ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC

Din punct de vedere funcional se disting trei niveluri de organizare a materialului genetic: -genic -cromozomial -genomic

U.M.F IAI

STRUCTURA GENOMULUI UMAN

GU = un genom nuclear (complex, 99,5% ADN) +
un genom mitocondrial (simplu i mic, 0,5%).

35.000 gene

In genomul uman exist mai multe tipuri de ADN, diferite prin repetiia secvenelor nucleotidice: ADN nerepetitiv, (60%) este alctuit din secvene unice per genom la nivelul cromozomilor se gaseste in benzile eucromatice, la nivel genic se gaseste in exoni ADN moderat repetitiv (30 %) este alctuit din secvene scurte repetate de zeci i sute de mii de ori i dispersate n genom. Se gaseste in: elemente retrotranspozabile din clasa LINE-elemente lungi de spaiere elementele SINE- elemente mici de spatiere gene care codifica ARNr si ARNt ADN nalt repetitiv (10 % din genom) este alctuit din secvene foarte scurte repetate n tandem (), de milioane de ori; ele nu sunt transcrise. Se clasifica in: ADN satelit din regiuni heterocromatice, pericentromerice si la nivelul telomerelor ADN minisatelit cuprinde secvente polimorfe si sunt localizate la nivelul telomerelor ADN microsatelit este reprezentat de numarul repetarilor intr-un anumit locus si cel mai bine caracterizat este cromozomul Y.

Caracteristici

Genom nuclear

Genom mitocondrial

Mrime

3200 Mb

16,6 Kb

Numr de molecule de ADN diferite

Asocierea cu proteine Procentul de ADN codant Numr de gene

23 (la celulele XX) sau 24 (la celulele XY)

Mai multe clase de histone i proteine nehistonice 10 % 35.000 gene

O molecul circular de ADN

Neasociat cu proteine 97 % 37gene: 13 gene structurale, 22 gene ARNt si 2 gene ARNr Abseni Exclusiv matern

Introni Ereditate

Prezeni n cele mai multe gene Mendeliana pentru genele de pe autosomi i cromosomul X; paternal pentru secvenele de pe Y

 In cromozomii eucariotelor, ADNul reprezinta 1316 %, ARN -ul 12 -13 % iar proteinele histonice si non histonice 68 -72 %.

HISTONELE
H1 - bogata in lizina H2A - bogata in leucina H2B - bogata in serina H3 - bogata in arginina si cisteina H4 - bogata in arginina

Histonei H10 (numit i H5) care lipsete n celulele care se divid i apare n celulele difereniate

Histona H2AZ, cu rol important n reglarea transcripiei.

CENP-A este o protein nrudit cu H3 care are rol major n activitate centromerilor.

NON HISTONELE
DNA

HMG high mobility group SARs ( scaffold associated regions).

HMG-box domain

CROMATINA
Prezinta diferite grade de condensare si se prezinta sub doua tipuri morfofunctionale distincte : eucromatina si heterocromatina ( clasificare facuta de E.Heitz in 1928).
Heterocromatina este de doua feluri : constitutiva si facultativa ( clasificare facuta de S.Brown in 1975).

Caracteristici

EUCROMATINA

HETEROCROMATINA

Condensare

Fin dispersat

Puternic condensat

Compoziie chimic

Predomin p.b. C - G; ADN nerepetitiv; proteine nehistonice

Predomin p.b. A - T; ADN repetitiv; proteine histonice

Colorare

Slab

Intens

Activitate genetic

Activ

Inactiv

Replicare n faza S

Precoce

Tardiv

 Heterocromatin constitutiv

Heterocromatin facultativ - ex cel mai tipic l constituie cromatina sexual

Heterocromatina

Eucromatina

NUCLEOZOMUL

 Nucleozomul contine cantitati aproximativ egale de AND si histone. Masa moleculara a nucleosomului este de cca 262 000 de daltoni, fiind alcatuita astfel : H1 = 24000 H2A X 2 = 28000 H2B X 2 = 28000 H3 X 2 = 30000 H4 X 2 = 22000 Deci in total histonele reprezinta 132000 de daltoni si AND diferenta de 130000 de daltoni ( cca 200 pb).

 Prin microscopie electronic s-au identificat nucleozomii de aprox.11 nm n diametru i 6 nm n nlime, legati ntre ei prin fire subiri de acid dezoxiribonucleic.

Etape n structurarea fibrei nucleosomice:

A. Alcatuirea miezului histonic (cate 2 molecule din H2A, H2B, H3, H4).

 B. O secventa de
ADN (de 146 pb) se infasoara de in jurul miezului histonic

 C. Histona H1 leaga doi nucleozomi vecini

SOLENOIDUL
pasul de 6 nucleozomi diametrul de 30nm compactare de 5 ori

filament de nucleozomi 10 nm

filament de solenoid 30 nm

BUCLE LATERALE

20-100kb diametrul de 300nm buclele sunt ataate la un "schelet" sau matrice proteic regiunile de ataare la matrice" ( SAR) sunt bogate n A-T proteinele non histonice Sc1 si Sc2 ( scaffold)

 - hipercondensare - fibra bucleiforma se rasuceste suplimentar(grad compactare 20) - 30 proteine non histonice - nr rasuciri la cr 1 ar fi de 29-33 rotatii - cromatida unui cromosom cu diametrul de 700nm

Structura cromozomilor metafazici 2 cromatide unite printr-un centromer

OM - 46 MAIMUTA - 42 CIMPANZEU - 48 BOVINE - 60 CAINE - 78 PISICA - 38 CAL - 64 SOARECE - 40 DROSOPHILA 8 CRAPUL -104

Metode de obtinere a cromozomilor

Tehnici citogenetice clasice

Sisteme de Cariotipare

Cariotipul
Cariotip aranjarea sistematizata a cromozomilor unei celule ISCN (International System for Human Cytogenetics Nomenclature) a stabilit o serie de abrevieri

Formula de baza are 3 itemi separati de virgula:

primul precizeaza nr de cromozomi (46); al doilea constitutia cromozomilor sexuali (XX, XY); al treilea anomaliile de nr si structura ale autozomilor ;

Ex: 46,XX,t(9;22),+8
In urma tehnicilor de bandare fiecare brat cromozomial poate fi divizat in mai multe regiuni, iar o regiune in benzi si subbenzi. Ex : 1q21.1 cromozom 1, brat lung, regiunea 2, banda 1, subbanda 1.

Cariotip-bandare GTG

Tehnici de citogenetica moleculara Hibridizarea n situ cu fluorescen (FISH) este o metod de citodiagnostic molecular n care, are loc hibridizarea, pe baz de complementaritate, ntre o secven specific din ADN-ul cromozomului analizat (ADN int) i o sond de ADN. Tipuri de sonde: - centromerice - telomerice - specifice unui intreg cromozom Testele FISH se pot efectua pe - nuclei interfazici din celule ale lichidului amniotic - celule ale vilozitilor coriale - limfocite, celule din mduva osoas, tumori solide

HIBRIDIZARE FLUORESCENTA IN SITU (FISH)

Aspect normal al nucleului interfazic(sex feminin)

Aspect normal al nucleului interfazic(sex masculin)

FISH n sindromul Down

FISH la sindromul Edwards