C-E.

Dezvoltatea orasului si evolutia socio-economica a societatii medievale Orasele medievale s-au afirmat si dezvoltat ca centre mestesugaresti si comerciale spre sfarsitul secolului al X-lea, avand origini diferite de constituire. Unele orase se impusesera ca centre politice si economice importante ale antichitatii, precum Roma, Ale andria, Constantinopol, s.a., iar altele au fost intemeiate de mestesugari si negustori care au gravitat in !urul unor castele feudale, manastiri sau cai de comunicatie pe uscat sau maritime. Din aceasta ultima categorie de orase sau remarcat prin ponderea lor economica si influenta culturala, urmatoarele" #enetia, $enova, %lorenta &'talia() *ondra &Anglia() +am,urg, *-,ec., /uren,erg &$ermania() 0arcelona &1pania() 2aris, *3on &%ranta() *4o4, Cracovia &2olonia(, etc. Caracteristic pentru Europa Occidentala este continuarea mostenirii ur,ane, transmisa de Roma imperiala, comparativ cu Orientul european unde prezenta ur,ana a antichitatii a fost mai redusa si in cea mai mare parte orasele din aceasta zona au fost devastate si ruinate de valurile succesive ale popoarelor migratoare de-a lungul secolelor. Cu e ceptia Constantinopolului si a catorva cetati grecesti din zona 5editeranei si a 5arii /egre, orasele medievale ale Europei Orientale nu se origineaza, de regula, pe vechile structuri ale oraselor antichitatii. 'nitial, in perioada de formare a oraselor medievale, locuitorii acestora continuau sa desfasoare activitati agricole la periferie, cultivand ogoarele si gradinile. Ulterior, orasenii parasesc vechile activitati agricole, ocupandu-se de comert si diverse activitati mestesugaresti, atunci incepe diferentierea dintre sat si oras. 1emnificativ pentru constituirea orasului medieval su, aspectul functiei lui economice, in primul rand ca piata comerciala, este legat de activitatea negustorilor si mestesugarilor care aveau posi,ilitatea sa-si realizeze interesele in schim,ul unor ta e si di!me pretinse de seniori si manastirile pe domeniul caruia era situat orasul. Orasenii au inceput sa se organizeze in vederea o,tinerii conditiilor necesare intereselor si actiunii lor de li,ertate. Astfel in secolul al X'-lea locuitorii oraselor au format asociatii denumite comune ai caror mem,ri luptau pentru a o,tine de la seniori recunoasterea autonomiei, in schim,ul unei sume de ,ani. Drepturile cerute de unele orase au fost recunoscute de unii seniori, dar in alte situatii locuitorii oraselor si-au cucerit li,ertatea prin lupta. 1tatutul oraselor medievale im,raca urmatoarele forme" 6. orase care si-au do,andit autonomia si se autoadministrau reprezentand asa-zisele comune; 7. Orasele care, desi autonome, depindeau de coroana regala &e . %ranta( si 8. orasele care duceau o politica interna si e terna proprie, formau cunoscutele republici orasenesti, in special, in 'talia si $ermania, unde s-au constituit si consolidat fortele locale orasenesti, in lipsa unui centru politic de putere. 'n cadrul societatii feudale orasele devin, in timp, principalele piete comerciale si centre productive, generand cresterea influentei lor politice, in special reprezentata de marile confederatii comerciale ale negustorilor asociati in ghilde. Dezvoltarea mestesugurilor si comertului a dus la stratificarea si diferentierea sociala a populatiei oraselor medievale. Concentrarea in mana unor mari negustori a activitatii atelierelor mestesugaresti si a pietelor comerciale a facut posibila acapararea conducerii administrative a oraselor de catre aceasta categorie sociala, adesea lezand interesele micilor negustori si a mestesugarilor. 1. Surplusul produselor agricole gasea debuseul de desfacere pe pietele oraselor medievale, devenite centre de consum, atat pentru produse alimentare, cat si pentru materiile prime necesare atelierelor mestesugaresti; 7. Orasele sunt acelea care prin intensificarea comertului genereaza, totodata, circulatia accentuata a ,anilor, economia monetara cuprinzand, in final, toate sferele vietii sociale) 8. /oile inventii si tehnici din agricultura determina taranii sa imprumute, cu do,anda sau prin ipoteca, de la negustorii ,ogati, &insa cei care au profitat, in general, de prosperitatea oraselor au fost cavalerii si clerul() 9. Renasterea oraselor vechi si infiintarea celor noi au determinat pe plan social formarea ,urgheziei, clasa sociala a carei putere economica o determina sa actioneze pentru a o,tine un statut !uridic de li,ertati si privilegii diferite de cele proprii feudalismului) :. Activitatea oraselor erodeaza sistemul relatiilor feudale, creand conditii de afirmare a spiritului de initiativa, atat pentru ser,ii refugiati la oras cat si pentru cei ce isi folosesc inteligenta, mai ales, in profitul o,tinut din comert. 'n orase se construiesc, cu contri,utia locuitorilor, catedrale si ,iserici, aziluri, spitale, ospicii si alte opere de caritate pentru nevoile comunitatii) ;. Evolutia interna a comunelor a cunoscut dupa unii istorici & Y. Renonard(, mai multe perioade de la ,aza initiala a puterii detinuta de conte sau de episcop pana la faza senioriei ereditare detinuta de puterea dinastica autoritara. %orma clasica a evolutiei oraselor medievale a fost cunoscuta mai ales in 'talia, unde puterea s-a impus in urma unor lupte sangeroase) <. Orasele medievale vor crea climatul social si mentalitatea specifica antifeudala si anticlericala, contri,uind la progresul material, politic si cultural prin care vor fi dezintegrate vechile structuri feudale.