Sunteți pe pagina 1din 4

Hanu Ancuei de M.

Sadoveanu
Hanu Ancuei, de M. Sadoveanu, este o culegere de noua povestiri n ram, o capodoper a naratiunii scurte, publicat n perioada interbelic, n 192 . Autorul nu se nscrie n niciuna dintre tendinele nnoitoare ale pro!ei "oderne. S#a spus c M. Sadoveanu are o vi!iune ro"antic#paseist asupra lu"ii. $storia ns%i a povestirii ca specie se pierde ntr#un ti"p "itic, &iind perceput ca "od de trans"itere a unei e'periene. Povestirea este o naraiune subiectivi!at, cu un singur &ir epic, n care naratorul este i"plicat &ie ca "artor, &ie ca participant %i n care interesul se concentrea! asupra aciunii( aceasta are un caracter spectaculos( nararea presupune un cere"onial, o at"os&er( o i"portant trstur este oralitatea. )in punct de vedere compoziional, se pot identi&ica dou planuri* planul povestirii, al spunerii pove%tilor %i planul aventurii, n care se petrec nt+"plrile narate. ,lanul povestirii constituie ra"a n care, prin te-nica narativ a inseriei, sunt ncadrate cele nou povestiri. Acesta este bine conturat spaial %i te"poral. ,ove%tile nprasnice ori de "irare s#au spus la Hanul Ancutei, un topos al petrecerii si al pove%tilor. .a orice -an, se a&la intr#un loc i!olat, pe /alea Moldovei, de unde, in !ilele senine de toa"na, se pot vedea p+clele "untilor pana la .ea-lau. 0iua este un spatiu desc-is 1portile stateau desc-ise ca la do"nie, se"n al ospeiei2, iar noaptea, in "od si"bolic, portile se inc-id si -anul devine un spatiu al &ictiunii. 3i"pul in care se spun povestile este unul mitic, "arcat de se"ne &abuloase* anul c+nd au c!ut ploi naprasnice, c+nd oa"enii au v!ut balaur negru in nouri si c+nd s#au artat ni%te paseri cu aripile ca bru"a. Se"nele au &ost interpretate de "os 4eonte !odierul ca vestind rod bogat la vita#de#vie. 5ste un arti&iciu de co"po!iie cu rolul de a#i introduce pe cititori in at"os&era de petrecere de la -an. 6n anul acela, aici s#a but "ult vin. 7aratorul este un martor la spunerea pove%tilor, unul dintre gospodarii %i cru%ii din 8ara#de#Sus, care se adresea! cititorului* 3rebuie s %tii du"neavoastr9 6n planul aventurii, ti"pul este unul &oarte ndeprtat, de regul, tinereea naratorilor, iar spaiul l constituie "pre:uri"ile -anului. ;iecare povestire are alt narator, persona:. Se creea! i"presia unei suprapuneri de planuri prin cele doua Ancute, una "artora la inta"plarile din trecut si alta la spunerea povestilor( prin cei doi cai ai co"isului $onita si prin insusi co"isul, un &a"iliar al -anului. $n planul nararii, co"isul $onita este un veritabil regi!or al cere"onialului spunerii pove%tilor, ntr#o sear, dinainte de as&init, p+n t+r!iu, c+nd clo%ca cu pui trecuse de crucea nopii. ;antana dintre plopi este cea de#a patra povestire din culegere, avand ca narator si protagonist pe capitanul 7eculai $sac. Tema abordata este dragostea, iar viziunea este una tipic sadoveniana. Ast&el, iubirea este un senti"ent puternic care i!bucneste n su&let si il copleseste. ,rotagonistii sunt &iri pasionale, care %i pun viata in pericol pentru dragoste.

4egturile de dragoste sunt sortite esecului, provocand "ulta su&erinta si aceasta ra"ane tainuita in su&let toata viata. Incipitul povestirii ;nt+na dintre plopicontine re&eriri la cadrul in care se spun povestile. Ast&el, naratorul "artor il in&or"ea!a pe cititor ca este un "o"ent de pau!a in petrecerea de la -an. $si &ace acu" aparitia de pe dru"ul <o"anului un clre. Naratorul martor &ace un portret al oaspetelui nou#venit. 5ste un o" a:uns la caruntete, arata inca &ru"usete si barbatie, dar are un oc-i stins si inc-is, ceea ce i d un aer trist si straniu. 5ste cpitanul de "a!ili 7eculai $sac. <olul incipitului este asadar de a crea suspansul, categorie estetica speci&ica povestirii ca specie "arcata de oralitate. ;aptul c 7eculai $sac are un oc-i stins e un detaliu portretistic ce starneste curio!itatea celor de la -an. 5ste un se"n ca a trecut printr#o inta"plare naprasnica pe care o poate povesti. Suspansul e construit si prin a"+narea "o"entului in care 7eculai $sac isi va incepe relatarea. Mai intai co"isul $onita il recunoaste ca &iind prietenul cu care isi petrecuse tineretile. 4a randul lui, capitanul il recunoaste pe co"is si "arturiseste ca prin aceste locuri avusese inta"plarea naprasnica n care#si pierduse oc-iul. )e ase"enea, co"isul $onita de!vluie auditoriului c "a!ilul avusese ibovnice "ulte si atunci cand ii era draga o &e"eie, isi punea viata in pericol. $n acest "od, cititorului ii este sugerata si tema povestirii, dragostea. Aciunea povestirii il are ca narator pe protagonistul aciunii, cpitanul de "a!+li 7eculai $sac. <elatarea &aptelor se &ace la persoana $, identi&icandu#se perspectiva narativa de tip su iectiv. Su iectul il pre!inta pe capitan in tinerete, adica in ur"a cu 2= de ani, intr# o toa"n, poposit la -an cu cru%ii, n dru" ctre ,a%cani, unde transporta vin. Melancolic, se pli"ba n a"urg pe "alul r+ului Moldova. Intriga este repre!entata de pri"a intalnire a capitanului cu tigancusa Marga din satra lui Hasanac-e. ;ru"useea &etei de optspre!ece ani il tulbur pe capitan. $n des!asurarea actiunii, sunt pre!entate cele doua intalniri de dragoste ale capitanului la &antana dintre plopi. Acesta se pregte%te de plecare du"inic di"ineaa, c+nd la -an apare Marga. 3+nrul stabile%te o nt+lnire cu &ata n acea sear, la doua ceasuri dupa as&intit, la &antana dintre plopi. 7u ia in sea"a intrebarea re&eritoare la dru"ul de ntoarcere. Marga, de &apt, &usese tri"is de Hasanac-e sa a&le daca boierul va poposi la intoarcere la -an, pentru a#l :e&ui. Asadar, con!lictul se stabileste intre capitan si tiganii din satra Margai. )up ce %i pri"e%te banii pe vin, cpitanul %i las n ur" cru%ii, iar el se nt+lne%te din nou cu Marga la &+nt+n. ;ata este nelini%tit %i, n cele din ur", i de!vluie cpitanului c a &ost atras ntr#o curs %i c va &i :e&uit de Hasanac-e %i &raii lui. Punctul culminant e repre!entat de con&runtarea cu iganii, n care capitanul isi pierde oc-iul, iar Marga e ucisa de ai ei pentru c i trdase. 3rupul Margai e aruncat in &antana dintre plopi. Asadar, deznodamantul este tragic. "inalul ne readuce in planul povestirii. 7aratorul "artor spune c, atunci c+nd %i ter"in cpitanul 7eculai $sac istorisirea, as&ine%te soarele in "unti si se lasa u"bra asupra -anului. >ospodarii sunt "a-niti si tacuti din cau!a istorisirii capitanului. Acestia a&la ca nici &antana dintre plopi nu "ai este, s#a dr+"at ca toate ale lu"ii. $n cele din ur"a, capitanul cere Ancutei vin pentru toti oaspetii.

Protagonistul povestirii ;antana dintre plopi este capitanul 7eculai $sac, totodat, si narator, care va relata oaspetilor de la -an o inta"plare din tinerete. .apitanul este introdus in scena cu un portret detaliat &acut de naratorul "artor atunci cand vine la -an. 5ra un o" a:uns la caruntete, dar care se tinea drept si sprinten pe cal. /esti"entatia # ciubote de iu&t, blanita cu guler de :der, nasturi de argint # pune in evidenta bunastarea "ateriala. .pitanul era %i n tineree, %i c+nd poveste%te la -an o" cu stare, care atrage atenia ru&ctorilor. .o"isul $oni l pre!int ca o" cu" nu erau "uli n 8ara Moldovei. 5l nsu%i spune c n tineree avea oi %i i"a%uri, iar toa"na &acea nego cu vinuri. ,rincipala trstur a persona:ului este firea pasional care il va deter"ina sa actione!e necugetat atunci cand se indragosteste. Modalitatile de caracteri!are prin care este relevata aceasta trasatura sunt nu"eroase, predo"ina insa caracteri!area directa. 7aratorul "artor a"inteste ca "a!ilul arata &ru"usee si brbie, iar co"isul $onita a&ir"a ca in tinerete era voinic si &ru"os si rau, ca batea dru"urile cautandu#si dragostele, ca a avut iubite n toate !arile, dar, "ai ales, ca atunci cand ii era draga o &e"eie, isi punea in pericol viata. Aceeasi trasatura e relevata si in autocarcteri!are* 5ra" buiac si ticlos. ;irea pasional a persona:ului este ilustrata prin inta"plarea pe care acesta o povestete la -an. 5pisodul intalnirii cu Marga este "arcant. ;etiscana de optspre!ece ani cu trup rotun:it, cu obra!ul copilaresc, dar cu nari largi si oc-ii iui l tulbura deodata. 3anarul si"te in trup ceva &ierbinte de parca ar &i ing-itit o bautura tare. )ragostea i!bucne%te cu &or in su&let si il copleseste, asa incat a doua !i di"ineata cand stabile%te o intalnire de dragoste cu Marga, nu#si da sea"a de cursa care i se intinde. )e alt&el, "arturiseste ca pe atunci nu cunostea su&letul &e"eii. ,strea! n su&let iubirea din tineree %i are pe &a un aer trist %i straniu. <evederea locurilor unde as#a petrecut nt+"plarea l ndurerea!.

4ocul nt+lnirilor de dragoste dintre cei doi tineri, fntna dintre plopi, &igurea! ca titlu al celei de#a patra povestiri din culegerea sadovenian. 5ste un topos plin de poe!ie* o &+nt+nicu colac de piatr a&lat ntr#o viug, ntre patru plopi. 5ste un loc tainic %i singuratic.

#im a$ul &olosit in povestire este unul co"pus, cere"onios, in registru ar-aic si popular. 4i"ba:ul naratorului "artor este "arcat de constructii "eta&orice, ast&el calaretul care se apropie de -an e nvluit n lu"ina si pulberi. Hanul e cu&undat intr#o singurtate si intr#o liniste ca din veacuri. ,ersona:ele, la randul lor, &olosesc un li"ba: cere"onios si puternic &igurat. .apitanul 7eculai $sac spune c o luna %tirb si ro%cata se ridica din rasarit atunci c+nd el se ndreapt spre locul de nt+lnire.

%elaia dintre cpitanul 7eculai $sac %i igncu%a Marga este una de dragoste. 3+nrul cpitan era o" cu stare, a&lat pe dru"urile negoului cu vinuri. 5ra, de ase"enea, dup cu" l pre!int co"isul $oni, o" voinic, &ru"os %i ru, dar o" cu" nu erau "uli n 8ara

Moldovei9 5ste o &ire pasional9 Marga este o &eti%can de optspre!ece ani, care n#a ie%it nc n lu"e, din %atra lui Hasanac-e. Are trupul &ru"os rotun:it, nrile largi %i oc-ii iui. 5a tulbur din pri"a clip su&letul brbatului %i se ndrgoste%te, la r+ndul ei, de el. .ei doi se caut %i se nt+lnesc de dou ori la &+nt+na dintre plopi. Marga ns este duplicitar, ea &iind pus de Hasanac-e s#l atrag ntr#o curs pe negustor, pentru a#l :e&ui. &pisodul celei de#a doua nt+lniri evidenia! situaia dra"atic a &etei, s&+%iat ntre dorina de a#%i salva iubitul %i aceea de a prelungi ti"pul petrecut alturi de el. 5a %tie care sunt legile lu"ii ei, dar %i asu" sacri&iciul de sine n nu"ele iubirii. 6n conclu!ie, ;+nt+na dintre plopi este ca specie literar o povestire n ra", ce &ace parte din culegerea intitulat Hanu Ancuei, scris de M.Sadoveanu, naraiune ce abordea! te"a dragostei, ntr#o vi!iune tipic scriitorului. ,rotagonistul este un t+nr cu &ire pasional care %i pune viaa n pericol atunci c+nd iube%te o &e"eie9