Sunteți pe pagina 1din 4

Sistemul digestiv

La fel ca oxigenul pe care il respiram, alimentele pe care le ingeram sunt vitale. Alimentatia contine elementele nutritive esentiale: glucidele, lipidele, proteinele, apa, vitaminele si sarurile minerale. Toate substantele prezente in alimente sunt utilizate de organism, care extrage molecule asimilabile. Celulele noastre au, cert, capacitatea de a crea noi molecule, pornind de la substante deja prezente in organism, dar aceasta activitate de sinteza este limitata si insuficienta pentru buna functionare a organismului. Aproximativ 50 de molecule vitale, cum este glucoza, nu pot fi obtinute decat prin alimentatie. Aproape toate glucidele pe care le consumam provin din vegetale, exceptie lactoza din lapte si glicogenul din carne. Glucidele sunt clasificate in doua grupe: simple sau rapide si complexe sau lente. rimele sunt constituite dintr!o molecula de glucid "glucoza, fructoza# sau doua "lactoza, za$aroza#. Zaharurile complexe difuzeaza lent in corp. Acestea sunt dintr!un numar mare de molecule de glucide simple"ex. amidonul si celuloza #. Celulele organismului nu utilizeaza za$arurile decat sub forma de glucoza. Lanturile lungi de glucide complexe trebuie deci sa suporte, in timpul digestiei, o degradare enzimatica pentru a fi descompuse in glucide mai simple. %lucoza este folosita pentru sinteza AT , o molecula indispensabila nevoilor energetice ale celulelor. Cand glucidele nu sant prezente in cantitate suficienta, sunt consumate lipidele si proteinele. & serie de reactii bioc$imice le transforma atunci in glucoza. Ca si glucidele, lipidele sunt o importanta sursa de energie pentru corp. 'le contin in principal acizi grasi. Proteinele trebuie si ele sa figureze in meniurile noastre, pentru ca unele dintre componentele lor, acizii aminati, sau esentiali, nu pot fi sintetizati de celule. roteinele ingerate sunt fragmentate in acizii aminati si asimilate de celulele corpului, care utilizeaza acizii aminati obtinuti pentru a elabora propriile sale proteine. roteinele de origine animala, prezente in oua, carne sau lapte, contin cea mai mare cantitate de acizi aminati esentiali. Cerealele, soia si leguminoasele sunt vegetalele cele mai bogate in proteine. Vitaminele sunt substante organice indispensabile pentru buna functionare a organismului. ana in prezent au fost inventariate (). 'le sunt repartizate in doua grupe: vitaminele $idrosolubile "C, *(, *+, *5, *,, *-, *(+, # si liposolubile"A, .,

', /#. 0nele dintre ele, de exemplu ., sunt sintetizate in cantitate insuficienta de organism si trebuie deci completate prin alimentatie. Sarurile minerale iau parte la numeroase reactii bioc$imice. 1osforul , calciului, sodiul, potasiul si magneziul sunt elemente minerale majore, spre deosebire de fier, zinc, mangan, cupru sau iod, grupate sub denumirea de elemente minore. 2ata de ce acestea din urma sunt denumite oligoelemente. Sistemul digestiv are ca rol transformarea alimentelor si degradarea lor in glucide, lipide, proteine si alte substante sub o forma asimilabila. Totul incepe in cavitatea bucala. .intii incep procesul de degradare a alimentelor printr!o actiune mecanica. %landele salivare impregneaza cu saliva alimentele zdrobite3 acestea contin o enzima, ptialina, care incepe digerarea glucidelor. Limba le impinge spre partea posterioara a gurii. 4rana, mestecata si fragmentata este transformata intr! o pasta. Acest 5bol alimentar6 este apoi ing$itit. Trece prin faringe si coboara prin esofag, ajutat de miscari ritmate ale peretelui acestui conduct. &data ajunsa in punga stomacala, $rana este amestecata cu sucul gastric, care contine o cantitate importanta de acid clor$idric. Acesta sterilizeaza alimentele, distrugand bacteriile si activeaza enzime ca pepsinogenul, care se transforma in pepsina si ataca proteinele alimentare. C$eagul"labfermentul# este un alt constituent al sucului gastric, care coaguleaza laptele. Toate acestea elemente activeaza digestia gastrica, care dureaza doua!patru ore, dupa natura principiilor nutritive. Alimentele sunt impregnate cu suc gastric si sunt impinse de micile miscari ale musculaturii groase a stomacului. Cand sunt aproape dizolvate si formeaza aproape o pasta omogena, denumita c$im, progreseaza in partea inferioara a stomacului. C$imul depaseste apoi pilorul, musc$i inelar care se desc$ide ca o diafragma,

scurgandu!se spre intestine. in duoden, prima parte a intestinului subtire, patrund intai alimentele devenite lic$ide. *ila si secretiile pancreatice intra atunci in actiune. 7intetizate de ficat si pancreas, ele se varsa in duoden. si continua descompunerea c$imului in fragmente c$imice simple, pe care peretii intestinului vor absoarbe spre capilare. %lucidele cele mai complexe sunt transformate in za$aruri elementare, lipide in acizi grasi, proteinele in aminoacizi. *ila faciliteaza actiunea enzimelor care emulsioneaza si transforma grasimile. 8eziduurile alimentelor patrund apoi in intestinul gros. .epasesc colonul, unde bacterii degradeaza glucidele complexe restante, mai mult pentru a se $rani decat pentru a contribui la starea noastra de bine. in aceasta etapa, o fractiune importanta a apei si a sarurilor minerale trece in circulatia sanguina. .es$idratate, reziduurile sunt dirijate spre rect, unde sunt stocate, apoi sunt evacuate prin anus sub forma de fecale. Celulele corpului sunt mari consumatoare de energie. %rasimile, za$arurile si proteinele continute in alimentele sunt transformate in substante c$imice bogate in energie. Celulele recupereaza pentru propriile lor nevoi o parte din aceasta energie continuta in legaturile intramoleculare. 9etabolismul este caracterizat de reactii de tip anabolic si catabolic. rimele sunt reactii de degradare. 'le sunt reactii in care se sintetizeaza substante cu structuri complexe pornind de la molecule simple. Aminoacizii, de exemplu, se asociaza intre ei pentru a da nastere la proteine. Catabolismul se bazeaza pe principiul invers: elemente complexe sunt degradate in molecule mai simple. rin reactii catabolice tubul digestiv degradeaza $rana pentru a putea fi asimilata in organism. Reactiile metabolice implica trei etape. In prima, alimentele sunt dizolvate in tubul digestiv cu ajutorul unor secretii bogate in acizi si enzime. &data transformate in elemente c$imice simple, apoi absorbite, ele sunt transportate de sange spre celulele tesuturilor. Cea de a doua etapa are loc in interiorul celulelor. 'lementele nutritive asimilate sunt transformate printr!o serie de reactii anabolice si catabolice in alte molecule. Cea de a treia etapa implica numai reactii catabolice si are loc in mitocondrii, organite celulare care joaca rolul de centrala energetica. Toate reactiile metabolice ale glucidelor implica glucoza. Aceasta este oxidata la bioxid de carbon prin intermediul a trei procese distincte: glicoliza, ciclul lui /rebs si lanturi de oxido!reducere.

rin glicoliza, glucoza este degradata, formandu!se acid piruvic si AT . Acidul piruvic este apoi transformat in acetil!coezima A. Ciclul lui /rebs cuprinde o serie de reactii bioc$imice care duc, de asemenea, la degradarea glucozei. Aceasta are loc in mitocondrii. 0nele dintre produsele de degradare intra apoi in lanturi de oxido!reducere, reactii!cascada care au loc in membrana interna a mitocondriilor si care furnizeaza o mare cantitate de energie sub forma de AT . %lucoza serveste in mare masura la sinteza moleculelor de AT . .ar cand rezervele de AT sunt foarte mari, glucoza este transformata in glicogen si este stocata pentru utilizarea ulterioara. Cu lipidele se intampla cam acelasi lucru. &data absorbite de mucoasele intestinale, sunt transportate in sange, apoi degradate de enzime plasmatice. 7ub forma de acizi grasi si de glicerol, ele sunt recuperate de celule pentru o ultima transformate. %licerolul este usor convertit in gliceralde$ida ) : fosfat, alta molecula intermediara. Transformarea acestuia din urma produce mai putin de jumatate din energia furnizata de glucoza. Totusi, lipidele, care contin foarte putina apa, reprezinta energia cea mai concentrata. 2ar, in final, randamentul energetic al catabolismului lipidelor este dublu fata de cel ai degradarii glucozei sau proteinelor, adica )- de ;ilojouli pe gram de lipide, fata de (< ;ilojouli pe gram de glucid sau de proteina.

S-ar putea să vă placă și