SUBIECTE PSIHIATRIE ADULTI (73) 1.Tulburri de limbaj a. logoreea= cresterea ritm verbal ca o consec. a cresterii ritm ideativ (sdr.

Maniacal, schizo paranoida asoc. cu excitatie psihomotorie, intoxicatii usoare, sdr de agitatie psihomotorie) b. bradilalia= incetinirea ritm verbal( depresie, vorbire monotona, ritm scazut cu pauze,alterari cantitative ale constientei , demente incipiente, stari postcritice in epilepsie) c. negativism verbal: suspendarea comunicarii verbale (sdr catatonic,forma catatonica a schizo,tumori cerebrale, infectii oculare) d. parafazii semantice (salata de cuvinte) = incoerenta verbala extrema e. jargonafzia= mania supraacuta schizofrenie , f. verbigeratia= juxtapunere de cuvinte fara nici o legatura g. stereotipii verbale = repetare automata, ilogica, a unor cuvinte sau propozitii care nu au continut ideativ (schizophrenia reziduala, sindr catatonic) h. neologisme = cuvinte nou formate de pacient (schizophrenia reziduala, paranoia) i. ecolatia= sdr ecopatic din sdr catatonic (repetarea cuvintelor interlocutorului) dementa j. sel =vorbeste de unul singur(schizo reziduala/ dezorganizata) 2. Depresia def: o prbuire a dispoziiei bazale, cu actualizarea tririlor neplcute, triste i amenintoare. -Face parte din sindromul depresiv sau tulburarea depresiv Sindromul depresiv are drept componente definitorii: -dispoziia depresiv -ncetinirea proceselor gndirii -lentoare psihomotorie -simptome auxiliare de expresie somatic SIMPTOMELE DEPRESIEI Dispoziia depresiv este trit ca tristee vital (Schneider K.), pierderea sentimentelor, golire i nelinite interioar, coninut perceptual cenuiu, nebulos uneori. ncetinirea proceselor gndirii este exprimat de: - monoideism, - incapacitate decizional - coninut ideativ depresiv, ruminaii Ideaia poate lua forma ideilor delirante cu caracter de auto acuzare, vinovie, inutilitate, ruin, gnduri recurente de moarte etc. Depresivul triete o stagnare a timpului intim imanent, care se desincronizeaz de timpul real; aceast oprire a timpului trit marcheaz ansamblul tulburrilor depresive, bolnavul prezentnd o incapacitate de aciune autentic (Tatossian A.). Lentoarea psihomotorie este caracterizat prin: - ncetinirea micrilor -scderea expresiei i mobilitii mimice = = (hipo sau amimie) - dificultate de verbalizare -tendina de a se complace n activiti fr scop (inerie psihomotorie).

Simptome auxiliare de expresie somatic se traduc printr-o tulburare a sentimentelor vitale (a vitalitii) -astenie -lips de vigoare fizic -insomnii -anorexie i scdere n greutate, tulburri ale dinamicii sexuale Tulburrile somatice: -hiposalivaie, -dureri epigastrice, -meteorism, constipaie sau diaree, -greutate n respiraie, -disconfort precordial, -tulburri de ritm cardiac, -ameeli, cefalee, -dureri difuze n regiunea tractului uro-genital. -depresia este fenomenul psihopatologic cel mai frecvent ntlnit n practica psihiatric -Kielholz stabilete o clasificare n care mbin criteriul nosologic cu cel etiologic. -->Se descriu astfel: -depresii somatogene: organice, simptomatice; -depresii endogene: schizoafective, bipolare, unipolare, involuionale; -depresii psihogene: nevrotice, depresia de epuizare, reactive. Se poate descrie o depresie nevrotic i o depresie psihotic dup gravitatea depresiei

3. Euforia def: este reprezentat de o cretere a dispoziiei avnd -o tonalitate afectiv pozitiv si expansiv (hipertimie pozitiv). -ca i n cazul depresiei trebuie operat o distincie ntre euforia (veselia) normal, i cea simptom patologic. -ca i depresia, cea de a doua nu apare izolat, ci n cadrul unui sindrom a crui baz psihodinamic este sindromul maniacal. Sindromul maniacal are drept componente definitorii: - dispozitie euforic - accelerarea proceselor gndirii - excitaie psihomotorie - simptome de expresie somatic 1.Dispoziia euforic este caracterizat prin bucuria de a tri, optimism debordant, sentimente de omnipoten i ncredere nelimitat n forele proprii. obs:toate acestea se nsoesc aproape ntotdeauna de o vie excitaie erotic, contrastnd de obicei cu comportamentul anterior al subiectului, cu vrsta, cu date biologice obiective. Dispoziia euforic are o mare labilitate spre deosebire de cea depresiv, bolnavul trecnd rapid de la bucurie la stri de plns, furie i chiar agresivitate. 2.Accelerarea proceselor gndirii se manifest prin: - accelerarea ritmului gndiri (tahipsihie) - accelerarea reprezentrilor mentale, - fug de idei, cu asociaii superficiale, fcute ntr-un mod elementar (asonan, rime, jocuri de cuvinte) - hipoprosexie voluntar cu aparent hiperprosexie spontan. Exaltarea imaginativ d natere unor adevrate producii pseudodelirante idei de invenie, de grandoare, mistice, n care ns bolnavul nu crede cu seriozitate.

Limbajul reflect dezorganizarea gndirii maniacale, abund n jocuri de cuvinte, onomatopee, ironii, nlnuite la ntmplare ntr-un flux continuu. Sindromul hipomaniacal este o form atenuat, benign a sindromului maniacal. A fost uneori descris ca unul din polii personalitilor afective (ciclotime) 4. Anxietatea def: Janet P. ca team fr obiect, manifestat prin: - nelinite psihomotorie - modificri vegetative - disfuncii comportamentale -contribuie la activarea mecanismelor de alert ale organismului i la pregtirea pentru aciune. -in faa unei situaii nou aprute, anxietatea ne ajut n mod obinuit s ne adaptm (concentrare, mobilizare a forelor) Anxietatea patologic prezint urmtoarele caracteristici: -este nemotivat -se refer la un pericol iminent i nedeterminat, fa de care apare o atitudine de ateptare (stare de alert) -este nsoit de convingerea neputinei i de dezorganizare n faa pericolului -asocierea unei simptomatologii vegetative generatoare de disconfort somatic; obs: se declaneaz astfel un cerc vicios, prin care anxietatea se autontreine -CIRCUMSTANE PATOLOGICE ALE ANXIETIIAnxietatea se ntlnete n urmtoarele circumstane patologice: -n reacii de intensitate nevrotic i psihotic -n tulburri anxioase -n tulburri depresive, -n psihoze -n sindromul de abstinen din toxicomanii -n debutul psihozelor presenile -demene Echivalene somatice ale anxietii -Excitarea sistemului nervos simpatic: - paloarea feei - mimic tensionat - midriaz - transpiraii -Simptome gastro-intestinale : - gur uscat - scderea apetitului alimentar - dificulti de deglutiie - crampe abdominale - diaree -Simptome respiratorii : - inspir dificil - tahipnee - senzaie de constricie toracic -Simptome cardio-vasculare: - tahicadie - palpitaii

- creteri tensionale - jen precordial -Simptome genito-urinare: - miciuni imperioase i frecvente - tulburri de erecie - disconfort menstrual -Simptome neuro-musculare: - tremor fin al extremitilor - dureri musculare -Tulburri de somn insomnii de adormire Tipuri de anxietate -anxietate liber flotant generalizat, nefocalizat, invadeaz scena cotidian a persoanei -atacul de panic anxietate acut, intens, n crize paroxistice -anxietatea focalizat = Fobii team iraional, patologic, fa de stimuli inofensivi (obiect, situaie, fenomen etc.) fa de care exist critic i se dezvolt atitudini de evitare

5.Paratimiile -def: modificri predominant calitative ale emoiilor elaborate, caracterizate prin inadecvarea extrem n raport cu contextul situaional al dispoziiilor, sentimentelor, tririlor afective. -se ntlnesc n -stri reactive, -psihoze schizofrenice, -tulburri de involuie, -tulburri delirante. 6. Tulburrile mimicii A. cantitative: a.hipermimiile= se ntlnesc ntr-o serie de tulburri psihice (stri maniacale, depresie, delirurile expansive, deliruri de persecuie) / localizate (mistici, deliranti, halucinati, isterici, psihastenici- mimica compensatorie ) sau generalizate(maniacali) b.hipomimiile= se ntlnesc n sindromul catatonic, n stuporul depresiv, n oligofrenii etc. c.paramimiile - sunt reprezentate de disocieri dintre limbaj i expresia mimic. -specifice schizofreniei, putnd mbrca aspectul sursului schizofren, prostraiei, furtunilor mimice, incoerenei mimice, mimicii impulsionale, manierismelor i stereotipiilor. - fac parte din parakinezii, micri cu pervertirea sensului i coninutului natural i logic, alturi de manierisme (pervertirea sensurilor simple), stereotipiile de poziie, micare (repetarea aceleiai manifestri bizare mimico-pantomimice, de atitudine, limbaj, scris i care se repet inutil i inadecvat situaiei), bizarerie (pierderea trsturilor inteligibile ale gesturilor, micrilor). -mimica de mprumut = expresii controlate n mod deliberat n scopul atragerii ateniei ambianei. n patologia marginal, semn al supraestimrii, mitomanie, isterie. -ecomimia - creterea sugestibilitii din catatonie, cptnd caracter de ,,reflectare n oglind n stri demeniale profunde. -hemimimia = persistena unilateral a unei expresii mimice. -neomimia = bizar, expresie neobinuit. -jargonomimia = expresii bizare multiple, neinteligibile. Privirea = red n mod spontan coninutul afectiv al vieii psihice.

7. Hipokineziile Inhibiia motorie HIPOKINEZIA BRADIKINEZIA Const n ncetinirea pn la dispariie a activitii motorii Hipokinezia apare n: - depresii de intensiti psihopatologice diferite - stri reziduale postpsihotice - schizofrenii - forma catatonic i post tratament neuroleptic Forme simptomatologice ale inhibiiei psihomotorii: Akinezie abolirea activitatii (inhibitie motorie completa): 1. baraj motor-sperrung (oprirea brusca, aleatorie a oricarei miscari, inclusiv a vorbirii) 2. Fading motor ( diminuarea pana la disparitie a oricarui gest sau activ motorie) Stuporul imobilitate cvasicomplet, inerie motorie, mimic depresiv sau amimie n cadrul modificrii vigilitii. -akinezia= abolirea activitatii (inhibitie motorie completa): apare n: -isterie (stupor isteric) -melancolie (stupor melancolic) -catatonie (stupor catatonic) Catalepsie: imobilitate completa( inhibitie motorie cu hipertonie musc),flexibilitate ceroasa Negativism= - rezistena activ / pasiv la orice stimul extern; poate fi verbal alimentar, motor. -ntlnit n: schizofrenie, melancolie, stupor, oligofrenie, paranoia. 8. Sindromul de agitaie psihomotorie def:expresie motorie mai mult sau mai putin tulburata, dezordonata, iesita de sub controlul involuntar printr-o stare afectiva particulara si halucinatorie, deliranta; + destructurare in mai multe/ mai putine grade a constientei ; + (?) reactie la factorii psihotraumatizanti. -caract prin : -vivacitate crescuta, -nerabdare, -ton ridicat voce, logoree, -exacerbarea memoriei si ideatiei, mobilitatea afectelor, -miscari/ mimica/gesturi bruste, necontrolate. obs: apare in : -intoxicatii ( CO, eter, belladona, droguri, delirium tremens, medic.), -infectii, epilepsie, -acces maniacal, schizo, sdr demential, psihopatie histrionica.

9. Disprosexii def: tulburari de atentie -cantitative: 1. hiperprosexii exagerarea orientrii selective a activitii de cunoatere apar in: -depresia melancoliform (e centrat pe ideea de culpabilitate); -paranoia (pe tema delirant); -fobicii (pe tema fobic); obsesionalii; cenestopaii, hipocondriacii (pe teme legate de starea de sntate a organismului); obs: aspect particular are hiperprosexia din manie care e spontan (deci neselectiv) i se nsoete de o hipoprosexie voluntar 2. hipoprosexii - diminuarea orientrii selective a activitii de cunoatere Grad extrem= APROSEXIA (dispariia oricror capaciti prosexice); In: surmenaj, anxietate, oligofrenii, dementa , schizo -calitative= paraprosexii= disociere dintre atentia spontana si cea voluntara. 10. Tulburri cantitative de percepie -hiperestezia este reprezentat de scderea pragului senzorial -resimit de subiect ca o cretere neplcut a intensitii senzaiilor, privind un singur analizator sau ansamblul lor (hiperestezie general). -se ntlnete n -surmenaj, -neurastenii, -debutul unor afeciuni psihotice, -debutul bolilor infecioase, hipertiroidie, intoxicaii. -hipoestezia reprezint creterea pragului senzorial, nsoit de diminuarea intensitii senzaiilor, cu scderea numrului de excitani receptai. -se ntlnete n -stri reactive, depresie, -accese paroxistice isterice, -oligofrenii, -tulburri de contiin mai ales cele cantitative, -hipnoz, -schizofrenie. -sinestezia const n perceperea simultan pe o cale senzorial diferit a unui stimul receptat la nivelul unui analizator (ex. Audiie colorat). -apare n intoxicaii cu mescalin, psilocibin, LSD, cocain. -agnoziile reprezint deficite psiho-senzoriale, care determin incapacitatea subiectului de a recunoate obiectele dup calitile lor senzoriale, analizatorii (receptorii periferici i cile) fiind intaci.

11. Iluziile def:iluzia este o percepie cu stimul real i specific, denaturat i/sau deformat. -aceast deformare privete mai mult calitile senzoriale dect identificarea sau sensul elementelor percepute. -percepia este completat imaginativ; cu ct denaturarea este mai global, semnificaia patologic crete. -iluziile apar frecvent la subiecii normali, care recunosc i corecteaz uor sensul deformrii perceptive. obs!!! spre deosebire de acestea, n iluziile patologice, subiectul nu ncearc s corecteze percepia deformat, considernd-o veridic, fiind adesea nsoite de interpretare delirant, de superficializarea ateniei, memoriei i/sau a proceselor asociative -clasificate n: -iluzii fiziologice i -iluzii patologice. -Iluzii fiziologice se produc prin modificarea condiiilor perceptive (obiective), a mediului perceptiv sau a ondiiilor interne (subiective). Iluzii prin modificarea condiiilor interne (subiective): -prin tulburri de atenie (false identificri); -din stri afective (fric, anxietate, euforie); -modificri fiziologice ale strii de contien - iluzii hipnapompice i hipnogogice; -stri de oboseal, suprasolicitare i surmenaj. Clasificarea iluziilor patologice dup modalitile senzoriale Exteroceptive - vizuale - auditive - gustative - olfactive - haptice sau tactile Proprioceptive Interoceptive ILUZII PATOLOGICE VIZUALE Cele mai frecvente Metamorfopsii - impresia deformat obiectelor i spaiului perceput - macropsii - micropsii - dismegalopsii - porropsii - Pareidoliile sunt iluzii caracterizate prin deosebita intensitate i vivacitate a fenomenului iluzoriu (entitate material, Jaspers) n care complementul imaginativ al percepiei atinge gradul maxim de bogie. Critica variabil i participarea afectiv intens le confer un caracter de tranziie ctre fenomenele halucinatorii ( Ey H.) Sunt percepii deformate, anxiogene, frecvent ntlnite la copii, n delirium tremens, epilepsie , schizofrenie, infecii, post TCC Falsele recunoateri identificarea greit a diferitelor persoane Apar n: stri maniacale, intoxicaii acute, stri confuzionale, sindromul Korsakov, sindroame demeniale Alzheimer Fenomenele de tip deja vzut, cunoscut, trit.

Falsele nerecunoateri fenomenele de tip niciodat vzut, cunoscut, trit - apar frecvent n patologia lobului temporal Iluziile de persoan sunt erori de identificare a persoanelor i apar n sindroame delirante sau lezionale: - iluzia sosiilor (sindr. Capgras/Capgras- Serieux) - sindrom delirant care are ca mecanism falsa identificare+interpretare delirant; apare n schizofrenia nedifereniat i paranoid, tulburare delirant de tip paranoiac, leziuni de emisfer drept - iluzia Fregoli delir de persecuie , de urmrire, n care un unic persecutor po ate lua nfiri diferite; apare n aceleai circumstane patologice. Alte iluzii patologice Auditive- cantitative sau calitative Gustative i olfactive- de obicei asociate (perceperea eronat a gsutului/mirosului unor substane) schizofrenii, tulburri delirante de obicei asociate ideaiei delirante de otrvire Viscerale sau interoceptive perceperea eronat a funcionrii unor aparate sau organe Proprioceptive iluziile de modificare a schemei corporale perceperea eronat a formei, dimensiunii, greutii, poziiei (tulburare total sau parial de schem corporal); apar n patologia parieto occipital, schizofrenie (dismorfofobie), patologia obsesivo-fobic, intoxicaii, stri confuzionale 12. Halucinaiile psihosenzoriale Halucinaiile sunt percepii false, aprute n cmpul exteroceptiv sau interoceptiv (localizate n cap, n corp, n snge) n absena stimulilor corespunztori (din exteriorul sau interiorul corpului) i pe care pacientul le percepe i le crede ca fiind reale. Caracteristici: senzorialitate, obiectualitate, proiectie spatiala in spatiul perceptiv, convingerea bolnavului asupra realitatii lor, complexitate, claritate variabila, durata continua /intermitenta, congruente sau incongruente cu starea afectiva, rezonanta afectiva- initial anxiogene, comportament halucinator. exteroceptive: - auditive :elementare- foneme sau sunete; complexe- verbale favorabile/ nefavor. In: afect ORL, stari confuz, delirium tremens, schizo, depresie psihotica -vizuale :rare, anxiogene, liliputane/gulliveriene. In : delirium tremens=zoopsii, opium -olfactive si gustative: neplacute. In : criza uncinata , delir persecutor, confuziii -transpuse: auditie colorata interoceptive :schimbarea pozitiei/ absenta unor organe / transformarea organismului in animal proprioceptive: caracter mai mult pseudoH, impresie de miscare a unui segment/ a corpului

13. Pseudohalucinaiile Sunt definite ca autoreprezentri aperceptive, caracterizate prin incoercibilitate, automatism i exogenitate (Petit G.). Spre deosebire de halucinaiile psihosenzoriale, halucinaiilor psihice le lipsete obiectivitatea spaial i caracterul de senzorialitate; Sunt localizate n gndirea proprie, n spaiul intrapsihic; neavnd dect obiectivitatea psihic; nu corespund total cu imaginea real a obiectelor i fenomenelor, nu au deci caracter de obiectualitate. Se petrec in interiorul corpului : "vede si aude cu ochii mintii" -auditive : voci interioare ca un ecou/ sonorizarea gandirii (sdr de automatism mental Kandinski); convingerea ca si ceilalti le aud, tranzitivism; pacientul le aude cu urechile mintii; -vizuale : imagini neplacute sau placute in spatiul subiectiv, vazute cu ochii mintii; - tactile: senzatii penibile adesea percepute in sfera genitala; -interoceptive : de stapanire interioara- spirite patrunse in diferite organe;

kinestetice: miscari impuse;

14. Tulburri cantitative de memoriei -hipermnezii: evocri exaltate, involuntare, mai alerte, nsoite de accelerarea proceselor gndirii. Apar: la normali, n paranoia, tulburarea paranoid de personalitate, la oligofreni geniali, n stri febrile, intoxicaii cu eter, cloroform, barbiturice, amital, vasculari Mentismul (derulare incoercibil, caleidoscopic de amintiri, idei) n stri de surescitare Viziunea retrospectiv (retrirea unor perioade din via n cteva momente) n situaii de pericol vital iminent, epilepsia temporal -hipomnezii: Apar la normali n stri de epuizare psihic, la cei cu ntrziere mintal uoar, la involuie, stri nevrotice, sindromul de oboseal cronic. -amnezii: Amnezia de fixare (anterograd) = incapacitatea de a integra informaii noi. Amnezia de evocare (retrograd) = incapacitatea de a rememora o informaie care a fost fixat normal. Este imposibilitatea de a evoca amintiri anterioare debutului bolii. Amnezia antero-retrograd (amnezie mixt) Amnezia lacunar: o perioad net delimitat de timp (ore, zile) Amnezii funcionale i selective Amneziile selective (elective, tematice, afectogene) n stri nevrotice, amnezii ale copilriei, lacunare la isterici,disocieri mnezice la isterici, posttraumatice, doliu, patologia de catastrof, fluctuaii emoionale Amneziile schizofrenilor distorsiuni haotice ale memoriei, modificri ale amintirilor 15. Paramneziile - dismnezii calitative; tb sintezei trecut-prezent sau inlocuirea amneziei generale cu inventii. 1. PSEUDOMNEZII -Tulburri ale sintezei mnezice imediate - criptomnezie - false recunoateri - iluzia de nerecunoatere - paramnezii de reduplicare 2. ALLOMNEZII Tulburri ale rememorrii trecutului - psudoreminiscene - confabulaii sau halucinaii de memorie - ecmnezie - anecforie 1. Confabulatia= halucinatii de memorie; semn cardinal in Korsakof, forme: fapte posibile/ fantastice/onirice; 2. Ecmnezia= tulburare globala de confundare trecut-prezent (in demente); 3. Pseudoreminiscente= nerecunoasterea timpului sau spatiului in Korsakoff; 4. Anecforia= ridicarea valului amnezic (in demente, la normal- oboseala); 16. Tulburri cantitative de gndire prin creterea ritmului ideativ 1. tahipsihia= accelerarea usoara a ritmului ideativ. Apare in: Sdr. maniacal, schizofrenie la debut, intoxicatii usoare, stari de epuizare, stari nevrotice, ebrietate; forma extrema= incoerenta ideativa; 2. mentism= desfurarea rapid, incoercibil, automat, tumultuoas a reprezentrilor i ideilor fa de care bolnavii au critic ncercnd s o stpneasc. Apare n: oboseal, tensiune nervoas, intoxicaii uoare, automatism mental; 3. incoerenta / "fuga de idei" = forma extrem a pierderii legturii logice dintre idei.

Apare n: schizofrenie, demene avansate, tulburri de contiin. Are 3 forme: salata de cuvinte (amestec lipsit total de coninut logic i inteligibilitate); jargonafazia si verbigeratia (ataxie a limbajului repetarea stereotip a acelorai propoziii, cuvinte, lipsite de neles); 17. Ideea obsesiv =Ideile obsesive sunt idei care se impun gndirii, o asediaz i o invadeaz, recunoscute de subiect ca un fenomen parazit, fiind strine i contradictorii cu personalitatea individului. = idei patologice, parazitare, care asediaz gndirea pacientului, n pofida dorinei sale de a li se opune i care, datorit pstrrii caracterului critic, sunt nsoite de un mare grad de anxietate. Bolnavul e contient de caracterul patologic al obsesiei ideea delirant. Bolnavul tie c obsesia eman din propria via psihic automatismul mental. Temele obsesive cele mai frecvente sunt cele legate de contaminarea cu substane murdare, de preocupri sexuale, religioase, de a prejudicia / nedrepti pe alii, de a-i leza pe alii etc. Se ntlnesc cel mai frecvent n tulburarea obsesivo-compulsiv, dar se pot ntlni i n alte entiti psihiatrice (depresii, debutul schizofreniei). 18. Ideea prevalent = Ideea prevalent, denumit ca atare de Wernicke, este o idee care se impune gndirii ca nucleu al unui sistem delirant. - energizeaz, chiar fanatizeaz subiectul. Este rigid, orienteaz ntreaga personalitate care devine un caracter de obicei urt (avarul, intrigantul, ambiiosul, fanaticul, dogmaticul, rasistul). Este o idee dominant hipertrofiat, ceea ce o face s aib caracterul patologic. Este concordant cu sistemul ideativ al insului (care nu -i poate sesiza caracterul patologic). Are sprijinul ideilor adiacente. Tendin la dezvoltare i la nglobarea evenimentelor i persoanelor din jur. Potenialitate delirant, putnd fi anticamera ideii delirante. Se ntlnete n: stri reactive de intensitate psihotic, stri postonirice, e pilepsie, alcoolism, toate strile predelirante. 19. Definiia ideii delirante, exemple Ideile delirante sunt idei: - n dezacord evident cu realitatea - n a cror realitate bolnavul crede - devenind impenetrabil la argumentele logicii formale comportamentul i tririle. TIPUL DE IDEE DELIRANT Idei de persecuie Idei delirante cu coninut depresiv(vinovie, ruin, autoacuzare) Idei hipocondriace

care-i modific concepia despre lume,

CONTINUT PSIHOPATOLOGIC convingerea bolnavului c sufer prejudicii morale, materiale sau fizice, simind lumea ca fiindu-i ostil raportarea imaginar a unor situaii nefavorabile reale la aciunile sau tririle bolnavului, negarea capacitilor intelectuale i fizice, a posibilitilor materiale proprii convingeri privind existena unei boli incurabile, cu gravitate deosebit, de care subiectul ar suferi, n dezacord cu starea de sntate foarte bun sau puin modificat a subiectului.

Sindromul hipocondriac

centrat n jurul ideilor hipocondriace crora li se adaug anxietatea i cenestopatiile. legate de infidelitate, a crei victim ar fi subiectul (Bleuler le-a apropiat de ideile de persecuie). convingerea bolnavului c nu aparine familiei sale, ci ar descinde dintr-o familie mult superioar sau chiar ar avea descenden divin. idei legate de capacitile deosebite ale subiectului, de omnipotena lui creatoare, n domeniul tiinific, socio-politic sau religios idei legate de calitile deosebite fizice,spirituale pe care subiectul le-ar avea sau de bunurile materiale i situaia social pe le-ar poseda convingerea subiectului c anturajul i-a schimbat atitudinea fa de el, c exercit asupra sa o influen defavorabil, face aprecieri negative asupra calitilor sale. credina subiectului c se afl sub influena aciunii unor fore xenopatice. preocuparea subiectului de a elucida probleme ca metempshihoza, cosmogonia, biogeneza, etc.

Idei de gelozie i erotomanice

Idei de filiaie

Idei delirante (invenie, reform, mistice) Ideile de grandoare Ideile de relaie Ideile de influen Idei metafizice /cosmogonice

20. Starea confuzionala FORME CLINICE ALE CONFUZIEI MINTALE Confuzia mintal simpl - ale crei trsturi ar fi: pasivitatea, perplexitatea, dezorientarea, lentoarea Strile confuzo-onirice (delirium) (onirism) caracterizate prin agitaie acut asociat de regul cu fenomene productive psihotice. ONIRISMUL Stare de vis patologic , un vis trit i n aciune, care invadeaz realitatea bolnavului i fa de care i modific comportamentul. Bolnavul are halucinaii vizuale, realiznd viziuni haotice i discontinue i uneori, de asemenea, halucinaii auditive, cenestezice i tactile. Aceste fenomene psihosenzoriale pot avea drept punct de plecare cele mai mici stimulri din mediul ambiant. Halucinaiile sunt cel mai adesea neplcute, terifiante, coninutul lor este constituit frecvent din scene de groaz, zoopsice Caracteristic este adeziunea bolnavului la aceste modificri perceptuale de care ncearc s scape prin agitaie (pn la fug), trindu-le ca o agresiune extrem Delirium tremens frecven maxim ONEIROIDIA Oneiroidia, este un amestec de real-vis, la care bolnavul nu particip ci asist; nlnuirea halucinaiilor ca i interpretarea realitii prin idei de vis au o anumit coeren i n genere mai mult sistematizare dect onirismul; nu este urmat de amnezie complet

CAUZELE CONFUZIEI MINTALE afeciuni intracraniene: traumatisme cranio-cerebrale, hematom subdural , epilepsie, postterapie electroconvulsivant, encefalopatii careniale), afeciuni meningeale (hemoragii meningeale, meningite febrile), afeciuni cerebrale (encefalite, tumori cerebrale), accidente vasculare cerebrale Afeciuni generale: - stri febrile (septicemii, febr tifoid, pneumonie, erizipel, grip, malarie) - alcoolismul (beia acut, episoade subacute, delirium tremens) - toxicomanii (barbiturice, amfetamine, heroin, clordiazepoxid) - intoxicaii medicamentoase ( antiparkinsoniene, litiu, barbiturice, tranchilizante) - Intoxicaii profesionale (arsenic, mercur, plumb, CO2, insecticide) - intoxicaii alimentare (ciuperci) - encefalopatii metabolice (diabet, insuficien hepatic, insuficien respiratorie, insuficien renal cronic, hipoglicemie spontan, porfirie acut intermitent) - afeciuni endocrine (tireotoxicoza, mixedem, hiperparatiroidiE) - stri de oc (postoperatorii, traumatice, cardio-vasculare) - boli sanguine (leucemii, anemii) - alte cauze (electrocutare, insolaie, privare de somn, avitaminoze) - n evoluia bolilor psihice (psihoze post partum, schizofrenie, manie, depresie, demen) 21. Neurolepticele = (antipsihotice traditionale ): au capacitatea de a produce efecte neurologice specifice (ex. parkinsonism) pe lng efectul terapeutic propriu-zis antipsihotic i sedativ. Toate antipsihoticele amelioreaz simptomele de psihoz, care includ halucinaiile, ideile delirante, tulburri formale de gndire, comportament bizar, agitaia. -blocheaza sistemele dopaminergice centrale (nigrostriat, mezolimbic, mezocortical, tuberoinfundibular); -unele au si actiune colinergica si noradrenergica =>ef neuro, neurovegetative, neurohormonale, rasunet CV; -pe modelul animal toate au efect sedativ i depresor, scad motilitatea spontan, scad reacia la stimuli, scad agresivitatea, sunt hipotermizante i analgetice, provoac ptoz palpebral corectat prin antidepresive i amfetamine; la o doz variabil NL provoac ntotdeauna catalepsie, simptom caracteristic care le distinge de alte psiholeptice i n special de tranchilizante; aceast catalepsie e legat de blocajul receptorilor dopaminergici ai nc. striai; -toate NL sunt antiemetice; -potenteaza efectele sedative ale altor depresoare centrale ; actioneaza adesea si pe receptorii alfa-adrenergici si inconstant au activitate anticolinergica, antihista, antiserotoninergica Clasificare: A. NL SEDATIVE: se administreaza in stari psihotice delirante; CLORPROMAZINA B. NL POLIVALENTE(incisive): atat sedative cat si dezinhibitorii si antipsihotice; HALOPERIDOL, FLUFENAZINA C.NL DEZINHIBITORII: pt formele deficitare de schizo; SULPIRID (dezinhibitorie -doze mici, antideliranta-doze mari) O clasificare mai utila e cea in antipsihotice: -tipice: cu potenta inalta (NL incisive- efecte extrapiramidale imp) si cu potenta joasa (NL sedative- efecte anticolinergice imp, hTA orto si sedare accentuata) ; -atipice: antagonisti duali de serotonina si dopamina, risc scazut de efecte extrapiramidale; 22. Efectele secundare ale neurolepticelor

1. NEUROLOGICE :-efecte extrapiramidale precoce: a)dischinezia acuta= crize oculogire, plafonarea privirii, hiperextensie nucala si a musculaturii axiale; survin fara supradozaj datorita sensib individuale, mai frecvent la NL dezinhibitorii/ polivalente; bolnavul este anxios pt ca e constient; se inlatura imediat cu antiparkinsoniene sau dispar la cresterea dozelor; b)sdr parkinsonian=akinezie, sdr. Akinetic- hiperton, sdr.hiperkinetic. Akinezia caracterizeaz impregnarea neuroleptic i se manifest prin: lentoarea gesturilor, mersului, cuvintelor, mimicii puin expresive, exagerarea reflexului nazo-palpebral sau a semnului Froment, indiferen afectiv, somnolen, diminuarea pn la absen a micrilor automate sau voluntare, lentoare, micri rare, scderea iniiativei. Sdr. hipokinetic hiperton (sau akinetic-hiperton): - bradikinezie, mimic redus, tulburri posturale i ale mersului, - pierderea automatismelor motorii; hipertonia muscular- semnul roii dinate, al lamei de briceag, - tremor fin, neregulat, rapid, intenional; hipertonie plastic cu meninerea atitudinilor + tremurturi de repaus i atitudine cu ritm lent accentuate de emoii, sialoree. Sdr. Hiperkinetic cu malez general, este cel mai jenant, - imposibilitatea de a rmne pe loc (tasikinezie), de a rmne aezat sau alungit (akatisie). - akatisia este un sindrom de nelinite psihomotorie caracterizat prin nevoia subiectiv a pacientului de a se mica n permanen (o neputin de a sta complet linitit n poziii statice) iar tasikinezia presupune mobilizarea efectiv a bolnavului (mers de du-te vino, plimbri nesfrite, etc.). BZD pot avea o oarecare aciune corectoare dar uneori oprirea tratamentului NL este singura soluie. c) efecte extrapiramidale tardive: - dischinezia tardiva- debut insidios, frecvent la femei dupa 50 ani, cu miscari ce dispar in timpul somnului si sunt agravate de emotii; modificari motorii hiperkinetice in regiunea buco-linguo-masticatorie (molfaieli, plescaieli), musculatura axiala, mb inferioare (mers leganat, topaieli); - uneori miscari coreiforme; sindrom al iepurelui- forma particulara; apare dupa NL polivalente la luni-ani; antiparkinsonienele de sinteza le agraveaza, unica masura eficienta e oprirea/ schimbarea NL. Sunt potential ireversibile. 2. ANTICOLINERGICE: sindromul anticolinergic periferic uscciunea gurii, disfagie, constipaie, dificulti de miciune, creterea presiunii intraoculare, tulburri de acomodare i midriaz, scderea transpiraiei (exagerarea transpiraiei este un efect hiperadrenergic i apare mai frecvent la trtm cu flufenazin de ex), tulburare de reglare a temperaturii corporale poikilotermie. sindromul anticolinergic central deliriumul anticolinergic dezorientare, confuzie, tulburri de memorie, productivitate psihotic, agitaie, tulburarea de adaptare, gur uscat, constipaie, dificulti la urinat. 3. CARDIO-VASC: - hTA orto - fenotiazinele- tahicardie, hTA, modificari EKG- alungirea QT, aplatizarea T; toxicitate cardio, accidente trombotice; 4.ALTELE: hipotermie, reactii dermatologice (fotosensibilizare, pigmentare cenusie a pielii), endocrino ( amenoree, galactoree, ginecomastie ), hematologice (leucocitoza, leucopenie ), hepatotoxicitate, crestere ponderala, disfunctie sexuala, sdr neuroleptic malign (sdr paloare-hipertemie: t>40 grade, AV:140-160, instabilitatea TA, modificarea starii de constienta, adinamie extrema, acidoza metabolica, crestere CPK sau mioglobinurie.

23. Indicaii, contraindicaii ale neurolepticelor INDICATII: -toate starile psihotice, - toate formele de schizofrenie - depresia cu factori psihotici - sindroamele organice cu simptome psihotice: delirium tremens agitatia din Coreea Hungtington maladia Tourette CONTRAINDICATII: - boli neurologice evolutive (Parkinson, scleroza in placi) - glaucom - porfirii - I Renala - IHepatica - coronaropatii - varstnici: se impune diminuarea posologiei

24. Tranchilizantele -anxioliticele reprezint o clas de substane ce se distinge prin -diminuarea anxietatii, -reducerea strii de tensiune psihic, -aciune asupra strilor de excitaie agitaie psihomotorie, -ameliorarea tulburrilor de comportament, -echilibrarea reaciilor emoionale. -au efect n manifestrile somatice ce constituie expresia anxietii sau depresiei mascate. obs: t ranchilizantele cuprind la ora actual un grup heterogen de substane cu aciuni farmacologice diferite, al cror principal efect terapeutic este reducerea anxietii, motiv pentru care majoritatea clasificrilor actuale prefer denumirea de medicamente anxiolitice. Subclase dup aciunea farmacologic Anxiolitice: medazepam, clordiazepoxid Hipnoinductoare: nitrazepam, flunitrazepam Anticonvulsivante: diazepam, nitrazepam, clonazepam Antidepresive: alprazolam (Xanax) Sedative: clorazepat dipotasic (Tranxene), lorazepam (Temesta) Timoreglatoare: clonazepam (Rivotril), medicament ce pare a avea i aciune antimaniacal [observatie: MEDICAMENTE BETABLOCANTE -principalul efect este diminuarea anxietii nsoite de tulburri somatice i combaterea efectelor psiho somatice induse de stres. -indicaiile psihiatrice ale beta-blocantelor sunt urmtoarele: -stri de anxietate, cu sau fr simptome somatice; -depresie endogen, ca adjuvant al tratamentului antidepresiv;

-alcoolism i dependen la drog, inclusiv sindroamele de sevraj; -tratamentul unor forme rezistente de schizofrenie n doze mari. -principalul reprezentant al clasei este propranololul, cu utilizare limitat n psihiatrie datorit riscurilor cardiovasculare.] REACTII ADVERSE ALE TRANCHILIZANTELOR -fatigabilitate, slbiciune, tulburri de concentrare, incoordonare; -oboseal muscular; -excitaie paradoxal, cu accentuarea anxietii, insomniei, agresivitii (clordiazepoxid); -risc teratogen; -agravarea insuficienei respiratorii; -efecte secundare rare: tulburri de deglutiie, intoleran local, afectare hepatic, disfuncii sexual e, leucopenie, manifestri cutanate.

25.Antidepresivele Tipuri de antidepresive: 3 clase de medicamente sunt folosite ca antidepresive: -antidepresivele heterociclice (triciclice), -agenii serotonin specifici i -ali ageni antidepresivi. -a patra clas de medicamente srurile minerale de litiu se utilizeaz mai ales n boala bipolar. -benzodiazepinele sunt folosite la pacienii cu depresie care au i fenomene de anxietate. -medicaia antidepresiv d pacienilor ansa de a beneficia de terapia medicamentoas, ceea ce-i face capabili de a se ocupa de problemele psihologice care pot constitui parte integrant a depresiei lor. CUM SE CLASIFIC ANTIDEPRESIVELE? -antidepresivele sunt frecvent clasificate ca medicamente de prima sau a doua generaie. -clasificarea se bazeaz n parte pe data introducerii lor n utilizarea clinic i, n parte, pe structura lor clinic i mecanisme de aciune. -->astfel, prima generaie de medicamente include cele mai multe dintre antidepresivele triciclice (ex.: amitriptilina) respectiv cele cu structur chimic apropiat imipraminei i inhibitorii neselectivi ai monoaminoxidazei (MAO) cu modificri structurale ale ipromiazidului. -a doua generaie de antidepresive a fost larg dezvoltat n ultimii 15 ani i cunoate un nalt grad de selectivitate pentru noradrenalin, serotonin sau dopamin. n plus, alte noi medicamente cu propieti antidepresive au fost dezvoltate, medica mente ce au selectivitate pantru sistemul GABA-ergic sau care acioneaz prin modularea activitii unuia din subtipurile de receptori ai serotoninei. FOLOSIREA ANTIDEPRESIVELOR Tulburarea afectiv -Depresie -Depresie majora -Depresie psihotica

Tulburari alimentare -Bulimie nervoasa -Obezitate -Greata din chimio-thp

Diverse -Toxicomanii -Alcoolism -Renuntarea la fumat

-Depresie secundara -Depresie atipica -Depresie sezoniera -Depresie post-partum -Distimie -Melancolie -Pseudo-dementa -Prevenire recaderi depresive Tulburari anxioase -tulburari de panica -Tulburari obsesivocompulsive -Fobie sociala -Tulburare de anxietate generalizata -PTSD Tulburari de somn -Insomnie -Narcolepsie -Apnee din somn Durere

-Personalitate borderline -Boli neurologice -Eneurezis -Deficit de atentie -Sd. premenstrual disforic -Ulcer peptic -Prurit -Ejaculare prematura

-Migrena -Dureri faciale atipice -Durere cronica -Neuropatie diabetica

EFECTELE ADVERSE ALE ANTIDEPRESIVELOR -Efectele anticolinergice -uscarea mucoaselor (asociate ocazional cu adenite sublinguale), -tulburarea vederii ca rezultat al midriazei i cicloplegiei, -creterea tensiunii intraoculare, -hipertermie, -constipaie, -ocluzie intestinal adinamic, -retenie urinar i dilataie a tractului urinar. -reducerea tonusului sfincterului esofago-gastric -provocarea herniei hiatale la indivizi susceptibili sau exacerbarea la indivizii cu hernie hiatal existent. obs: sunt mult mai frecvente la pacienii n vrst.

26.Schizofrenia paranoid FORME CLINICE (SUBTIPURI) N SCHIZOFRENIE ( subtipuri tradiionale ) -divid pacienii bazndu-se pe simptomele prezente proeminente obs: folositoare pentru predicia prognosticului funcionalitii sociale i ocupaionale i a rspunsului la tratament -f iecare subtip (forma clinic) PREZINT SIMPTOMELE TIPICE ALE SCHIZOFRENIEI la care se adaug mai ales: 1. Dezorganizat 3. Paranoid - ideaie delirant 4. Nedifereniat (caracterizat de

- dezorganizare ideativ masiv - dezorganizare comportamental - dispoziie detaat, acontextual, amuzat - neologisme active i pasive

- manifestri psihosenzoriale psihotice - aplatizare i inversiune afectiv - scderea iniiativei i apragmatismul

simptome negative) - scderea capacitii voliionale - scdere a rezonanei afective - scderea initiativelor - scderea activitii generale - detaare, nsingurare, izolare

2. Catatonic

- stereotipii - negativisme active pasive - sugestibilitate

5. Rezidual

Fiecare subtip (forma clinic) PREZINT SIMPTOMELE TIPICE ALE SCHIZOFRENIEI la care se adaug mai ales: SCHIZOFRENIA PARANOID Se caracterizeaz prin simptomatologia obinuit a shizofreniei, din care se desprinde 1.IDEAIA DELIRANT ca element clinic central i caracteristic; IDEI DELIRANTE: -slab sistematizate, uneori nesistematizate -inconsistent argumentate -dup tematic pot fi: -idei delirante plauzibile (non bizare) -idei implauzibile (bizare) Manifestri senzoriale psihotice = HALUCINAII I PSEUDOHALUCINAII -ele pot ntreine ideaia delirant i uneori o pot chiar determina 2.APLATIZARE AFECTIV I INVERSIUNE AFECTIV 3.SCDEREA INIIATIVEI PN LA ANULARE 4.APRAGMATISM 27.Schizofrenia catatonic 1.TULBURRI PSIHOMOTORII -Imobilitate motorie prin CATALEPSIE (incluznd FLEXIBILITATEA CEROAS) 2.STEREOTIPIILE -Stereotipii motorii -Stereotipii de poziie -Stereotipii verbale 3.NEGATIVISMUL -Este un fenomen incomprehensibil, ca halucinaiile/delirul -Depeste disponibilitatea voliional a persoanei;

-pacientul nu poate da curs solicitrilor interlocutorului (nu se opune); -nici un mijloc de convingere/constrngere, nu poate da rezultate. !!! Negativism activ/pasiv !!! Negativism verbal, alimentar, intern 4.SUGESTIBILITATEA Semnul Kraepelin a demonstrat incapacitatea pacientului de a se opune comenzii primite -Ecolalie -Ecomimie -Ecopraxie *Contiina poate s fie clar sau stupor *Pericol vital prin negativismul alimentar

28.Schizofrenia hebefrenic (dezorganizat) -apare la adolescen/la oamenii foarte tineri -este mai frecvent la brbai -debutul n general brusc/relativ brusc printr-o schimbare frapant a comportamentului, care devine dezorganizat 1. DEZORGANIZARE IDEATIV MASIV - manifestat prin incoeren (pacientul trece brusc de la o idee la alta, nu se nelege ce vrea s spun; uneori incoerena nu este doar ntre idei ci i ntre cuvinte, care par spuse la ntmplare, fr nici o legtur). 2.DEZORGANIZARE A COMPORTAMENTULUI (pacientul se afl ntr-o continu micare, cu gesturi incoerente, ca i cum ar cuta permanent ceva) 3.DISPOZIIE DETAAT, INADECVAT APLATIZAT SAU AMUZAT -(adesea pacientul are o bun dispoziie suprinztoare, acontextual, clasicii o denumeau euforie natng). 4.VORBIRE DEZORGANIZAT neologisme active i neologisme pasive.

29.Schizofrenia nedifereniat

Se ntrunesc criteriile generale pentru schizofrenie (criteriul A) Nu se ntrunesc criteriile pentru forma paranoid, dezorganizat sau catatonic. -recapitulare criterii schizofrenie [nu tine de subiect dar nici nu strica. ueyyy] CRITERII DSM-IV

-Criteriile A: -Simptome caracteristice -Cel puin dou din urmtoarele, fiecare fiind prezent pentru o durat semnificativ de timp pe durata unei luni ( sau mai puin dac este tratat cu succes) -idei delirante -halucinaii -vorbire dezorganizat (frecvent delirant sau incoerent) -comportament puternic dezorganizat sau catatonic -simptome negative cum ar fi: aplatizare afectiv, alogie sau abulie -Criteriile B: -Disfuncionalitate social/ocupaional -Pentru o perioad semnificativ de la debut una din ariile majore de funcionalitate cum ar fi -munca, -relaiile interpersonale sau -autongrijirea sunt important reduse fa de nivelul premorbid SAU - cnd debutul este n copilrie sau adolescen, incapacitatea de a atinge rezultatele ateptate n funcionarea colar sau ocupaional sau n ceea ce privete relaiile interpersonale.

-Criteriile C: Durata total -Semne continue de tulburare persist pentru cel puin 6 luni -Perioada de 6 luni trebuie s includ cel puin o lun de simptome care ntrunesc criteriile A i poate include perioade de simptome reziduale sau prodromale -n timpul acestor perioade prodromale sau reziduale, tulburrile se pot manifesta doar prin simptome negative sau prin dou au mai multe simptome cuprinse n citeriul A, dar prezente ntr -o form atenuat -Criteriile D: Se exclud tulburarea schizoafectiv i tulburrile de dispoziie: -nici un EDM sau episod maniacal nu au aprut n timpul fazei active; -sau dac aceste episoade au aprut n timpul fazei active a simptomelor, durata lor total a fost scurt relativ la durata perioadelor active

-Criteriile E: Excluderea conditiilor somatice si a celorgenerate de substante -Tulburarea nu se datoreaza efectelor directe ale consumului unei substane (ex. droguri, medicamente) sau o condiie medical general

30.Schizofrenia rezidual FORMA REZIDUAL A. Criteriile generale (A) pentru schizofrenie au fost ntrunite n trecut dar nu mai sunt prezente ( faza acut) nu mai exist B. Se evideniaz evoluia continu a bolii indicat de simptome negative

- ncetinire psihomotorie - apaltizare afectiv - pasivitate i lipsa iniiativei - srcirea limbajului - slab comunicare non-verbal - relaii sociale reduse i ngrijire de sine deficitar SAU -dou sau mai multe simptome din grupul A, manifeste ntr-o form atenuat: -convingeri ciudate -experiene perceptuale neobinuite

31.Ipoteze etiologice n schizofrenie Mecanismele de producere a bolii rmn necunoscute Posibil o heterogenitate etiologic Multiple ipoteze: TEORII BIOLOGICE - neuropatologie: -ariile majore implicate -sistemul limbic, -lobii frontali, -ganglionii bazali -scderea volumului cerebral, -reducerea densitii axonilor, dendritelor i sinapselor care mediaz funciile asociative (dovezi imagistice, disfuncia micrilor oculare) - ipoteza neurotransmitorilor, dopaminei: -activitatea dopaminergic considerat mult crescut dovedit de eficiena neurolepticelor care sunt antagoniti dopaminergici D2. - teoria psiho-neuroimunologic - teoria neuro-endocrinologic - teorii psihosociale: -teorii psihanalitice simptomele au un neles simbiolic pentru pacieni - teorii psihodinamice importana factorilor de mediu i a factorilor psihologici n dezvoltare - teorii familiale - teorii sociale factori genetici genetica Date recente despre riscul de morbiditate: -4%- 8% din rudele de gradul I vs. 1% n populaia general

Studiul schizofreniei pe gemeni -Concordana ratei schizofreniei la gemenii monozigoi nu este 100% !!!Acest lucru indic faptul c factorii de mediu joac un rol crucial Studii de adopie la schizofrenie -Copiii cu prini schizofrenici au risc crescut de schizofrenie atunci cnd sunt crescui de prini adoptivi neschizofrenici Copiii biologici ai prinilor neschizofrenici nu au risc crescut de schizofrenie atunci cnd sunt crescui de prini adoptivi schizofreni STADIUL ACTUAL -Modul de transmisie n schizofrenie nu este cunoscut - un model multifactorial sau un model mixt, heterogen pot fi posibile, dar fac foarte dificile cercetrile mecanismelor genetice Rezultate contradictorii (implicarea cromozomilor 6, 11, 21, X, gene pentru receptorii de D2, D3, D4), e ecul n detectarea lincajului probabil datorit mostrelor mici Limitele expresiei fenotipice reprezint de asemenea o problem Heterogenitatea fenotipic face dificil elucidarea mecanismelor genetice

32. Principii de tratament in schizofrenie Strategii terapeutice: -tratament farmacologic -terapii psiho-sociale: STRATEGII TERAPEUTICE Neurolepticele reprezint principalul tratament al schizofreniei !!! Efectele sunt mai degrab antipsihotice dect antischizofrenice obs: Majoritatea pacienilor ar trebui s primeasc cea mai mic doz posibil obs2: Eficacitatea dozei este n mod tipic stabilit empiric obs3: Majoritatea pacienilor vor beneficia de medicaie continu OBS4: n ultimul deceniu o nou clas de antipsihotice atipice (neurolepticele NOVEL) au adus o raz de speran prin calitile lor: puterea antipsihotic, mai puine efecte secundare fr efecte extrapiramidale, active n cazurile refractare i cu simptomatologie negativ (Clozapina, Risperidona, Olanzapina).

SCALA P. LAMBERT P.RVOL Aceast scal este didactic i orientativ n prezentarea activitii neurolepticelor. nscrierea neurolepticelor pe aceast scal se face conform principiilor: stnga dreapta = n ordinea incisivitaii lor, a aciunii antipsihotice stnga dreapta = n ordinea efectelor extrapiramidale, dreapta stnga = n ordinea aciunii lor sedative; dreapta stnga = in ordinea aciunii lor hipnotice Levomepromazina Tioridazina Clorpromazina (Clordelazin (Rom)

Propericiazina Flufenazina Trifluoperazina Haloperidol Tioxantene CURA NEUROLEPTICA Se instituie treptat, pornindu-se cu doze mai mici, ajungndu-se la o doza optim cu care se continu pe tot parcursul manifestarilor clinice Doza neuroleptic de atac este ntructva concordant cu amploarea simptomatologiei clinice, iar dozele se scad treptat pe masura ameliorarii simptomelor Durata curei -variabil de la un pacient la altul;: -unii pacieni cu foarte bun responsivitate la tratementul neuroleptic, nregistreaz foarte bune remisiuni chiar dup scurt timp -altii au o mai slab responsivitate; -unii (puini) sunt rezisteni la tratament (Se atrage atenia asupra acestui fapt n sensul ca aa zisa rezisten la tratament evoc adesea o neinspirat alegere a neurolepticului.uneori dac se schimb neurolepticul, se constata c i aceti pacieni rspund bine tratament) TRATAMENTUL DE INTRETINERE Necesitatea tratamentului de ntreinere are actualmente o valoare axiomatic, indiscutabil. Dozele se apreciaz la aproximativ 1/3 din doza administrat n timpul tratamentului propriu -zis. Preparate depot injectabile: Flupentixol -Fluanxol Dept Flufenazina -Modecat Haldol dept Preparate dept orale: Orap, Semap

STRATEGII DE TRATAMENT PSIHOSOCIAL -Detecie timpurie i intervenie -Facilitarea farmacoterapiei -Intervenii cognitiv-comportamentale -Tehnici educaionale i terapie familial -Case Management -Managementul stresului ngrijitorului -nvarea aptitudinilor traiului zilnic -Managementul cazurilor sociale -Managementul stresului ngrijitorului -Terapie individual i de grup

33.Tulburarea delirant Criterii de diagnostic DSM IV -Idei delirante non-bizare (referitoare la situaii care pot aprea n viaa obinuit, de ex. idei de urmrire, idei de otrvire, infestare, convingerea de a fi iubit, de a fi nelat de partener, de mbolnvire etc.) -care se manifest pentru o perioad de cel puin o lun de zi le. -Criteriul A de la schizofrenie nu este ndeplinit ; -Not: pot exista halucinaii tactile sau olfactive n contextul ideaiei delirante. -n afara impactului pe care l au ideile delirante asupra comportamentului, funcionarea persoanei nu este mult modificat, iar comportamentul nu este n mod deosebit de ciudat sau bizar -Dac apar episoade afective concomitent cu ideile delirante, durata lor total de manifestare trebuie s fie relativ redus fa de durata perioadelor delirante. -Tulburarea NU se datoreaz unei boli somatice sau consumului de substane

34. Particulariti clinice ale tulburrii depresive majore (episodul depresiv major) -Dispoziie depresiv cea mai mare parte a zilei, aproape n fiecare zi, indicat fie prin relatare subiectiv, fie prin observaie fcut de alii, prezente timp de cel puin 2 sptmni Not: La copii i adolesceni, dispoziia poate fi iritabil, i la adult accese inexplicabile de plns, irascibilitate sau iritabilitate. Pierderea interesului (mai puin considerat de clasici) simptom important i frecvent Pierderea se refer la: studiu, cunoatere, informare, cltorii; toate aspectele existenei; interes estetic, erotic etc Pierderea plcerii este corelat cu pierderea interesului. = = Nu mai gsete nici o plcere n a: -a aprecia alimentele, buturile etc. -a avea o activitate sexual, -a cltori, -a cunoate, -nu l mai bucur nimic, indiferent fa de orice, -nu mai are interes pentru hobby-urile anterioare Inapeten corelat cu pierderea plcerii de a mnca conduce la pierdere semnificativ n greutate; pot exista i situaii atipice cu apetit exagerat i cretere ponderal Insomnie sau hipersomnie aproape n fiecare zi; superficializarea somnului (ceea ce le confer impresia c nu au dormit)

Lentoare psihomotorie (mai rar agitaie psihomotorie) = bradikinezie, scdere a ritmului, amplitudinii, supleei micrilor motorii, cretere a latenei rspunsurilor i reaciilor motorii aproape n fiecare zi (observabil de ctre alii, nu numai senzaiile subiective de nelinite sau de lentoare) Fatigabilitate sau lips de energie aproape n fiecare zi Bradipsihie scderea ritmului i fluxului ideativ, scderea forei de reprezentare i a capacitilor imaginative diminuarea capacitii de a se concentra, de a-i aminti detalii sau indecizie aproape n fiecare zi (fie prin relatarea subiectului, fie observat de alii); Scderea elanului vital Sentimente de inutilitate, incapacitate, autodepreciere cu lips de speran, triri de neajutorare care aparin spectrului depresiv Idei delirante de vinovie excesiv ori inadecvat (nu numai autoacuzare sau culpabilitate n legtur cu faptul de a fi suferind); Gnduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideaie suicidar recurent fr un plan anume, ori o tentativ de suicid sau elaborarea un plan anume pentru comiterea suicidului.

35. Ipoteze etiologice ale tulburrilor afective 1.Ipoteza monoaminic 2.Ipoteza neuroendocrin 3.Ipoteza genetic Ipoteza monoaminic-scderea cantitii normale de neurotransmitori monoaminergici -SEROTONINA este sczut n fanta sinaptic: Efectul ISRS Scderea receptorilor 5-HT2 dup administrarea antidepresivelor Scderea metaboliilor serotoninei n LCR-ul sinucigailor - Scderea triptofanului (precursor ) plasmatic la depresivi Scderea nivelului de NORADRENALINA dovedit de: - scderea MHPG n depresie i cretere n manie - antidepresivele noradrenergice blocheaz recaptarea NA -Deficitul de DOPAMINA sugerat de: asocierea boal Parkinson i depresie existena depresiei din ziua a 3-a post-partum i anterioar lactaiei Efectul antidepresivelor dopaminergice 2. Ipoteza neuroendocrina aka = = Variaii ale aminelor biogene la nivelul hipotalamusului: - n depresie este crescut cortizolul prin hiperactivitatea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale - se asociaz diminuarea de TSH, FSH, GH, LH i a testosteronului 3. Ipoteza genetica -Frecvena de 2-3 ori mai crescut a depresiei la rudele de gradul I ale pacienilor fa de populaia general, mai mic pentru tulburri bipolare

-Concordana de 50% a apariiei bolii la gemenii monozigoi i 20% la gemenii dizigoi -Studii de genetic molecular arat implicarea braului scurt la cromozomului 10 i posi bili implicare cromozomului X n transmiterea bolii bipolare 36.Episodul hipomaniacal def:o perioad distinct de dispoziie crescut, expansiv sau iritabil existent, durnd cel puin 4 zile, i care este net diferit de dispoziia non-depresiv uzual. obs: n cursul perioadei de perturbare afectiv, au persistat trei (sau mai multe) din urmtoarele simptome (patru, dac dispoziia este numai iritabil) i au fost prezente ntr-un grad semnificativ: 1.stima de sine exagerat sau grandoarea; 2.scderea necesitii de somn (de ex., se simte reconfortat dup numai 3 ore de somn); 3.mai locvace dect n mod habitual sau presiunea de a vorbi continuu; 4.fuga de idei sau experiena subiectiv c gndurile sunt accelerate; 5.distractibilitatea (adic, atenie prea uor de aras de stimuli externi neimportani sau irelevani) 6.creterea activitii orientate spre un scop (n societate, la serviciu sau la coal ori din punct de vedere sexual) sau agitaie psihomotorie; 7.implicare excesiv n activiti plcute care au un nalt potenial de consecine nedorite (de ex., angajarea n cumprturi excesive, indiscreii sexuale ori investiii n afaceri nesbuite). -episodul este asociat cu o modificare fr echivoc n activitate care nu este caracteristic persoanei atuci cnd nu prezint simptome. -perturarea dispoziiei i modificarea n fucionare sunt observabile de ctre alii. -episodul nu este suficient de sever pentru a cuza o deteriorare semnificati nfuncionarea social sau profesonal, ori pentru a necesita spitalizarea, i nu exist elemente psihotice. -simptomele nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane (d ex., un drog n abuz un medicament sau un alt tratament) ori ale unei condiii medicale generale (de ex., hipertiroidismul)

37.Episodul maniacal

A.O perioad distinct de dispoziie crescut, euforic, expansiv = bun dispoziie, veselie sau iritabilitate sarcasm, comentarii sentenioase, anormal i persistent, durnd cel puin o sptmn B.n timpul perioadei de perturbare a dispoziiei, ex., trei (sau mai multe) din urmtoarele simptome au persistat (patru, dac dispoziia este numai iritabil) i au fost prezente cu o intensitate semnificativ: -stim de sine exagerat sau grandoare; -scdere nevoii de somn (de ex., se simte refcut dup numai trei ore de somn); -logoree sau presiune a vorbirii (se simte presat s vorbeasc continuu); vorbete tare, cu voce sigur, -discurs greu de ntrerupt, alert; poate pstra coerena, dar are tendin la jocuri de cuvinte, calambururi, onomatopee, asociaii prin asonan, rim; se poate ajunge i la un limbaj destructurat fonetic i semantic. obs: lingvistic NU se evideniaz dezorganizri severe de tip structural, lexical, etape evolutive avansate- stil telegrafic, numai prenume i verbe,caracter ludic -fug de idei sau experiena subiectiv a accelarrii gndurilor; -distractibilitate (atenia este atras extrem de uor de stimuli externi irelevani, i distrage orice stimul);

-capacitatea de judecat superficial, formal, situaional, noncauzal; consider c tiu totul, cunosc totul, se angajeaz n consecin n diverse aciuni fr aprecierea repercusiunilor -imaginaia i capacitatea creativ este sczut i deturnat -creterea activitii, care devine multipl, dezordonat, iniiatic i incoerent = polipragmazie, ori agitaie psihomotorie; -implicare excesiv n activiti plcute care au un nalt potenial de consecine nedorite (de ex., angajarea n cumprturi excesive, indiscreii sexuale ori investiii n afaceri nesbuite) -sistem pulsional dezinhibat plan erotic, sexual, alimentar -sociofilie, spirit gregar, disponibilitate de relaionare - intruziv, solicitant, indecent; prietenos, stabilete imediat relaii, gratific partenerul de discuie -trirea timpului, pacientul devor prezentul, triete numai prezentul, boal a prezentului -psihomotricitate exacerbat, de la excitaie motorie moderat pn la hiperkinezie nestpnit = furor maniacal, dezlnuire motorie, manifestri clastice i agresive = comutare a polaritii, deci manie coleroas i violent + elemente facultative -idei delirante concordante cu dispoziia de supraestimare de gradoare, putere,valoare, relaii, filiaie -idei delirante incongruente idei de persecuie, urmrire, rejudiciu -manifestri halucinatorii -manifestri catatonice -sentimente de derealizare i depersonalizare acestea trebuie s aib o durat sub 2 sptmni n absena tulburrilor afective predominante ATENTIE!!! perturbarea de dispoziie este suficient de sever pentru a determina o deteriorare semnificativ n funcionarea profesional sau n activitile sociale uzuale ori n relaiile cu alii, ori s necesite spitalizare pentru a preveni vtmarea sa sau a altora sau dac exist elemente psihotice. C.Simptomele nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane (de ex., abuz de drog, sau de un medicament sau un alt tratament) ori ale unei condiii medicale generale (de ex., hipertiroidismul). Not: Episoadele asemntoare celor maniacale pot fi cauzate de tratamente- antidepresive de ex., antidepresive triciclice, ECT, fototerapie) -Forme clinice dup intensitate -EM uor criterii minime -EM moderat activitate psiho-motorie crescut, capacitate de judecat modificat, scderea randamentului -EM sever fr manifestri psihotice necesit supraveghere -EM sever cu tulburri psihotice , delir i halucinaii concord sau neconcordante

+Remisiune parial +Remisiune complet fr simptome peste 2 luni 38.Distimia def: form mai puin sever a depresiei majore, sinonim cu nevroza depresiv Prevalen 5-10% Raportul F/B 3/1 Tulburare psihic ce implic A. dispoziie depresiv cronic (iritabilitate la adolesceni) pentru cea mai mare parte zilei, prezent n majoritatea zilelor pe care o relateaz singur (subiectiv) sau este observat de ctre ceilali persistent cel puin 2 ani (1 an adolesceni)

B. manifestri specifice, mic amplitudine, criterii insuficiente pentru diagnosticul de EDM = = prezena, n timp ce e deprimat, a cel puin 2 din urmtoarele: -modificri de apetit (sczut sau crescut) -modificri de somn: insomnii sau hipersomnii -scderea energiei sau fatigabilitate -elan vital sczut -aprecierea de sine sczut. de diferite grade, -capacitatea de concentrare sczut, dificultatea lurii deciziilor -sentiment de disperare, dezndejde -nencredere, scepticism C. Timp de 2 ani (1 an pentru adolesceni) niciodat fr simptomele de la punctul A 2 luni. D. Nu exist EM sau EhM E. Se exclud schizofrenia sau boli delirante cronice. F. Nu se evideniaz factori organici care s ntrein/menin depresia (ex. administrarea de medicamente antihipertensive)

39. Conduita suicidar Suicidul se produce: -fie ca o descrcare a tensiunii psihice insuportabile - fie ca o soluie univoc n faa eecului existenial aparent, generat de trirea ideilor delirante depresive. deseori disimulat, pregtit minuios, trecerea la act este hotrt, violent, solitar, demostrnd autenticitatea dorintei de autodistrugere (defenestrare, spzurare, nec). Suicidul (de la sui = de sine i cidium = omortor) semnific orice caz n care moartea rezult direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ, fcut de victima nsi, care tie c trebuie s produc acest rezultat (Durkheim E). Noiunea de suicid tinde s fie nlocuit cu cea de conduit suicidar, care nglobeaz: - suicidul reuit - tentativele suicidare - ideile de sinucidere - sindromul presuicidar. Sinuciderea nu este o opiune, ci mai degrab negarea total a posibilitii de a alege.

Tentativele suicidare sunt aparent sinucideri ratate din motive tehnice (mijloace de sinucidere inadecvate sau fortuite, intervenia unor persoane strine). Datele statistice arat ns c exist diferene semnificative n ceea ce privete vrsta i sexul celor care nu reuesc. -Tentativa suicidar pare a avea cel mai adesea semnificaia unei nevoi crescute de afeciune i atenie din partea anturajului, fa de care subiectul se simte izolat, subestimat, respins. -Tentativa de sinucidere poate fi repetat.

Sindromul presuicidar a fost descris de Ringel ca fiind caracterizat prin restrngerea cmpului de contiin i al afectivitii cu nclinaia ctre fantasmele suicidului. Muli autori susin dificultatea punerii n eviden a sindromului presuicidar, unii atribuindu-l unei predispoziii de ordin caracterial. obs: Contextul psihosocial poate juca un rol predictiv n suicid. Principalele coordonate care anun precipitarea suicidului ar fi: -Evenimente de via defavorabile, mai ales dac persoana este tratat umilitor -Despriri recente, divor, eec sentimental -omaj, schimbri sau conflicte profesionale -Pierderea unei persoane apropiate -Afeciuni somatice cronice -Abuz de alcool -Izolare social Conduitele pseudosuicidare (falsele suiciduri) Din definiia suicidului citat de noi, rezult c se consider ca atare acest act, atunci cnd subiectul i evalueaz consecinele. Implicit, nu vor fi cuprinse n aceast categorie decesele survenite n timpul strilor confuzionale (care sunt accidentale), sinuciderea halucinatorie imperativ din strile crepusculare epileptice i cea din strile demeniale. Echivalentele suicidare, din care menionm automutilrile, refuzul alimentar, refuzul tratamentului corespunztor indicat pentru o suferin cronic i aa-numitele sinucideri cronice (alcoolismul i toxicomaniile), ele asemnndu-se prin caracterul lor simbolic, prin tendina la autodistrugere cu comportamentul suicidar, dar realizeaz o deturnare de la explicitarea pentru sine i pentru ceilali a actului.

40. Delirium tremens

-Se caracterizeaz prin confuzie, dezorientare, ntunecarea contienei, tulburri de percepie. -Sunt frecvent ntlnite ideile delirante, halucinaiile terifiante, vii (ex. micropsii, zoopsii), agitaie, insomnii, febr, hiperactivitate neurovegetativ -Simptomele apar la 2-3 zile dup ncetarea unui consum important de acool, cu intensitate maxim n ziua 4 5. -La consumatorii cronici de alcool exist un pattern repetitiv de Delirium Tremens de-a lungul vieii. -Netratat, dureaz aproximativ 4-5 sptmni -Cu tratament adecvat, simptomele se amelioreaz dup 3 zile. 41.Dementa Alzheimer -tulburare neuro-degenerativa progresiva -caractere clinice si trasaturi patologice specifice -variatii individuale privind varsta de debut, modalitatea progresiunii, ritmul deteriorarii. -etiologii multiple care duc la distrugere neuronala in regiunea hipocampului si in ariile corticale asociative. -determinari neuro-patologice: -scadere severa a nr. sinapse intre neu.i -degenerescenta neuro-fibrilara : ingrosarea fibrilelor intraneuronale si transformarea lor in fascicule groase, rasucite in forme helicoidale. -placi senile ,,nevritice cu deposite centrale de amiloid (?) -angiopatie amiloida

-reactii inflam. localizate -!!! atrofie corticala. -patogeneza: -cascada amiloidiana -radicali liberi -componenta vasculara -dereglari metabolice multiple (e.g. cholesterol). -criterii DSM-IV pentru dementele de tip Alzheimer A. dezvoltare de deficite cognitive multiple manifestate prin: -tulburari de memorie (imposibilitate de a invata noi informatii si de a-si reaminti informatii anterior invatate) si -cel putin una din urmatoarele tulburari cognitive: -afazie (tulb. de limbaj) -apraxie (incap. efectuare activitate motorie in ciuda fn. motorii intacte) -agnozie (impos. de a recunoaste / id. obiecte in ciuda functiilor senzoriale intacte) -tulburari ale fn.i. executive ( planificare, organizare, abstractizare) B. evolutia se caracterizeaza prin debut gradat si declin progresiv al functiilor cognitive C. deficitele cognitive determina tulburari semnificative ocupationale sau in viata sociala si reprezinta un declin semnificativ fata de un nivel anterior. D. deficitele cognitive de la A. nu se datoreaza: -boli de SNC care determina deficite progresive de memorie si fn.i cognitive (boala cerebrovasculara/ Parkinson/ Huntington/ hematom subdural/ hidrocefalie cu presiune normala) -conditii sistemice care sunt cauze cunoscute de dementa ( hpTHY / deficit B12 sau Ac. Folic/ HPCaE / neuro-sifilis, SIDA) -conditii determinate de consum de substante E. deficitele nu apar in mod exclusiv in evolutia deliriumului F. nu se justifica mai bine o alta tulburare psihica majora (tulb.i depresive majore/ schizofrenie)

-DDX -Delirium -Depresie -Drugs -Dementa -dx precoce: -MCI -examen clinic -examinare neuropsihica: MMSE testul ceasului -imagistica CB -tratament: -medicamentos: -inhibare de Ach-esteraza:

-rivastigmina -donepezil -inhibare Ach-esteraza + modulare de receptori de nicotina- galantamina -antagonisti Rec.i NMDA -memantina. -interventii psiho-sociale -servicii medico-sociale -informare si educare familie -respite care (?) -ingrijire de tip comunitar -ajutor financiar -institutionalizare pe termen lung. + DELIRIUM LA VARSTNICI -FR -varsta -o dementa pre-existenta -altii: inactivitate/ izolare sociala/ suferinta somatica cronica sau handicap motor. -Factori Declansatori -stare febrila -infectie pulmonara/ urinara -interventie chirurgicala (ortopedica/ cataracta) -intox medicamentoasa -AVC -perturbare metabolica sau hidroelectrolitica (NaE, CaE, Pe,GlicE, dezechilibre acido-bazice, tulburari hepato-renale sau endocrine/ DEZHIDRATARE) -anemie -hTA -IMA -stare de sevraj -deprivare senzoriala (esp. vesperala) -schimbarea mediului -ileus/ retentie urinara. 42. Dementa vasculara -criterii de dx-dezvoltare de deficite cognitive multiple care presupun atat: -tulburari de memorie cat si una sau mmx tulb.i cogn. din urmatoarele -afazie -apraxie -agnozie -tulburari de functionare executiva

-deficitele cognitive determina o semnificativa perturbare a functionalitatii sociale si ocupationale si reprezinta un declin important fata de nivelul pre-morbid. -semne si simptome neurologice de focar -exagerare reflexe tendinoase -semn Babinski prezent -sd. pseudo-bulbar -tulburari de mers -forta mu. redusa la nivelul unei extremitati SAUUUU -dovada imagistica de boala cerebro-vasculara considerata ca factor etiologic al acestei tulburari cognitive. -!!! simtpomele nu apar exclusiv in timpul delirium-ului.

43. Dementa fronto-temporala (Pick) def: tulburare degenerativa afectand indeosebi lobii frontali si temporali + incluziune argentofila intraneu. Pick @ ap. -tulburare de personalitate si comportament: -debut insidios si evo. lenta -pierdere timpurie a constiintei personale si sociale -semne timpurii de dezinhibitie comportamentala -rigiditate mentala si inflexibilitate -comportamente PERSEVERATIVE si STEREOTIPE -apatie sau extrema agitatie + simptome afective: -depresie, anxietate -preocupari legate de acuze somatice -indiferenta emotionala, amimie. + tulburari de limbaj: -reducerea si stereotipia limbajului -ecolalie + semne fizice: -reflexe primitive si incontinenta -achinezie tardiva, rigiditate si tremor obs: GREU DE DDX CLINIC DE ALTE FORME DE DEMENTA FRONTALA SAU ALZHEIMER ATIPIC!!! 44. Dementa Parkinson -sd. demential care apare in cursul evo. bolii Parkinson (tremor, rigiditate, bradikinezie, instabilitate posturala) -@ 20-60% din bolnavi in special la varste mai inaintate sau in forme severe de boala.

-adesea declinul cognitiv este exacerbat de depresia asociata !!! pierderi neuronale + corpi Lewy in substanta neagra!!! => criterii de dx: -declin cognitiv progresiv care impiedica fn.. sociala si ocupationala. -pierderea memoriei este posibil sa nu fie un simptom timpuriu -una (posibil DLB) sau doua (probabil DLB) din: -1. fluctuatie cognitiva cu variatii importante de atentie -2. halucinatii vizuale recurente -3. caracteristici motorii spontane de Parkinsonism -4. Exacerbarea halucinatiilor sub neuro-leptice!!!! 45. Enumerati complicatiile psihiatrice ale alcoolismului - psihoza Korsakoff - dementa alcoolica - delirium tremens (de citit neaparat diferentele de nuanta intre DT/ Korsakoff/ Wernicke) -cresterea criminalitatii -cresterea tentativelor de suicid

46. Enumerati tulburari psihice induse de consumul de substante -intoxicatii si sevraj -delirium -tulburari psihotice -tulburari de dispozitie -tulburari anxioase -sindrom amnestic -tulburare dementiala -disfunctii sexuale -tulburari de somn. 47. Sevrajul la opiacee a) la 6-8-10h. de la ultima doza: -neliniste -insomnie -dureri mu. si art. -rinoree, lacrimare, transpiratii, cascat. -greata, varsaturi, diaree, crampe abd. b) dupa 36h. -piloerectie -midriaza -tahicardie -HTA

-dereglare de homeostazie termica, imbujorare -miscari involuntare. -mortalitate crescuta (ma gandesc ca este datorata faptului ca risca sa-si injecteze/ administreze doza in ultima cantitate care a dat high si atunci intra in OD) -morbiditate crescuta: -injectii: infectii/ hepatite/ endocardite/ tbc/ sida. -OD: IR -depresie:: suicid frecvent.** ** singura care ma gandesc ca poate fi catalogata drept complicatie a sevrajului. mort si morb crescuta nu leas baga la sevrajul propriu-zis. 48. Sevrajul la cocaina -midriaza ( I highly doubt it. cocaina da midriaza, teoretic ar trebui sa fie mioza. revin pe seara dupa ce ma uit in cartea de toxico) -tremor -senzatie de reptatie (nu stiu ce inseamna reptatie) tardiv: -ameteli -convulsii -aritmii Vfib. stop cardiac.

49. Toxicomania la benzo-diazepine (ce scriu aici e de la barbiturice dar cred ca e de scris, daca ar pica subiectul asta) simptome somatice: -inapetenta -scadere ponderala -paloare -dermatoze (prurit/ exanteme rubeoliforme sau scarlatiniforme) -IH simptome psihice : -iritabilitate, irascibilitate, labilitate afectiva -scaderea posibilitatii adaptative -scaerea randamentului profesional -dizarmonie caracteriala. ] (ce scriu mai jos e efectiv tot ce scrie de tranchilizante in cursul de toxicomanii) -abstinenta conduce la : -ameteli -tremor -slabiciune -insomnii

-HPsensitivitate -iritabilitate -bzd. nu trebuie admin > 3L. -daca este necesara mentinerea tratamentului se inlocuieste preparatul -obs: ne-a zis la curs, ca pe langa perioada de 3L. daca administrarea nu se face zilnic sansele de dependenta sunt mult mai mici.

50. Atacul de panica -este un sindrom def: perioada delimitata de frica intensa si discomfort cu maxim in ~10 min. care se insoteste de 4 sau mmx din urmatoarele: -palpitatii -transpiratii -tremor -dispnee, senzatie de sufocare -nod in gat (sa fie oare spasm laringian / esofagian?!) -durere/ discomfort toracic -greata/ discomfort abdominal. -ameteala / lesin -derealizare/ depersonalizare -frica de a-si pierde controlul/ a innebuni -frica de moarte -parestezii/ amorteli/ furnicaturi -frisoane/ senzatie de caldura obs: pot aparea din senin sau corelate cu anumite situatii. obs2: ne-a zis la lp luni (11.nov) ca este caracteristic atacului de panica faptul ca nu dureaza mai mult de 30min. 51. Agorafobia sindrom/ boala. def: anxietate legata de locuri/ situatii din care scaparea /iesirea poate fi dificila sau in care ajutorul nu este la indemana in cazul in care subiectul ar avea un atac de panica. tipic: subiectul este in afara casei/ intr-o multime/ la rand intr-o coada/ pe un pod/ intr-un mijloc de transport. -situatiile sunt evitate sau suportate cu greu/ efort/ anxietate sau subiectul are nevoie de prezenta unei alte persoane.

OBSERVATIE IMPORTANTA!!! atacurile de panica trebuie ddx. de consum de substante (drog/ med) sau de o conditie somatica (e.g. HPthy) ACEST DDX ESTE VALABIL PENTRU TOATE TULBURARILE ANXIOASE!!!!

52. Fobia specifica def: frica marcata si persistena, excesiva si nerezonabila declansata de prezenta sau anticiparea unei situatii/ obiect. !!! expunerea la stimulul fobic determina un raspuns imediat de anxietate == atac de panica. !!!subiectul recunoaste ca teama este excesiva si nerezonabila -situatia fobica este evitata/ suportata greu. -evitarea/ anticiparea anxioasa/ suferinta interfereaza semnificativ cu viata subiectului. tipuri: -animal -de mediu: inaltimi/ furtuni/ apa -sange/ injectie: forma frecvent familiala -situationala: avion/ lift/ spatii inchise -altele

53. Fobia sociala def: frica marcata si persistenta de situatii sociale in care subiectul vine in contact cu persoane necunoscute sau este supus unei posibile observatii (critici) -subiectul se tema ca va actiona intr-un mod care va fi umilitor sau jenant. -expunerea la respectiva situatie sociala provoaca anxietate- atac de panica. !!! subiectul recunoaste ca frica este excesiva si nerezonabila!!! -situatiile respective sunt evitate -evitarea/ anticiparea anxioasa/ suferinta interfereaza semnificativ cu viata subiectului.

54. Caracteristici clinice ale tulburarii anxioase generalizate -ingrijorare si anxietate excesiva in majoritatea zilelor, minim 6 luni, legat de evenimente si activitati uzuale: scoala serviciu etc. -subiectul poate cu greu sa isi controleze ingrijorarea. -anxietatea este asociata cu : -neliniste -tensiune

-fatigabilitate -tulburari de concentrare -iritabilitate -tulburari de somn -hipertonie musculara -simptomele duc la suferinta semnificativa. 55. Caracteristici clinice ale tulburarii obsesiv-compulsive intro: -obsesii: == ganduri/ impulsuri/ imagini recurente si persistente care sunt traite ca intruzive si inadecvate si determina la subiect anxietate marcata sau suferinta. -gandurile/ impulsurile/ imaginile recurente nu reprezinta griji excesive referitoare la probleme reale. - subiectul incearca sa ignore/suprime /neutralizeze aceste g/i/i r cu alte ganduri/actiuni !!! subiectul recunoaste ca acestea sunt produsul propriei minti.

-compulsii: == comportamente repetitive (e.g. spalare maini/ ordine/ verificare etc) sau acte mentale repetitive (rugaciuni/ numaratoare) la care subiectul se simte obligat sa recurga ca raspuns la obsesii sau conform unor reguli care trebuiesc aplicate strict. aceste comportamente / acte mentale au ca scop prevenirea / reducerea suferintei SAU a unei situatii de temut. -aceste comportamente sunt excesive. !!! subiectul recunoaste ca obsesiile/ compulsiile sunt excesive sau nerezonabile!!! !!! obsesiile/ compulsiile provoaca suferinta, consuma timp (>1h/Z) sau interfereaza semnificativ cu viata pacientului!!! 56. Caracteristici clincie ale tulburarii de stres post-traumatic -@ un subiect expus unui eveniment traumatic e.g. -a trait / a fost martor / a fost confrunat cu evenimente care implicau moartea, ranirea grava sau ameninta integritatea sau / a altor persoane -raspunsul subiectului a implicat frica intensa, terifianta, sentimente de neajutorare/ neputinta. e.g. provocate de om. - razboi/ agresiune fizica/ sexuala sau jaf/ rapire/ ostatic/ tortura/ dezastre naturale sau

}} ----> evenimentul traumatic este re-trait: -imagini, ganduri recurente intruzive legate de eveniment. -vise recurente -,,flashback-uri == sentiment de retraire -suferinta psihologica intensa legata de tot ceea ce aduce aminte de eveniment. -reactivitate vegetativa. }}----> subiectul evita persistent stimulii asociati cu trauma si scaderea responsivitatii generale: -evitarea gnadurilor, locurilor. -nu isi poate aduce aminte anumite evenimente legate de trauma respectiva. -prezinta sentimente de detasare -prezinta scadere de interes, reactivitate afectiva si nu poate privi in viitor.

!!! de asemenea!!! -prezinta excitabilitate persistenta -tulburari de somn -tulburari de concentrare -vigilenta crescuta, se sperie usor. !!! durata tulburarii > 1L. !!! tulburarea poate aparea la o anumita distanta fata de evenimentul initial. !!! tulburarea se asociaza cu suferinta semnificativa sau interfereaza cu viata subiectului.

57. Tulburare de somatizare -tulburare mai frecventa la femei. - == -multiple acuze somatoforme, debut <30 A. -evo. pe perioada de cativa ani -subiectul solicita tratament -simptomatologia interfereaza cu viata subiectului. -sunt necesare urmatoarele simptome: -4 simptome algice -cel putin 4 localizari (cap/ abdomen/ coloana/ articulatii/ extremitati/ torace/ rect/ in timpul ciclului menstrual/ in timpul actului sexual/ @ mictionare. -2 simptome gastro-intestinale: -altele decat durere!!! -greata/ meteorism/ voma/ diaree/ intoleranta la diferite alimente -1 simptom referitor la sfera sexuala -altul decat durerea!!! -scadere libidou / tulburare in dinamica sexuala/ ciclu menstrual neregulat. -1 simptom pseudo-neurologic -altul decat durere!!! -ataxie/ paralizie/ pierdere echilibru/ nod in gat/ diplopie/ orbire/ surzenie.

!!! examinarea medicala nu releva o suferinta organica sau daca aceasta exista simpt.e. si incapacitatea sunt MULT in exces!!!

58. Tulburarea somatoforma nespecificata (nediferentiata) -acuze somatoforme eg. fatigabilitate/ inapetenta / tulburari in sfera g-i // urinara. -simptomele nu sunt explicate de o suferinta organica sau sunt in exces. -simptomatologia este similara cu a Neurasteniei (clasificare oms)

59. Tulburarea de conversie -unul sau mmx. simp.e au deficite care afecteaza functia motorie sau senzitiva si sugereaza o afectiune neurologica/ organica. -factorii psihologici sunt asociati: -aparitie / exacerbare simptomatologie == precedata de conflicte sau alti factori psihotraumatizanti -simptomele nu sunt provocate intentionat sau simulate!!!! -simptomele nu sunt explicate de o suferinta organica/ consum de substante!!! -simptomele determina suferinta si afecteaza viata subiectului!!! e.g. de simptome sau deficite: -motorii -lipsa de coordonare -ataxie -paralizie: mono/ hemi/ tetraplegie -slabiciune musculara -tremor -afonie -dificultati de deglutitie (lichide + solide) -nod in gat ( globus hystericus) -senzoriale -pierdere sensibilitate, anestezie in manusa // in ciorap !!! nu respecta caile anatomice -parestezii -diplopie

-cecitate -surditate -convulsii criza isterica -constiinta nu este suprimata!!! (adu-ti aminte de bruckner cum povestea...) -mixte

-alte simptome: ,, la belle indifference -asociata cu tulb. personalitate HY (?) -simptomele mai asemanatoare cu ceea ce subiectul isi imagineaza despre boala / suferinta; -simptomele sunt foarte schimbatoare. conversie = = saltul de la psihic la somatic!!!! obs: beneficiu primar: exprimarea unui conflict psihologic inconstient printr-un simptom somatic, reducand anxietatea si mentinand conflictul in afara constiintei. obs2: beneficiu secundar: atentie si grija. [fucking attention-whores...]

60. Durerea persistenta (cronica) -durere localzata in una sau mmx zone anatomice = cauza de solicitare a trat si nu este suficient de severa pentru a impune atentie clincia -durerea duce la suferinta si incapacitare !!! factorii psihologici sunt implicati in declansarea, exacerbarea si severitatea durerii!!! -durerea cronica: -asociata cu factori psihologici -asociata cu factori psihologici si o afectiune somatica obs: +/- depresie sau abuz de substante.

61. Hipocondria def: preocuparea si teama/ convinggerea de a avea o afectiunea grava, bazata pe interpretarea eronata a senzatiilor corporale. !!! preocuparea persista in ciuda evaluarilor si asigurarilor medicale!!! !!! preocuparea nu este deliranta !!! preocuparea duce la suferinta si incapacitare obs: durata min. 6L.

preocuparea == -fn.i fiziologice : puls, transpiratii, peristaltism -anomalii fizice minore: iritatii, mici leziuni -senzatii fizice vagi (,, inima e obosita) obs2: probleme asociate: -multiple consultatii la doctori diferiti -investigatii excesive si combinarea tratamentelor -afecteaza viata familiala -depresie/ anxietate.

62. Tulburarea corporala dismorfica = subiect preocupat de un defect imaginar al aspectului sau fizic. -daca exista o anomalie minora, preocuparea este excesiva -simptomatologia duce la suferinta si incapacitare -de obicei in adolescenta apare si are evo. fluctuenta. obs: daca preocuparea creste la intensitate deliranta dx= tulburare deliranta de tip somtatic!!! -preocuparea are ca obiect una sau mmx. zone usu la nivel fata. -ex: ochi, nas, buze, sani, organe genitale. -petrec ore in fata oglinzii pentru a repara defectele -evita situatii publice si cer asigurari din partea celorlalti -probleme asociate: depresie / idei de suicid sau TS -solicita interventii chirurgicale

63. Tulburarile de personalitate, definitii, clasificare, criterii generale de dx -personalitatea == totalitatea caracteristicilor emotionale si comportamentale, stabile, predictibile, evidente in viata de zi cu zi. -tulburarea de personalitate = = caracteristicile depasesc variatiile normale, sunt rigide, maladaptative si duc la suferinta sau perturbari ale vietii sociale, familiale sau profesionale. CLASIFICARE DSM IV grupul A -paranoid, schizioid, schizotipal (ciudati/ excentrici) grupul B -antisocial, borderline, histrionic, narcisic (dramatism, exprimare ++ a emotiilor) grupul C -evitant, dependent, obsesiv-compulsiv (anxiosi) altele: -pasiv-agresiv, depresiv

CRITERII GENERALE DE DX -un pattern durabil de traire emotionala si comportament care deviaza semnificativ de la normlee socio-culturale ale individului. -manifestare in urmatoarele arii: -cognitiv (cum percepe si interpreteaza pe sine, pe altii, evenimente) -afectiv (intensitate, labilitate, adecvare) -relatii inter-personale -controlul impulsurilor. -pattern inflexibil si dominant, regasit intr-o multitudine de situatii personale si sociale -pattern care provoaca suferinta si disfn.i sociale, profesionale sau familiale -pattern stabil de lunga durata, trasaturi identificabile inca din adolescenta.

64. Tulburarea de personalitate (PSIHOPATIA) de tip paranoid (senzitiv) -Se caracterizeaz pe nencrederea i suspiciozitatea fa de ceilali, pn la a considera c acetia sunt ruvoitori, vor s-i prejudicieze, s profite de ei. -Acestea se manifest n variate circumstane i contexte. -Au tendina de a interpreta aciunile oamenilor ca deliberat amenintoare (demeaning). -Se ndoiesc de loialitatea persoanelor apropiate i prietenilor i ca urmare evit treptat intimitatea i ajung s se izoleze. Sunt resentimentari (fr motiv real), ranchiunoi fa de jigniri, insul te reale sau imaginare, se simt uor atacai, tratai cu lips de respect i reacioneaz n consecint rapid, cu furie sau printr -o actiune razbunatoare - pn la a pune la cale rzbunri exemplare. -Sunt suspicioi, geloi fr motiv pe partenerul marital sau sexual. -Ezita sa faca confidente altora datorita temerii nejustificate c informatia va fi utilizat impotriva sa. -Pstreaz pizma, invidia, nu uit uor insultele, tratarea cu lips de consideratie este plin de resentimente. -Se consider obiectivi, raionali, justiiari. -Persoanele din anturaj i consider lipsii de flexibilitate emoional i de resurse afective, rigizi, excesiv de vigileni. Cnd sunt jignii devin excesiv de ostili, pot avea chiar scurte episoade psihotice, gndire referenial (ca un stadiu prevalent al delirului de relaie) care pot necesita tratament psihiatric n urgen i internare n secia de psihiatrie. -La examenul clinic vedem un ins care nu se poate relaxa, tensionat muscular, lipsit de umor, hiperserios, cauta in situatie si context probe care sa-i sprijine banuielile. -Desi premizele sunt false, rationamentele sale sunt corecte si binedirectionate. -Exprim gnduri care atest clar proiecia, ideile de prejudiciu, si idei ocazionale de referin. 65. Tulburarea de personalitate de tip isteric - comportament dramatic, colorat, demonstrativ, aratat de o pers extroverta, excitabila, excesiv de emotionala - inabilitate de a mentine o relatie profunda, care sa presupuna un atasament afectiv real si autentic - comporament evident de atragere a atentiei - tind sa-si exagereze sentimentele si gandurile - daca nu li se acorda atentie, vor plange, vor acuza pe altii - pot fi disfunctionali sexual: e.g.femei anorgasmice, barbati impotenti, actioneaza in sensul sexual pt a se asigura ca sunt atractivi pt celalat sex - relatii emotionale superficiale, orgoliosi, nestatornici si schimbatori - au o puternica dependenta, folosesc un limbaj excesiv de impresionist, lipsit de detalii exacte - histrionism = teatralism+ hiperexpresivitate+ plasticitatea atitudinii corporale+ dramatizarea relatarii prin

intonatiile vocii+ recursul la formule de limbaj menite sa frapeze

66. Tulburarea de personalitate de tip narcisic -Grandoare, pretiozitate (in imaginatie/ comportament) + nevoia de a fi admirat = lipsa de empatie. -se simte foarte important (exagereaza realizarile, talentele, se asteapta sa fie recunoscut ca superior) -fantezii de succes nelimitat, putere, frumusete. -se considera special, unic si poate fi inteles doar de persoane importante -cere admiratie excesiva. -considera ca i se cuvine, se asteapta la favoruri speciale -ii exploateaza pe ceilalti -nu are empatie -invidie exagerata + credinta ca ceilalti il / o invidiaza -prezinta aroganta -autostima si imagine de sine foarte fragila -foarte vulnerabili la critica si infrangere -mai frecvent inalnita la barbati.

67. Tulburarea de personalitate de tip evitant -Inhibitie sociala, sentimente de inadecvare, HPsensitivitate la evaluarea negativa. -evita activitatile care implica contacte interpersonale negative deoarece ii este teama de critica, dezaprobare, rejectie. -nu se implica in relatii decat daca este sigur ca va fi acceptat. -putine relatii apropiate spre a nu fi ridiculizat -preocupat de posibila critica si rejectie in situatii sociale. -inhibat in relatiile noi -se considera inadecvat, neatragatr, inferior. -reticent fata de orice situatie care l-ar putea pune intr-o lumina proasta. -teama, tensiune, insecuritate. -comorbiditate: depresie, tulburari anxioase, in special Fobia sociala.

68. Tulburarea de personalitate de tip dependent - Nevoie excesiva de a fi ingrijit, care duce la un comportament submisiv si adeziv + teama de separare. -dificultate de a lua decizii uzuale fara multe incurajari -nevoia de a-i lasa pe altii sa-si asume responsabilitatea pentru viata sa -dificultate in exprimarea dezacordului de teama de a pierde suportul. -dificultate de a initia sau efectua ceva pe cont propriu (lipsa de incredere de sine)

-face multe sacrificii pentru a obtine suportul -sentimente de discomfort si neajutorare cand este singur. -cand o relatie se sfarseste cauta urgent alta -preocupari nerealiste ca nu se poate descurca singur. - Nevoia de celalalt este exagerata fata de situatia reala: persoane varstnice, cu dizabilitati.

69.Tulburarea de personalitate de tip antisocial - acte repetate antisociale sau criminale, dar nu sunt sinonime cu criminalitatea - incapacitatea de a se conforma normelor sociale demonstrate inca din adolescenta (chiuleste de la scoala, fuge de acasa) cel putin pe durata unei nopti si cel putin de 2 ori, cruzimi fata de animale, implicare in viol, distrugere deliberata a bunurilor altuia, vatamare corporala, furturi; - pattern de comportament iresponsabil/antisocial inaintea varstei de 15 ani - ignorarea normelor sociale, ocupatii ilegale, cu/fara arestari, ranirea altora - incapacitatea de a-si face si urma un plan de viitor - calatorii din loc in loc fara un scop anume si nu in cautarea unei slujbe, fara sa stie cand i se va termina calatoria - totala lipsa de respect fata de adversar, mintind mereu - nu a avut niciodata o relatie monogama totala mai mult de un an - lipsit de remuscari (considerandu-se indreptatit sa faca rau altora)

70. Tulburarea de personalitate de tip schizoid -Se caracterizeaz prin excentricitatea comportamentului dominat de retractilitate, detaare i indiferen fa de realitile nconjurtoare. -Nu doresc i nu iniiaz relaii i legturi emoionale nici chiar cu membrii familiei proprii. -n situaii sociale sunt retrai, evit de obicei contactul vizual i conversaiile spontane (resimt disconfort n a se angaja ntr-o aciune comun cu altul sau alii pentru c sunt foarte introvertiti, arata o inabilitate de -a lungul intregii existente de a se infuria si a-si exprima nemultumirea in mod direct). -Sunt demne de notat afectul ngust (constricted) i politetea lor manierista. -Pentru o persoana din afara apar izolati, excentrici, singuratici.Neglijeaz aparena exterioar, poart de obicei mbrcminte mai mult sau mai puin demodat, -au preferine pentru hoby-uri singuratice (jocuri pe computer, pescuit) i pentru ocupaii care nu i implic n relaiile cu publicul (paznici, meteorologi, astronomi, matematiceni, filozofi), n care de altfel pot excela i realiza performane de excepie. -Pot fi foarte ataai de animale. -Se implic deseori n miscari sau actiuni voluntare legate de promovarea sanatatii sau pacii, etc, devin vegetarieni, se angreneaza in miscari filosofice sau de asanare a raului social indeosebi daca acestea nu necesita o implicare in inter-relatii personale. -La examenul clinic dau impresia de: raceala, rezerv i lips de implicare n evenimente cotidiene sau care i privesc pe alii, distani, calmi si tacuti, nesociabili, izolai. - Au o bogat via interioar, cu fantazri inclusiv pe teme sexuale, deseori n compensaie pentru redusa activitate sexual. 71. Tulburarea de personalitate de tip borderline (instabil emoional) -Se caracterizeaz prin instabilitate i schimbarea brusc a echilibrului emoional, - impulsivitate, -tulburri de identitate (plictiseal cronic, senzaie de gol),

-comportament recurent suicidal / parasuicidal i -idealizarea primitiv sau identificarea proiectiv, splitting(clivaj) ca mecanisme defensive care perturb controlul afectiv i stabilirea relaiilor cu ceilali. -Instabilitatea relaiilor datorit incapacitii meninerii unui raport afectiv constant constituie simptomul central care determin particularitile existenei individului borderline: acting out periodic, cu triri intense de furie i anxietate, consecin a speranelor negratificate, a ateptrilor mereu nelate de ceilali, a tririlor de abandon care pot lua forma clinic a unei stri reactive psihotice (microepisoade psihotice simptomele lor psihotice sunt mai totdeauna trecatoare, circumscrise sau indoielnice) sau a unei stri disociative. -Pacientii borderline par a fi totdeauna in stare de criza. -Comportamentul pacientului borderline este foarte impredictibil: -acte autodistructive repetate, de ex. sectionarea venelor pentru a smulge compasiunea / ajutorul celorlalti, pentru a-si exprima furia sau pentru a stupefia, impresiona, paraliza pe ei insisi printr-un afect excesiv. -Se plng de lipsa unui sens real al propriei identitati, de sentimente cronice de plictiseala/goliciune sufleteasca (= difuziunea identitatii). -Prezint impulsivitate in cel putin doua domenii care pot deveni autoprejudiciante cum ar fi: cheltuirea banilor , sex, uzul de substante, furtul din magazine, abuzul de bautura si mancare. - pattern de relatii interpersonale instabile/intense caracterizate prin alternarea intre extreme pe supraidealizari si devalorizari; - instabilitate emotional-dispozitionala poate dura ore, cel mult cateva zile; - furie nejustificata si intensa sau pierderea controlului pana chiar la provocarea de conflicte fizice repetitive; 72. Tulburarea de personalitate de tip obsesiv - ingustare, restrangere emotionala cu reducerea expresivitatii afectelor - perfectionism care interfera cu indeplinirea sarcinilor, indica incapacitatea de a termina o actiune - excesiva preocupare cu detalii, reguli, scheme care consuma timpul util - insistenta exagerata de a-i determina pe altii sa respecte propriile reguli - devotiune excesiva muncii, perseverenta, cu ignorarea distractiilor din timpul liber - indecizie - scrupulozitate, inflexibilitate in materie de moralitate/principii etice/valori - lipsa generozitatii in privinta timpului, banilor 73. Tulburarea de personalitate de tip schizotipal -Se caracterizeaz prin excentriciti comportamentale evidente. -Indivizii cu aceast tulburare au credine particulare (clarviziuni, telepatie, gndire magic) ntr -un grad care depete anumite obiceiuri i norme acceptate de cultur / subcultura unei populaii sau a unui grup, al aselea sim(ca de ex. credina n farmece ntlnit n anumite zone rurale sau la anumii indivizi credincioi, superstiii etc.) (Vine in contadictie cu normele sociale in general acceptate de mediul in care traieste. Convingeri ciudate, gandire magica, (cred in miracole, vraji spirite, simboluri) se pot crede inzestrati cu puteri speciale, paranormale (capacitatea de a comunica prin ganduri, de a avea clarviziuni, premonitii) -ceea ce ii face sa participe la practici oculte; se apara de sentimentul ca e obiectul preocuparii speciale a celorlalti (interpreteaza tot ce fac ceilalti ca fiind referitoare la ei in sens rau). -Excentricitile se manifest n modul straniu i inadecvat de a se mbrca, n vorbirea care este vag, digresiv, abstract, cu stereotipii, metafore, detalii excesive, face dificila comunicarea cu altii i n mod caricatural, poate culmina cu solilocviul n public.

-Au capacitati scazute pentru legaturi apropiate, au relatii interpersonale deficitare, un deficit de adaptare sociala cu disconfort afectiv acut. -De altfel, ei prefer s se izoleze datorit inadecvrii lor sociale pe care o percep ei singuri (prefera izolarea sociala pentru a evita anxietatea generata de relatiile sociale pe care le suporta greu. -Pot avea idei de referin, iluzii sau halucinaii corporale, fenomene de derealizare, depersonalizare, ajungnd chiar la episoade de tip paranoiac, cu pstrarea capacitii de testare a realitii i cu absena tulburrilor formale de gndire (care apar n schizofrenie). -Aceste trairi de referinta nu sunt delirante dar indivizii pot face decompensri psihotice n perioade de stres maxim. Incepe la adultul tanar se toceste relativ dupa 40 de ani. -Unii pacieni pot avea un statut social i marital acceptabil n timp ce alii, datorit decompensrilor psihotice i percepiei sociale dezavantajoase nu reuesc (i nici nu ncearc s realizeze) acest lucru. -Circa 10 % au tentative de suicid sau chiar reuesc s se sinucid.