Sunteți pe pagina 1din 5

Ecosisteme acvatice: raurile

Ecosistemele acvatice se clasifica in ape curgatoare si statatoare. Tara noastra are o bgata retea de ape curgatoare. Curentul si viteza unei ape curgatoare sunt elementele principale ce determina fizionomia acestui ecosistem si componenta biocenozei. Raurile se impart in trei categorii: De munte Colinare De ses Raurile naturale si luncile acestora sunt printre cele mai complexe si diverse ecosisteme de pe glob. De sute de ani raurile au fost utilizate pentru hrana, alimentari cu apa, irigatii, producere de energie electrica, transport, descarcarea de substante poluante, turism si recreere. Cele mai importante functii naturale ale raurilor si zonelor umede limitrofe acestora sunt: - functia de habitat pentru pesti, carora le ofera conditii optime de reproducere; - functia de habitat pentru pasari, mamifere, amfibieni, reptile si o foarte diversa fauna de nevertebrate; - functia de stocare a apei si retinerea sedimentelor; - functia de autoepurare a apei prin stocarea si reciclarea nutrientilor si transformarea poluantilor organici si anorganici; - functia de biodiversitate padurile de lunca de esente tari sunt foarte productive;

Un ru este o ap curgtoare (permanent), format din unirea mai multor praie, care curge la vale n mod natural, sub efectul gravitatiei, si care se vars fie ntr-un alt ru sau fluviu (ca afluent al su), fie ntr-un lac, ntr-o mare sau ntr-un ocean. Prin infiltrarea unei prti din apa rurilor n sol, acestea contribuie si la mentinerea panzelor freatice. Anumite ruri, care curg spre o zon arid (desert), nu se vars nicieri, evaporndu-se nainte de a ajunge la vreo destinatie. Originea rului (locul n care apa freatic apare la vedere) se numeste izvor. Totusi, o mare parte a cantittii de ap din ruri provine direct din scurgerile precipitatiilor, definite ca scurgeri de suprafat. Adncitura din teren prin care curge rul se numeste albia sau valea rului. Ecosistemul unui rau

Dupa pozitia lor geografica raurile sunt: de munte, colinare si de ses. Cele mai multe rauri sunt insotite de brauri de padure cu specii caracteristice zonei prin care curg. Din amonte spre campie se intalnesc conifere, fag, stejar, in amestec cu ulmi si mesteceni, salcii si arini, ce se ancoreaza bine in solurile umede si moi. Din punct de vedere geografic, cursul unui rau se imparte in zone longitudinale, fiecare avand o specie caracteristica de peste. Apele curgatoare din tara noastra apartin uneia dintre cele 2 zone: zona superioara (zona pastravului) zona inferioara (zona crapului)

Zona superioara

Caracteristici ale biotopului - substrat din bolovani si pietris - viteza mare de curgere a apei - apa limpede, bogata in oxigen, cu temperatura deobicei scazuta

- frecvente cascade; nu se depune materie organica datorita curentului puternic al apei

Componente ale biocenozei - plante: alge verzi si muschi de apa bine fixati pe pietre - animale nevertebrate: melci, viermi, insecte tricoptere, crustacee bine fixate de substrat - animale vertebrate: pesti (zglavocul - la malul apei, grindelul - pe sub pietre, pastravul, grindelul, boisteanul - in masa apei), amfibieni (broasca verde, tritonul), pasari (mierla, codobatura)

Zona inferioara

Caracteristici ale biotopului - substrat din nisip si mal - albie larga, viteza apei mica, debitul mare - apa tulbure, cantitate reduca de oxigen - temperatura apei ridicata vara si scazuta iarna - depozite de material organic pe fundul apei

Componente ale biocenozei - plante: alge verzi microscopice - formeaza "fitoplanctonul", lintita, iarba broastei - animale nevertebrate: animale microscopite - formeaza "zooplanctonul", viermi, scoici, melci, larve de insecte - animale vertebrate: pesti (crapul, stiuca, cleanul), broaste, serpi, pasari

Ecosistemul fluviului Dunarea

Caracteristici ale biotopului - albia bine consolidata - adancime medie de 10m - apa foarte tulbure - mult nisip si mal - nivelul apei direct proportional cu abundenta precipitatiilor

Componente ale biocenozei - plante: fitoplancton bogat - animale nevertebrate: zooplancton dezvoltat, melci, scoici, raci - animale vertebrate: pesti (crapm, lin, platica, rosioara, biban, somn, stiuca, scrumbie de Dunare, cega), serpi de apa, pasari (soimul dunarean), pesti proveniti din mare (morunul, pastruga, nisetrul) In albia putin adanca si ingusta a raurilor si paraielor substratul este neuniform format din bolovanisuri, pietrisuri, nisip. Pantele mari, uneori discontinue, determina o viteza de scurgere mare apei si formarea de cascade. Debitele sunt relativ mici, temperatura apei coborata, variabila de la anotimp la anotimp. Transparenta apelor este mare (anulandu-se insa in perioadele de torentialitate ploi puternice, topirea zapezilor), iar concentratia de saruri dizolvate este scazuta. Plantele (muschi, alge) si animalele (rotifere, cladocere) prezente aici au cerinte mari fata de oxigen, manifestand diferite adaptari morfologice pentru a evita antrenarea de curentii puternici. Fitoplancton permanent. Biocenoza saraca. Oxigenare buna. Malurile sunt mai joase, albia este mai larga si adanca, fiind marginita de bolovanisuri, pietris, nisip. Pantele au inclinatii mai mici, determinand o viteza de scurgere mai mica. In apa sunt prezente atat substante in suspensie, cat si solvite (100-200 mg/l).

Variatia termica mai larga in cursul anului, de la anotimp la anotimp favorizeaza prezenta planctonului, ca o componenta biocenotica permanenta, formata dintr-un

numar mic de populatii - diatomee, alge verzi si albastre pentru fitoplancton si rotifere, cladocere, copepode pentru zooplancton. In sectoarele cu viteza redusa, algele si numerose specii de nevertebrate (insecte, larve, viermi sarma, crustacee mici, gasteropode) se fixeaza de elementele substratului (pietre, nisip, mal) formand comunitatea biocenotica bentala.