UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI FILIALA CALARASI

IERBAR

Profesor coordonator: Sef lucrari doctor: Culea Rodica

Student: Florea Ramona Nicoleta Anul I, grupa 1

Denumire populara: Stir salbatic sau stir porcesc; Denumire stiintifica: Amaranthus retroflexus; Regn: Plantae; Familia: Amarathacea; Perioada de germinare: Tarzie, germinatie tipic de vara; iunie-septembrie; Utilizare: Dei tirul este considerat o buruian, n grdinile organice ajut la aerisirea solului. Frunzele sunt comestibile i au gust asemntor spanacului. Este bogat in vitamine, in spedcial A, K, B1, B3, B5, B6, B17, C, E, riboflavina, acid folic si folat si minerale precum calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc, cupru si magneziu. De asemenea este bogat in acizi grasi polinesaturati, in special acid linoleic. De asemeni, contine cantitati ridicate de acid oxalic, care are un rol important in formarea calculilor renali (de tip oxalati sau cu compozitie mixta), inhiba absorbtia calciului si zincului, si influenteaza negativ persoanele care sufera in general de afectiuni ale rinichilor, guta, artrita reumatoida, polireumatism articular. Locul recoltarii: Calarasi; Data recoltarii: 29.10.2013

Denumire populara: Busuioc salbatic, mierea porcului; Denumire stiintifica: Galinsoga parviflora; Regn: Plantae; Increngatura: Magnoliophyta; Familie: Compositae (Asteraceae); Perioada de germinare: Primavara tarziu vara; Areal de rspndire: Planta este prezenta pe soluri nisipoase si pe soluri luto-nisipoase. Creste luxuriant pe soluri bogata in humus si azot; Proprietati medicinale: Este folosita ca astringent in cazul ranilor usoare si drept calmant la intepaturile iritante. Are, de asemenea, utilizari culinare: florile, frunzele si tulpina, fie proaspete in supe ori salate, fie uscate, iar pudra folosita ca aromatizant; sucul extras din planta se asociaza cu sucul de rotii sau cu alte verdeturi; Locul recoltarii: Calarasi; Data recoltarii: 25.10.2013.

Denumire populara: Cpri, lobod-porceasc, spanac-

slbatic, verdze,verzioare;
Denumire stiintifica: Chenopodium album; Regn: Plantae; Increngatura: Magnoliophyta; Ordinul : Caryophyllales; Familie: Amaranthaceae; Descriere: Poate crete pn la 1,5 m (n cazuri excepionale pn la 3 m). Are frunze de dou tipuri: cele de la baz au form romboidal, cu margini zimate adnc, iar cele de la vrf sunt lanceolate, lungi i nguste; au un aspect cerat, cu spatele albicios. Florile sunt micue, de culoare verde, i cresc pe nite mouri lungi, care ajung i la 40 de cm ; Perioada de germinare: Primavara vara; Areal de rspndire: Este o buruian comun n locurile de cultur ogoare, grdini etc.; Locul recoltarii: Calarasi; Data recoltarii: 25.10.2013.

Denumire populara: Galbenele, rujuli, clinic, filimic, ochi galben; Denumire stiintifica: Calendula officinalis; Regn:Plantae; Increngatura: Magnoliophyta; Ordin: Asterales; Familie: Compositae (Asteraceae); Descriere: Glbenele este o specie de plante de cultur anual, nalt de 40-80 cm, bogat ramificat, pubescent, cu miros balsamic puternic. Se cultiva din samanta, fiind foarte pretentioasa la soare, de care are nevoie din plin, dar adaptabila si la celelalte conditii de mediu. Cu florile sale de un galben-portocaliu viu colorat, crescand in asociatii dese si inflorind tot timpul anului (daca ii sunt culese florile la timp), este adesea prezenta si in spatiile verzi, ca planta decorativa.; Areal de rspndire: Glbenelele pot fi cultivate pretutindeni n Romnia, fr s apar probleme de clim sau de sol; Proprietati medicinale: n terapii medicinale, glbenelele se utilizeaz sub form de infuzie, pentru uz intern n primul rnd - inta fiind ulcerul i gastritele. Preparatele fitoterapeutice din glbenele sunt utile n tulburrile de ciclu menstrual, n afeciunile hepatice i afeciunile biliare. Principiile active din glbenele se preteaz pentru tratarea local a plgilor de d iverse origini, a nepturilor de insecte, a degeraturilor i arsurilor, a infeciilor localizate ale pielii, a plgilor care se vindec greu - plgile atone -, n terapia acneei precum i pentru ameliorarea tenurilor uscate. Extractul din glbenele este folosit n tratamentul pe cale natural al giardiozei, iar dup unii autori este util ca adjuvant n tratamentul ulcerului gastric i ulcerului duodenal; Locul recoltarii: Calarasi; Data recoltarii: 26.10.2013.

Denumire populara: Izma bun, izm de grdin, izm proast, ment, mint

slbatic, piperi, vaeni;

Denumire stiintifica: Mentha x piperita; Regn:Plantae; Increngatura: Magnoliophyta; Ordin: Lamiales; Familie: Lumiaceae; Perioada de crestere: Infloreste in iunie-iulie, se culege numai din zonele umbroase; Areal de rspndire: Crete pe soluri uoare, afnate, mai ales n Cmpia de Vest, Cmpia Olteniei, Cmpia Burnazului, Cmpia Brganului, Cmpia Dobrogei, n zone din ara Brsei, n sudul i centrul Moldovei (Judeele Bacu, Neam, Galai, Vrancea), in conditii de lumina si umiditate; Proprietati medicinale: Face parte dintr-o familie extins, alturi de alte plante aromatice precum cimbrul, cimbriorul, mghiranul, salvia i levnica. Planta are proprietati antiseptice gastrointestinale, bacteriostatic i carminativ, colagog, sudorific, diuretic. Aceasta se utilizeaza intern n infecii gastro-intestinale, balonri abdominale, dispepsii, dischinezii biliare cu hipertonie, diaree, calmant n vrsturi (att la sugari ct i la aduli), spasme pilorice; dar si extern, sub form de cataplasme reci: contribuie la ameliorarea durerilor de cap; n dureri reumatice i urticarie; n ngrijirea tenurilor grase i seboreice ; Locul recoltarii: Calarasi, gradina proprie; Data recoltarii: 25.10.2013

Denumire populara: Mohor verde; Denumire stiintifica: Setaria viridis; Regn:Plantae; Increngatura: Magnoliophyta Ordin: Poales (Graminales); Familie: Graminae (Poaceae); Perioada de germinare: La inceputul verii (germineaza in perioada calda); Areal de rspndire: Prefera zone cu soluri sarace in calciu, usoare, bogate in elemente nutritive, in regiunile calde; Descriere: Buruiana graminee anuala, cu pseudospic, verde ca iarba, care formeaza tufe rare. Prefera soluri slab acide-neutre; Locul recoltarii: Calarasi, gradina proprie; Data recoltarii: 30.10.2013.

Denumire populara: Rostopasca, iarb de negi, negelari; Denumire stiintifica: Chelidonium majus; Regn: Plantae; Increngatura: Magnoliophyta; Ordin: Papaverales; Familie: Papaveraceae; Perioada de crestere: nflorete din aprilie pn n septembrie. Culesul se face pe timp frumos, nsorit, n zile fr ploaie (ploaia favorizeaz brunificarea plantei, ceea ce duce la degradarea principiilor active); Areal de rspndire: Rostopasca este comun n locuri umbroase, ruderale (n jurul aezrilor omeneti), n tufriuri, pn n regiunea montan; Proprietati medicinale: Detine numeroase proprietati medicine: antivirale, antitumorale, analgezice, antiinflamatoare, antimicrobiene, imunomodulatoare, antispastice, coleretice. Indicatiile sale terapeutice curpind o mare varietate de afectiuni: acnee, afeciuni hepatobiliare, afeciuni digestive, afeciuni intestinale, afeciunile splinei, angin pectoral, angiocolite, artrit, astm bronhic, arterioscleroz cerebral, atonie vezical, btturi, blefarit, boli de ficat, boli de piele persistente, cataract, catar bronic, cole sterol crescut, colici biliare, constipaie aton, herpes rebel bucal i genital, hipertensiune arterial etc.; Locul recoltarii: Calarasi, gradina proprie; Data recoltarii: 25.10.2013.

Denumire populara: Ppdia, buh, cicoare, lptuc, curu-ginii, floarea-sorului,

floarea-broatei, glbinele-grase;
Denumire stiintifica: Taraxacum officinale; Regn: Plantae; Increngatura: Magnoliophyta; Ordin: Asterales; Familie: Asteraceae; Perioada de crestere: Primavara devreme pina toamna tirziu; Areal de rspndire: Ppdia este gsit pretutindeni, unde se afl vegetaie, de la cmpie pn n zona subalpin, prin locuri necultivate i pe marginile drumurilor. Ea are anumite locuri in care creste ca de exemplu: nu creste n loc umbros ci n loc cu soare, ea crete n calea unui izvor subteran, etc.; Proprietati medicinale: Ppdia reprezint o plana medicinal apreciat pentru proprietile ei terapeutice: cura organismul, stimuleaz activitatea ficatului, vindec diabetul. Rdcinile de ppdie sunt considerate un remediu natural n tratamentul unor variate afeciuni datorit aciunii acestora asupra organismului: depurativ, sudorific, diuretic, stimulatorie, fiind utilizate i ca tratament cosmetic pentru un ten mai luminos. Ppdia ajut i la vindecarea: anemiei, acneei, celulitei, varicei, reumatismului, hemoroizilor, fermentaiilor intestinale, tulburrilor de metabolism, eczemelor, inflamaiei ganglionilor, gutei, litiazei biliare, litiazei renale. Salata de frunze proaspete de ppdie cur organimul de toxine. Decoctul de ppdie se recomand n afeciunile circulatorii, hepatice, renale, gut, obezitate, diabet. Din acest decoct se beau zilnic, dou trei cni pentru rezultate eficiente;

Locul recoltarii: Calarasi, gradina proprie; Data recoltarii: 27.10.2013.

Denumire populara: tevie, dragomir, mcriul-cucului, mcri de gradina; Denumire stiintifica: Rumex patientia; Regn: Plantae; Ordin: Caryophyllales; Familie: Polygonaceae; Perioada de crestere: Apare primavara timpuriu; Areal de rspndire: Prefera zonele cu solurile profunde, bogate in humus, argilo-nisipoase si bine-structurate; Proprietati medicinale: Planta este binecunoscuta in special datorita continutului sau de vitamine A,C, E, zinc, calciu, potasiu, magneziu, oligoelemente fosfor, substante mucilaginoase, aminoacizi, flavonoide, pectine, fitosteroli,fibre si carbohidrati. Printre actiunile benefice pe care stevia le are asupra organismului se numara si normalizarea nivelului zaharului din sange, ce determina in acelasi timp scaderea poftei de dulciuri. Acest lucru se explica prin continutul de substante dulci glicozide, ce nu sunt metabolizate de organism, pastrandu-se astfel un nivel echilibrat de glicemie. Astfel stevia ajuta la pierderea in greutate, controland apetitul si scazand pofta de alimente grase. Prin continutul sau bogat de fibre are rolul de a hrani pancreasul. Substantele sale mucilaginoase, pectine, uleiuri si carbo-hidrati armonizeaza digestia, accelerand tranzitul intestinal. Are un rol diuretic datorita continutului bogat in flavonozide, ajutand astfel organismul sa se debaraseze de excesul de lichide. Este un bun reglator al presiunii arteriale. Datorita continutului sau de minerale si aminoacizi creste nivelul energetic al organismului si stimuleaza in acelasi timp activitatea cerebrala. Are actiune antibacteriana si antiparazitara fiind foarte bun si recomandat chiar si in canidoze, enterocolite, in cazul acesteia din urma nu produce fermentatie; Locul recoltarii: Calarasi, gradina proprie; Data recoltarii: 25.10.2013.

Denumire populara: Volbura, rochia-rndunicii; Denumire stiintifica: Convolvulus arvensis; Regn:Plantae; Increngatura: Magnoliophyta; Ordin: Solanales; Familie: Convolvulaceae; Areal de rspndire: Se raspandeste, in general, pe solurile dense, compacte; Descriere: Este o plant peren, erbacee, crtoare sau trtoare, care poate crete pn la 2 m. Frunzele sunt dispuse n spiral, de form variat, lungi de 2-5 cm, cu un peiol de 1-3 cm. Florile au form de trompet, cu diametrul de 1-2,5 cm, albe sau roz pal, cu cinci dungi radiale mai nchise la culoare. Dei produce flori atractive, deseori este considerat a fi o buruian din cauza creterii rapide i sufocrii plantelor cultivate; Proprietati medicinale: Este folosita pentru proprietatile ei purgative si laxative. Extern se utilizeaza in furuncule si abcese; Locul recoltarii: Calarasi, gradina proprie; Data recoltarii: 25.10.2013.

Denumire populara: Troscotul, hericic, iarba ginilor, troac, troscov,

troscoel;
Denumire stiintifica: Polygonum aviculare; Regn: Plantae; Increngatura: Magnoliophyta; Ordin: Caryophyllales; Familie: Polygonaceae; Perioada de crestere: nflorete din mai i pn n septembrie; Areal de rspndire: Este rspndit n toate zonele rii, n locuri cultivate sau necultivate, la marginea drumurilor, a anurilor i n locuri virane; Descriere: Plant erbacee cu tulpina de obicei ntins pe pmnt sau ascendent, cu frunze mici, eliptice i flori hermafrodite de culoare alb-roz sau verzui. Rdcina este pivotant iar fructul o achenea; Proprietati medicinale: Detine proprietati medicinale esentiale: astringent, antidiareic, diuretic, hipotensiv i mineralizant. Cu alte cuvinte, intern, are rol tonifiant i astringent n combaterea diareei; remineralizant la anemici i convalesceni; n reumatism, gut, boli de plmni, ca adjuvant. Extern, planta ajut la cicatrizarea rnilor, n boli contra reumatismului i n vindecarea hemoroizilor;

Locul recoltarii: Calarasi, gradina proprie; Data recoltarii: 30.10.2013.

Denumire populara: Mueelul, romani, mtrice, mtricea, morun, roman,

romonel;
Denumire stiintifica: Matricaria recutita; Regn: Plantae; Increngatura: Magnoliophyta; Ordin: Asterales; Familie: Asteraceae; Perioada de crestere: nflorete ncepnd cu lunile aprilie-mai pn la sfritul lunii august, uneori nflorete i a doua oar n septembrie. Momentul cel mai prielnic pentru recoltare este atunci cnd majoritatea inflorescenelor au petalele marginale dispuse orizontal ; Areal de rspndire: Mueelul este o plant originar din sudul i sud-estul Europei, astzi ntlnit n aproape ntreaga lume. n ara noastr are o mare arie de rspndire ntlnindu se aproape peste tot, de la cmpie unde apare masiv pe solurile srturoase, pna n toate locurile nsorite i mai umede de pe lng drumuri, ci ferate, pajiti, fnee, cu predilecie pe solurile nisipoase uoare; Descriere: Museelul este o plant erbacee, anual, spontan, atingnd o inlime ntre 20 i 60 cm. i mult ramificat, cu flori grupate n capitule terminale. Marginea fiecrui capitul este ocupat de flori albe, iar n regiunea lui central se gsesc numeroase fl ori tubuloase, galben-aurii; Proprietati medicinale: Detine importante proprietati medicinale cum ar fi: antiinflamatoare, antiseptice, analgezice, antihistaminice, cicatrizante i gastrice, aciune antiseptic i decongestiv anorectal, tonic capilar;

Locul recoltarii: Calarasi, gradina proprie; Data recoltarii: 30.10.2013.

Denumire populara: Nalb mare, turta popii, nalb de cmp, ruj; Denumire stiintifica: Althaea officinalis; Regn: Plantae; Increngatura: Magnoliophyta Ordin: Malvales; Familie: Malvaceae Perioada de crestere: nflorete din iulie i pn n septembrie; Areal de rspndire: n flora spontan vegeteaz numai n zonele de cmpie, prin locuri ruderale, pe lng drumuri, garduri i pe lng zidurile caselor prsite; Descriere: Plant erbacee, bianual sau vivace, cu tulpin dreapt, nalt de pn la 1 m, ramificat i acoperit cu peri, cu flori mari de culoare roz-violacee cu vinioare violete, frunze lung-peiolate, verzi-albicioase i catifelate datorit perilor foarte dei; Proprietati medicinale: A fost observata in urma utilizarii terapeutice a plantei o aciune intern secretolitic pulmonar, detine proprietatea antiinflamatoare a aparatelor respirator, renal i gastrointestinal si, de asemeni, are aciune expectorant i emolient. Extern, se administreaza sub forma de cataplasme n: laringite, traheite, furunculoze i sub form de gargar n: abcese dentare, amigdalite; Locul recoltarii: Calarasi, spatiul public; Data recoltarii: 30.10.2013.

Denumire populara: Palamida; Denumire stiintifica: Cirsium arvense; Regn: Plantae; Increngatura: Magnoliophyta; Ordin: Asterales; Familie: Asteraceae; Perioada de crestere: Palamida infloreste din luna iunie pana in luna august; Areal de rspndire: Planta des intalnita mai ales in zona de stepa, in sudul si estul tarii noastre; Descriere: Tulpina poate depasi frecvent 1,5 metri intaltime, iar rizomul este adanc inradacinat. Frunzele sunt ascutite, cu spini terminali. Florile au culoare roz-liliachie. Fructul este o achena, iar o singura planta produce in jurul a 3000 de fructe; Proprietati medicinale: Planta are actiune tonica, diuretica, astringenta, hepatica, emetica. Se utilizeaza intern in cazul bolilor aparatului respirator, edemelor, dischineziei biliare, starilor febrile - sub forma de infuzie, decoct. Palamida este considerata una dintre buruienile daunatoare culturilor de cereale. Supradozajul, dar si extractul din frunze determina iritatii si inflamatii; Locul recoltarii: Calarasi, gradina proprie; Data recoltarii: 30.10.2013.

PLANTE MEDICINALE

BURUIENI