Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Raport privind pra ti a d! prod" #i! a$ %t"d!nt"$"i an"$"i III& a$ 'a "$t(#ii B"%in!%% %i Ad)ini%trar!a a'a !ri$or & %p! ia$itat!a B"%in!%% %i Ad)ini%trar!a a'a !ri$or
C.i/in(" 0120
Cuprins
Introducere 1. 2. 3. 4. $. '. (. *. 9. Caracteristici generale..................................................................................4 Caracterul dificil al procesului de atragere a clientilor.....................................9 Sec iile de baz..........................................................................................12 Caracteristici te!nice ale "acaralelor#############...###13 %rincipalele ele"ente &n construc ia "acaralelor##########...#..14 Co"anda "acaralelor####################......#.1$ )c!ipa"entul electric al "acaralelor############.#..###1' +ecanis"e de ac ionare a "acaralelor#############..##..19 ,ntre inerea "acaralelor......20
Introducere
A" fcut practica la &ntreprinderea S.A. /+ACA0A1 care este o co"panie a crei principal gen de acti2itate &l constituie c!iria 3i e4ploatarea "acaralelor turn. +acaraua repre.int "a3ina sau ansa"5lul de "a3ini "otoare 3i generatoare6 inclusi2 instala iile lor ane46 care furni.ea. energia necesar ac ionrii ec!ipa"entului de lucru 3i siste"ului de propulsie a "a3inii. ,n func ie de sursa pri"ar de energie6 precu" 3i de "odul de trans"itere a energiei la "ecanis"ele ec!ipa"entului de lucru al "acaralelor6 se disting "ai "ulte tipuri de ac ionri 3i anu"e: ac ionarea diesel7"ecanic8 ac ionarea diesel7 electric8 ac ionarea diesel7!idraulic8 ac ionarea electro"ecanic8 ac ionarea electro7!idraulic. +acaralele sunt instala ii de ridicat utili.ate la "anipularea sarcinilor prin ridicarea neg!idat pe 2ertical 3i deplasarea pe ori.ontal a acestora. Gradul de complexitate al unei macarale depinde de numrul micrilor i de mi loacele cu care !e realizeaz ace!te micri" adaptate #n general la nece!it$ile te%nologice ale fluxului de lucru #n care e!te integrat macaraua. &intre ace!tea putem aminti'
a9 +acarale rotitoare sta ionare: cu contrafi48 de perete cu tirant8 cu coloan rotitoare8 cu coloan fi48 cu plac turnat. 59 +acarale cu deplasare pe 3in de g!idare: "acarale consol8 "acarale de ta2an8 "acarale 2elociped8 "acarale turn8 "acarale portal. c9 +acarale cu deplasare pe ci fr 3in: "acarale "ontate pe crucioare "anuale sau "ecanice8 "acarale "ontate pe autoca"ioane8 "acarale "ontate pe tractoare( macarale autopropul!ate. d) *acarale de cale ferat !au pe enile e) *acarale cu platforme rulante( cu grind !u!pendat( poduri rulante cu o !ingur grind principal( poduri rulante cu dou grinzi principale( macarale capr i !emicapr.
1. Caracteristici generale
,n 0epu5lica +oldo2a sunt &nregistrate la "o"entul actual 19 &ntreprinderi care prestea. ser2icii si"ilare a co"paniei S.A. /+ACA0A1 ele sunt:
+,-./0.1- S.-.2. +S**/63 S.,. &4*5+.6 11 S.,. 7,B-4+, 525*5605 &5 +.6S0-1+044 87.5.+.) S.,. 21S*5+.6 S.,. *,+,-, S.,. *,G4+ 9.S. S.-.2. *,-:,B ;S0 S.-.2. *5+,64<,0.-/0-41*7 S.,. *5+*.60,= S.-.2. *.652+.6S S.-.2. *9S/,10. S.-.2. .-4<.6012/21> +,?12 S.,. .052+.6 S.,. -5;+.6+4* S.,. S0-.4*5?,G-.S.41< S.-.2. 04-;-.**.60,= S.,.&. 1S0, S.,. 9.256G-,6& S.-.2." S.+.
Istoricul ntreprinderii.
S.A. /+ACA0A1 a luat fiin &n anul 19((6 reorgani.&ndu7se &n Societate pe Ac iuni &n 199' cu nu"rul de identificare de stat 1--3'---*2-$36 &n 0epu5lica +oldo2a6 "unicipiul C!i3inu6 3oseaua +unce3ti 121 /a1 confor" cerin elor :egii 0epu5licii +oldo2a /%ri2ind societ ile pe ac iuni1 nr.11347;III din -2.-4.199'. ,n acest "o"ent a2e" un parc de 2* "acarale cu sarcini cuprinse &ntre 3 3i 1- tone 3i 3 trailere p<n la $- tone6 dispune" de auto"acarale cu sarcini de 1'72- tone. Are puncte de lucru de unde poate acoperi tot teritoriul -epublicii *oldo@a. ,re o gam de produ!e de prima calitate pe care le ofer !pre #nc%iriere. A Sunt dedica$i clientului i dore!c ! ofere cea mai bun !olu$ie i cel mai bun raport calitateBpre$. A ,re o gam de produ!e de prima calitate pe care le ofer !pre #nc%iriere. A Cn !peran$a de colaborare pe @iitor @ in@it ! @izualiza$i !er@iciile.
Adresa: C!i3inu Str. Costiu=eni ( Director general: >egura %etru ?el@fa4: (944*?el@fa4: (9$1*1 Conta5ilitatea ?el@fax' 39FFG3
AAA."acara."d
C%iria i exploatarea macaralelor turn +ontarea "acaralelor 8S.A. MACARA deine un grup de specialiti ce organizeaz lucrul de
tone.9
?ipurile de "acara care dispune S.A. /+ACA0A1 sunt: +ACA0A ?U0> BB C 1--.-1AC +ACA0A ?U0> BB C 3-* +ACA0A ?U0> BB C 4-2 +ACA0A ?U0> BB C 4-3 +ACA0A ?U0> BB C 4-$ +ACA0A I? 4' +ACA0A I? $4 AU?D+ACA0A BC C 4$'1 AU?D+ACA0A BC C 4$'2
'
Structura ntreprinderii.
SocietE ile co"erciale au fost 3i sunt 3i &n pre.ent cel "ai adec2at instru"ent =uridic de drenare a energiilor u"ane 3i financiare pentru reali.area unor scopuri sociale6 ca 3i pentru satisfacerea unor interese personale ale &ntreprin.Etorilor. Confor" Codului Ci2il al 0epu5licii +oldo2a6 articolul 1-'6 Societate co"ercial este organi.a ia co"ercial cu capital social constituit din participa iuni ale fondatorilor F"e"5rilor9. %atri"oniul creat din aportul fondatorilor F"e"5rilor9 3i cel do5&ndit de societatea co"ercial &n proces de acti2itate apar ine acesteia cu drept de proprietate. Societatea co"ercial poate fi fondat de o singur persoan. %oate fi constituit doar su5 for" de societate &n nu"e colecti26 de societate &n co"andit6 de societate cu rspundere li"itat 3i de societate pe ac iuni. ,n calitate de aport la patri"oniul societ ii co"erciale pot ser2i "i=loacele 5ne3ti6 2alorile "o5iliare6 alte 5unuri sau drepturi patri"oniale. )2aluarea &n 5ani a aportului "e"5rului la societatea co"ercial se efectuea. prin acordul fondatorilor F"e"5rilor9 societ ii 3i este suscepti5il unui control independent e4ercitat de e4per i Faudit9. Iar confor" articolului 1-( al aceluia Cod6 societatea co"ercial se constituie prin act de constituire autentificat notarial iar fiecare fondator al societ ii co"erciale tre5uie s contri5uie6 &n "ri"ea sta5ilit de actul de constituire6 la for"area capitalului social. Acti2itatea societatilor co"erciale din do"eniul constructiilor pre.inta o serie de caracteristici care le diferentia.a de societatile din alte do"enii de acti2itate si au i"plicatii considera5ile asupra acti2itatii operationale si de "anage"ent6 inclusi2 asupra acti2itatii de in2estitii si finantare1. %rincipalele caracteristici ale acti2itatii societatilor co"erciale din do"eniul constructiilor sunt:
Aceasta este un de.a2anta= "a=or al acti2itatii din do"eniul constructiilor 7 efortul econo"ic si social este "are6 2eniturile care ur"ea.a sunt neunifor"e iar recuperarea acestui efort este nesigur. 7 Cu c<t durata unui proiect este "ai "are6 cu at<t riscul de piata este "ai "are. 7 Durata "are a proiectelor de constructii conduce la i"o5ili.ari corporale si financiare "ari6 pentru perioade indelungate si c!iar la riscul de nerecuperare partiala sau totala a c!eltuielilor.
naliza sectorial
Confor" datelor pre.entate de 5iroul naional de statistic &n 0epu5lica +oldo2a 2aloarea adugat 5rut din sectorul de ser2icii &n construcGi a contri5uit la for"area produsului intern 5rut &n propor ie de 364H r"<ind nesc!i"5at fa de 364H &n anul 2-1-. ,n ianuarie7dece"5rie 2-11 din contul tuturor surselor de finan are au fost date &n folosin 461 "ii aparta"ente cu suprafa a total de 4((6( "ii "26 ceea ce a constituit *(6$ H fa de perioada respecti2 a anului precedent.
:ocuin e date &n folosin &n ianuarie7dece"5rie 2-11 se pre.int astfel: darea #n folosin suprafaa total a apartamentelor) mii uniti S$au construit / total din care, "eneficiari indi!iduali din acetea #n, mediul ur"an mediul rural 4,1 -). -)* ()2 #n + fa de, mii m* 477,7 *.0)0 *(-)3 .')* ianuarie$ decem"rie *(-( 87,5 --1)( --*)( -*1)( total 100,0 1-). 14)3-). ianuarie$decem"rie *(-( #n + fa de, ianuarie$ decem"rie total *((. 108,8 100,0 -(()2 ..)' -(')( '2)2()*.).
Din contul "i=loacelor proprii ale popula iei &n ianuarie7dece"5rie 2-11 au fost date &n folosin 169 "ii case de locuit indi2iduale cu suprafa a total de 29$6$ "ii "26 constituind '169 H din suprafa a total a locuin elor date &n folosin &n total pe ar6 fiind &n cre3tere cu 1' H fa de anul 2-1-. Distri5u ia pe "edii de re.iden arat6 c din 2olu"ul total al caselor de locuit indi2iduale &n "ediul ur5an au fost date &n folosin 162 "ii cu suprafa a total de 2-163 "ii "I sau '*61 H din totalul caselor de locuit indi2iduale date &n folosin 3i s7a "a=orat cu 12 H fa de ni2elul &nregistrat &n anul 2-1-. Co"parati2 cu anul 2-1cota7parte a caselor de locuit indi2iduale date &n folosin &n "ediul rural s7a "a=orat cu 2 puncte procentuale. ,n nu"rul total al caselor de locuit indi2iduale predo"in construc ia caselor cu un ni2el6 cota7parte a crora a constituit &n total pe ar '$ H6 &n localit ile ur5ane 3i rurale respecti2 $* H 3i ('H. Dup prearea e4pertilor pia a i"o5iliar din 0epu5lica +oldo2a este &n continu stagnare i are pu ine anse s se relanse.e &n anul 2-126 iar pre urile la aparta"ente ar putea s ur"e.e trendul din anul precedent c<nd s7 au "ic3orat nese"nificati26 sunt de prere e4per ii i"o5iliari. %otri2it acestora6 o e2entual agra2are a cri.ei datoriilor su2erane 3i recesiunii din U) 3i ca ur"are6 deprecierea "onedei unice europene 2a "en ine incertitudinea pe pia a i"o5iliar ce a persistat &n 2-11. Aparta"entele pe pia a secundar s7au ieftinit &n anul trecut &n "edie cu circa 4 H6 p<n la '1-7'4- de euro pe "etru patrat6 iar raportat la leul "oldo2enesc reducerea a fost 3i "ai "are6 &n condi iile &n care 2<n.rile 3i procurrile de i"o5il locati2 s7au redus &n unspre.ece luni ale anului 2-11 cu $6(H fa de perioada si"ilar a anului precedent. ,n capital pre ul locuin elor este esti"at &n euro6 astfel c deprecierea acestuia duce la o "ic3orare a costului "ai pronun at &n "oneda na ional. %ia a i"o5iliar a intrat &n cri. &n a doua =u"tate a anului 2--*6 c<nd pre ul aparta"entelor &n C!i3inau a atins "a4i"ul de peste 9-- euro pe "etru patrat6 dup care la "i=locul anului 2--9 a co5or<t cu 2-- de euro
Serviciul te!nic
Departa"entul te!nic are "enirea s &ntre in utila=ul te!nologic 3i ec!ipa"entul au4iliar instalat &n sec ii &ntr7o stare de lucru 5un6 s71 re&nnoiasc pe cel u.at 3i s i"ple"ente.e per"anent noi "i=loace te!nice 3i te!nologii. Din Departa"ent fac parte ur"toarele ser2icii: 1-
1. Ser2iciul energeticianului73ef cu ur"toarele su5di2i.iuni: C sectorul electric8 C sectorul "etrologic8 C sectorul "i=loace te!nice sanitare8 C sta ia ter"ic. 2. Ser2iciul "ecanic: C sectorul cli"ati.atoare8 C "ecanicii din sec ii. 3. Biroul de proiectare. 4. Ser2iciul protec ia "uncii 3i te!nica securit ii.
Un rol esen ial &n organi.area acti2it ii S.A. /+ACA0AJ6 asigurarea finan rii 3i planificrii produc iei6 organi.area e2iden ei conta5ile 3i financiare &l =oac Departa"entul econo"ie finan e 3i conta5ilitate. %reocuprile de 5a. ale Departa"entului s&nt decontrile cu 5uget e4acte 3i la ter"en6 e2iden a conta5il corect6 asigurarea financiar a produc iei6 anali.a re.ultatelor acti2it ii econo"ice6 pronosticarea tendin elor de.2oltrii econo"ice6 salari.area la ti"p a lucrtorilor6 garantarea respectrii legisla iei "uncii 7 condi ii principale pentru asigurarea func ionrii cu succes a &ntreprinderii &n perioada de tran.i ie la econo"ia de pia .
Sec#ia mar&eting
Departa"entul "arKeting al S. A. /+ACA0A1 este o su5di2i.iune de sine stttoare &n co"ponen a Asocia iei. )l a fost creat &n scopul organi.rii procesului de studiere a pie ei6 asigurrii co"petiti2it ii pe aceea3i pia 6 crerii unei i"agini fa2ora5ile a &ntreprinderii 3i pre.entrii produselor sale6 pro"o2rii 2&n.rilor6 desf3urrii ac iunilor pu5licitare6 planificrii 3i anali.ei prestarii ser2iciilor6 organi.rii procesului de desfacere a produselor S. A. /+ACA0AJ6 &ncep&nd cu se"narea contractelor6 pri"irea co"en.ilor6 li2rarea pieselor pentru "acara 3i ter"in&nd cu asa"5larea ei6 organi.area procesului de apro2i.ionare a S. A. /+ACA0AJ cu "ateriale au4iliare. D5liga iunile Departa"entului "arKeting s&nt6 &n fond6 ur"toarele: L anali.a con=uncturii pie ei8 L anali.a acti2it ii 3i produselor concuren ilor8 L anali.a 3i progno.a de.2oltrii structurii pie ei de desfacere8 L anali.a 3i progno.a capacit ii pie ei8 L anali.a structurii consu"atorilor 3i a pre urilor8 L studierea cererii la produc ia S. A. /+ACA0AJ6 organi.area "uncii &n 2ederea sporirii 2&n.rilor8
11
L asigurarea controlului asupra e4ecutrii o5liga iunilor contractuale &n ter"en L ela5orarea 3i reali.area "surilor de perfec ionare a desfacerii produc iei6 opti"i.area opera iunilor de desfacere6 "ic3orarea re.er2elor de produse &n scopul asigurrii profitului 3i renta5ilit ii produc iei8 L ela5orarea planurilor lunare 3i spt"&nale de li2rare a produc iei 3i controlul e4ecutrii acestora8 L participarea6 &"preun cu su5di2i.iunile &ntreprinderii6 la organi.area t&rgurilor 3i e4po.i iilor.
4.
1 Capa itat!a d! ridi ar! 7 este 2aloarea "a4i"a a "asei care este ad"isa a fi ridicata de "acara sau "ecanis"ul de ridicare. 2 Sar ina no)ina$( 7 este 2aloarea "a4i" a "asei6inferioara capacita ii de ridicare6 ad"is a fi ridicat de "acara sau "ecanis"ul de ridicat. 3 Sar ina "ti$( 7 este 2aloarea "asei "a4i"e care poate fi preluat6 dup ca.6 de dispo.iti2ul de prindere6 dispo.iti2ul de legare sau direct de dispo.iti2ul de ridicare. 4 S"pra%ar ina 7 este sarcina care dep3e3te sarcina no"inal. $ Sar ina %tati a 7 este sarcina in stare de repaus6 care repre.int sarcina no"inal de &ncercare6 respecti2 sarcina de &ncercare ridicat la circa 1-- "" de sol. ' Sar ina dina)i ( 7 este sarcina care ia na3tere in ti"pul accelerrii sau deaccelerrii sarcinii no"inale6 par iale etc. ( Ra5a d! a #i"n! 7 este distanta de la a4a de rota ie a pr ii rotitoare a "acaralei pana la a4a organului de prindere a sarcinilor. * Vit!5a d! $" r" 7 este 2ite.a cu care lucrea. un "ecanis". 9 For#a d! ridi ar! 7 este su"a for elor corespun.toare "aselor sarcinii6 organului de prindere6 dispo.iti2ului de ridicare6 organelor de legare. 1- For#a d! tra #i"n! 7 este su"a for elor re.ultate din tensiunile de ca5lu6 care ac ionea. asupra ta"5urului. Daca sunt "ai "ul i ta"5uri cupla i "ecanic6 se &nsu"ea. tensiunile din ca5lul fiecrui ta"5ur.
"ecanis"e si"ple care transfor" "i3carea "otorului 3i o trans"ite organelor de lucru ale "ecanis"elor "acaralelor. ?rans"isia se nu"e3te "ecanic &ntruc<t utili.ea. fie organe de trans"itere rigide Far5ori6 cupla=e6 angrena=e6 etc.96 fie trans"isii fle4i5ile Fprin ca5lu6 lan sau curea9. 4 E .ipa)!nt"$ d! $" r" )c!ipa"entul de lucru al "acaralelor este repre.entat de dispo.iti2ul de suspendare a sarcinii. ,n ca.ul "acaralelor cu destina ie general6 acesta este alctuit su5 for"a unei "ufle cu c<rlig la care se pot ata3a6 dup necesit i6 di2erse dispo.iti2e de apucare a sarcinii. +acaralele cu destina ie special pot a2ea ca ec!ipa"ent de lucru 3i dispo.iti2e de alt natur: graifre6 electro"agne i6 cle3ti6 cupe6 etc. 6 M! ani%)!$! )a ara$!i Sunt ansa"5luri cu func ionare independent care asigur reali.area unei anu"ite "i3cri de lucru. %rincipalele "ecanis"e ale "acaralelor sunt: "ecanis"ul de ridicare a sarcinii6 "ecanis"ul de deplasare a "acaralei6 "ecanis"ul de orientare a pr ii rotitoare F"ecanis"ul de rotire96 "ecanis"ul de 5asculare a 5ra ului sau "ecanis"ul de transla ie a cruciorului de sarcin.
7 In%ta$a#ia d! o)and( /i ontro$ 0epre.int ansa"5lul de dispo.iti2e 3i ec!ipa"ente cu a=utorul crora se reali.ea. punerea &n func iune6 reglarea6 diri=area6 controlul6 oprirea unui anu"it "ecanis" sau a &ntregii "a3ini. Instala iile de co"and pot fi: "ecanice6 !idraulice6 electrice6 pneu"atice sau co"5inate. Co"anda se reali.ea. prin p<rg!ii F"anete96 pedale6 5utoane sau "anipulatoare6 iar controlul prin aparatele indicatoare de 5ord.
(. Comanda macaralelor
1 Co"anda "anual Acest siste" este utili.at la "acaralele si "ecanis"ele cu func ionare independent in situa iile in care "acaraua sau "ecanis"ul respecti2 este folosit rar sau pentru sarcini "ici. Se &ntre5uin ea. nu"ai pentru sarcini "ici si la "ecanis"e de ridicat care lucrea. nu"ai oca.ional ca de e4e"plu &n opera ii de "onta= si repara ii. Ac ionarea "anual se reali.ea. prin inter"ediul "ani2elelor cu clic!et6 al ro ilor de lan .
2 Co"anda electric Acest siste" este cel "ai des &nt<lnit datorit a2anta=elor pe care le pre.int. +a=oritatea instala iilor de ridicat6 cu e4cep ia "acaralelor deplasa5ile pe ci fr sine de rulare si a celor "ontate pe platfor"e CM6 sunt astfel ac ionate. C!iar si la acestea din ur"a se folose3te uneori acest si !tem. ;entru in!tala$iile de comanda in !itua$ia in care comanda !e face de la !ol" !e utilizeaz ten!iuni de 2F" F0 !au 6G9. ,dmiterea de ten!iuni mai mari 82209 !au HI09) !e admite numai daca carca!a di!poziti@ului 8cutie cu butoane) de comanda e!te executata" in exterior" complet din material electroizolant !i rezi!tent la lo@ituri.
H +omanda %idraulic ;rezint a@anta ul unei comenzi !imple" un numr mai mic de reductoare" ma!e mai mici care trebuie accelerate !i frJnate. Si!temele #ntrebuin$ate !unt de doua feluri' cu cilindri de pre!iune !i pi!toane( cu motoare %idraulice. Si!temul cu cilindri de pre!iune !i pi!toane !e #ntrebuin$eaz acolo unde !unt nece!are cur!e mici. 13
4n!tala$iile cu motoare %idraulice nece!ita aproape aceeai dotare mecanic ca !i in cazul ac$ionrilor electrice.
F +omanda pneumatic Cn principiu e!te a!emntoare cu cea %idraulica" cu deo!ebirea ca fluidul de lucru e!te aer !i pre!iunile !unt mult mai mici" conducJnd la dimen!iuni mari ale mecani!melor. ,c$ionarea pneumatica !e #ntrebuin$eaz in !pecial pentru comenzi !i numai in cazuri !peciale pentru ac$ionarea mecani!melor.
G +omand mecanic cu motoare cu combu!tie intern 5!te un !i!tem abandonat datorit urmtoarelor deza@anta e' / dimen!iuni mari ale mecani!melor !i tran!mi!iilor / eforturi fizice !porite la realizarea comenzilor / comenzile nu pot fi prompte / nu !e pot realiza micri !en!ibile !i preci!e / uzurile pie!elor !unt mari *otorul cu ardere interna e!te utilizat de obicei ca motor central" tran!mi!ia la diferite micri fcJndu/!e %idraulic !au electric" numai arareori mecanic.
6 +omand combinat Se folo!e!c atunci cJnd !e utilizeaz doua !au mai multe din !i!temele prezentate mai !u!.
"anetele aparatelor de co"anda se gsesc la .ero si toate contactele electrice ale dispo.iti2elor de 5locare Fu3i6 c!epenguri6 porti e etc.9 sunt &nc!ise. Acest &ntreruptor deconectea. de la re ea &ntreaga instala ie electrica cu e4cep iile de la punctul N5O.?oate circuitele e4ceptate se 2or lega &naintea &ntreruptorului principal si al celui de a2arie.
2 )c!ipa"entul electric de ac ionare Din acest ec!ipa"ent fac parte &n principal "otoare electrice. Acestea sunt ro5uste suport<nd un nu"r "are de conectri pe ora. %r ile principale ale unui "otor sunt: statorul si &nf3urarea statoric8 rotorul si &nf3urarea rotoric8 ta"5ur cu inele colectoare si supor i perii. :a conectarea "otorului la re ea6 &n &nf3urarea statoric6 se produce un c<"p "agnetic &n2<rtitor care antrenea. rotorul. In2ersarea sensului de rota ie se reali.ea. prin sc!i"5area legturilor a doua fa.e intre ele. %entru fr<nare se folosesc in special fr<ne cu ac ionare electro!idraulic sau cu electro"agne i.
3 )c!ipa"entul electric de co"anda %entru e4ecutarea "i3crilor la "ecanis"e6 2aria ia 2ite.elor si in2ersarea "i3crilor6 se utili.ea. di2erse siste"e de co"anda prin: 5locuri de co"anda8 5utoane si contactori. Blocurile de co"anda6 pot "ane2ra cu o "aneta "ai "ulte "ecanis"e. Ac ionarea "anetelor tre5uie s se fac u3or6 iar acestea 2or fi dispuse astfel &nc<t sensul lor de ac ionare s corespund pe c<t posi5il6 cu sensul "i3crii co"andate. %o.i ia de .ero a 5locului de co"and tre5uie s fie distinct de restul po.i iilor si u3or sesi.a5il ca si trecerea de pe o po.i ie pe alta. Butoane si contactori sunt utili.ate pentru co"anda de la distanta. Butoanele de co"anda sunt reunite de regul &ntr7un singur pupitru sau cutie. Blocurile de co"anda sunt aparate electrice pentru co"anda de la distant6 ele reali.<nd &nc!iderea circuitelor tot ti"pul cat durea. co"anda. Ac ionarea 6 in general6 se face electro"agnetic6 ele a2<nd inclus o 5o5ina care este pus su5 tensiune c<t ti"p se face co"anda prin 5utoane.
4 )c!ipa"entele si instala iile electrice de protec ie +otoarele electrice6 circuitele de co"anda6 se"nali.are6 ilu"inat6 etc. se prote=ea. &"potri2a suprasarcinilor si scurtcircuitelor. %rotectia &"potri2a suprasarcinilor se reali.ea. prin siguran e si relee ter"ice. 0eleele electro"agnetice reali.ea. protectia la scurtcircuit. %entru situa iile e4cep ionale c<nd6 datorita unor deteriorri ale instala iilor electrice6 accidental6 pr ile "etalice ale ec!ipa"entului electric si &ntreaga construc ie "etalica a "acaralei este pusa su5 tensiune6 tre5uie reali.ata protectia &"potri2a tensiunilor de atingere prin legare la pri.a de p"<nt .
$ )c!ipa"entul electric pentru ilu"inat6 se"nali.are6 &ncl.ire6 2entila ie :a "acaralele unde ilu"inatul natural este necorespun.tor este necesar a se asigura un ilu"inat general prin corpuri de ilu"inat prote=ate corespun.tor condi iilor de func ionare a "acaralelor. Corpurile de ilu"inat "ontate deasupra platfor"elor de circula ie sau in ra.a de ac iune a persoanelor se ali"entea. la tensiuni de "a4i"u" 24 P. De ase"enea6 pentru ilu"inatul local la lucrrile de &ntre inere6 repara ii6 se folosesc l"pi porta5ile ali"entate la tensiuni nepericuloase. 1$
+acaralele co"andate din ca5ina sunt pre2.ute cu doua siste"e de se"nali.are acustica6 precu" si cu se"nali.are optica. De ase"enea pe ti"p de iarna se pre2d aparate de &ncl.ire electrica prote=ate &"potri2a atingerii accidentale si pericolului de incendiu Faeroter"e9.
arbore de tran!mi!ie( cupla ele arborelor de tran!mi!ie( lagrele arborelor de tran!mi!ie( di!poziti@ de !iguran$ 8limitatoare "tampoane" opritori" pie!e de reazem). F *ecani!m de ba!culare Ba!cularea bra$ului !e realizeaz prin tran!mi!ii prin cablu i prin cilindrii %idraulici. Cn primul caz elementele componente !unt !imilare cu cele de la mecani!mul de ridicare coborJre" cu excep$ia ultimelor doua. +a di!poziti@e de !iguran$ pentru ace!t mecani!m !e pre@d' limitatoare de !fJrit de cur!a pentru ridicarea !i in cazuri mai rare pentru coborJrea bra$ului( opritoare !au ancore pentru a nu !e da bra$ul pe!te cap.
-. .ntre#inerea macaralelor
%rin efectuarea opera iilor de &ntre inere si re2i.ie se deter"ina starea te!nica a "acaralei si principalele opera ii ce ur"ea. a se efectua6 care constau in general din: 7 cur irea ele"entelor de co"anda si a co"ponentelor de securitate ale "acaralei8 7 controlul ni2elului uleiului8 7 2erificarea strii de u.ur a lagrelor si a 5unei func ionri a siste"ului de ungere8 7 ungerea pieselor supuse frecrii confor" sc!e"ei de ungere8 7 2erificarea u.urii ca5lurilor si lan urilor de trac iune si a fi4rii acestora8 7 2erificarea func ionrii co"ponentelor de securitate si reglarea acestora8 7 2erificarea func ionrii "ecanis"elor "acaralei si re"edierea sau &nlocuirea su5ansa"5lelor u.ate8 7 2erificarea ele"entelor de prindere sau "anipulare a sarcinii Fc<rlig6 graifr6 electro"agnet 98 7 str<ngerea ele"entelor de &"5inare6 a articula iilor6 2erificarea fi4rii ta"poanelor si a opritoarelor8 7 2erificarea func ionarii siste"ului electric de for 6 co"anda si se"nali.are8 7 2erificarea re.istentei de i.ola ie6 a &nf3urrilor "otoarelor electrice fata de p"<nt6 a re.istentei pri.ei de punere la p"<nt a ec!ipa"entelor electrice8 7 2erificarea cone4iunilor la aparate si in 3irurile de cle"e din dulapuri si cutii de cone4iuni8 7 2erificarea strii cailor de rulare si a ro ilor de rulare8 7 2erificarea func ionrii si etan3eit ii circuitelor !idraulice si pneu"atice. %eriodicitatea si 2olu"ul lucrrilor de &ntre inere si re2i.ie se sta5ile3te in func ie de co"ple4itatea "acaralei6 regi"ul de func ionare si condi iile de "ediu in care lucrea..
profitul net destinat de.2oltrii6 precu" 3i re.er2ele constituite confor" legisla iei6 su52en ii nera"5ursa5ile alocate din 5ugetul statului. Capitalul &"pru"utat acoper ne2oile curente 3i de lung durat care dep3esc posi5ilit ile proprii de finan are. Acesta are surse di2erse de pro2enien printre care cele "ai des &nt<lnite sunt: creditele 5ancare6 creditele co"erciale o5 inute de la furni.ori6 creditul leasing6 &"pru"utul o5ligatar etc. Structura financiar poate fi astfel definit ca raportul dintre capitalul propriu 3i capitalul &"pru"utat. Alegerea surselor de finan are a acti2it ii ocup locul central &n acti2itatea "anagerial a &ntreprinderii6 deoarece capitalul at<t cel propriu c<t 3i &"pru"utat co"port costuri6 care se reflect6 &n "od direct6 asupra re.ultatului financiar al &ntreprinderii. Astfel este necesar de a for"a o structur financiar opti"6 care ar per"ite &ntreprinderii de a reali.a6 cu "a4i"u" de re.ultate6 o5iecti2ele sale de producere 3i reali.are a 5unurilor &n confor"itate cu cerin ele pie ei 3i "a4i"i.area 2alorii de pia .
Indicatori pentru anali.a structurii pasi2ului &ntreprinderii Indicatori Capital propriu Datorii pe ter"en lung Datorii totale Capital per"anent ?otal pasi2 %rofitul 5rut C!eltuieli cu do5<n.ile %rofit p<na la i"po.itare 2--( (3$94(24 2(9'*'$-( 322(1''(3$32*1231 39'311394 1(3'*'22 7 3199'29( 2--* ***-39$* 31$'3'49' 3*4*4(3*9 4-444-4$4 4(3'$134( 199991(4 1431$(-$ 2-$*(9'2--9 11431-449 1'323'1(2 1'*$*-'9' 2(($4''21 2*2*9114$ 2*-2949' 7 2$$-'491
1*
Aceast rat "soar ponderea datoriilor &n patri"oniul &ntreprinderii. Se consider nor"al ca partea datoriilor &n patri"oniul &ntreprinderii s fie nu "ai "are de 2@36 fapt ce indic o structur financiar adec2at. D e2olu ie &n sensul di"inurii acestui indicator atest o situa ie po.iti2 &n ceea ce pri2e3te gradul de &ndatorare a &ntreprinderii. ,n scopul e2alurii gradului de independen financiar se utili.ea.3i indicatorul 0ata de &ndatorare la ter"en calculat confor" for"ulei: datorii pe termen lung capital propriu
Dac raportul pre.int 2alori "ici6 &ntreprinderea nu este prea &ndatorat &n raport cu capacitatea sa de autofinan are. Palorile "edii pentru acest indicator se &ncadrea. &n inter2alul -.3 C -.$6 ceea ce ne de"onstrea. c &ntreprinderea poate o5 ine alte surse de finan are pe ter"en lung. 0ata autono"iei financiare la ter"en C e4pri" gradul de independen financiar a &ntreprinderii6 independen ce se asigur atunci6 c<nd capitalul propriu este egal sau "ai "are dec<t su"a o5liga iilor pe ter"en lung 3i "ediu. Situa ia c<nd indicatorul se apropie de -6$ indic faptul c fir"a nu "ai poate spera la contractarea altor credite pe ter"en lung6 &ntruc<t creditorii se e4pun unui risc foarte "are de nera"5ursare a su"elor &"pru"utate. capital propriu capital permanent
0ata autono"iei financiare glo5ale C ponderea capitalului propriu &n totalul pasi2ului 5ilan ului. %entru ec!ili5rul financiar al &ntreprinderii este necesar ca capitalul propriu s fie egal sau "ai "are ca 1@3 din pasi2ul 5ilan ului6 fapt ce repre.int o pre"is a autono"iei financiare a &ntreprinderii. capital propriu total pa!i@
Capa itat!a )a9i)( d! 8ndatorar! : 2Rcapital propriu Capa itat!a d! 8ndatorar! !'! tiv( : 2Rcapital propriu 7 datorii totale Rata d! a op!rir! a do3;n5i$or :
profit brut c%eltuieli cu dobinzile 19
I"pactul &ndatorrii asupra renta5ilit ii financiare a &ntreprinderii este pus &n e2iden prin pris"a efectului de le2ier6 care e4pri" sporul renta5ilit ii capitalului propriu pe sea"a recurgerii la &"pru"uturi. datorii totale propriu
6 unde
0d C rata do5<n.ii.
De aici reiese c efectul de le2ier se 2a produce doar &n ca.ul &n care rata renta5ilit ii econo"ice este superioar ratei do5<n.ii. Dac 0ec este "ai "are dec<t rata do5<n.ii6 este prefera5il apelarea la credite pentru finan are6 deoarece eficien a capitalului propriu 2a cre3te. ,n acela3i ti"p6 cu c<t raportul este "ai de.ec!ili5rat &n fa2oarea creditului6 cu at<t "ai "ari sunt perspecti2ele ei de profita5ilitate.
Indicatori 0ata de &ndatorare glo5al 0ata de &ndatorare la ter"en 0ata autono"iei financiare la ter"en 0ata autono"iei financiare glo5ale Capacitatea "a4i" de &ndatorare Flei9 Capacitatea "a4i" de &ndatorare efecti2Flei9 0ata de acoperire a do5<n.ilor 0enta5ilitatea econo"icFH9 0ata "edie a do5&n.iiFH9 0enta5ilitatea capitalului propriu
2-
Concluzie:
,n lucrarea dat a" fcut cuno3tin cu &ntreprinderea S.A / *,+,-,E.,m !tudiat proce!ul oranizarea #ntreprinderii i #ntregul proce! de munca. &ea!emenea am luat cunotin$ cu !ec$iile !tructura financiar a #ntreprinderii. ,m fcut cunotin$ cu !itua$ia te%nico/economic a #ntreprinderii. ,m a un! la concluzia c montarea i demontarea macaralelor turn e!te un beneficiu bine @enit pentru beneficiari" ca i repara$ia lor. S., D*,+,-,E mai are un plu! ca de!er@ete beneficiarul pe tot parcur!ul muncii cu macaraua #nc%iriat " de la amena area teritoriului pentru ea p#m la demontarea ei dup ce con!truc$ia a fo!t fini!at. &e aceea !pecialitii #n con!truc$ii nu trebuie ! po!ede cunotin$e #n domeniul ace!ta. S., D*,+,-,E i muncitorii ace!teia are gri a pe tot parcur!ul func$ionrii acee!teia de mecani!mele in timp de lucru i de #ntre$inerea lor #n caz de defectare.
0i$liografie1
21
!ttp:@@AAA.print7"aga.in.ro@article@2-1-@-4@2(@"eseria7de7"anager.!t"l !ttp:@@efer2escent.e.5logspot.co"@2--9@-*@"anage"entul7si7"eseria7de7"anager.!t"l !ttp:@@ideideafaceri."anager.ro@articole@"anage"ent@"anagerul7perfect7si7cele7(7secrete7ale7sale71($.!t"l !ttp:@@AAA.scri5d.co"@doc@224((-94@Co"porta"entul7"anagerial7HC*H99i7c!eia7succesului !ttp:@@AAA.Aall7street.ro@articol@+anage"ent@1*2(4@C!eia7succesului7psi!ologia7de75usiness.!t"l !ttp:@@e5ooKs.uni5uc.ro@StiinteAD+@cornescu@cap11.!t" !ttp:@@AAA.scri5d.co"@doc@224((-94@Co"porta"entul7"anagerial7HC*H99i7c!eia7succesului !ttp:@@alfalu.34.ro@Ae5@stilul"anagerial.!t" !ttp:@@conspecte.co"@+anage"ent@puterea7autoritatea7stilurile7de7conducere.!t"l !ttp:@@AAA.up".ro@facultatiTdeparta"ente@ea@on"2--(@S)C?IU>)AH2-2@%opescuTUeorgeTPiduTAdela.pdf
22