Curs medicina muncii 4 Dermatozele profesionale Def : dermatozele st provocate prin contacte repetate , in geneal zilnice , cu subs sau

agenti f diversi, manipulate sau cu care tegm vine in contact sau la care e expus in cursul excitarii profesiunii. Prin urmare in dermatozele de origine prof relatia de cauzalitate intre expunere si aparitia sau /si agravarea dermatozei reprez citeriul de baza. Etiologie : cele mai multe manif cutanate st consecinta contactului cu subst ch fie cu actiune iritanta , fie alergizanta , fie combinata , preexistand adesea conditii favorizante. Diversitatea proceselor teh si utilizarea unui nr f mare de produsi ch face ca identificarea agentului cauzal sa fie adesea sa fie extrem de dificila. Clasificate : dupa cauze dermatozele prof st clasifica in : Dermatoze ortoergice Dermatoze alergice = eczematoze Dermatozele ortoergice : - st localizate la ziona de actiune a agentului cauzal - apar la ma sau chiar la toti muncitorii expusi aceluiasi agent cauzal - se vindeca in geenral mai mult sau mai putin rapid , dupa intreruperea contactului cu agentul cauzal! deci dupa suprimarea cauzei " - apar in ultimul timp tot mai rar # dat masurilor de prevenire realizate - clinic prezinta aspecte variate , dupa natura agentulu isi modului sau de actiuen : se carat prin eritem , evem , veziculatie , zemuite , uneori necroza - st nedureroase sau prezinta arsuri !spre deosebire de dermatozele alergice care st mereu pruriginaose" Dermatozele alergice : - debuteaza la locul de actiune al agentului etiologic , dar raman rar cu localizare si se pot obs la distanta de locul de actiune al agentului etiologic - nu apare la ma sau la toti muncitorii expusi la aceluiasi agent cuazal , si numai la unii muncitori expusi , nu apare decat la muncitorii predispusi ! atopici" deci are caracter individual - nu se vindeca dupa suprimarea cauzei ! intreruperea contactului tegm cu agentul cauzal" - apar in ultimul timp mai frecv comparatic cu celelalte dermatoze , dat nr mare de subst ch sensibilizante utiliz in industrie , aglicultuera , servicii etc - clinic se prezitna sub forma de eczeme - st intotdeauan pruriginoase. Dg profesional : $t aceleasi criterii ca si pt orice alta boaal profesinoanal. $tabilirea expunerii prof la o subst sau agent nociv care lezeaza tegm prin metode subiective si obiective ! criteriul etiologic" %abloul clinic Examene de lab si paraclinice De cele mai multe ori anamneza profesionala si examenul clinic st suficiente pt precizarea dg de dermatoza prof in cazul unor noxe profesonalae.

Dar pt stabilirea profesionalitatii este encesara efecutarea testelor pt depistarea sensibilizarii alergice fara de o anumita subst de contact. Examene de lab si paraclinice : &. teste epicutanate # cele mai utilizare ! patch'test , open test , foto'patch'test" , testarea este simpla cand expunerea este la o sg subst. (. intradermoreactia !)D*" se face numai in cazuri de dermatoze alergice de tip ) , imediat care se intalnesc mai rar in cazuistica dermatozelor proifesionale , indeosebi la sensibi+izari la antibiotice. ,. teste imunologice -. proba locului de munca tratamentul dermatozelor profesionale : &. scoaterea bolnavului din mediul profesional , respectiv prin schimabrea temporara sau def a locului de mucna sau a profesiuunii , pt intreruperea contactului cu factorul nociv profesional (. combaterea inflam : fluocinolon acetonid , flumetazon pivalat. Profilaxia dermatozelor prof: &. masuri tehnico'organizatorice - eliminarea contactului direct al tegm cu subst si agentii nocivi pt tegm - inlocuirea subst ch agresive pt piele cu altele mai putin nocive , dau cu aceeasi eficienta tehnologica - izoalrea sursellor generatoare de factori de risc prof , automatizarea proceselro de productie - asigurarea cu echipament indiv de protectie ! manusis , salopeta , sorturi" si purtarea acestuia - fol unguentelro de protectie cutanata - scaderea conc de subst nocive de la locul de munca , prin ventilatie locala si generala (. masuri medicale - recunoasteerea riscului de imbolnavire prin dermatoze prof , prin cunaosterea procesului tehn , a subst sia a agentilor ch cu act cutanata , catgrafierea locurilor de munca , a muncitorilor expusi , studii epidemiologice - examen medical la incadrarea in munca , acordandu'se atentie contraindicatiioor med , in special antecedenetelor alergice si starea cutanata in momentul examinarii med - control medical periodic # pt a surprinde formelel incipiente de boala , nesesizabile de muncitori - educatie prin sanatate # mai ales privind utilizarea echipamentului individulal de protectie , pastrarea igienei corporale , fol cremelor de protectie cutanata , prezentarea la controlul medical periodic.

C./CE*01 P*23E$)2/.1 DE3 : cancerele profesionale #proliferari neoplazice a caror aparitie e dat expunerii la anumiti agenti specifici de natura ch , fizica si bio , cu care subiectul intra in contact in cursul activitatii sale profesionale. Criterii de profesionalitate : - localizare si forma histologica deosebit de asemanatoare pt acelasi agent si pt profesiunea respectiva - existenta de multe ori a unor tumori multiple - contactul cu agentii carcinogeni semnificativ ca durata si intensitate - preexistenta sau coexistenta posibila a unor manif specifice necanceroase ! iritatii cr sau ulceratii nazale sau ale pielii date de cormati , azbestoza " care reflecta expunerea la agentul resp si /sau cu boala cronica profesionala produsa de acesta. - Existenta unei patologii 4 de grup5 canceroase sau necanceroase prin expunerea la anumit agent ! tumori recunoscand cauze profesionale si la alti muncitori avand aceeasi expunere profesionala ". - Punerea in evidenta a agentului in sg , tes m, excretii ! arsen , crom , azbestetc" - Perioada lunga de latenta si chiar posibilitatea manif clinice dupa intreruperea expuenrii - *eproducerea experimentala a cancerului la animale , in conditii de expunere asemananatoare cu cele ale omului ! multe din tumori pot fi reproduse experimental". Carcinogenii profesionali : - .rsen si compusii - .zbest - 6enzen - Cadiu si compusii - Clorura de vinil - Cobalt - Crom hexavalent si compusrii - $i2( - /ichel si compusii , oxizi de fier , pulberile de fier - *adon si produsii de dezintegrare ai radonului - *adiatii ionizante - %alc cu continut de azbest - 7irusurile hepatitice 6 si C Patogenie : cai de patrundere in orgm : resp , dig , cutanata caracteristica principala a modului de actiune este timpul de latenta indelungat , in general de peste &8'(9 ani , de la debutul contactului ! expunerii " pana la aparitia efectului - localizarea si tipul tumorii la aciunea unui agent carcinogen st intotdeauan aceleasi , in general : clorura de vinil' angiosarcom hepatic - radonul # cancer pulm - radiatii 07 # cancere cutanate tablou clinic : cancerul prof are aceeasi localizare cu cancerele neprof , preznta manifestari bologice si clinice identice.

Cancerele cutanate profesionale , reprez cea mai des intalnita forma , fiind totodata si cel mai usor de dg . ele st produse de gudroane , smoala! carbune si petrol" , uleiuri minerale , parafina , arsen , radiatii 07 si ionizante. Dg pozitiv : - stabilirea expunerii profesionale : stabilirea agentului carcinogenului incriminat , a intensitatii si duratei acestuia este dificila dat perioadei de latenta mare - de multe ori expunerea profesionala poate fi ignorata de catre bolnav sau chair de organizatorul de productie - date clinice - indiferent de agentul cauzal carcinogen , de forma clinica sau sediul lor , tumorile maligne prof au anumite elemente caracteristice comune , care constituie criterii de baza ale dg de profesionalitate. %ratament : nu se deosebeste cu nimic de tratam cancerelor spontane cu aceeasi localizare. Profilaxie : &. masuri tehnico organizatorice: - eliminarea carcinogenilor profesionali din procesele tehn - automatizarea procesului tehn , robotizarea manipularii unor carcinogeni , etanseizarea perfecta a aparaturii - reducerea conc si intensitatii unro carcinogeni ! ch sau fiz" sub limitele de expunere - purtarea echipamentului de protectie individual si intretienrea lui - la locurile de unca cu carcinogeni pul , interzicerea fuamtului in timpul lucrului (. masuri medicale - recunoasterea riscului cancerigen - examenul medical la anga are si controlul medical periodic 621) P*23E$)2/.1E P*)/ E:P0/E*E 1. *.D).%)) )2/);./%E *adiatie = emisie de energie sub forma de unde electromagnetice/sonore/termice sau de particule care se propaga ca raze in toate directiile. *adiatia ionizanta =' particule , inclusiv fotoni , care pot det separarea electronilor de atomi sau molecule formand ioni. *adiatiile ionizante : - au energie fotonica mai mare de &( e7 coresp unei lungimi de unda mai mici de &99 nm - au capacitate de ionizare si putere de penetrabilitate in diferite structuri materiale si organice - se clasifica in : electromagnetice ! actioneaza indirect , penetrabilitate amre , capacitate de ionizare mica , periculoase in iradierea externa. Ex : radiatii gamma , radiatii :" , corpusculare ! actioneaza diresct , putere mica de penetratie , o mare capacitate de ionizare , periculoase in iradierea interna . ex: particule alfa , beta , neutroni sau protoni". $urse de radiatii ionizante : &. naturale : - minereuri radioactive : uraniu , radiu , thoriu (. artificiale - surse de radiatii : - tuburi de radiatii : - microscoape electronice - instalatii de sudura cu fascicule de electroni accelerati - acceleratori de electroni - reactoare nucleare

- fabricarea combustibilului nuclear - izotopi radioactivi artificiali ! utilizati in cercetare , medicina etc" profesiuni expuse : &. la sursele naturale : - minerii - muncitorii din uzilene de tratare a minereurilor radioactive - muncitorii din uzinele de metalurgie nucleara - uzinele de producere a izotopilor - tratarea deseurilor radioactive - transportul si utiliz materialelor radioactive - termocentralee - personalul din transportul aerian - personalul militar (. la sursele artificale - personalul medical !<8=" - perosnalul din centralele nucleare - personalul din industrie - efectuarea defectoscopiei - prelucrarea izotopilor artificiali - fabricile de vopseluri fosforescente - carota ul radioactiv din industria petroliera - sitemele de propulsie atomice ! submarine nucleare" - sterilizarea alimentelor - agricultura ! crearea unor tipuri noi de plante sau controlul populatiilor de insecte" efecte bilogice ale radiatiilor : &. efecte stocastice ! intarzia%E " (. efecte deterministice !pe termen scurt" (. - au prag de aparitie ! sub acest prag nu apar efecte" - severitatea efectelor creste cu doza - severitatea efectului este dependenta de doza - efectele se dat mortii celuleor - au doza prag # de cativa >ra? - st specifice in fucntie de tes afectat ex de efecte deterministice : - sd acut de iragiere = expunere rapida a intregului orgm la o doza mai mare de & gra? - mutatiile : alterarea .D/ - pneumonia acuta - eritem - steriliate permanenta &. *eprez efectele cornice , ca urmare a expunerii la doze mici , acaror probabiliate de aparitie depinde de doza totala incasata si de obicei apar dupa un timp ! mai multi anis au chiar zeci de ani" dupa un incident sau o expunere cumutatica Efecte croncie : cancer , cataracta Efecte asupra descendentilor ! diferite tipuri de cancer , leucemii , limfon non'@odg+in" $)/D*2A01 .C0% DE )*.D)E*E = boala de iradire a fost descris pe baza studiilor realiz pe animale sau oamenilor expusi la radiatii . apare dupa iradierea totala sau partiala a orgm cu B &>ra?.

Componetnele clinice ale sd acut de iradiere includ : &. sd hematopoetic (. sg gastro'instest ,. sd cerebrovasc toate evolueaza in - faze : - prodromala - latenta - de stare - de recuperare / deces a.faza prodromala :' frecv apare la cel mult -C h=B cel mult D zile dupa expunere b.faza latenta : ' este o perioada scurta carac de ameliorarea somptomelor ! aparenta recuperare". Din pacate , aparenta recuperarea este tranzitorie , cu durata de cateva zile pana la & luna. c.3aza de stare : durata de cateva sapt . are caracterul unei stari de intensa imunosupresie. Este dificil de controlat . daca individul supravietuieste acestei faze , cel mai probabil urmeaza vindecarea. .tentie : indivizii supusi unei doze supraletale de radiatii , pot trece prin toate fazele in decurs de cateva ore , urmate de exitus. &. sd hematologic : clinic : - leziuni hemoragipare : petesii , echimoze , epistaxis - hemoragii : dig , hematurie , metroragie - anemie # apare tardiv dupa iradiere - infectii bacteriene sau fungice (. sd gastro intest apare la doze BC gra? perioada de latenta ('< zile perioada de stare # brusc : maleza , anorexie , greata , varsaturi , diaree. ,. sd cerebro vasc B(9 gra? fazele st scurte manif: cefaleel , obnubilare , tulb de reglare a puls , %. , 3* , temepreatura , convulsii deces in ('&9 nzile principii terapeutice : &. masuri de urgenta : - acordarea primului a utor - tria ul pacientilor - decontaminarea - transportul pacientilor - profilaxia complicatiilor primul a utor : scoaterea accidentatului din zona periculoasa , evaluarea si sustinrea functiilor vitale ! resuscitare cardio'resp , controlul hemoragiilor". Decontaminarea externa : incepe cat mai devreme . se incepe cu indepartarea hainelor contaminate, colectarea hainelor in saci de plastic.se face cu ser fiziologic , cu apa si sapun neutru/ solutii de detergenti, cu sol saturata de permanganat de potasiu pt indepartarea stratului cornos.cum : au prioritate plagile # plagile contaminate se spala , se debrideaza , se acopera cu pansament ocluziv pt a evida contaminari interne secundare. Plagile necontaminante se prote eaza inaintea inceperii decontaminarii ! pansament oclusiv".

Contaminarea interna # limitarea se face prin provocare de varsaturi , spalaturi gastric e, favorizarea excretiei ! diuretice , laxative" , adm de chelatori , izotopi stabili in functie de tipul de radionuclid.