Sunteți pe pagina 1din 22

Academia de Studii Economice din Bucureti Facultatea de Comer Master : Managementul calitii, expertize i protecia consumatorului

PROIECT DE DISCIPLIN Cultura alimentar a Spaniei


Masteranzi:

Coordonator tiinific : Conf. univ. dr. Voinea Lelia

Bujac Maria Alexandra Butoi Ana-Maria Cucu Andrei Frncu Lavinia

Buctria spaniol este una dintre cele mai diversificate din Europa, mbinare perfect ntre cultur i gusturi. Istoria bogat a Spaniei i influenele cultural, au dus la naterea unei buctrii unice cu mii de reete i arome. Rdcinile ei sunt mediteraneene, iar petele i fructele de mare sunt ingrediente de baz.

Culturile nesfrite ce au trecut prin Spania, s-au stabilit i au influenat istoria culinar spaniol. Fenicienii au lsat sosurile, grecii au introdus minunile de ulei de msline, romanii, cartaginenii i evreii au integrat elemente din propria bucatarie i au alipit-o Spaniei.

Scurt prezentare a Spaniei

Spania este un stat situat n sud-vestul Europei, ocupnd cea mai mare parte din Peninsula Iberic, precum i Insulele Baleare i Pityuse din Marea Mediteran i Insulele Canare din Oceanul Atlantic. Capitala este Madrid, cu o populaie de 2060000 locuitori, iar limba vorbit este spaniola/castiliana. Spania are ca diviziuni administrative 15 regiuni i 50 de provincii, iar cele mai importante orae sunt: Barcelona, Valencia, Sevillia, Bilbao, Murcia, Zaragoza, Malaga. Spania are o clim continental uscat, cu mari amplitudini termice anuale n podiul Meseta, temperat-oceanic n nord i nord-vest, mediteranean pe litoralul sudic i estic. n ceea ce privete economia, resursele minerale sunt bogate i variate constnd n: crbuni, minereuri de fier, de mangan, de cupru, de staniu, polimetale, bauxit, wolfram, mercur, uraniu, fosforite, sare i sruri de potasiu

Pontentialul agricol al Spaniei

Dintre culturile agricole, cea mai mare extindere o au cerealele: gru, orz, ovz n zona central a Spaniei Se mai cultiv legume i zarzavaturi, mslini (ocup locul nti n lume la producia de mslini), bumbac, tutun, sfecla de zahr, plante citrice (pe litoralul mediteraneean), vi de vie (producnd vinuri renumite Xeres, Malaga, Alicante etc), pomi fructiferi. n sectorul creterii animalelor, pe primul loc se afl creterea ovinelor, n nord i n nord-vest se cresc cornute mari, iar n Galicia, Estremadura, Catalonia porcine. Este dezvoltat pescuitul.

Principalele caracteristici ale mancarurilor traditionale din Spania

Foarte popular i apreciat la nivel mondial, gastronomia spaniol este caracterizat de simplitate, simplitatea preparatelor, a aromelor, a combinaiilor. Majoritatea mncrurilor spaniole reprezint de fapt combinaii puternic condimentate din legume, orez, fructe de mare, carne uscat i ulei de msline. n ceea ce privete Spania, nu poi generaliza, pentru c totul nseamn diversitate, joc, abunden i culoare. Condimentele folosite n buctria spaniol sunt mediteraneene i se aseamn foarte bine cu cele pe care le folosesc italienii. Condimentele cele mai folosite n buctria tradiional spaniol sunt ofran, scorioara, paprica, usturoi, ptrunjel, oet, sare de mare, piper, suc de lmie, ce dau arom mncrurilor.

Produse lactate si branzeturi

Spania are o mare varietate de brnzeturi, produse n diverse regiuni ale rii, precum i n insulele Canare sau Baleare. Preparate tradiionale din aceast categorie sunt considerate urmtoarele: Afuega'l pitu (brnz din lapte de vac nepasteurizat), Cabrales (brnz albastr), Cuajada (ca din lapte, n mod tradiional din lapte de oaie, servit ca desert cu miere i nuci), Ibores (brnz care este produs din lapte de capr nepasteurizat cu provenien din Extremadura), Garrotxa (cacaval fcut din lapte de capr nepasteurizat cu un interior alb ferm, dar cremos, cu o crust de mucegai natural), Manchego (brnz din lapte de oaie din rasa Manchega, cu o vrst ntre 60 zile i 2 ani), Idiazabal (cacaval fcut din lapte de oaie nepasteurizat care, de obicei, vine de la rasele Lacha i Carranzana), Mato (brnz proaspt catalan din lapte de vac sau de capr, fr adaos de sare, ricotta, de obicei servit cu miere, ca un desert), Picn Bejes-Tresviso (brnz albastr din Cantabria), Natillas (crem fcut cu lapte i ou de obicei realizate cu lapte, zahr, vanilie, ou i scorioar).

Carne si preparatele din carne

Spaniolii mnnc foarte mult carne, buctria lor se bazeaz pe foarte multe preparate din carne. La ei se aplic regula: nicio mas fr carne. Dac vorbim de carne i produse din carne, este adevrat c pe teritoriul spaniol consumul de carne de porc este larg rspndit n teritoriu, Spania fiind unul dintre cei mai mari consumatori i productori de astfel de carne din Uniunea European. Carnea de porc iberic este extrem de apreciat. Principalele produse tradiionale din carne specific spaniole sunt urmtoarele: jamon serreno sau jamon iberico (unc srat uscat ), embutidos (crnat de porc), chorizo (crnat de porc cu paprika), morcilla (crnat de snge), salcichon i lomo (salamuri spaniole), callos a la madrilea (tocan picant de vit), rajo (carne de porc condimentat cu usturoi i ptrunjel), lechazo asado (miel de lapte prjit), chuletillas (cotlet de miel de lapte la grtar) etc.

Peste si fructele de mare


Datorit diversitii zonelor geografice i a climei, Spania este o ar cu o bogat i interesant ofert culinar. La fel ca n cazul altor ri mediteraneene, coloana vertebral a buctriei spaniole const n preparate bazate pe pete i fructe de mare. Fructele de mare sunt iubite n Spania, Madridul este metropola european cu cel mai mare consum anual de fructe de mare dei se afl la cteva sute de kilometri de ap. Paella valencian (cu varianta fideua, cu paste) gtit cu fructe de mare, legume i orez, i arroz negro (orez cu cerneal de sepie) sunt deja branduri recunoscute peste tot n lume. Printre fructele de mare cele mai consumate se numr scoicile, crabii, homarii, racii, creveii i calamari.

Bauturile alcoolice

Spania are una dintre cele mai intinse suprafete viticole din lume (cca 1,2 milioane de ha). Desi multe dintre acestea se afla in zone aride si au productii mici, tara ramane totusi cel de-al treilea mare producator de vinuri din lume.

Vinul clasic spaniol pe care il gasiti pe piata este in mod obisnuit cel rosu, realizat din soiul Tempranillo, cu arome de fragi si zmeura si o nuanta de lemn ars si provine cel mai adesea din regiunea Rioja.

Grupele de alimente reprezentative pentru cultura alimentara spaniola

Din multitudinea de reete spaniole, cateva pot fi considerate comune tuturor zonelor rii: tortilla de patata, paella, carnaii chorizo, branzeturile i tocaniele delicioase. Chiar dac se prepar diferit de la o regiune la alta, toi spanolii le gust cu aceeai plcere. Exist i multe reete de mancare ce au la baz leguminoasele mazre, fasole uscat sau verde.

Spaniolii sunt indrgostii i de supe, dar i de paine, ambele cunoscand o mulime de varieti. Salatele nu sunt la fel deimportante ca in restul regiunilor mediteraneene. Spaniolii ineleg prin salat ceea ce ineleg i muli romani, adic un amestec rudimentar de frunze verzi cu felii de castravete.

Panificatie

Tostada con tomate pinea prjit cu roii este nsi esena spiritului culinar spaniol. Tostada este numele generic al pinii prjite n limba spaniol, consumate cu precdere la micul dejun. O pine prjit, frecat cu un cel de usturoi, stropit cu ulei de msline i miez de roii este o recunoatere a bucuriei de a mnca. IBORES - este un sortiment de brnz care este produs din lapte de capr nepasteurizat cu provenien din Extremadura. Acest sortiment beneficiaz de protecia denumirii de origine i se obine n special n zonele Ibores, Villuercas i La Jara y Trujillo. Sortimentul este unul gras, produs exclusiv din lapte provenind de la caprele de rasa Serrana, Verata, Retinta i doar de la ferme nregistrate. Ca i aspect, Ibores veritabil are form cilindric i plat, ajungnd s cntresc de la 600 g la 1,2 kg per bucat GARROTXA - este un nou sortiment de brnz spaniol care merit descoperit. n ara de batin, exist un numr redus de productori care reuesc, ns, s menina standardul adevratei Garrotxa. Sortimentul de brnz spaniol Garrotxa este de origine catalan. Se produce din lapte pasteurizat de capra i este reprezentantul catalan tradiional.

Jamon

Morcilla

Chorizo

Ibores

Garrotxa

Produse din carne

JAMON - este cuvntul spaniol pentru unc, dar folosit internaional desemneaz unca spaniol, uscat, din carne de porc. Spania este principalul productor mondial de picior de porc maturat (jamon), cu o producie de peste 38,5 milioane de jamboane pe an. Paradoxal este faptul c n trecut, n perioada stpnirii maure, consumul de carne de porc a fost interzis, potrivit dogmelor musulmane. Astzi, ns, una dintre cele mai ntlnite expresii n inutul lui Cervantes este Jamon este ospitalitate! Jamon este Spania! CHORIZO - este una dintre emblemele gastronomice ale Spaniei. Probabil, exist o varietate picant de chorizo rou-sngeriu specific fiecrei regiuni. Chorizo este un termen originar din Peninsula Iberic care cuprinde mai multe tipuri de crnai de porc. Chorizo poate fi un crnat proaspt, ns pentru a putea fi consumat necesit nainte un process de fierbere. MORCILLA este o budinc din snge realizat n stil tradiional spaniel, consumat n special n zonele de sud, fiind similar cu chorizo. Este fcut din snge de porc, grsimi i pimenton (boia de ardei afumat). Este un aliment care poate fi gsit m multe ri i exist foarte mult tipuri. Descoperirea sa a fost ntotdeauna strns legat de uciderea porcului, foarte rar alte animale, cum ar fi vaca sau calul.

Produse din peste

MOJAMA este o delicates spaniol realizat din file de ton uscat n sare. Dei cuvntul mojama provine din arab i nseamn uscat, originile sale sunt feniciene, primele preparate de acest fel realizndu-se n aezrile feniciene din zona Mrii Mediterane. Fenicienii au fost cei care au nvat s usuce tonul n sare de mare pentru a se pstra n condiii optime de consum astfel nct s fie potrivite pentru comer.
ZARZUELA este o tocan de pete i fructe de mare (crabi, caracatie, crevei, peti albi) nnobilate de un excelent sos pe baz de vin i coniac, nsoite de ofran - condimentul foarte rafinat i costisitor - unii spunnd despre el c este cel mai scump din lume dac se cunoate secretul recoltrii. Calamares a la Romana - Daca ai fost vreodata pe plaja in Spania, este imposibil sa nu fi observat ca lumea turisti sau localnici- se ingramadeste la terasele si in barurile de la marginea plajei pentru a rontai calamari prajiti. E una dintre cele mai populare gustari in zonele de coasta. Se spune ca in Marea Mediterana ar trai cei mai grasi si mai gustosi calamari din intrega lume, care, prin prajire devin crocanti si maronii.

Zarzuela

Calamares a la Romana

Mojama

Ciudatenii alimentare

CRIALLDIAS - Acest preparat curd va face din oricine un adevrat brbat. Crialldias este cuvntul spaniol care denumete testicolele de taur. Dac stomacul unui om poate s digere o asemenea mncare, atunci toate celelalte mncruri tipic spaniole sunt de prisos. O gam variat de eufemisme denumete acest preparat, cum ar fi pietre sau stridii de munte. Testiculele sunt gtite ntr-o varietate de moduri, fierte, prjite sau sotate, iar nainte de preparare sunt jupuite i nmuiate n ap rece. RABO DE TORO este o tocan specific spaniol din regiunea Cordoba, preparat din coad de taur sau bou. Este o tocan gtit frecvent n buctria spaniol, fiind extreme de apreciat de cunosctorii proprietilor acestui tip de preparat. CALLOS - Pentru gurmanzi, callos ar putea fi un deliciu care sa le astampere pofta de bucate neobisnuite. Cu bucati de grasime si maruntaie fierte intr-un sos portocaliu, callos s-ar putea sa nu fie genul de mancare pe care l-ai incerca in fiecare zi, insa, in mod sigur nu te va lasa nepasator. Spaniolii sunt iubitori de carne si sunt cunoscuti pentru cantitatea mare de carne de porc pe care o consuma anual. Insa nu arunca niciodara maruntaiele, ci le pun de obicei in tocana care-i face pe multi sa le lase gura apa.

Callos

Crialldias

Rabo de toro

Alimente simbol

PAELLA - cea mai cunoscuta specialitate culinara spaniola: orez fiert cateva ore cu sofran,fructe de mare sau pui, pentru o aroma finala desavarsita. Probabil ca paella este mancarea-simbol a Spaniei,cu toate tipurile ei: paella cu fructe de mare, paella cu pui, paella cu iepure, fidea (aceeasi reteta, doar ca in loc de orez sunt folositi taitei), paella neagra (pregatita cu suc de caracatita) si lista poate continua. Este o mncare spaniol tradiional, asemntoare cu pilaful romnesc sau risotto-ul italian, delicioas, consistent i savuroas. Se servete la prnz sau la cin i conine n general orez, legume i carne sau fructe de mare. Paella se gtete aproape peste tot n lume, n restaurantele cu specific spaniol sau sud-american, ns i francezii sau italienii sunt ncntai s gteasc acest preparat.

Meniuri traditionale pentru mesele principale ale zilei

n Spania, mesele principale sunt micul dejun, prnzul i cina. Se obinuiete ca la micul dejun s se mnnce puin, la prnz mult, iar cina se ia trziu i suficient de mult. Se obinuiete s se ia i un al doilea mic dejun pe la ora 11:00 dimineaa, n baruri sau n cafenele. Este ntlnit, de asemenea, s se mnnce tapas (tapear) ntre micul dejun i prnz. Acest obicei const n a merge din bar n bar, a le degusta specialitile, nsoite de vin sau bere. Cafea se bea ntre mese, n orice moment al zilei. n Spania, orele de mas sunt mprite altfel dect n majoritatea celorlalte ri occidentale. Micul dejun de acas se ia ntre orele 7:00 i 8:30. Micul dejun de la amiaz, ntre orele 10 i 11. Prnzul se ia ntre orele 13:30 i 16:00 i este masa principal a zilei. Spaniolii cineaz destul de trziu ntre orele 21:00 i 23:00, mai ales vara sau la sfrit de sptmn.

Meniuri tipice pentru mesele principale

Probabil cel mai des intalnit mic dejun in Spania este o chifla cu unt si gem si o ceasca de cafea cu mult lapte. Spania este tara responsabila pentru aducerea ciocolatei din Lumea Noua in Europa. Iar faptul ca ciocolata este aici o bautura mult mai consumata de catre adulti decat in orice alta tara vorbeste foarte mult despre istoria culinara si coloniala a acestei tari. Masa de la prnz este masa principal. Se mnnc trei feluri: primul, al doilea i desert, urmate de o cafea. Felul nti poate fi ceva uor, ca o sup, salat sau un platou de legume, dar i ceva mai greu, ca fasole sau nut. Felul al doilea poate fi pete sau carne. Desertul poate fi un fruct proaspt, iaurt, brnz, ngheat sau prjituri. Este un obicei s se ia o cafea neagr, scurt (cu puin lapte) sau cu lapte, pentru a termina prnzul. n cazul meselor bogate i a festinelor, se beau i buturi alcoolice digestive. Cina se obinuiete a fi mai uoar, dar obiceiurile sunt variate i personale. n timp ce unii iau o cin mai grea, alctuit din trei feluri de mncare, alii mnnc ceva uor, ca salat, ou, brnz sau un sandvici. Vara i n regiunile de pe coast, tapas i poriile (raciones) pentru mai multe persoane sunt foarte obinuite dac se ia cina n ora.

Principalele sarbatori gastronomice in Spania


Venta Magullo sau sarbatoarea taierii porcului

In apropierea Craciunului, in ziua de San Martin, spaniolii sacrifica animalele din care vor prepara bucate gustoase pe tot parcursul iernii. Desi este o sarbatoare straveche, in zilele noastre unele familii si chiar unele restaurante, inca o mai organizeaza. Cel mai important produs obtinut din porcul proaspat taiat sunt carnatii morcilla, picanti si savurosi si care contin 40% din cantitatea zilnica de fier, necesara unui adult. La Tomatina - cea mai mare bataie cu mancare Festivalul are loc in fiecare an, in ultima miercuri din august, in zona Valenciei, si este considerat ca fiind cea mai mare bataie cu mancare deoarece peste 30.000 de oameni arunca unul in celalalt cu peste 1.000 de kilograme de rosii. Este unul dintre cele mai cunoscute festivaluri din Spania, isi are originile in 1945, dar a fost recunoscut

Noche Meiga

In timpul iernii, spaniolii serbeaza Ziua fructelor de mare. Aceasta sarbatoare gastronomica a devenit o ampla manifestare in anii '80 si in zilele reci de iarna multi turisti gurmanzi se inghesuie sa guste din savoarea preparatelor din fructe de mare. Fiesta tine 10 zile, timp in care cei mai renumiti bucatari spanioli se intrec in preparatele din peste, fructe de mare proaspete si alte delicatese. Tot in aceasta perioada se asculta muzica populara spaniola. Festivalul Tapas din Sevilia Este recunoscut faptul ca tapas este o gustare specifica Seviliei, nu este recunoscuta insa modalitatea cum aceste minunate gustari au aparut. In februarie, in Andalucia, intreg orasul Sevilia se dedica crearii celor mai gustosi tapas. Cu aceasta ocazie, peste 50 de restaurante si baruri se inscriu oficial la festival, dar neoficial orice bar/restaurant din oras ofera cei mai gustosi tapas. Carnavalul Tortillei - Joia de Landero Se sarbatoreste in Spania de foarte multi ani si consta intr-un picnic in aer liber, unde familiile aduc de acasa tortilla gata preparata, salate si vinuri. Sarbatoarea se mai numeste si "Joia de Landero" si este echivalenta celebrei "4 Iulie", la americani. Tortilla este o mancare traditionala spaniola, obtinuta din cartofi, ceapa si oua (un fel de omleta din cartofi). La ea se serveste de obicei friptura de miel, porc sau pui.