacitatea de ca;are a sca;ut in medie cu :7 de locuri pe an. ?onderea cea mai mare in totalul locurilor de ca;are este detinuta de hoteluri la ni'elul anului 2225, 7/,26, urmata de campinguri si unitati tip casuta, 12,/6. Dn anul 2227 ponderea cea mai ridicata este detinuta tot de hoteluri, de :4,76 urmata tot de campinguri si unitati tip casuta cu o pondere de 15,286. Bata de anul 2225, in 2227 ponderea pentru hoteluri a sca;ut si a crescut cea pentru campinguri. 3 e=plicatie pentru acest fenomen se poate datora preferintelor schimbatoare ale turistilor si dorintei de a cheltui mai putini bani, sau de a petrece mai mult timp in natura. Dndicele de dinamica are o 'aloare de 2.44 iar ritmul de crestere al capacitatii de ca;are inregistrea;a o 'aloare negati'a, de -16 pe an, ceea ce inseamna o tendinta descrescatoare. &nali;and numarul de sosiri din ane=a 1, se constata ca in general aceasta a a'ut o e'olutie ascendenta, mai putin in anul 222/, cand numarul acestora a sca;ut. &ceasta scadere nu este una semnificati'a totusi in anul urmator numarul acestora crescand din nou. &cest lucru se datorea;a cresterii economice inregistrate in aceasta perioada in Romania, care a dus la cresterea salariilor, satisfacand astfel dorinta oamenilor de a-si petrece timpul liber calatorind. 3 scurta anali;a a tabelului din ane=a 2 duce la conclu;ia ca numarul turistilor straini sositi in *udet a crescut intre 2225 si 222/. Dn 222: numarul lor a sca;ut ca mai apoi n 2227 sa creasca din nou. !resterea dintre 222: si 2227 se datorea;a in mare parte intratii Romaniei in -niunea uropeana, si astfel turistii straini au fost moti'ati sa 'i;ite;e tara noastra si implicit *udetul Bihor. &nali;and ane=a 5 putem deduce cu usurinta ca numarul innoptarilor turistilor a sca;ut de la an la an. &cest fenomen este cau;at de cresterea tarifelor unitatilor de ca;are, alocarea unei parti din ce in ce mai mici a bugetului pentru concediu. +e inregistrea;a o noua tendinta in turismul romanesc, si anume turismul de Uee0-end, pe distante scurte si perioade la fel de scurte. Bata de numarul total al innoptarilor, numarul innoptarilor turistilor straini in Bihor a crescut semnificati' intre 2225-2227, in 2227 a*ungand la numarul cel mai mare din cei / ani anali;ati. &sa cum am e=plicat anterior, aceasta crestere in 2227 este datorata aderarii Romaniei la -niunea uropeana, usurand astfel calatoriile internationale, turistii straini pro'eninti din tari membre - nemaia'and ne'oie de pasaport pentru a 'i;ita Romania, putand intra pe ba;a de buletin sau carte de identitate. &cest fenomen se poate obser'a in ane=a 4.

7in anali;a tabelului din ane=a / se poate obser'a ca indicii de utili;are neta a capacitatii de ca;are turistica pe categorii de confort la ni'elul anului 2227 'aria;a de la o categorie de confort la alta. &stfel indcele total al capacitatii totale de ca;are a inregistrat o 'aloare de 47,26. &nali;and indicii pe categoriile de confort obser'am ca cel mai mare este cel al unitatilor de ca;are necalificate din punctul de 'edere al confortului, urmat de cel cu 2 stele, 5 stele, 4 stele si in cele din urma o stea. &nali;and fiecare structura in parte, putem obser'a in ca;ul hotelurilor cel mai ridicar indice de utili;are a capacitatii a fost inregistrat de hotelurile de doua stele, iar in ca;ul motelurilor de cele de 5 stele. Dn ca;ul pensiunilor turistice din mediul urban cel mai mare indice a fost inregistrat in unitatile de ca;are de 4 stele. Dn totalul unitatilor de ca;are, indicele cel mai mare este inregistrat de hoteluri, 44,16 urmat de cel al pensiunilor turistice rurale, 416. 3.4 6ndici de utilizare neta a capacitatii de cazare turistice in functiune )a$elul numarul 4
&ni )otal 2225 42.8 2224 42.1 222/ 45.4 222: 47.1 2227 47.2

anali;and tabelul alaturat se poate obser'a ca indicele de utilit;are neta a capacitatii de ca;are in functiune nu a a'ut o e'olutie semnificati'a de-a lungul celor / ani, ramanand intre 42,1 si 47,1. ?ragul ma=im a fost atins in anul 222:, si anume 47,1 iar cel minim a fost inregistrat in 2225, 42,8. 48 &cest lucru poate fi obser'at cu usurinta in graficul alaturat.
46 44 42 40 38 36 2003 2004 2005 2006 2007 Total

Dn statiunile balneoclimaterice Baile Beli= si 1 $ai turistii pot alege dintr-o gama di'ersa de puncte de alimentatie publica, aici e=ista restaurante dotate corespun;ator ><arKsse, <a Banica, ?erla,&Vroma, Bliss,etc.@, fast-food-uri>?almierul, !rinul@, pi;;erii>club &rt, Ristorante !osta@. Dn statiunea Baile Beli= e=ista 5 stranduri termale, dintre care unul este deschis tot timpul anului&pollo. +trandul Beli= este recent reno'at. &l treilea strand este trandul ?adis. Dn statiunea Baile 1 $ai e=ista 2 stranduri-Venus si +trandul cu Valuri. ?entru agrement in aceste statiuni, ofertele 'aria;a de la innot in strandurile e=istente, sporturi pe apa,piscine, inchirieri &)V, ba;a hipica- Dl !a'allino, terenuri de handball, sauna, fitness, pescuit>hotel ?resident@. )uristii ce aleg aceste statiuni pot beneficia de unitati dotate cu echipamente de ultima generatie pentru tratamente balneare, bai cu apa termala, fi;ioterapie, pentru tratarea probleme dermatologice etc. Dn statiunea +tana de Vale e=ista 2-5 hoteluri mai mari, unul dintre ele fiind hotel Dadolina, in cadrul caruia se afla si resturantul cu acelasi nume. !a si acti'itati de agrement acelasi hotel propune di'erse trasee pentru drumetii si posibilitatea de a schia pe una din cele 4 partii >$agarului, $osului, $ariana si Nina@, iar pentru tratament, pe langa cura cu aer curat, hotelul mai este dotat si cu echipamente pentru sauna si electroterapie. Dn municipiul 3radea e=ista o gama 'ariata de restaurante >RoKal, Bridge, -nderground, ?inota, Rotamir etc.@, cluburi>7oUn )oUn, !lub !afW &ristocrat, Xings club etc.@, pi;;erii >+esto +enso, !apitolium, !afW <atin etc.@, puburi, cafenele etc. ?entru petrecerea timpului liber, 3radea oferaE

ba;e sporti'e >bo=, 0arate, atletism, bas0et, calarie, fotbal, terase, parcuri, pieteE ?iata 22 decembrie, ?iata -nirii, Iradina Foologica.

Capitolul 4/ 'naliza echipamentelor de cazare si a ofertei de servicii

4.1 Circulatia turistica in 7udetul Bihor . luand ca perioada de refrerinta 2113 8 2112 si ca varia$ile numarul total de sosiri. de innoptari . durata medie a sejurului/ )a$elul numarul 3
&nii 2225 2224 222/ 222: 2227 !apacitate e=istenta 1247/ 12/41 124// 12//2 1212: ca;are +osiri 144224 21::24 21:212 212144 227554 Dnnoptari 1221:4/ 1178514 11511:4 114/185 115424/ 7urata medie a se*urului :.1 /.4 /.25 /.5 /.21

7in anali;a tabelului de mai sus se poate obser'a ca durata medie a se*urului a sca;ut pe parcursul celor / ani. !apacitatea e=istenta, numarul de sosiri si innoptari au fost anali;ate anterior in tabelele Y. +caderea duratei medii a se*urului se datorea;a lipsei timpului si rapiditatii cu care se desfasoara ma*oritatea acti'itatilor ;ilnice in pre;ent. -n alt moti' este adoptarea Pturismului de Uee0endQ de marea ma*oritate a populatiei. !onsider ca un moti' principal in e'olutia descendenta a duratei medii a se*urului este repre;entat de cresterea tarifelor in unitatile de ca;are.
2007 2006 2005 2004 2003 Dura tam edie as ejurului 0 2 4 6 8

4.2 'naliza turistilor cazati in unitatile de cazare turistica-sosirii.mii# )a$elul numarul 5

&nii +osiri>mii@ $odificare absoluta Si91 Si9i1 2 22.: 22.: 22 -2.: 18.2 -5.8 55.5 1/.1 Dndice relati' Di91 1 1.11: 1.115 1.24 1.17 Di9i-1 1.11: 2.44 2.48 1.27 Ritm crestere Ri91 1 2.11: 2.115 2.24 2.17 Ri9i-1 2.11: -1 -2.22 2.27 Dndici medii T 215.22 S 8.52/ D 1.2425 R 2.24>4.256@

2225 2224 222/ 222: 2227

144.2 21:.: 21:.2 212.2 227.5

n &nali;and tabelul de mai sus se poate obser'a ca numarul sosirilor a crescut in cei cinci ani anali;ati. Numarul mediu de sosiri in aceasta perioada este de 215,22 mii. Numarul sosirilor a crescut in medie cu 8.52 mii. Dndicele de dinamica a inregistrat o 'aloare de 1.24 in timp ce ritmul mediu de crestere in aceasta perioada este de 4.256 4.3 'naliza turistilor cazati in unitatile de cazare turistica dupa numarul de innoptari-mii# )a$elul numarul 2
&nii Dnnoptari >mii@ 1222.2 1178.5 1151.2 114/.2 1154.5 $odificare absoluta Si91 Si9i1 2 -25.7 -25.7 -7.1 -47.5 -/:.8 14.2 -:2.72.48 -/.4 Dndice relati' Di91 1 2.48 2.44 2.4/ 2.44 Di9i-1 2.48 2.4/ 1.21 2.44 Ritm crestere Ri91 2 -2.22 -2.2: -2.2/ -2.2: Ri9i-1 -2.22 -2.2/ 2.21 -2.21 Dndici medii T 11/4.1: S -1/.: D 2.48 R -2.22>26@

y=

y
i =1

, =

y n y1 n 1

2225 2224 222/ 222: 2227

&nali;and numarul de innoptari se poate constata ca numarul acestora a sca;ut in perioada anali;ata. Numarul mediu al innoptarilor este de 11/4,1: mii. Numarul innoptarilor a sca;ut in aceasta perioada cu apro=imati' 1/ mii. Dndicele de dinamica are o 'aloare mai mica de 1 si anume 2.48, iar ritmul mediu are o 'aloare negati'a,-26. 4.4 'naliza circulatiei turistice &*ustarea numarului de sosiri in structurile de primire turistica din *udetul Bihor in perioada 2225-2227 ?entru a a*usta numarul de sosiri in structurile de primire turistica din *udetul Bihor anali;am trei moetode de a*ustare si o alegem pe cea mai buna, cea care are coeficientul de 'arietie cel mai mic. 4.4.1. *etoda sporului mediu )a$elul numarul 9
&nii 2221 2222 2225 2224 222/ )otal Zi
sosiri-mii

ti 2 1 2 5 4

\ y i = y i + [ t i

> yi \ yi @ 2

144.2 21:.: 21:.2 212.2 227.5 12::1

144.2 222.52 212.:/ 218.47/ 227.5

2 225.41 28.:2 4/.4 2 278.4

i

n ^ ] 7.4/ _ ] 5.446 ` / 6 !oeficientul de 'arietie are o 'aloare de 5.446, care este mai mic decat /6, prin urmare aceasta metoda de anali;a este una 'iabila. Dn continuare 'om anali;a metoda indicelui de dinamica. 4.4.2.*etoda indicelui de dinamica )a$elul numarul 4
&nii Ki ti

y y1 a@ = n ] 8.52/ n 1

y=

y
i =1

]215.22

\ y i = y i [ I ti

> yi \ yi @ 2

2225 2224 222/ 222: 2227 )otal

144.2 21:.: 21:.2 212.2 227.5 12::1

2 1 2 5 4

144 221.818 224.4/1 218.412 227.5

2 218./2 5:./4 58./8 2 245.:7

y y1 = n ] 8.52/ n 1

y=

y
i =1

]215.22

^ ] 7.:: _ ] 5./46 ` / 6 -tili;and metoda indicelui de dinamica obtinem un coeficient de 'arietie de 5./46, mai mic decat /6. +i aceasta metoda este una buna insa coeficientul de 'ariatiei este mai mare decat in metoda folosita anterior. ?entru o pre'i;iune cat mai reala, folosim si a treia metoda de a*ustare, metoda trendului liniar. 4.4.3.*etoda trendului liniar )a$elul numarul 11
&nii 2225 2224 222/ 222: 2227 )otal Ki 144.2 21:.: 21:.2 212.2 227.5 12::1 ti -2 -1 2 1 2 2
n

ti2 4 1 2 1 4 12

Ki [ti -588 -21:.: 2 212.2 4/4.: :2.2

\ y i ]aab[ti
188.54 227 215.22 214.44 22/.::

> yi \ yi @ 2
52.25 42.1: 7.72 /2.41 2.:8 187

y y1 = n ] 8.52/ n 1

y=

y
i =1

]215.22 b]

^ ] :.11, _ ] 2.8:6 ` / 6 a]215.22

7in tabelul de mai sus se poate obser'a ca metoda trendului liniar este cea mai buna, intrucat coeficientul de 'ariatie are 'aloarea cea mai mica, si anume ']2.8:6. &sadar 'om folosi aceasta metoda pentru pre'i;ionarea numarului de sosiri din Judetul Bihor. ?re'i;ionarea se 'a face pe 5 ani si anume 2228,2224,2212 4.4.4. )a$elul numarul 11
&nii 222 8 222 4 221 2 ti 5 4 /

y [t t
i 2 i

] :.22

\ y = a + b [ ti

251.88 258.1 244.52

?re'i;iunea reali;ata prin metoda trendului liniar ne arata o tendinta crescatoare a numarului de sosiri din Judetul Bihor, ceea ce inseamna ca in 'iitor numarul acestora 'a creste, lucru datorat atat in'estitiilor reali;ate in domeniu cat si cresterii 'eniturilor populatiei dar si dorintei de recreere. 7upa cum arata tabelul anterior numarul sosirilor in acest *udet 'a fi de apro=imati' 244,52 mii, fata de 144 mii in 2225.

Capitolul 3/ !ropuneri de valorificare turistica in judetul Bihor

!onsider ca *udetul Bihor detine importante resurse turistice, atat naturale cat si antropice, naturale prin multitudinea de pesteri si chei e=istente, relieful montan, e=istenta staiunii +tana de Vale-polul ;ape;ilor in Romania, i;'oarele cu ape termale si minerale iar antropice prin 'estigiile culturale, numarul de manastiri, mu;ee, case memoriale, cladiri de o arhitectura deosebita, mostenire a unei perioade infloritoare a *udetului. <ocali;area geografica, bogatia obiecti'elor turistice au fost anali;ate in capitolele anterioare. ?rin anali;a echipamentelor de ca;are, a ofertei de ser'icii de care dispune aceste *udet am a*uns la conclu;ia ca *udetul nu este 'alorificat la ade'aratul sau potential, nu este pus in 'aloare asa cum ar trebui. =ista planuri de de;'oltare turistica initiate de !onsiliul Judetean Bihor pe anii 2227-2215. &ceste planuri anali;ea;a formele de turism care se pot practica in *udet dupa cum urmea;aE turismul curati', pentru afaceri, ecoturismul, turismul cultural si de patrimoniu, agroturismul, turismul pe bicicleta, pe apa, calare si cu atela*e, speoturismul. )oate aceste forme de turism pot fi practicate deorece e=ista cadrul natural propice practicarii acestor forme de turism. ?lanul de de;'oltare al *udeului din punct de 'edere turistic anali;ea;a si propune solutii pentru ficare tip de turism practicabil in parte. &m ales sa trec in 'edere si sa propun solutii pentru statiunile si orasele importante din punct de 'edere turistic si ceea ce s-ar putea face pentru a fi puse in 'aloare. *unicipiul :radea este resedinta de *udet a Bihorului. 7etine o serie de cladiri 'aloroase din punct de 'edere arhitectural. -n prim pas este repre;entat de reno'area si restaurarea acestor cladiri, deoarece repre;inta un punct forte al orasului, atragand un numar destul de mare de turisti. )ot in acest capitol-al amena*arilor-restaurarilor incadre; si parcurile oradene. 3 reamena*are a acestora, crearea unor spatii de *oaca pentru copiii, moderne si atragatoare, amena*area de noi spatii 'er;i in oras, reamena*area gradinii ;oologice e=istente-reamena*area spatiilor pentru animale, achi;itionarea de noi animale pentru gradina, este un alt pas important. ?entru a usura 'i;itarea orasului propun achi;itionarea de autobu;e speciale dotate cu ghid turistic,unul scris cat si unul audio care sa pre;inte informatiile necesare. &utobu;ele 'or face turul turistic al orasului si 'or asigura legatura cu importante obiecti'e turistice din impre*urimile orasului. ?entru aceasta propun infiintarea a 2 linii de transpor- una urbana, care sa faca efecti' turul orasului. ?e parcusul traseului 'or e=ista statii speciale in dreptul fiecarui obiecti' important al orasului. & doua linie 'a face legatura intre oras si statiunile turistice din impre*urimi. &ceste autobu;e nu sunt o noutate, ele e=istand de multi ani in orasele turistice importante ale uropei, precum ?aris, <ondra. !onsider ca sunt necesare deoarece usurea;a 'i;ita unui oras, a*uta turistii mai como;i sa nu se rataceasca, ating obiecti'ele importante din oras. ?entru turistii mai descurcareti propun reali;area unor harti, pliante turistice si ghiduri disponibile gratuite la punctele de informare turistica din oras, astfel turistii nu se 'or pierde. 3

alta propunere este reali;area unui traseu turistic, dar nu pietonal, ci pentru ciclisti. &ceasta atrage dupa sine infiintarea unui centru speciali;at pentru inchirierea bicicletelor. <a capitolul agrement-di'ertisment, propun infiintarea unui club de boUling care sa aiba si mese de biliard. 3radea este strabatuta de !risul Repede, si a'and acest a'anta*, propun infiintarea de debarcadere cu 'aporase, barci, hidrobiciclete pentru a putea face plimbari pe rau si pentru a oferi turistilor o alta perspecti'a asupra orasului. Dn oras e=ista o multitudine de restaurante, cluburi si cafenele dar nu e=ista nici unul pe !ris. &sadar propun infiintarea de cafenele si restaurante tip-ponton pe raul din oras. !onsider ca aceste unitati de alimentatie 'or repre;enta o alta atractie in oras. Dn oras e=ista un numar mare de festi'aluri-de fotografie, mu;ica, teatru, insa nu sunt promo'ate la ni'el national. Dnscrierea lor pe site-uri de specialitate> UUU.metropotam.ro@ repre;inta un pas important in promo'area lor, acestea atragand de la sine un numar de 'i;itatori in oras. Cn 'ul $ediu, .n !etatea 3radiei e=ista un obser'ator astronomic, primul .n uropa. 7rept urmare, meridianul de 22 trecea prin 3radea. &'and acest atuu 3radea poate organi;a festi'aluri de astronomie, astfel atragand turisti. !a si infrastructura, propun construirea de hosteluri in oras, deoarece o parte din turisti sunt tineri ele'i sau studenti care au un buget redus. ?e langa hosteluri, propun construirea de noi hoteluri>de 5 sau 4 stele@ pentru turismul de afaceri si nu numai. 7e asemenea aducerea aeroportului la un ni'el european repre;inta un obiecti' important in 'alorificarea si atragerea de turisti in 3radea. ?entru a facilita transportul intre aeroport si centrl orasului propun infiintarea unei linii speciale intre cele doua puncte, una de tram'ai rapid, care sa circule 24h924. !onsider ca asigurarea transportului turistilor in oras este un ser'iciu important insatifacerea ne'oilor turistilor, asadar sunt de parere ca transportul in comun trebuie sa functione;e atat pe timp de ;i cat si pe timp de noapte. -rmatorul obiecti' pe lista de propuneri este repre;entat de statiunile $alneoclimaterice Baile &eli, 1 *ai Baile )inca/ Baile Beli=-1 $ai si Baile )inca se afla la o distanta mica de 3radea, atragand astfel un numar mare de turisti din acest municipiu. ?roprietatile curati'e ale apelor termale din captate in aceste statiuni tratea;a boli reumatice, ginecologice, neurologice. 7eoarece in ultimii ani nu s-au mai facut in'estitii in aceste statiuni, au a*uns sa nu mai satifsaca ne'oile si sa nu asigure un minim de confort si de ser'icii turistilor. )rebuie sa tinem cont de faptul ca Baile Beli= este cea mai mare statiune din Romania, si ca unele stranduri sunt deschise tot timpul anului datorita temperaturii ridicate a apei termale.?entru a atrage un numar de turisti atat din 3radea cat si din afara *udetului, dar si din strainatate in cele doua statiuni trebuiesc facute cate'a in'estitii dupa cum urmea;aE !onstruirea de hoteluri de 5 si 4 stele care sa asigure locuri suplimentare de ca;are, si sa satisfaca ne'oile clientilor. !onstruirea de centre spa-infrumusetare destinate in special femeilor. ?racticandu-se turismul curati', consider ca un important pas in tratarea bolilor si afectiunilor este dotarea unitatilor hoteliere care dispun de aceste ser'icii cu ba;e materile noiE cu aparate medicale moderne, speciale pentru ca electroterapia, hidroterapia, aerosoli, masa*e si .mpachet#ri cu parafin# sa se reali;e;e profesional. pentru ca;area turistilor propun construirea de campinguri noi si moderne dotate cu dusuri, locuri de parcare, locuri pentru luat masa. 7e asemenea in campingul 'a fi dotat cu bungalouri noi, speciale, de diferite dimensiuni, astfelE 2-4 persoane, :-8 persoane. Bungalourile 'or a'ea loc o mica bucatarie, baie cu dush si 2 sau 5 in functie de cat este de mare bungaloull. &cestea 'or a'ea terase pentru a se putea lua masa in aer liber. ?ropun ca aceste campinguri noi construite sa

fie dotate cu piscine cu apa termala, sa aiba locuri de *oaca special amena*ate pentru copii, in interiorul lor sa e=iste unitati de alimentatie publica, restaurant, cafenea, centru de inchiriere a bicicletelor. ?rin aceste noi constructii se 'or satisface cererile de ca;are ale turistilor cu diferite situatii materiale. &tat cei cu 'enituri mari cat si cei cu 'enituri moderate sau mici isi 'or putea permite o 'acanta la Baile Beli= sau 1 $ai. !ampingurile nou infiintate 'or fi la standardele celor din -niunea uropeana ?entru agrementul in aceste statiuni propun infiintarea unui centru de inchiriere a biciletelor, si deci reali;area unui traseu turistic accesibil biciclistilor.asa cum am spus si in ca;ul municipiului 3radea consider ca infiintarea unor centre de informare turistica si dotarea acestora cu harti turistice pliante si ghiduri scrise repre;inta un obiecti' important in promo'area si atragerea de noi turisti. Judetul Bihor dispune de o alta resursa importanta si anume statiunea montana +tana de Vale, care este polul ;ape;ilor in Romania. =istenta a 4 partii in aceasta stiune E $agarului, $ariana, Nina si $osului, practicarea schiului de tura ar putea satisface dorintele turistilor. Dnsa acestea nu sunt pe deplin satisfacute deoarece nu e=ista echipament necesar pe cablu pentru transport. Numarul partiilor nu este foarte mare, tinand cont ca este ;apada din abundenta. ?ropun infiintarea a inca 4 partii noi, pe grade de dificultate diferiteE 1 pentru inceptori, 1 cu grad mediu de dificultate, 1 cu un grad dificil si 1 speciala pentru snoUboard. ?entru transportul pe aceste partii este necesara infiintarea unui telescaun pentru partia cu un grad dificil si de 5 teles0iuri pentru celelalte partii. ?entru ca;area turistilor propun infiintarea de hoteluri si cabane care sa satisfaca cererile si ne'oile tuturor turistilor. &cestea atrag de la sine construirea de unitati de alimentatie publica si anume maga;ine, restaurante, fast-food-uri, cafenele. Dn statiune numarul acestora este destul de mic si deci construirea lor este 'itala pentru cresterea si de;'oltarea statiunii. ?e timp de 'ara in ;ona se pot face drumetii, asadar infiintarea unui punct de informare turistica, dotat cu harti si pliante cu informatii necesare legate de clima, relief, marca*e turistice. &ceste propuneri sunt legate strict de aceste orase si ;one turistice importante pentru judetul Bihor. ?e langa 3radea si Baile Beli= sau Baile 1 $ai, pe teritoriul *udetului se gasesc muntii 'puseni. =istenta tarii *otilor ofera posibilitatea practicarii agroturismului, dar si turismului cultural, ba;at pe traditiile, folclorul si porturile ;onei. ?ropun infiintarea unei harti turistice a ;onei, cu obiecti'ele importante din punct de 'edere cultural si traditional. 7e asemenea spri*inirea locuitorilor in construirea de pensiuni rurale si in practicarea acestei forme de turism. ?arcul natural &puseni este un alt punct forte al *udetului. =istenta acestui parc pe teritoriul *udeului atrage de la sine un numar destul de mare de turisti, practicanti ai turismului montan, sau al speoturimului, sau al turismului pe apa. Dn ;ona +uncuius, pe !risul Repede, deoarece ;ona permite, se practica rafting si caiac. Dn ;ona se mai practica si alpinismul, catararea, e=istand trasee marcate si omologate. ?entru un numar cat mai mare de practicanti ai acestor sporturi propun infiintarea unei ba;e turistice in +uncuius care sa asigure ca;area si ne'oile turistilor. Ba;a turistica trebuie sa contina un hotel, un camping de corturi si bungalouri, o piscina, centru de inchiriere a bicicletelor, pentru ca in ;ona se practica si mountainbi0e. 7e asemenea pentru rafting si caiac in acasta ba;a trebuie sa e=iste un centru de inchiriere pentru barci si instructori pentru aceste forme de sport. 7e asemenea e=istenta unor puncte de informare turistica in ;ona este necesara pentru informarea corecta a turistilor. ;ona muntilor 'puseni detine un relief carstic impresionant, multitudinea cheilor si pesterilor, lacurilor subterane fac din aceasta ;ona un paradis al speologilor. Dn ;ona e=ista cea mai lunga pestera din Romania, ?estera Vantului pestera cu un ghetar permanent-+carisoara, platoul carstic ?adis, !etatile ?onorului, pestera -rsilor, pestera $e;iad.

!onsider ca aceste obiecti'e naturale trebuiesc prote*ate si pastrate cat mai intacte. 3 mare parte din ele nu sunt accesibile publicului larg, ci numai speologilor pentru cercetari. !onsider ca o mare parte din pesterile din ;ona nu trebuiesc deschise publicului larg. -nul din moti'e este acela ca odata deschise, 'or fi e=puse si 'andali;ate. +unt de parere ca aceste resurse turistice ale *udetului pot fi 'alorificate si promo'ate in randul oamenilor de stiinta, cercetatori, speologi, geologi, pentru a putea fi studiate si pentru a putea fi 'alorificate mai tar;iu. 7esigur ca aceste pesteri nu pot fi inchise pe deplin publicului larg, de aceea propun reamena*area pesterii -rsilor, in sensul schimbarii instalatiei de iluminare, astfel incat sa nu afecte;e structura pesterii> stalactitele, stalagmitele@, introducerea unui audio-ghid. 7e asemenea construirea unui nou hotel in 'ecintatea pesterii, si a unui restaurant pentru satisfacerea ne'oilor de consum repre;inta o solutie pentru ca;area din ;ona. ?entru a asigura ser'icii de calitate in domeniul turistic este necsara instruirea personalului din acest domeniu. ?entru aceasta propun urmarea unui curs de instruire personalului care lucrea;a direct in turism si care iau contact cu turistii, pentru a satisface ne'oile acestora si pentru a-D multumi. !onsider ca este necesara reabilitarea drumurilor importante din *udet, finali;area autostratii Braso'-Bors, marirea aeroportului din 3radea, reabilitarea cailor ferate din *udet. &'and aceste facilitati cu siguranta numarul turistilor 'a creste ca urmare a deplasarii mult mai rapide spre acest *udet. ?romo'area *udetului trebuie sa se faca atat pe plan local cat si pe plan national si international. &stfel participarea !onsiliului Judetean la )argurile de )urism ale Romaniei, din toamna si prima'ara, si pre;entarea ofertelor turistice si a facilitatilor 'a atrage noi turisti in *udet. )iparirea de noi harti, pliante cu informatii legate de *udet distribuite in ;onele turistice importante sunt un alt mod de crestere a numarului de turisti. 7e asemenea pentru promo'are sugere; crearea unui spot publicitar care sa fie difu;at atat pe internet cat si prin canalele de tele'iune nationale care sa contina punctele forte ale *udetului-statiunile balneoclimaterice, ?arcul Natural &puseni, 3radea. Reali;area de emisiuni culturale in *udet si difu;area acestora la tele'i;or repre;inta o alta metoda de promo'are turistica si de atragere de turisti. Dnfiintarea de noi agentii de turism, oferirea biletelor de tratament mai ieftine in statiunile din *udet unde se practica turismul curati', amena*area parcurilor, etc 'or atrage de asemenea turisti. Judetul Bihor este unul din *udetele importante din punct de 'edere turistic a'and un potential turistic insemnat datorat atat atractiilor naturale cat si celor antropice. 3ferta turistica ce poate fi turistilor in momentul in care aleg sa 'i;ite;e *udetul este una 'ariata insa nu este 'alorificata si nu este e=ploatata. Judetul Bihor inseamna mai mult decat renumita Ppalinca de BihorQ care este o marca recunoscuta la ni'el national cat si international si care a a*uns practic o emblema a *udetului. +unt de parere ca acest *udet poate da si alte marci recunoscute la ni'el international si national mult mai 'aloroase din punct de 'edere cultural. Nu oricine are in *udetul sau cea mai lunga pestera din tara, si nu prin orice tara a trecut meridianul de 2 grade, mutat ulterior la ?aris si asta;i la <ondra. Bi$liografie/ Dnstitutul national de statistica al Romaniei, &nuar +tatistic al *udetului Bihor UUU.Ui0ipedia.org httpE99UUU.parcapuseni.ro httpE99UUU.c*bihor.ro httpE99UUU.turismbaile1mai.com9

httpE99UUU.bailefeli=.net httpE99UUU.oradea-online.ro

%arta turistica a judetului Bihor

?opescu Raluca )eodora grupa 551 seria !, !omert