Sunteți pe pagina 1din 5

Cadrul si spatial scenic, cinematografic si problemele compozitiei plastice. Miscari de aparat, functii posibile, conditionari de ordin plastic.

Culoarea, consideratii asupra teoriei culorii, culoarea in natura, picture, fotografie, film.
Pe parcursul secolului al XX-lea, putem afirma ca, la nivel global, a fost edificat un limbaj de comunicare care isi are radacinile in expresia cinematografica,. Un limbaj care are tendinta sa devina limbajul major de comunicare al speciei umane in aceasta faza de dezvoltare a ei. Cinematograful, el insusi evoluand ca expresie artistica, intarindu-se identitatea printer alte forme ale cautarilor estetice, a fost in succesiunea de negari si reconfirmari ale sale principalul vehicul, una dintre radacinile cele mai hranitoare ale demersurilor spre o comunicare demna de lumea postmoderna. Cinematograful, in efortul sau de a rezolva trecerea de la imaginea statica la reprezentarea miscarii, sa nascut, probabil nu intamplator, odata cu teoria relativitatii, care, printer altele, lucreaza cu un model in care spatial si timpul se integreaza ca dimensiuni ale evenimentelor. Cinematograful, exploatand limitele iluziile perceptieiumane, solutioneaza reprezentarea miscarii, a cineticului, ca o succesiune de momente statice. Asumandu-se insa evocarea timpului,, intrinsic reprezentarii miscarii, el se deschide spre experimentarea duratei, a ritmului, a frecventei, intr-un anumit fel, iar cand, in dezvoltarea lui ajunge la sonor si culoare mosteneste achizitii atat din traditia retoricii artelor plastice, cat si din cea a muzicii, imbinandu-le. Ca joc in timp, cinematograful, in primele sale etape de luare in stapanire a mijloacelor de expresie, absoarbe si generalizeaza experienta muzicii si a dansului, ritmul pur, muzica vizuala. Pe de alta parte, in dimensiunea sa statica spatiala, el preia si amplifica experienta plastica, atat cea a compozitiei lineare sub aspectul liniilor, formelor, volumelor si profunzimilor, sub aspectul luminii, cat si mai apoi, pe cea a culorii. orbind despre trecerea de la imaginea statica la reprezentarea miscarii, odata cu aparitia cinematografului, de fapt luam in calcul idea de miscare de aparat. !e pot distinge trei feluri de miscari de aparat" travling, panoramic si traiectorie. TRAVLI !"L consta intr-o deplasare a aparatului in timpul careia unghiul dintre axul optic si traiectoria deplasarii ramane constant. Travlingul vertical este destul de rar si nu are, cel mai adesea, alt rol decat sa insoteasca un personaj in miscare. #ai interesante si mai rare sunt travlingurile verticale la care axul optic al camerei nu mai este orizontal, ci el insusi vertical. Travlingul-inapoi poate avea mai multe sensuri" concluzie, indepartare in spatiu, insotirea unu personaj care inainteaza spre camera $si caruia, din punct de vedere dramatic, este foarte important ca fata sa ii ramana toata vremea in cadru%, detasare psihologica, impresie de singuratate, descurajare, neputinta, moarte. Travlingul-inainte este o miscare mult mai fireasca. &iferite functii expresive" introducere, descrierea unui spatiu material, reliefarea unui element dramatic important pentru continuarea actiunii sau care explica un fapt abia petrecut, trecerea spre interiorizare $adica introducerea reprezentarii obiective a visului%. 'ravlingul inainte exprima, obiectivizeaza, materializeaza tensiunea mentala a unui personaj, etc. #A $RAMIC"L consta intr-o rotatie a camerei de luat vederi in jurul axului sau vertical sau orizontal $transversal% fara deplasarea aparatului. Panoramicul este deseori justificat de necesitatea urmaririi unui personaj sau unui obiect in miscare. Putem distinge trei tipuri principale ale acestei miscari de apaarat" panoramicele pur descriptive al caror scop este explorarea unui spatiu panoramicele (expressive) se bazeaza pe un fel de trucaj, pe o utilizare non-realista a camerei de luat vederi, care e destinata sa sugereze o impresie sau o id*e. Panoramicele (dramatice) joaca un rol direct in povestire. !copul lor este sa stabileasca relatii spatiale, fie intre un individ care priveste si scena sau obiectul care este privit TRAI%CT$RIA, combinatie nedeterminata de travling si panoramic, efectiuata la nevoie cu ajutorul unei macarale, este o miscare destul de rara si in general prea putin naturala pentru a se putea integra perfect in povestire, daca ramane doar descriptive. +iecare miscare de aparat, trecand peste aspectul ethnic si pur explicativ al acestor concepte, poate avea o anumita functie, din puct de vedere al expresiei filmice. a. Insotirea unui personaj sau a unui obiect in miscare
Ronella Popescu, Imagine, an I

b. Crearea iluziei de miscare a unui obiect static" un travling-inainte poate da impresia ca un avion se urneste de pe pista de zbor. c. Descrierea unui spatiu sau a unei actiuni avand un continut material sau dramatic unic si univoc. d. Definirea relatiilor spatiale intre doua elemente ale actiunii $intre doua personaje sau intre un obiect si un personaj%" poate exista o simpla relatie de coexistenta in spatiu, dar se poate si introduce o impresie de amenintare sau de pericol, prin intermediul unei miscari de aparat, fie mergand de la un personaj amenintat, fie, cel mai adesea, de la un personaj slab sau dezarmat catre un personaj care se afla intr-o situatie de superioritate tactica, vede fara a fi vazut, etc. #iscarile de aparat mai pot stabili o legatura topografica intre doua elemente ale actiunii. e. Reliefarea dramatica a unui personaj sau a unui obiect, destinate sa joace un rol important in continuarea actiunii, sau constituind o imagine-soc $un travling scurt si rapid, etc.% f. E presia subiectiva a ung!iului de vedere al unui personaj in micare. g. E presia tensiunii mentale a unui personaj $unghi de vedere subiectiv sau obiectiv% Primele trei feluri de functii sunt pur (descriptive), adica miscarea camerei de luat vederi are valoare nu prin ea insasi, ci doar prin ceea ce permite sa i se arate spectatorului. Ultimele patru tipuri au, o (valoare dramatica), adica miscarea are semnificatie prin ea insasi si urmareste sa exprime, subliniindu-l, un element material sau psihologic chemat sa joace un rol deciziv in desfasurarea actiunii. Alaturi de aceste doua functii" descriptiva si dramatica, se poate defini si o a treia, pusa in evidenta de filmele lui Alain -esnais si .ean-/uc 0odard si care ar putea fi calificate drept functie ritmica. !e poate spune ca exista si o functie magicaa miscarilor de aparat, care corespunde, pe plan sensorial, efectelor pe plan intellectual ale montajului rapid. 1 alta problema care se pune atunci cand vorbim de un cadru cinematografic, in afara de sugestia dinamicii care se creaza prin factorul numit miscare de aparat, este cea a compozitiei in cadru si solutiile de ordin plastic care reies. 2ntr-un spatiu plastic, prin organizarea elementelor de limbaj plastic $puncte , linii , culori , forme% dupa anumite principii, se creeaza o forma unitara numita compozitie plastica. 1 compozitie este considerata unitara daca prin eliminarea unui element se strica ordinea si echilibrul acesteia. Cand elementele de limbaj plastic $puncte si linii% au o semnificatie statica , fiind ordonate pe trasee orizontale sau verticale, iar culorile apropiate valoric, raman in acelasi plan, compozitia este statica. Cand elementele sunt puse pe diagonale ascendente sau descendente, iar culorile contrastante accetueaza efectul dinamic si spatial , compozitia este dinamica . Clasificarea compozitiei plastice dupa modul in care centrul de interes conduce privirea spre interiorul sau exteriorul unei lucrari " 3 Compozitia inchisa are, de regula , un singur centru de interes care indreapta privirea spre interiorul lucrarii, iar principalele elemente componente sunt dispuse in zona centrala care o inconjoara. 4xemplu" ,, 5asterea enerei (de !andro 6otticelli 3 Compozitia deschisa se caracterizeaza prin existenta mai multor centre de inters care indreapta privirea spre exteriorul lucrarii. Aspectul acesteia poate crea impresia ca este un detaliu dintr-un ansamblu. 4xemplu" ,, Primavara (de !andro 6otticelli #rincipii compozitionale Paginatia consta in modul de asezare , de organizare a elementelor de limbaj in spatiul plastic.!tructura reprezinta schema compozitionala de ansamblu dupa care sunt dispuse elementele. !chemele compozitionale sunt de mai multe feluri " a% in triunghi - triunghiul cu varful in sus exprima masivitate , stabilitate si se potriveste cu reprezentarea unor subiecte care exprima solidaritate si permanenta, - triunghiul cu varful in jos exprima lipsa de stabilitate sau echilibru instabil , b% in spirala - spirala exprima dinamismul maxim, fie centripet sau centrifug, si este proprie unor subiecte dinamice , c% circulara - cercul este perfectiunea , centrarea atentiei fiind dirijata spre interiorul imaginii si se potriveste
Ronella Popescu, Imagine, an I

unor compozitii cu subiecte din domeniul mesajelor simbolice , d% eliptica - elipsa este expresia miscarii de rotatie dinamice, privirea fiind dirijata circular si este recomandata unor subiecte dinamice inchise , e% trapezoidala - trapezul inspira ceva solid , consistent , f% pe diagonala - diagonala exprima spatialitate si dinamism si se potriveste unor subiecte care exprima miscarea , g% pe registre orizontale 7 verticale - orizontala exprima stabilitate, echilibru si se potriveste pentru subiecte statice, 7 verticala semnifica inaltarea, ascensiunea , Unitatea reprezinta calitatea compozitiei de a se constitui intr-un intreg coerent , o compozitie este unitara daca nu se poate adauga sau scoate nimic din intreg , fara a afecta compozitia. 4chilibrul - este acel raport dintre partile unei compozitii prin care contrariile se echivaleaza, iar contrastele se neutralizeaza prin complementaritate , echilibrul se realizeaza intre parti juxtapuse " dreapta-stanga, sus-jos, golplin, apropiere-departare, abstract-concret, general-particular, intre valori, intre culori , volume-forme. -ezultatul este o stare de liniste, de armonie, stabilitate launtrica, de raport just intre lucrurile opuse, de proportie justa. Armonia este unitatea organica a mai multor elemente vizuale prezentate simultan intr-un cadru sau o succesiune de cadre. -ezulta potrivirea desavarsita a mai multor elemente, parti componente, intr-un tot bine inchegat si echilibrat. !imetria este proprietatea unui ansamblu visual de a fi alcatuit din elemente reciproc corespondente si de a prezenta pe aceasta baza, anumite regularitati. 2nseamna proportionalitate, concordanta intre partile unui tot, distributie egala, corespondenta exacta ca forma si pozitie intre partile unui tot. 4fectul psihologic este de ordine, militarism, tehicizat, sec. -itmul este desfasurarea succesiva a doua sau mai multe elemente cum ar fi linii, volume, detalii, tonuri sau culori, elemente care revin periodic in cadru. 4ste o desfasurare gradate, treptata a unei actiuni sau stari, cu o evolutie mai rapida sau mai lenta, conditionata de mai multi factori. 2n acest caz apare senzatia de misacre, d8namism, pulsatie, viata, trepidatie, freamat. Culoarea este un alt factor care poate pune in valoare sau care poate da un anumit inteles dramatic unui cadru cinematografic C"L$&R%, culori, s.f. '. 'otalitatea radia9iilor de lumin: de diferite frecven9e pe care le reflect: corpurile ;i care creeaz: asupra retinei o impresie specific:, aspectul colorat a, corpurilor. Culoare cald < culoare aflat: =n prima jum:tate a domeniului radia9iilor luminoase $spre infraro;u%. Culoare rece < culoare aflat: =n cea de a doua jum:tate a domeniului radia9iilor luminoase $spre ultraviolet%. Culoare fundamental < fiecare dintre culorile $ro;u, galben ;i albastru% care nu pot fi ob9inute prin amestecul altor culori. /oc. adj. $&espre oameni% De culoare < care are pigmenta9ie neagr:, galben: etc. 4xpr. A avea culoare < a avea obrajii rumeni, ar:ta bine. A-i pierde culoarea < a( $despre fa9a omului% a deveni palid, b( $despre 9esuturi% a se decolora. ). +ig. +el de a descrie sau de a prezenta pe cineva sau ceva. Culoare local < tr:s:turile caracteristice ale unei 9:ri, ale unei epoci etc., redate =ntr-o oper: literar:, artistic:. Culoare istoric < evocare a unei epoci istorice prin ceea ce are ea mai caracteristic. Culoare politic < apartenen9: la un partid politic. *. !ubstan9: =ntrebuin9at: pentru a vopsi, a picta etc., materie colorant:. +. +iecare dintre cele patru categorii =n care se =mpart c:r9ile de joc dup: culoare $'% ;i forma punctelor. > ar." colo,re s.f.? @ &in lat. color, -oris, fr. couleur. C"L$&R% s.f. '. !enza9ie, impresie produs: asupra ochiului omenesc de radia9iile luminoase de diferite frecven9e, $curent% aspectul colorat al corpurilor, fa9:. $Despre oameni% De culoare < care are pigmenta9ia neagr:, galben: etc. A $Fig.% 1pinia unei persoane, a unui ziar, a unui partid politic etc. ). 5uan9:, ton. A +el de a evoca, de a descrie plastic pe cineva sau ceva. Culoare local < reproducere exact: a fizionomiei sau a obiceiurilor unui popor, ale unei 9:ri, ale unei epoci etc. *. #aterie, substan9: colorant:, vopsea. +. +iecare dintre cele patru categorii de semne ale c:r9ilor de joc $pic:, trefl:, carou ;i cup:%. >Pron. cu-loa-, var. coloare s.f. 7 B lat. color, cf. fr. couleur?.
Ronella Popescu, Imagine, an I

5umim culoare percep9ia de c:tre ochi a uneia sau a mai multor frecven9e $sau lungimi de und:% de lumin:. On cazul oamenilor aceast: percep9ie provine din abilitatea ochiului de a distinge cPteva $de obicei trei% analize filtrate diferite ale aceleia;i imagini. Percep9ia culorii este influen9at: de biologie $unii oameni se nasc v:zPnd culorile diferit, al9ii nu le percep deloc, vezi daltonism%, de evolu9ia aceluia;i observator, sau de culorile aflate =n imediata apropiere a celei percepute $aceasta fiind explica9ia multor iluzii optice%. Culoarea, no9iune perceptiv:, nu trebuie confundat: cu lungimea de und:, no9iune fizic:. 1chiul uman este incapabil s: disting: =ntre galbenul monocromatic $o singur: lungime de und:% ;i o compozi9ie de verde ;i ro;u. Aceast: iluzie optic: permite afi;area culorii galbene pe ecranul monitorului, ;i, =n general, sineza tricrom:. Qtiin9a culorii, denumit: ;i cromatic2, include percepera culorii de c:tre ochiul uman, originea culorii =n diversele materiale, teoria culorii =n art: ;i aspectele fizice ale culorii =n spectrul electromagnetic. Aspectele fizicii culorii -adia9iile electromagnetice sunt un amestec de radia9ii de diferite lungimi de und: ;i intensit:9i. CPnd aceste radia9ii au lungimi de und: =ntre valorile $aproximative% de NJI nm ;i GHI nm, ele sunt cunoscute ca radiaii din spectrul vizibil al luminii. 1 suprafa9: care reflect: difuz toate lungimile de und: =n mod egal este perceput: ca alb:, =n timp ce una neagr: absoarbe toate lungimile de und:, Culorile spectrului luminii 1izibile f:r: a reflecta nici una. Culorile binecunoscute ale curcubeului =n spectru $numit astfel inter1alul de inter1alul de culoare de c:tre 2saac 5eRton de la cuvPntul latin pentru apariie% sunt lungimi de und2 frec1en3e definite de razele de lumin: vizibil: de o singur: lungime de ro;u C DEF-GHI nm C HJI-HIF 'Kz und:, a;a-numitele culori monocromatice. +recven9ele din oranj C FLI-DEF nm C FMI-HJI 'Kz tabelul al:turat sunt date =n terahertzi $'Kz%, iar lungimea de galben C FDF-FLI nm C FNI-FMI 'Kz und: =n vid sunt date =n nanometri $nm%. verde C FII-FDF nm C DII-FNI 'Kz /imbolistica culorilor azur C HJF-FII nm C DEI-DII 'Kz Puterea de simbolizare a culorilor cuprinde o arie foarte larg:, albastru C HHI-HJF nm C DJI-DEI 'Kz =ntrucPt culorile pot fi asociate, =n diferite p:r9i ale lumii, violet C NJI-HHI nm C GLI-DJI 'Kz elementelor primordiale, dimensiunii spa9io-temporale. #ajoritatea indienilor din America de nord asociaz: fiec:ruia dintre cele ;ase sectoare cosmice o culoare sacr:" apoape de sol se afl: albul $culoare prezentat: sub forma perlelor%, care indic: zorile, peste alb era a;ternut albastrul $culoare ce apare sub forma peruzelei%, pentru a reprezenta diminea9a peste albastru era galbenul, simbol al asfin9itului, ;i deasupra se afla negrul, simbol al nop9ii. Culorile mai simbolizeaz: timpul" negrul semnific: timpul propriu-zis ;i albul - atemporalul, ansamblul lor rezonPnd =n tot ceea ce =nso9e;te timpul, alternan9a lumin:-=ntuneric, for9a ;i sl:biciunea, veghea ;i somnul, binele ;i r:ul. Culorile contrarii precum albul ;i negrul simbolizeaz: dualismul intrinsec al fiin9ei umane, conflicte ale unor for9e care se manifest: la toate nivelele existen9ei, de la universul cosmic la lumea intim:" negrul reprezint: for9ele nocturne, negative, albul @ for9ele diurne, pozitive. !imbolismul cosmic al culorilor este reg:sit la zeit:9ile din multe cosmogonii. /a egipteni, valoarea simbolic: a culorilor intervine adesea ;i =n operele de art:. 5egrul este simbolul rena;terii postume ;i al d:inuirii ve;nice, culoarea zei9elor Anubis $c:l:uzitoarea mor9ilor pe lumea cealalt:% ;i #in $ocrotitoarea genezei ;i a seceri;ului%. erdele coloreaz: uneori pe 1siris, fiind culoarea vie9ii vegetale, a tinere9ii ;i a s:n:t:9ii, pielea lui Amon, zeul aerului, are culoarea albastr:, ro;ul este culoarea blestemat: a lui !eth ;i a tot ceea ce este ./pectrul. afi0at de un calculator v:t:m:tor, violen9a de temut, r:utatea pervers:. &esi cromatologia a evoluat mult in ultimii ani, simbolistica in domeniul culorii intreaga valoare traditionala. Cel dintai caracter al simbolismului culorilor este universalitatea sa. Cele sapte culori ale curcubeului in care ochiul uman poate distinge peste GII de nuante, au coresp cele G note muzicale, cele G ceruri, cele G zile ale saptamanii. Unele culori simbolizeaza elementele" rosul si portocaliul-focul, galbenul sau albul-aerul, negrul sau cafeniul-pamantul. &e asemenea ele simbolizeaza si spatiul" albastrul- dimensiunea verticala a cerului, albastru deschis spre varf, albastru inchis spre baza, rosul- dimensiunea orizontala a cerului, mai deschis la rasarit, mai
Ronella Popescu, Imagine, an I

inchis la apus. Culorile care simbolizeazaS negrul-timpul, albul-atemporalul, si tot ce insoteste timpul" alternanta de intuneric si lumina, slabiciune si forta, somn si veghe. 'onurile acromate precum albul si negrul, simbolizeaza dualismul intrinsec al fiintei umane, conflicte la toate nivelurile existente. Rosul este culoarea cel mai des amintita de persoanele supuse unui experiment in timpul carora li se cerea sa precizeze culoarea preferata. !ub forma oxidului de fier, aceasta culoare a insotit in drumul sau omenirea inca din epocile preistorice si a fost intotdeauna folosita in arta rupestra a epocii fierului. 1mul de 5eanderthal presara pe trupul celor ingropati acest colorant pentru a le reda culoarea calda a sangelui si a vietii. 2n general, rosul este considerat agresiv, vital si datator de putere, inrudit cu focul si simbolizeaza atat iubirea cat si lupta pe viata si 4ero, )55) pe moarte. 0hoethe, in teoria sa despre culori, numea galbenul To culoare vesela, vie si cu efect linistitor, insa ea aluneca lesne intr-o culoare neplacuta, prin cele mai usoare combinatii ea depreciindu-se, devenind urata si batand in gri). Prin natura sa duala este culoarea intuitiei atat de usor de derutat, a suspiciunii, a presimtirii, in care se afla totusi o forta solara de un gen aparte, care patrunde si ilumineaza. /a jumatatea drumului dintre galben si rosu, portocaliul este cea mai actinica dintre culori. 2ntre aurul celest si rosul pamantean, aceasta culoare simbolizeaza, in primul rand punctul de echilibru dintre spirit si dorinta de satisfacere a instinctelor. 6runul nu este o culoare de baza, iar ca simbol coloristic nu joaca un rol important. Cu toate acestea, este culoarea pamantului argilos, inlocuit doar in China antica de galben, ca simbol al centrului. Albastrul este culoarea considerata, cel mai adesea, simbolul a tot ce este legat de spiritualitate. !pre deosebire de rosu, el da impresia de rece si ii predispune pecei mai multi oameni la meditatie. Albastrul este cea mai imateriala dintre culori" natura nu o infatiseaza, in genral, decat alcatuita din transparenta, adica din vid acumulat, vid al aerului, al apei, al cristalului. Albastrul este cea mai rece dintre culori, si in valoare absoluta cea mai pura. Aplicata pe un obiect, culoarea albastra despovareaza formele, le deschide, le desface. 1 suprafata colorata in albastru inceteaza sa mai fie o suprafata. #iscarile dar si sunetele dispar in albastru, lipsit de materialitate in sine, albastrul dematerializeaza tot ce patrunde in el.#iscarea sa, pentru un pictor precum UandinsV8, este deopotriva To miscare de indepartare a omului si o miscare dirijata doar spre propriul sau centru care, totusi atrage omul catre infinit si trezeste in el dorinta de puritate si setea de supranatural.) Violetul este o culoare a masurii, facuta din rosu si albastru in proportii identice. ioletul de situeaza la opusul verdelui, ceea ce simbolizeaza trecerea autumnala de la viata la moarte, involutia. Ar fi, intr-un fel, cealalta fata a verdelui, violetul fiind gura care inghite si stinge lumina, in timp ce verdele este cea care reaprinde lumina. 2n #rimer, )55+ consecinta, se intelege de ce violetul este culoarea tainei. 2ata de ce pe monumentele simbolice ale evului mediu isus Kristos poarta un vesmant violet in timpul patimilor. 1 consecinta tarzie a acestui simbolism mortuar a facut din violet in societatile occidentale culoarea doliului sau a semidoliului, ceea ce evoca si mai precis ideea, nu a mortii ca stare, ci a mortii ca trecere. !ituat intre albastru si galben, 1erdele rezulta din interferentele lor acromatice. 2ntra cu rosul intr-un joc simbolic de alternante" trandafirul infloreste printre frunzele verzi. erdele, ca mediatoare intre cald si rece, intre sus si joc, este o culoare linistitoare, racoritoare, umana. erdele este culoarea regnului vegetal in plina reafirmare, 2n vechime, verde era toga medicilor, a farmaciilor. 4ste oscilatia dintre zi si noapte, germinare si putrefactie, pastrandu-si caracteruul de nepasare si calm. "ibliografie# /imbajul cinematografic, #arcel #artin /imbajul imagine, &an Alexandru &ictionar 4xplicativ -oman
Ronella Popescu, Imagine, an I