Sunteți pe pagina 1din 3

Psihologia virstelor e/e stiinta ce studiaza legitatile dezvoltarii psihice, specificul formarii personalitati la diferite etape ale vietii,particularitatile,

activitatii intereselor, necesitatilor de a lungul ontogenezei. Psihologia -e/e o stiinta teoretica si practica aplicaticva in sistemul de stiinta psihologica. Psilohogia virstelor se ocupa de studierea si analiza individului la diferite perioade ale vietii, studiaza aplicatiile psihologice, modalitati de reglare a dezvoltarii psihice. E/e o stiinta fundamental, si studiaza conditiile de aparitie dezvoltare si moturnizare a vietii psihice de a lungul intregii existente a omului. E strins legata cu psihologia generala, cu filozofia, pedagogia. Deosebim urmatoarele comportemente ale psihologiei virstelor: -psihol.prescolara ( virsta prunciei 0-1; virsta prescolara 3-6,7; virsta frageda 1-3 ani); - psihol.scolarului mic (6-7 ani); -psihologia preadolescentei ; -psihol.adolescentei (10-11 ani; 1-15); -psihol.tinarului; -psihol.aduntului -psihol.batrinetei. Obiectivele psihologiei -sa determinem legitatile generale ale dezvoltarii psihice la diferite etape ale vietii -sa determine mecanismele psihologice ale dezvoltarii, forta motrica -sa determine perioadele sensitive ale dezvoltarii, zona dezvoltarii proxime si rolul lor in dezvoltarea psihica -factorii si legitatile dezvoltarii psihice -sa stabileasca raportul dintre particularitatile de virste si cele individuale -sa determine cauzele de vierilor de dezvoltarea psih.si sa elaboreze metode de diagnosticare si combatere -determinarea a posibilitatilor actuale si potentiale la diferite etape ale virstelor -sa evidentieze bazele psihologice ale formarii personalitatii omului in procesul instruirii si educatiei -determinarea corelatiei in dezvoltarea psihofiziologica p/u diferite etape de virsta -acordarea ajutorului psihologic in situatiie de criza. Istoria aparitiei si constituirei psihologiei virstelor Psiholohia virstelor ca stiinta apare la sfirsitul sec xx. Radacinele preistorice apar inca din anchitate. Se deosebesc 3 nivele ale dezvoltarii ale psihologiei virst.: -nivelul popular (e cel mai vechi, apare inca aparitia atribuitelor si se axeaza prin formaratii despre anumite necesitati a copilului transmise din generatii in generatii). -nivelul de prestiintific ( apare odata cu aparitia primele aidei, lucrari, inca de anchitetate (prima lucr. Ale student primul si a dat parerea despre dezvoltarea copilului in lucrarea despre suflet reflectind ideia ca copilul are simtul si pina la nasterii)) Aristotel a impartit virsta in citeva etape. 1) 0-7 ani, cu gradatie 0-5, 5-7 e virsta copilariei 2) 2) de la 8-15 (e virsta cind copilul invata sa citeasca, sa scrie, sa socoteazasca, invata musica) 3) 3-16, 21- ( perioada educatiei cetetenesti) Rolul pedagogilor in constituirea psihologiei virstelor 3) Psihologia virstelor e strins legata cu pedagogii. Un rol aparte relevin si ideile pedagogilor in virstelor. Dmitrie Cantemir reflecta despre dezvoltarea copil.de la 0-7 ani acceptuind ca de la 0-5 ani, copilul inca nu e/e in stare, ea desizii nu raspunde de comportarea sa si face o periodizarea a virstelor, 0-7 ani o numeste virsta copilariei, 712 ani e virsta, cind copilul invata sa citizeasca, sa socoata, invata declamatie, norme, 12-17 ani pereoade formarii cetateniei.

Gheorghe Asachi-reflecta despre rolul mediului social, despre rolul educatiei, conditiilor, si face o paralela intre dezvoltare si rolul criditatii: Omul, privirea sa este o fiinta buna, dulveatsa inimei si blindetele mielului. Omul e precum o ceara moale, pe care o framinti intre degete si poti da orce forma vei voi. Evidentiaza Asachi, influenta conditiilor sociale, asupra dezvoltarii omului, dar saminta cin de buna, cazind pretros pamint lacrimi intre suspinari cresceta va da numai poame amare umbre si uitat mormint. M. Eminescu-evidentia rolul cerintelor in scoala informarea personalitatii copilului: asupra nu e un sac, ce va fi un plut cu coji (cunostinte de care nu are nevoie) ce trebuie dezvolat aparatul intellectual, trebuie antrenat precum un sportive isi antreneaza muschii si intellect. Scoala nu trebuie sa fie o magazie de cunostinte straine. El evidentia cu relatia dintre pedagogia si psihologia considerind ca fundament in educarea si instruirea copilului in formarea personalitatii lui: Educatiunea e cultura caracterului, cultura a educatiei mintii. Ion Creanga- invatatorul trebuie sa stimeze copilul:iubitii, stimatii, pertativa cu ei blind, si veti vedea cum scolile vor fi pline de ochii globii si fete luminoasa. Nicolae Iorga- strategia scolii ca din scoala lipseste viata, iar din viata lipseste scoala vietii. Constatind Dm.Usinskii: daca vrei,sa-l educipe copii in toate privintele trebuie sal cunoti din toate punctele de vedere. 4) Metode de cercetare In psihol.virstelor este foarte important utilizarea variatelor metode pentru a determina particularitatile individuale iar pe baza lor a identifica legitatile generale ale dezvoltarii psihice. In activitatea pedagogica invatatorul va reusi sa organizeze eficient activitatea in cazul cind va descoperi si va cunoasti interesele. Particularitatile de virsta trasaturile de character si temperamentale calitatile vointei si altele. Metodele investigatiei: Experiment, observarea, conversatia , anchetarii, testelor,sociometrice, biografica,studierii rezultatelor activitatii productive. Psihol.virstelor in studierealegitatilor dezvoltarii se axeaza pe urmatoarele principia: 1-Principiul determinismului, ce exprima ideia ca dezvoltarea psihica e/e conditionata de anumite motive cause, care influenteaza diferit in dependent de specigicul lor si situatia in care este implicat individual. 2Principiul istorismului (Lev.Sem.Vigotsky) Dezvoltarea psihica in mare masura este conditionata de conditiile social istorice (Lev.Sem.Vigotsky) 3Principiul unitatii constiintei si activitatii dezvoltau psihol.nivelul constiintei se dezvolta si se manifesta in procesul activitatii (Blonsky, ogotki) 4-Principiul obordarii individual- fiecare idivid, personalitate trebuie tratata in dezvoltare ca o persoana aparte. 5- Principiul systemic in analiza-fenomenelor psihica-sisteme de examinarea care nu se reduc doar la sunre de cunoastinte si servesc ca baza in dezvoltarea de mai departe a individului, si studiul trebuie efectuat in anumite ordine. Tema:Factorii si legitatile dezvoltarii psihice 1)- diferite teorii referutori la factori I dezvoltarii 2)-factorii dezvoltarii si rolul lor in dezvoltarea psihica a-factorul biologic b-factorul social c-educatie si instruirea d-activitatea si activismul 3)-legitatile dezvoltarii psihice --------------1-------------Dezvoltarea psihica prezinta totalitatea de schimbari calitatative si cantitative. Deosebim deferite concept teorii referitor la rolul factorilor in dezvoltarea psihica: 1) Teoria biologizatoare (Carl Biuhlor) considera ca dezvoltarea e constituita din crestere si dezvoltare si maturizare iar baza dezvoltarii psihice o constituie factorul biologic, adica omul se naste cu o totalitate se trasaturi care pe parcursul vietii doar se naturizeaza neaga rolul conditiilor sociale.

2) Teoria sociologizatoare(Emul urheim)-considera dezvoltarea psihica a copilului drept rezultatul influentei directe a mediuluiinconjurator. Copilul este Mulajul mediului iar baza dezvoltarii o constituie exersare a invatarea, insusirea credintei a traditiilor pe baza emitatiei si a stabilirii contactelor cu lumea din jur. Ambele teorii sint metofizice, ele recunosc doar cite un singur factor nu se sizeaza interactiunea dintre factori, aceste teorii au si ceva comun, ele ignoreaza activismul propriu al omului. 3) Teoria confirgentei- (viliam Sterm) se axeaza pe unitatea dintre cei 2 factori mediul social doar scoale in evidenti ceea ce e programat ereditatea invatatura dialectica reflecta importanta factorului biographic, social, evidentiaza rolul educatiei si instruirii in formarea personalitatii cit si activismul si activitatea individuului privindui in interactiunea. ------------2--------------In dezvoltarea psihica au importanti deosebiti toti cu 4 factori 1)-factorul biologic include ereditatea si factorul congenitar Ereditatea- include totalitatea acelor particularitati a zestrei ereditare totalitatea de predispozitii, sist,nervos Specific uman O anumita configuratie a insusirii mersului vertical, organelle de simt ca conditie pentru dezvoltarea proceselor cognitive;

S-ar putea să vă placă și