Sunteți pe pagina 1din 34

Bulbuc (Dinu) Mirela Madalina INGRIJIREA BOLNAVULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT

CUPRINS CAPITOLUL I Notiuni de anatomie si fiziologie Prezentarea teoretica a infarctului miocardic acut 1)Definitie 2)Etiologie 3)Patologie 4)Simptomatologie 5)Pronostic 6)Tratament
CAPITOLUL II
Supravegherea bolnavului din momentul internarii pina la externare si efectuarea tehnicilor impuse de infarctul miocardic acut

1)Internarea

bolnavului

2)Asigurarea conditiilor de spitalizare 3)Asigurarea igienei generale 4)Supravegherea functiilor vitale 5)Alimentatia bolnavului

6)Tratamentul medicamentos al bolnavului 7)Pregatirea, asistarea si efectuarea recoltarilor de produse bacteriologice si patologice 8)Educatia pentru sanatate a bolnavului *Profilaxia bolii *Externarea bolnavului
CAPITOLUL III

Prezentarea planurilor de ingrijire


CAPITOLUL IV

Analiza cazurilor de boala prezentate in lucrare Concluzii generale asupra lucrarii Bibliografie

MOTIVATIA LUCRARII

Infarctul miocardic acut este o boala a carei frecventa este in crestere,afecteaza din ce in ce mai multe persoane tinere.Avand in vedere ca este o urgenta medico-chirurgicala am vrut sa cunosc cat mai multe lucruri despre cauze,simptomatologie,etiopatogenie tratamentul IMA si mai ales profilaxia IMA.Cu un regim de viata si alimentatie echilibrat,evitand fumatul si alcoolul se pot preveni bolile cardiovasculare.

CAPITOLUL 1

Notiuni de anatomie si fiziologie a inimii


Inima este considerata ca organul central al aparatului cardiovascular,a carui functionare asigura circulatia sangelui, a limfei, a lichidului interstitial. Inima este un organ cavitar si musculos alcatuit din patru cavitati:doua atrii si doua ventricule. Intre atrii si ventricule se afla septul atrioventricular. Inima este invelita intr-o formatiune membranoasa care poarta denumirea de pericard. Acesta inveleste si vasele mari care pornesc din inima. Peretele inimii este format din miocard si endocard. Miocardul este partea cea mai groasa a peretelui cardiac si este format din fibre musculare striate cu caractere speciale.Miocardul atriilor este relativ subtire,fiind in concordanta cu forta pe care trebuie sa o dezvolte in circulatia sangelui.In peretii ventriculelor,care sunt mai grosi,fibrele au o dispozitie mai complexa. Endocardul sau tunica interna a inimii captuseste cavitatile inimii, prezentandu-se ca o membrana foarte neteda si transparenta,fara vase sanguine.
Vascularizatia inimii

Inima primeste sangele nutritiv prin doua artere coronare:artera coronara stanga si artera coronara dreapta. Artera coronara stanga vascularizeaza prin ramurile ei cea mai mare parte a peretelui inimii stangi,cea mai mare parte a septului interventricular si o mica parte din peretele ventriculului drept.

Artera coronara dreapta vascularizeaza cea mai mara parte a peretelui inimii drepte,o parte a septului interventricular si o mica parte din ventriculul stang. Din capilarele care iriga inima se formeaza venele coronare care duc sangele in atriul drept.Prin venele coronare ,sinusul coronar colecteaza cea mai mare parte a sangelui care circula prin inima. Vascularizatia inimii este completata de numeroase vase limfatice si ganglioni limfatici.
Prezentarea teoretica a bolii

Infarct miocardic acut

1.Definitie
Infactul miocardic reprezinta o zona de necroza miocard,produsa prin obliterare unei ramuri coronariene. ischemica in

2.Etiologie A.Factori determinanti In 90-95%din cazuri ateroscleroza coronariana. etiologia IMA este reprezentata de

5-6% sunt cauze nonaterosclerotice multiple,dintre cele mai frecvente amintim:


a)Boli coronariene obstructive neaterosclerotice

-Arterite,lues,PAN,colagenoze,boala Takayasu -Ingrosare parietala: amiloidoza,mucopolizaharidoze, consum de contraceptive, fibroza dupa iradiere. -Compresie extrinseca:tumori,anevrism de sinus Valsalva

b)Embolii coronariene: endocardita bacteriana subacuta,prolaps de valva mitrala, mixom atrial, embolii intraoperatorii sau intracoronarografice. c)Traumatisme:disectie de aorta, plagi penetrante, disectie in timpul angioplastiei si coronarografiei.
d)Anomalii congenitale coronariene

e)Tromboze coronariene intravasculara diseminata.


f)Spasme coronariene g)Disproportie cerere-oferta

"in

situ":

trombocitoza,

coagulare

-Stenoza aortica, cord hipertensiv, cardiomiopatia hipertrofica obstructiva, insuficienta aortica -Tireotoxicoza, feocromocitom -Hipoxie,anemie,intoxicatii(cianuri,CO) de cauza pulmonara. Pacientii cu risc crescut de a dezvolta IMA sunt cei cu angina instabila,multiplii factori cu risc coronarian si cei cu angina Prinzmetal. B.Factori favorizanti Factori care cresc alura ventriculara: stress, frig, efort fizic, efort digestiv, consum de droguri. Factori care cresc contractilitatea miocardica-simpatomimetice. Interventii chirurgicale la varstnici sau coronarieni cunoscuti sau in timpul interventiilor pe cord sau proceduri de cardiologie invaziva. In timpul unor afectiuni acute severe:accident vascular cerebral, pneumonii severe la varstnici, tromboembolii pulmonare. In aproximativ 50% din cazur nu se pot identifica factorii precipitanti.

Incidenta maxima a IMA s-a inregistrat dimineata intre orele 5 si 10 in perioada de hipercatecolaminemie motivata.

3.Patogenie
In patogenia Infarctului miocardic acut intervine procesul de ocluzie coronariana durabila,printr-un proces de tromboza pe vas ateroslerotic in 95% din czuri.

4.Tablou clinic
Debutul IMA este brusc legat de anumite circumstante de aparitie sau fara o explicatie imediata.
Durerea are sediu retrosternal si\sau epigastric cu iradiere catre umarul sau membrul superior stang(pe marginea cubitala),in ambii umeri,in ambele brate,ambele coate,mandibula,interscapulovertebral,epigastrica.

Caracterul durerii este de apasare, constrictie, strivire, arsura, iar intensitatea este foarte mare, adesea de nesuportat. Durata de obicei este de peste 30 minute poate dura ore de regula dispare dupa 12-24 ore dupa definitivarea necrozei. Durerea poate lipsi la aproximativ 20% din pacienti sau este foarte stearsa(in special la pacientii cu diabet zaharat,la femei sau la varstnici). Factorii declansatori nu cedeaza la nitroglicerina sau la alti nitrati, nu cedeaza la analgetice uzuale sau in repaus. Fenomenele asociate durerii sunt anxietate,neliniste, paloare,dispnee, palpitatii,transpiratii profunde, greturi si varsaturi. Modificarile tensiunii arteriale sunt hipertensiune sau hipotensiunea arteriala. Manifestarile digestive sunt reprezentate de greturi, varsaturi(prin reflex vagal), diaree, sughit prin iritarea nervului frenic.

Alte manifestari

Dispnee(polipnee) care este semn de disfunctie de pompa. Palpitatii prin tahiaritmii sau bradiaritmii. Manifestari neurologice reprezentate de sincope. Fatigabilitatea si astenia fizica accentuata pot fi uneori singurele simptome ale unui infarct indolor. Febra poate fi moderata in primele zile de la debut si se mentine 7-10 zile.
Semne generale

Anxietate, agitatie (in cautarea unei pozitii antialgice), paloare, transpiratii, extremitati reci. Pulsul si tensiunea arteriala pot fi normale sau modificate in functie de manifestarile sistemului nervos vegetativ. La aparatul cardiovascular nu exista modificari specifice,in formele necomplicate:tahicardie sinusala sau bradicardie in functie de dominanta vegetativa.

5.Tratament
Obiectivele tratamentului
1.Prevenirea

extinderii necrozei

2.Limitarea intinderii necrozei 3.Restabilirea fluxului coronarian 4.Tratamenul complicatiilor

5.Reabilitarea bolnavului

Masuri generale

Oxigenoterapie,repus Calmarea durerii:Algocalmin,Fortral,Mialgin. Sedarea se face cu Diazepam intravenos,Nitroglicerina sublingual la 15 minute. Tratamentul antiaritmic cu Xilina 1% Tratarea complicatiilor(hipotensiune,puseu hipertensiv,FIA,IVS acuta) Transport de urgenta spre o unitate de terapie intensiva coronariana.
Mijloace de tratament

Nitratii-Nitroglicerina perfuzie intravenoasa urmata de nitrat per oral dupa 24-48 de ore(izosorbit mononitrat sau dinitrat) -Nitroprusiatul de sodiu in Edem pulmonar acut cu hipertensiune importanta Tratament tromboembolic-Streptokinaza este antigenica,tratamentul nu poate fi repetat sub 1 an. -Urokinaza Tratamentul anticoagulant si antiagregant plachetar se face cu Heparina. Betablocantele se administreaza intravenos in primele 12 ore de la debut in IMA cu insuficienta de pompa sau tulburari de conducere.Se utilizeaza Metoprolol,Esmolol,Atenolol,Timolol,Propranolol.

Tratamentul cronic

In mod obligatoriu supravietuitorul uni infarct miocardic va fi explorat prin coronarografie in vederea stabilirii unei eventuale indicatii de bypass aorto-coronarian sau angioplastie transluminala percutana,cu instalarea unui stent. Dintre masurile generale necesare a fi luate subliniem:regim alimentar hipolipidic, fractionat in 5-6 mese pe zilnice,mentinerea greutatii corporale optime,combaterea constipatiei,suprimarea fumatului,evitarea stresului.In paralel se va aplica un program intensiv de recuperare a capacitatii de efort.

Mobilizarea bolnavului

1.Repaus absolut la pat in prima saptamana. 2.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor. 3.Daca bolnavul nu are dureri,febra sau alte complicatii, incepand chiar din primele zile se pot face miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare. 4.Treptat se permit schimbarea pozitiei in pat, miscari acive ale membrelor. 5. Mobilizarea se face progresiv(sederea pe marginea patului,sederea in fotoliu,ridicarea din pat),sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale,initial in prezenta medicului.

CAPITOLUL 2

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE

2.1. Internarea pacientului in spital Internarea in spital constituie un eveniment important in viata bolnavului,el se desparte de mediul sau obisnuit si in stare de infirmitate sau semiinfirmitate este nevoit sa recurga la ajutorul cadrelor sanitare. Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul.Acest prim contact este hotarator pentru castigarea increderii bolnavului,factor indispensabil pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnav si personalul de ingrijire,in vederea recastigarii sanatatii celui internat. Bolnavul trebuie sa simta atentia cu care este inconjurat si sa fie convins ca colectivul in mijlocul caruia a ajuns vrea sa-l ajute si ca va depune tot efortul pentru a-l vindeca. Bolnavii cu IMA sunt internati de urgenta,fara bilet de trimitere.Vor fi luati in evidenta la serviciul de primire ,vor fi trecuti in registrul de internari,li se intocmeste foaia de observatie clinica cu datele de identitate. La serviciul de primire se pregateste bolnavul pentru examenul medical si li se preiau hainele si efectele pe baza de bon. Bolnavii cu IMA vor fi internati pe sectia de medicina de interna, terapie intensiva sau cardiologie.

2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare Scopul spitalizarii bolnavilor,in majoritatea cazurilor,este vindecarea.Pentru a realiza acest lucru trebuie create conditii prielnice,necesare ridicarii fortei de aparare si regenerare a organismului si scoaterii lui de sub eventualeleinfluente nocive ale mediului inconjurator. Asistenta medicala va avea grija sa-i fie asigurat bolnavului un climat de liniste,salon bine incalzit,ingrijit si aerisit. Asistenta va aseza bolnavul intr-o pozitie cat mai comoda in pat,este bine ca paturile sa fie prevazute cu somiere reglabile pentru a se evita pozitiile fortate.Se vor inlatura toti excitantii auditivi,vizuali si olfactivi cu efecte negative asupra sistemului nervos. Tratamentul se face cu mare punctualitate deoarece intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile.Se va respecta somnul bolnavului care prin inhibitia scoartei cerebrale constituie un factor terapeutic important.Conditiile create in spital trebuie sa asigure bonavului un somn mai bun decat cel obisnuit. Asistenta medicala are datoria de a vizita bonavul frecvent,indiferen de solicitari,fara insa sa deranjeze odihna acestuia. Saloanele,coridoarele si incaperile anexe trebuie astfel mobilate si amenajate ca sa se apropie cat mai mult de anturajul obisnuit al bolnavului.Foile de observatie si de temperatura nu vor fi tinute in saloane. Personalul administrativ care intra in sectie in interes de serviciu,precum si vizitatorii care vin la bolnavi vor fi instruiti de asistenta pentru a pastra o comportare modesta,linistita pe sectie.

2.3.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati Toaleta bolnavului constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de vindecare. A fi curat,ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a avea o tinuta decenta si pielea sanatoasa astfel incat aceasta sa-si poata indeplini functiile. Asistenta medicala are datoria de a verifica zilnic curatirea salonului.Acesta se curata de doua ori pe zi si de cate ori s-a murdarit cu sange,alimente,secretii din timpul procesului de ingrijire.Lenjeria de pat trebuie pastrata curata si bine intinsa pentru a evita escarele.Atat lenjeria de pat cat si lenjeria bolnavului vor fi shimbate de cate ori este nevoie. Bolnavii cu IMA transpira abundent,asistenta va sterge mereu cu un prosop uscat regiunile transpirate.Baia generala si partiala se face la pat fara sa oboseasca bolnavul,in primele zile fara sa fie ridicat. Scopul toaletei corporale este indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos,descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare,microbi care adera la piele. Pentru efectuarea toaletei bolnavului asistenta trebuie sa respecte urmatoarele:sa asigure o temperatura adecvata in salon pentru a feri bolnavul de raceala,sa pregateasca materialele necesare astfel ca ingrijirea sa se desfasoare in timp util,sa actioneze rapid cu miscari sigure dar totodata blande pentru a scuti bolnavul de alte suferinte si oboseala,sa menajeze bolnavul protejandu-l cu un paravan fata de cei din jur.Toaleta zilnica permite controlul regiunilor expuse escarelor si actioneaza in vederea prevenirii acestora. Observarea pozitiei pacientului in pat Bolnavul cu IMA va sta in pozitie semisezanda.Repausul absolut la pat in prima saptamana este obligatoriu.Durata imobilizarii va fi adaptata in

functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor.Daca bolnavul nu are dureri,febra sau alte complicatii incepand din prima saptamana se pot face chiar miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare.Durata repausului la pat in pozitie semisezanda este 2-3 saptamani. Schimbarea pozitiei si mobilizarea pacientului Mobilizarea bolnavului se face progresiv,sederea pe marginea patului,sederea in fotoliu,ridicarea din pat,sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale,initial in prezenta medicului. Captarea eliminarilor Se va servi bolnavul cu urinar si bazinet de cate ori este nevoie,fara sa fie ridicat din pozitia sezanda.Asistenta va urmari tulburarile de mictiune,volumul de urina in 24 ore si caracterele calitative ale urinii.Constipatia trebuie combatuta cu ajutorul clismelor uleioase sau cu laxative usoare. 2.4.Supravegherea functiilor vitale si vegetative. Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea permanenta in primele zile a electrocardiogramei,a tensiunii arteriale si a ritmului cardiac. In sectiile obisnuite de boli interne,in lipsa aparaturii de monitorizare,supravegherea consta in masurarea tensiunii arteriale,frecventei pulsului si a respiratiei la o ora,la nevoie mai des,in functie de starea bolnavului,inregistrarea electrocardiogramei precum si a temperaturii de cate ori este indicat de medic. Tensiunea arteriala-valoarea normala a tensiunii sistolice sau maxime variaza intre 120-140mmHg,iar a arteriale diastolice sau minime intre 70-80mmHg.Masurarea arteriale se face cu ajutorul tensiometrului.Se noteaza in arteriale tensiunii tensiunii foaia de

temperatura cu creion de culoare rosie,pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socotesc 10 mmHg. In cazul IMA,hipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la cateva ore,precedata de o usoara crestere a tensiunii arteriale.Cand tensiunea arteriala scade brusc pericolul socului cardiogen este iminent. Pulsul-are valori normale la adult cuprinse intre 60-80 pulsatii/min,se obtine prin comprimarea arterei radiale pe un plan osos si se noteaza in foaia de temperatura cu un creion rosu,o linie orizontala corespunzand la 4 pulsatii. Bolnavii cu IMA prezinta o usoara crestere a frecventei pulsului pana la 90-100 pulsatii/min. Respiratia-are frecventa normala cuprinsa intre 16-18 respiratii/min,prezentand usoare variatii in functie de sex si varsta. Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare verde,pentru fiecare linie orizontala considerandu-se o respiratie/min. Bolnavii cu IMA prezinta dispnee cu polipnee,semn de disfunctie de pompa. Temperatura-are valori normale intre 36-37C,se masoara cu termometrul in axila,cel mai frecvent.Se noteaza in foaia de temperatura cu creion albastru,pentru fiecare linie a foii se socotesc doua diviziuni de grad. Bolnavii cu IMA prezinta o crestere a temperaturii,37,538,5C,datorita substantelor piretogene produse in focarul de necroza.

2.5.Alimentarea bolnavului Se va evita consumul de cantitati mari la o masa prin servirea meselor fractionate.Se va face alimentatia pasiva la pat in primele zile in decubit dorsal.Treptat se va trece la alimentatia activa in pat numai la recomandarea medicului in pozitie sezanda.Dupa mobilizarea bolnavului se poate servi masa in sala de mese.Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric.In primele zile va fi alcatuit din lichide si pireuri date lent cu lingura,ceaiuri,compoturi,supe,lapte,sucuri de fructe,oua moi dar si mai tarziu vor fi evitate alimentele care produc gaze sau intarzie tranzitul intestinal.Se interzice total fumatul. 2.6.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului Administrarea medicamentelor se face cu mare punctualitate,deoarece intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile. Tratamentul medicamentos se face la pat,in pozitie orizontala.Desi medicamentale se dau strict la indicatia medicului,in unele cazuri de urgenta,asistenta va trebui sa intervina cu unele medicamente cum este Nitroglicerina si oxigen.Obiectivele tratamentului in IMA sunt repausul la pat,combaterea durerii si tratamentul anticoagulant. Sedarea durerii se face cu Mialgin 0,10 g subcutanat sau intramuscular,eventual intravenos,diluat in 10 ml ser fiziologic sau glucoza10%. Morfina se administreaza 0,01-0,02 g(1 fiola=0,02 g) subcutanat sau intramuscular eventual intravenos,incet diluat in ser fiziologic,sub controlul respiratiei.Morfina poate provoca o hipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei pulmonare.Asocierea cu Atropina 1 mg subcutanat sau intramuscular,eventual 0,5mg intravenos poate preveni aceste fenomene. Fortral se administreaza 30mg intravenos sau intramuscular.

Tratamentul anticoagulant si trombolitic se face cu Streptokinaza care are proprietati trombolitice si se administreaza in primele 6 ore in perfuzie rapida 150000 UI in 45 minute. Heparina impiedica coagularea si se administreaza intravenos,initial 10000 UI apoi 5000-10000UI la fiecare 4-6 ore.Concomitent e administreaza Trombostop 4-6 tablete pe zi in functie de timpul Quick. In primele ore si zile se administreaza sedative si tranchilizante cum ar fi Diazepam 2-5 mg de 1-2 ori\zi si Meprobamat 0,5-1 comprimat de 2-4 ori\zi. Se urmareste tensiunea arteriala si pulsul.Mentinerea tensiunii arteriale se face cu perfuziide Glucoza 5%,Dextran. Corectarea extrasistolelor se face cu cardilogic,200mg intramuscular sau intravenos. Xilina de uz

Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene se face prin aspiratie,la nevoie se face oxigenoterapie. 2.7.Recoltarea produselor biologice si patologice In cazul bolnavilor cu IMA,asistenta medicala va recolta sange pentru probe de laborator indicate de medic:fibrinogen,glicemie,leucocite,VSH,colesterol,acid uric,transaminaze. Recoltarea pentru aceste analize de laborator se face prin punctie venoasa la nivelul plicii cotului in eprubete sterile si uscate sau prin punctie capilara prin inteparea pulpei degetului. Pentru determinarea fibrinogenului este necesar 0,5ml citrat de sodiu 3,8% si 4,5 ml de sange.Valorile normale sunt 200-400 mg%.La bolnavii cu IMA fibrinogenul este crescut.

Pentru determinarea leucocitelor se recolteaza sange prin inteparea pulpeu degetului.Valorile normale sunt intre 42008000/mm.Bolnavii cu IMA prezinta leucocitoza cu valori intre 10000-15000mm. Pentru determinarea glicemiei se recolteaza 2 ml sange pe 4 mg florura de sodiu.Valoarea normala este de 80-120g%.Bolnavii cu IMA prezinta hiperglicemie in primele 24-48 ore. Pentru determinarea VSH-ului se recolteaza 1,6 ml sange intr-o seringa de 2 ml care contine 0,4 ml citrat de sodiu3,8%.Valorile normale sunt 1-10mm/1h,7-15/2h,la femei valorile sunt cu 1-3mm mai mari.In IMA,VSH-ul este crescut. Pentru determinarea colesterolului se recolteaza 5-10 ml sange.Valorile normale sunt intre 180-280 g %.In cazul bolnavilor cu IMA,colesterolul nu prezinta modificari. Pentru determinarea acidului uric se recolteaza 5-10 ml sange.Valorile normale sunt intre 3-5 mg%.Acidul uric nu prezinta modificari in cazul bolnavilor cu IMA. Pentru determinarea transaminazelor sunt necesari 5-10 ml sange.Valorile normale sunt TGO 2-20 UI,TGP 2-16 UI.Bolnavii cu IMA prezinta TGO crescuta 25-40 UI. Recoltarea sangelui se face dimineata pe nemancate,iar eprubetele vor fi insotite de un buletin de analize care contine numele bolnavului,numarul salonului si al patului,diagnosticul clinic,natura produsului,analiza ceruta,data recoltarii si numele celui care a efectuat recoltarea. 2.8.Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune

Electrocardiograma EKG Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. Inregistrarea EKG electrocardiografe. se face cu aparate speciale numite

Pregatirea bolnavului Se pregateste psihic bolnavul pentru a-i inlatura emotiile,se transporta bolnavul cu caruciorul in sala de inregistrare,bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura. Montarea electrozilor pe bolnav Se monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale electrozilor.Sub placa de metal a electrozilor se aseaza o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit,o lingura de sare la un pahar de apa sau pasta speciala pentru electrozi.Se fixeaza 4 electrozi pe membre si 6 precordial. Montarea electrozilor pe membre Rosu la mana dreapta Galben la mana stanga Verde la piciorul stang Negru la piciorul drept Montarea electrozilor precordial V1-Spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului V2-Spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sernului

V3-Spatiul intre V2 si V4 V4-Spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara V5-La intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga V6-La intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga. Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde notate in mod conventional cu litere P,Q,R,S,T.Intre doua cicluri cardiace se inscrie linia de 0 potential.EKG eset interpretata intotdeuna de medic in lumina datelor clinice. In cazul bolavilor cu IMA,EKG arata unde Q anormale acestea reprezentand cele mai importante semne electrocardiografice de infarct miocardic acut,ele exprimand necroza,undele R sunt mai putin ample,iar modificarile undei T reflecta notiunea EKG de ischemie. 2.9.Educatie pentru sanatate Profilaxia IMA La externare bolnavul este instruit asupra modului de viata: -Bolnavul trebuie sa duca o viata ordonata evitand suprasolicitarile. -Sa respecte regimul dietetic rational hipolipidic, fara sare, glucide, hidrocarbonate si fractionat 5-6 mese pe zi. -Se va reduce consumul de cafea. -Se va evita fumatul si alcoolul. -Se va respecta tratamentul medicamentos si modul de administrare a medicamentelor.

-Sa practice sporturi usoare. -Sa aiba un program rational de munca si viata. -Sa se prezinte la controale periodice. 2.10.Externarea bolnavului. Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medic. Asistenta va aduna toata documentatia relativa a bolnavului si o va pune la dispozitia medicului de salon,in vederea formularii epicrizei. Asistenta va fixa cu bolnavul ora exacta a plecarii,pentru a-i putea asigura alimentatia pana in ultimul moment. Externarea bolnavului se efectueaza pe baza biletului de iesir din spital.Pe baza acestui bilet se elibereaza hainele si efectele bolnavului. Asistente medicala instiinteaza familia bonavului privind indicatiile primite de la medic cuprinse in biletul de iesire.Asistenta ajuta bolnavul la impachetarea lucrurilor,la imbracare si incaltare.Bolnavul va fi condus pana la poarta spitalului de catre asistenta.

CAPITOLUL 3
PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE
PLAN DE INGRIJIRE 1

Culegerea datelor
Nume:T

Prenume:R Varsta:68 ani

Sex:masculin Domiciliu:str.Revolutiei,nr 50,loc.Bucuresti Profesia:pensionar


Anamneza medicala

Antecedente-heredocolaterale:tata-HTA mama-sanatoasa -personale-HTA ,gastrita cronica


Diagnostic clinic Infarct miocardic acut posteroinferior Istoricul bolii

Bolnav cunoscut hipertensiv de aproximativ 6 ani,cu tratament neglijat,cu antecedente de gastrita cronica.Prezinta in timpul serii,in timpul unui stress emotional,durere violenta retrosternala cu iradiere in membrul superior stang prelungita peste 30 minute,care nu cedeaza la Nitroglicerina sublingual,asociata cu anxietate,transpiratii reci,greata,voma,motiv pentru care solicita serviciul de urgenta.
Motivele internarii

-dureri retrosternale cu caracter de apasare,zdrobire -transpiratii reci -dispnee -iradierea durerii in membrul superior stang
Problemele pacientului

-dificultate in a respira

-circulatie deficitara -deficit de volum lichidian -dificultate in a se odihni -alterarea integritatii fizice si psihice
Diagnostic de ingrijire 1.Dificultate in a respira datorita durerii si anxietatii manifestat prin dispnee,bradipnee si hipoventilatie. Obiective Pacientul respiratie normala. sa prezinte o cu frecventa Interventii Pentru ca pacientul sa respire liber pe nas voi umezi aerul din salon administrez oxigen pe masca,bronhodilatatoare si antialgice la indicatia medicului,a-sigur pozitia semisezanda Masor si notez zilnic in foaia de temperatura T.A.,pulsul, respiratia, tilor arteriali manifestat prin bradicardie si tegumente usor cianotice. temperatura,diureza,scaunul.Efectuez masaj si miscari pasive si active ale membrelor.Administrez medicatia indicata de medic si urmaresc efectul acesteia. Supraveghez pulsul,T.A.,apetitul,semnele de deshidratare,scaunul,greutatatea corporala.Fac bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele eliminate.Administrez pe cale parenterala solutii perfuzabile prescrise de medic. Respect orele de somn ale bolnavului,aerisesc salonul,asigur o temperatura adecvata,administrez la indicatia medicului somnifere. Voi schimba pozitia bolnavului in pat la fiecare 2 ore.Efectuez masaj pe regiunile predispuse la escare.Linistesc bonavul cu privire la starea sa. Evaluare In urma interventiilor pacientul respira mai usor,dispneea se reduce.

2.Circulatie deficitara datorita alterarii muschiului cardiac si pere-

Pacientul sa prezinte un ritm cardiac in limite normale.

In urma interventiilor pacientul prezinta u ritm cardiac normal si tegumente normal colorate.

3.Deficit de volum lichidian datorita transpiratiilor reci manifestat prin adinamie,neliniste.

Pacientul sa fie echilibrat volemic in decurs de 2-3 zile.

Pacintul este echilibrat volemic,nu prezinta semne de deshidratare.

4.Dificultate in a se odihni datorita anxietatii,durerii si dispneei manifestata prin insomnie.

Pacientul sa aiba un somn odihnitor din punct de vedere calitativ si cantitativ.

Pacientul prezinta un somn odihnitor.

5.Alterarea integritatii fizice si psihice datorita efectului bolii manifestata prin durere,limitarea miscarilor, frica.

Pacientul indepen-

sa-si

recapete

denta de miscare,incredere in personalul medical.Sa nu prezinte escare de decubit.


SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Pacientul prezinta o stare buna si colaboreaza activ.Nu prezinta escare de decubit,se deplaseaza fara ajutor.

Data

T.A

Puls

Resp.

TC

Diureza

Scaun

2007 16.05

160/120

85 82 78 79 74 73 73 70 69 69

19 17 17 16 18 17 17 17 18 18

36,6 36,8 37,7 37 36,9 36,8 36,9 37 36,6 36,8

1250 ml N

17.05

150/100

1300 ml 1350 ml 1450 ml 1400 ml

18.05

140/80

19.05

110/70

20.O5

115/70

EXAMENUL DE LABORATOR

Examen cerut
VSH

Mod de recoltare 0,4 ml citrat de Na 3,8%,se aspira sange pana la 2 ml. Inteparea pulpei degetului.Se recolteaza 2 ml sange pe cristale de EDTA.

Rezultate VSH=4/12mm

Valori normale VSH=1-10mm/h 7-15mm/h L=4200-8000 Hgb=14-16g% T=150-400000mmc Htc=40-45% F=200-400mg% G=80-120mg% U=20-40mg% C=0,6-1,2mg% A.U=2-6mg% 180-280mg%

Leucocite Hemoglobina Trombocite Hematocrit Fibrinogen Glicemie Uree Creatinina Acid uric Colesterol Examen sumar de urina Enzime

L=10000mmc Hgb=13% T=21500 Htc=42% F=180mg% G=130mg% U=80 mg% C=2,4mg% A.U=1-2mg% 260mg Normal TGO=25U/L TGP=13,5U/L

0,5 ml citrat de Na3,8% si 4,5 ml sange 2 ml sange pe florura de Na 4 mg 5-10 ml sange,punctie venoasa

5-10 ml sange,punctie venoasa Recipiente sterile,din jetul mijlociu. 5-10 ml,punctie venoasa

TGO=2-20U/L TGP=2-16U/L

ALIMENTATIA BOLNAVULUI

Perioada 16.05

17.05

Alimente permise In primele 24-48h regimul este strict:sucuri de fructe,ceaiuri 10001500ml Ceaiuri,compoturi,supe,lapte, Sucuri de fructe,oua moi,pireuri.

Alimente interzise Alimente hipercalorice,alimente care contin NaCl Grasimi,prajeli,varza,fainoase cantitate mare in

18.05 19.05
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

In plus paine cu unt Lactate

Alimente care contin NaCl Alimente hipercalorice.

Data 16.05

Medicamente Dipiridamol Diazepam Mialgin Heparina Aspirina Betaloc Trombostop Diazepam Betaloc Aspirina Trombostop Nifedipin Captopril Betaloc Trombostop Diazepam Betaloc Trombostop Diazepam

Mod de administrare 3*1 tb/oral 1tb seara/oral 2ml iv 1300 UI/H oral 100mg 0-0-2 oral 0-0-1 seara oral 100 mg oral 0-0-2 oral 2*1 oral 10mg oral 100mg 0-0-2 oral 0-0-1 seara oral 100mg 0-0-2 oral 0-0-1 seara oral

17.05

18.05

19.05

20.05

INVESTIGATII PARACLINICE

Data 16.05

Examene curente EKG

Pregatire pt examen Bolnavul va fi asezat in decubit dorsal,isi va relaxa musculatura. Montarea electrozilor: -pe membre:rosu-mana dreapta galben-mana stanga

Ingrijiri dupa examen Nu necesita ingrijiri speciale.

negru-picior drept,verde-picir stang. -precordial VI-sp 4 intercostal drept V2-sp 4 intercostal stang V3-intre V2 siV4 V4-sp 5 intercostal,pe medioclaviculara stg linia

V5-sp 5 intercostal stg pe linia axilara anterioara V6-sp 5 intercostal stg pe linia axilara mijlocie. 17.05 Rtg toracic EKG EKG Rtg toracic EKG

18.05 19.05

PLAN DE INGRIJIRE 2 Culegerea datelor Nume:V Prenume:A Sex:M Varsta:60 ani Domiciliu:loc.Bucuresti,str.Grivitei 20. Profesia:pensionar Anamneza-antecedente heredo-colaterale-tata(decedat)ulcer -mama astm bronsic

-personale-neaga Diagnostic clinic -IMA anterior Motivele internarii-durere violenta retrosternala cu caracter de apasare zdrobire -transpiratii reci -dispnee -iradierea durerii in umarul stg si de a lungul marginii cubitale a membrului superior stg Istoricul bolii:bolnav fumator,obez, prezinta in cursul diminetii dureri retrosternale cu caracter de apasare,zdrobire.In timpul consultului efectuat de echipa salvarii bolnavul prezinta stop cardiorespirator,resuscitat de acestia(IOT,masaj cardiac extern).De mentionat prezenta durerilor toracice cu caracter anginos in antecedente carora bolnavul nu le-a acordat importanta. Problemele pacientului-riscul alterarii circulatiei si respiratiei -anxietate -alterarea mobilitatii fizice -disconfort-durere -dificultate in a se odihni

Diagnostic de ingrijire 1.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatiilor bolii manifestate prin dispnee,hipotensiune arteriala,transpiratii reci. 2.Anxietate din cauza necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin ingrijorare ,teama.

Obiective Pacientul sa fie echilibrat circulator si respirator.

Interventii Supraveghez T.A.,repiratia,pulsul temperatura din 2 in 2 ore.Asigur pozitia semisezanda pt.favorizarea respiratiei.ef-ectuez EKG. Educ pacientul sa aiba o viata ordonata,echilibrata,port discutii linistitoare.

Evaluare Pacientul este echilibrat circulator si respirator.Nu au aparut complicatii.

Pacientul sa fie echilibrat psihic,sa fie informat asupra regimului de viata

Pacientul este echilibrat psihic.

3.Disconfort din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin dureri retrosternale fara cedare la NTG. 4.Alterarea mobilitatii fizice legate de deficitul motor si senzorial manifestata prin impotenta funcionala.

si de alimentatie care trebuie respectat. Sa se amelioreze durerile in 2-3 ore de la admin.medicatiei de urgenta. Pacientul sa-si recapete independenta de afectata relativ. miscare

Asigur repaus fizic al bolnavului in perioada dureroasa.Administrez medicatia indicata de medic. Asigur pozitia semisezanda in repaus absolut la pat a bolnavului.Mobilizez pacientul la 2 ore.Efectuez masaj al membrelor timp de 10 min.Supraveghez miscrile active ale bolnavului. Se va favoriza odihna din timpul zilei prin creearea unui climat de liniste.Se vor administra sedative la indicatia medicului.

Durerile se amelioreaza la administrarea medicatiei,dar nu dispare in totalitate. Pacientul reuseste sa realizeze obiectivele impuse devenind mai optimist.

5.Dificultate in a dormi si a se odihni datorita durerii,anxietatii, sressului manifestat insomnie,oboseala. prin

Pacientul sa beneficieze de confort fizic si psihic pentru a se odihni.

Pacientul odihnitor.

prezinta

un

somn

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data 2007 10.04

Puls 82 81 80 75 76 73 72 65 76 72 76 78
EXAMENE DE LABORATOR

Resp 19 20 17 18 18 18 19 18 18 17 17 18

T.A. 145/95

T 36,6 36,4 37,5 37,2 36,5 36,8 36,4 37 36.5 36,7 36.5 36.7

Diu-reza 1000 ml

Scaun N

11.04

130/80

1100ml

12.04

145/95

950 ml

13.04

150/95

1150ml

14.04

145/90

1100ml

15.04

145/90

1200ml

Examen cerut VSH

Mod de recoltare 0,4 ml citrat Na3,8%,1,6 ml sange

de

Rezultate VSH=10/23

Valori normale VSH=1-10/h VSH=7-15/2h L=4200-8000mmc Hgb=14-16g/ml T=150-400000mmc Htc=40-45% F=200-400mg% G=80-120 mg%

Leucocite Hemoglobina Trombocite Hematocrit Fibrinogen Glicemie

Inteparea pulpei degetului,2ml sange pe cristale de EDTA

L=8800 Hgb=14g% T=220000 Htc=45% F=180MG% G=110mg%

0,5ml citrat de Na 3,8%,4,5 ml sange 2ml sange pe 4 mg florura

Uree Acid uric Creatinina Enzime

de Na 5-10 ml sange prin punctie venoasa

U=27mg% A.U=2,67mg% C=0,92mg% GOT=52 GPT=31,3

U=20-40MG% A.U.=2-6mg% C=0,6-1.2mg% GOT=2-20 UI GPT=2-16

5-10 ml sange prin punctie ven.

REGIMUL ALIMENTAR

Perioada Primele 24-48 ore

Alimente permise Regim strict hidric:suvuri de fructe,ceaiuri 1000-1500ml

Alimente interzise Alimente hipersodice hipercalo-

si

Prima sapt. A doua sapt.

Regim cu 800-1000 calorii,supe,creme,pireuri de legume,iaurt,budinci,lapte Regim normosau hiposodat,hipolipidic,hipoprotidic,normoglucidic compus din pireuri de legume cu lapte,carne tocata fiarta,legume cu ulei Regim practic care trebuie respectat tot timpul,format din 55%glucide,15%proteine si30% lipide proportional cu varsta,sexul,gradul de activitate.

rice Fainoase in cantitati mari,NaCl Vor fi evitate elimentele care produv gaze sau intarzie tranzitul intestinal Grasimi,prajeli,varza

A treia sapt.

INVESTIGATII PARACLINICE

Data 2007 10.04

Examene curente EKG RTG toracic

Pregatirea pt.examen Se explica bolnavului modul de desfasurare a examinarii.Se cere bolnavului sa stea relaxat,examinarea se face in camere linistite la 20C,bolnav in repaus 20 min.

Ingrijiri dupa examen Nu necesita ingrijiri speciale.

11-15.04

EKG RTGtoracic

TRATAMET MEDICAMENTOS

Data 2007 10.04

Medicamente Glucoza 5% Xilina Heparina Propranolol Fortral

Mod de administrare 500 ml iv 200mg iv 140u/h iv 1mg iv 30mg iv

11.04

Aspirina Diazepam Propranolol Trombostop Acelasi tratament Nifedipin Propranolol Aspirina Dipiridamol Acelasi tratament

1-1-2 0-1/2-0 tb 0-0-1 tb seara 1mg iv -1/2-o tb Aceeasi doza 0-1-1 Tb 1mg iv 3*1/zi

12.04 13.04

14.04

Aceeasi doza

PLAN DE INGRIJIRE 3

Culegerea datelor Nume:A Prenume:S Sex:M Varsta:75 ani Domiciliu:loc Bucuresti,str.Ghe.Doja,nr 124. Profesia:pensionar Anamneza: Antecedente ischemica heredo-colaterale -mama decedata,Cardiopatie

-tata decedat ulcer gastric Antecedente personale-apendicectomie 1965

Diagnostic:IMA anterior,HTA Istoricul bolii:Pacientul in varsta de 75 ani,fara antecedente cardiace se prezinta de urgenta la clinica acuzand durere precordiala cu caracter constrictiv cu iraduere in membrul superior stang insotita de dispnee paroxistica,transpiratii reci,adinamie,ameteli. Motivele internarii-durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in membrul superior stg -dispnee paroxistica -transpiratii reci -adinamie Problemele pacientului -riscul alterarii circulatiei si respiratiei -proces inflamator -anxietate -disconfort -dificultate in a se odihni

Diagnostic de ingrijire 1.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatilor bolii manifestata prin dispnee paroxistica,hipotensiune arteriala.

Obiective Pacientul sa fie echilibrat circulator si respirator.

Interventii Supraveghez temperatura,T.A. respiratia,pulsul la intervale egale de timp.Efectuez EKG,asigur pozitia semisezanda pt favorizarea respiratiei. Port discutii linistitoare si incurajatoare cu bolnavul.il educ cu privire la mentinerea unui mod de viata sanatos. Administrez antipiretice: paracetamol

Evaluare Pacientul este echilibrat circulator si respirator.

2.Anxietate,senzatie de "moarte iminenta" din cauza lipsei de cunoastere a bolii manifestata prin agitatie si teama. 3.Proces inflamator datorita focarului necroza manifestat prin sufebrilitate. de

Pacientul sa prezinte o stare generala buna.

Starea generala a bolnavului s-a imbunatatit. Pacientul nu prezinta modifica-ri ale curbei termice.

Pacientul sa prezinte o temperatura in parametri normali.

4.Disconfort din cauza alterarii muschilui cardiac manifestat prin dureri precordiale cu caracter constrictiv.

Sa se amelioreze durerile in 2-3 ore de la administrarea trat. de urgenta

Asigur repausul fizic si psihic al pacientului in perioada dureroasa.Administrez medicatia indicata de medic.Efectuez EKG.

Durerile se amelioreaza la administrarea medicaTiei. Pacientul prezinta un somn odihnitor,linistit dupa 2 zile.

5.Dificultatea in a se odihni din cauza durerii,anxietatii,manifestat prin ore de odihna insuficiente.

Bolnavul sa declare ca are un somn odihnitor dupa 2-3 zile.

La indicatia medicului administra sedative somnifere,se va anxietatea prin incurajatoare.se va confortul de noapte.

vor si diminua discutii asigura

se

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data 2007 05.04

T.A 130/90

Puls 70 75 60 65

Resp 20 18 18 19

T 36,6 36,8 36,9 37 3 36,9 37,1 37,2 37,4 36,9 37

Diureza 1000

Scaun N

06.04

130/95

1200

07.04

140/95

60 68 65 73 75 76

17 17 17 18 18 19

1400

08.04

145/95

1450

09.04

150/90

1500

EXAMENUL DE LABORATOR

Examen cerut VSH

Mod de recoltare 0,4 ml citrat de Na3,8%,pe 1,6 ml sange Inteparea pulpei degetului.se recolteaza 2 ml sange pe cristale de EDTA

Rezultate 6/14

Valori normale 1/10mm/h 7-15mm/2h L=4200-8000mmc Hgb=14-16g% T=150-400000mmc Htc=40-45% F=200-400mg% G=80-120mg% U=20-40mg% C=0,6-1,2mg%

Leucocite Hemoglobina Trombocite Hematocrit Fibrinogen Glicemie Uree Creatinina

L=9700mmc Hgb=13g% T=200000 Htc=39,4% F=170mg% G=115mg% U=26mg% C=2,4mg%

0,5 ml citrat de Na3,8%,pe 4,5 ml sange 2ml sange pe 4 mg florura de Na. 5-10 ml sange prin punctie venoasa

Acid uric Colesterol Sumar de urina Enzime

5-10 ml sange punctie venoasa Recipient curat 5-10 ml sange punctie venoasa

A.U=7,94mg% 260mg% Densitate 1017 TGO=25U/L TGO23,5U/L

A.U.=2-6mg% C=180-280mg% Densitate 1015-1025 TGO=2-20 UI TGP=2-16 UI

Perioada 05.04

Alimente permise Ceaiuri,compoturi,supe Lapte,sucuri de fructe,oua moi,pireuri de castane. Paine cu unt,lactate,lapte dulce sau acru,cascaval branza topita,mezeluri necondimentate:parizer,sunca,carne slaba pasare,vita,peste,fructe si legume proaspete

Alimente interzise Alimente care contin NaCl,calorii si su ca consistenta

09-12.04

Grasimi,prajeli,varza,fainoase in mare,alimente hipersodate si hipercalor

ALIMENTATIA BOLNAVULUI INVESTGATII PARACLINICE.

Data 2007 O5.04

Examene curente EKG RTG toracica

Pregatirea pt examen Se explica bolnavului modul de desfasurare a examinarii.Se cere bolnavului sa stea relaxat,examinarea se face in camere linistite,la 20C,bolnav in repaus 20 min

Ingrijiri dupa ex. Nu necesita speciale.

ingrijiri

O6-09.04

EKG RTG toracica

TRATAMENT MEDICAMENTOS

Data 2007 05.04

Medicamente Glucoza 5% Propanolol Xilina Heparina Diazepam Mialgin Aspirina Dipiridamol Propanolol NTG Trombostop

Mod de administrare 500 ml iv 1mg iv 200 mg iv 1400 u/h iv 1 tb seara 2 ml iv 3*1/zi 0-0-1 tb 1 mg iv 0-1-1 S.L 1 tb/zi

06.04

07.04 08.04 09.04

Acelasi tratament Acelasi tratament fara Dipiridamol Propanolol Aspirina Trombostop Nifedipin

Aceeasi doza Aceeasi doza 1mg iv 3*1/zi 1tb/zi 0-1-1 SL

CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRARII Capitolul 1 al lucrarii se refera la IMA in general,definit ca necroza a muschiului cardiac intr-o prima faza,iar ulterior aparitia unei scleroze cicatriciale.Deoarece este o urgenta necesita acordarea ingrijirilor imediate in momentul spitalizarii dar in faza prespitaldeosebit de important in evolutia bolii. Consider ca pt o buna cunoastere a bolii asistenta trebuie sa cunoasca simptomatologia,etiopatogenia,formele clinice,tratamentul,complicatiile,investigatiile paraclinice si de lab,prognosticul. Capitolul 2 trateaza modul in care se ingrijeste un pacient cu IMA,interventiile pe care le acorda asistenta la internare in vederea asigurarii conditiilor de spitalizare,igienei personale,pozitia pacientului in pat,urmarirea faciesului si a functiilor vegetative,vitale,pregatirea si efectuarea tratamentelor,alimentatia,recoltarea probelor de lab si investigatii paraclinice,educatia pt sanatate,profilaxia,externare. Capitolul 3 Bolnavul T.R. in varsta de 68 ani se prezinta de urgenta la spital acuzand:durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in membrul superior stg,dispnee paroxistica,transpiratii reci,adinamie.In urma efectuarii examinarilor clinice si paraclinice s-a pus diagnosticul de IMA posteroinferior.In urma ingrijirilor specifice si a tratamentului aplicat durerea si anxietatea se remit,parametrii functiilor vitale si culoarea tegumentelor se normalizeaza,starea generale a bolnavului evolueaza spre ameliorare.

Bolnavul V.A. in varsta de 60 ani,fumator ,obez prezinta tabloul clinic al IMA complicat cu stop cardiorespirator.prin resuscitare si masaj cardiac extern se reuseste mentinerea ritmului cardiac spontan,iar sub tratament fibrinolitic anticoagulant si nitrati evolutia este favorabila fara complicatii. Bolnavul A.S in varsta 75 ani s-a internat in sectia de Terapie intensiva cu durere violenta precordiala,cu iradiere in membrul superior stg,prelungita cu peste 30 min care nu cedeaza la NTG sublingual.Dupa investigatiile clinice si de lab se pune diagnosticul de IMA anterior.

BIBLIOGRAFIE 1.Anatomia si Medicala 1964 fiziologia omului,I.C.Petricu,I.C.Voiculescu,editura Titirca,Editura

2.Urgente medico-chirurgicale,Lucretia Medicala,Bucuresti 2002

3.Medicina interna pentru cadre medii,Corneliu Borundel,editura All,vol,2 4.Tehnica ingrijirii bolnavului,Carol Mozes editura Medicala 2002