REFERAT

ROMANTISMUL Romantismul a aprut prima dat n literatura german concomitent cu apariia clasicismului i interacionnd cu acesta La s!ritul secolului al "#$lea a aprut i n literatura engle%&iar n anii "#'( n literatura !rance% i rus Una din caracteristicile romantismului este !aptul c se mpotri)ete clasicismului Tema central a romantismului este idealul i dorina de li*ertate& indi)idul i autoe+plimarea sunt promo)ate n prim$plan Fundalul istoric este dat de de%amgirea i%)ort din Re)oluia !rance%& apoi r%*oaiele napoleniene ,aracteristicile generale ale literaturii romantice

pre%ena eului liric n te+tele literare& su*iecti)itatea tririlor e+primarea cu prioritate a sentimentului i sensi*ilitii li*ertatea creaiei& a*sena oricror reguli sau constrngeri estetice .pre%ente la clasicism/ ntoarcerea spre trecut i adoraia trecutului& n special al e)ului mediu i goticii m*ogirea lim*a0ului poetic cu regionalisme& neologisme i stilistic e+primarea speci!icului naional n literatur tendina de a pre%enta istoria ntr$o lumin ideologi%at& glori!icarea eroilor i li*ertii apar multe opere care au loc n peisa0e& culturi& persona0e ri e+otice cere re!lect dorin a de e)adare din )iaa real descoperirea !olclorului naional aspiraia spre a*solut .iu*irea per!ect& li*ertatea deplin i cunoaterea total/ apar culegerile de *asme i !olclor naional i includerea lim*a0ului popular n literatur teme romantice- )iaa& moartea& iu*irea& li*ertatea& e+otismul

A1AN2AR3A LITERAR4 "

Termenul de 5avangard6 pro)ine din !rance% 5avant garde6 .garda nainte/ 7i el datea% nc din E)ul Mediu& ca termen militar 8n A)angardismul poetic romnesc& Ion 9op a!irma c dou de!ini:ii i$au re:inut aten:ia - cea dintr$un articol al lui Adrian Marino din 3ic:ionar de idei literare unde acesta d o e+plica:ie termenului pornind de la conceptul de noutate 5 recunoatem drept avangard [] orice curent (micare, coal, program) literar, care descoper i proclam cu violen, n mod consecvent i sub orice orm ideea de noutate, de nnoire!"# ,ealalt contri*u:ie este semnat de Matei ,linescu 7i se re!er la esen:a a)angardei 5$ctul de avangard este deci, nainte de orice altceva, unul distructiv, polemic i noul e mai degrab un steag de lupt" Un rol nsemnat n de!inirea a)angardei literare o are 7i a!irma:ia lui Eug;ne Ionesco - 5%re er s de inesc avangarda n termeni de opo&iie i ruptur6 ' Ast!el& a)angarda are ca punct de plecare nega:ia& o negare radical a tradi:iei cultural literare& ruptura& termenul ei !inal !iind ino)a:ia& aspira:ia ctre o a*solut nnoire a lim*a0ului A)angarda se de!ine7te prin dou elemente contradictorii - distrugerea 7i construc:ia& nega:ia 7i a!irma:ia& ni<lismul 7i !uturismul A)angarda& n !ormele ei e+treme aplic !ormula lansat de Tristan T%ara- 5antiart pentru antiart6 Esen:a a)angardei o constituie nega:ia& polemica& re)olta Noul apare aici ca o compromitere a )ec<iului& el se opune cli7eului& Tradi:iei Aceast respingere a tradi:iei se !ace n termeni de o )iolen: nemaintlnit pn atunci la noi Se contest literatura clasici%ant& gustul academic Futurism& dadaism& suprarealism = )rste ale a)angardei literare europene Futurismul& dadaismul 7i suprarealismul sunt mi7crile unei modernit:i re)oltate& ale unei modernit:i ce are ne)oie de o sc<im*are Termenul de 5!uturism6 este introdus de F 3 Marinetti& acesta !iind 7i promotorul mi7crii A)angarda se declar pentru dinamismul tririi& pentru spontaneitate& intui:ie& <a%ard& imagina:ie 3up primul mani!est al !uturismului aprut la "" !e*ruarie ">(>& n care se proiectea% o ade)rat antiliteratur& apare 7i un 5Mani!est politic al !uturi7tilor6 8ntre ">(> 7i ">"? se de%)olt o *ogat literatur a mani!estelor
" '

Ion 9op = Avangardismul poetic romnesc& Ed 9entru Literatur& @ucure7ti& ">A>& p > i*idem

'

,ei care )or continua ac:iunea de distrugere a !ormelor artistice 7i nu numai& ini:iat de !uturi7ti& )or !i dadai7tii Ace7tia )or prelua )iolen:a )er*al& dorin:a de a distruge !ormele de art consacrate& tradi:iile estetice Bi ei& ca 7i !uturi7tii declar r%*oi ra:iunii 7i logicii Spre deose*ire de ace7tia& 7i cum )om )edea mai tr%iu& 7i de suprareali7ti& dadai7tii negau a*solut totul& !r s propun ce)a n loc Mi7carea dadaist a luat na7tere la CDric<& n ">"A Ini:iatorul mi7crii este Tristan T%ara In dadaism ns trium! principiul oricrei a)angarde- nega:ia 3adai7tii neag n continuare tradi:ia cultural& a0ungnd s se nege ns7i !ormula dadaismuluiE el de)ine autodistructi) 8n ">'F& AndrG @reton renun: la dadaism dorind s desc<id drumul unui nou )al o!ensi)& acela al suprarealismului 8n 9rimul Mani!est al Suprarealismului aprut n octom*rie ">'F AndrG @reton de!ine7te Ho dat pentru totdeauna6 cu)ntul Hsuprarealism6- '()%*$*+$,-(., substantiv masculin! $utomatism psi/ic pur, prin intermediul cruia i propui s e0primi, ie verbal, ie n scris, sau n orice alt manier, uncionarea real a g1ndirii! 2icteu al g1ndirii, n absena oricrui control e0ercitat de raiune, n a ara oricrei preocupri estetice sau morale"3! O contri*u:ie nsemnat la conturarea poeticii suprarealiste au a)ut$o 7i re)istele In toat aceast perioad de e+isten: a mi7crii suprarealiste din Fran:a& s$au !olosit )reo %ece titluri de re)istE 6Litterature6& HLe surrGalisme mIme6& HLa RG)olution surrGaliste6& HLe SurrGalisme au ser)ice de la RG)olution6& HMionotaure6& H1116& HNGon6& HMGdium6& H@ir!6& HLa @rGc<e6& HLJArc<i*ras6 Toate aceste titluri au ilustrat la momentul apari:iei lor !rmntrile mi7crii sau situa:ia social 7i politic din Fran:a Spre deose*ire de dadai7tii ce negau totul !r s o!ere alte solu:ii& suprareali7tii neag 7i ei trecutul& dar propun n loc )isul Se constat ast!el c trecerea de la dadaism la suprarealism este ec<i)alent cu trecerea de la nega:ie la a!irma:ie Nega:ia suprarealist a !ost una constructi)& ea propunea solu:ii ce garantau li*ertatea omului 3ac mi7carea 3ada )roia s di%ol)e orice )aloare& suprarealismul urmrea re)elarea ade)rurilor 7i a )alorilor a*solute E+plorarea incon7tientului& dicteul automat& poe%ia cotidianului& a <a%ardului o*iecti)& umorul negru 7i a*surd& culti)area unor noi !orme de pam!let& satir 7i parodie& toate acestea au contri*uit la nuan:area 7i moderni%area literaturii

Apud Mario 3e Mic<elli = Avangarda artistic a secolului XX& Ed Meridiane& ">A#& tradus de Ilie ,onstantin& p '>#

,ON,LUCII Atat romantismul cat si a)angardismul& au ca punct de plecare negarea curentuluiL curentelor anterioare lui Ast!el & romantismul neaga clasicismul& iar a)angardismul neaga toate celelate curente dinaintea sa ,a sa e)identie% mai tare di!erentele sau asemanarile dintre romantism si clasicism& am ales sa anali%e% succint doi pictori& Ferdinand 1ictor Eug;ne 3elacroi+ si 9a*lo Rui% M 9icasso& repre%entati ai romantismului& respecti) a)angardismului& mai e+act repre%entant al cu*ismului NNN cartia% ro = ,arti si articole online gratuite de la A la C 9icasso 9icasso a de)enit o legenda in timpul )ietii si este pro*a*il cel mai cele*ru artist al secolului OO ,<iar si dupa moarte& locul lui in arta nu a !ost egalat 9a*lo 9icasso este pro*a*il cel mai !aimos artist al secolului OO El a !ost cu siguranta unul dintre cei mai proli!ici artisti-intr$o anumita perioada a )ietii sale se %)onea ca putea picta c<iar trei pan%e pe %i Artistul era de asemenea e+trem de multilateral& utili%and toate mi0loacele imagina*ile printre care creionul& acuarela& )opsele de ulei& car*unele& metalul& g<ipsul sau resturi colectate din tom*eroane 9ersonalitatea puternica a lui 9icasso a dominat )iata artistica a)angardistica pana in prea0ma celui de$al doilea ra%*oi mondial si el a !ost unul dintre initiatorii sc<im*arilor radicale din domeniul picturii si al tipariturilor Nascut la Malaga& in sudul Spaniei& in "##"& 9icasso a !ost !iul unui artist care preda desenul si care$si completa )eniturile lucrand in calitate de curator al unui mu%eu In copilarie 9icasso a do)edit un talent artistic remarca*il pe care parintii i l$au culti)at Se spune ca atunci cand tatal a )a%ut lucrarile !iului sau& acesta i$a o!erit propria paleta de culori si pensule si a 0urat sa nu mai picte%e niciodata 9regatirea lui 9icasso a inceput la Academia de Arta Lon0a din @arcelona dar& incepand din ">(( a inceput sa$si petreaca luni intregi la 9aris& unde s$a sta*ilit de!initi) in ">(F La acea )reme capitala !rance%a era centrul artei mondiale si aici 9a*lo 9icasso si$a mani!estat pentru prima data stilul sau complet original& in care teme precum de%mostenitii societatii& saracia si disperarea erau %ugra)ite cu o usoara tristete& in tonuri de al*astru rece Starea retinuta a ta*lourilor din 9erioada al*astra re!lecta si perioada de saracie disperata din )iata artistului 9icasso impartia un studio cu un prieten poet si dormeau cu randul in singurul pat e+istent Uneori erau ne)oiti c<iar sa arda unele dintre lucrarile sau sc<itele pictorului pentru a incal%i incaperea In urmatorul stil al lui 9icasso& 9erioada ro%& tonurile de ro% au luat locul tonurilor al*astre Tema surg<iunitilor era inca dominanta& dar era a*ordata mai optimist F

Su*iectele !a)orite au de)enit arlec<inii& acro*atii si dansatorii si entu%iasmul pentru modul de )iata al circarilor a luat locul austeritatii Acest mod de a*ordare mai lipsit de gri0i a a)ut succes la pu*lic si picturile perioadei ro% s$au )andut !oarte *ine Saraciea lui 9a*lo 9icasso lua s!arsit ,am in aceeasi perioada& 9icasso e+plora o alta !orma a)angardista de arta& inspirandu$se din lucrarile lui 9aul ,e%ane si din !ormele sculpturii a!ricane 3intre toti postimpresionistii& ,e%ane a dus a*stractionismul cel mai departe& anali%and !ormele si distorsionand perspecti)a con)entionala Lucrarile lui& asociate cu !ormele simple& aproape primiti)e ale sculpturii a!ricane au !u%ionat in cele*ra pan%a a lui 9icasso Les 3emoiselles dJA)ignon .3omnisoarele din A)ignon/ din ">(P Aproape neinteles la aceea )reme& acest ta*lou repre%entand cinci persona0e !eminine dintr$un *ordel a de)enit cea mai semni!icati)a lucrare din perioada timpurie a lui 9a*lo 9icasso 9ersona0ele sal*atice& !ragmentate& dispuse pe !undal nede!init& au )estit s!arsitul unei perioade in care pictura tre*uia sa !ie o transcriere propriu$%isa a realitatii In anii urmatori 9icasso si cola*oratorii lui apropiati& 2eorges @raQue si Ruan 2ris& au e+plorat noile posi*ilitati pe cere Les 3emoiselles dJA)ignon le$au initiat& creand curentul artistic numit cu*ism Inspirandu$se unul de la celalalt& 9icasso& @raQue si 2ris au distorsionat realitatea intr$o serie de supr!ete intrepatrunse de culori si tonuri ,<iar daca tema principala a lucrarilor acestora de)enea din ce in ce mai greu de deslusit& ea e+ista cu siguranta 9icasso considera intotdeauna ca tre*uia sa inceapa cu ce)a o trasatura de penel& un scaun sau un persona0$ pentru a atinge a*stractul si& c<iar si in cele mai austere lucrari cu*iste& de o*icei se pot identi!ica !ragmentele unui o*iect I%*ucnirea primului ra%*oi mondial a pus capat unei cola*orari !ructuoase& atunci cand @raQue s$ a inrolat in armata !rance%a ,a urmare& lucrarile lui 9icasso au inceput sa se sc<im*e In ">"P el a !ost in)itat la Roma pentru a crea costumurile si decorurile spectacolului de *alet al lui 3iag<ile)& 9arada& comanda urmata de multe altele ,alatoria la Roma l$a stimulat pe 9icasso& artistul reali%and o serie de picturi monumentale cu teme clasice& cum ar !i nim!e si !auni& %ei si %eite si Minotaurul 9ro*a*il cea mai reusita concreti%are a o*sesiei sale pentru clasicism este seria de gra)uri reali%ata in anii ">K( pentru colectionarul de arta Am*rose 1ollard& gra)uri care au de)enit cunoscute ca T<e 1olard Suite .,olectia 1olard/ In anii JK( 9icasso a inceput sa reali%e%e lucrari de o e+presi)itate )iolenta& adesea emanand un sentiment pesimist si de disperare Tensiunea din aceste ta*louri is are originea atat din durerea personala a artistului declansata din destramarea primei casatorii cat si din contactul cu artistii suprarealisti care sustineau creatia artistica in!luentata de modul in care aceasta era dictata de su*constient Aceasta perioada a culminat cu cele*ra 2uernica& pro*a*il cea mai cunoscuta creatie a lui 9icasso In aceasta lucrare& 9icasso a e+primat oroarea simtita la au%ul )estilor despre ?

*om*ardarea si distrugerea capitalei *aste 2uernica& in ra%*oiul ci)il spaniol In cel de$al doilea ra%*oi mondial 9icasso a ramas in Franta ocupata& iar dupa ">FA el a trait mai ales in sudul Frantei& unde& inspirat de lucrarile ceramistilor locali si in!ocat de dorinta de a rein)ia )ec<ile mestesuguri& s$a aplecat din ce in ce mai mult catre olarit Ta*lourile produse de 9icasso dupa cel de$al doilea ra%*oi mondial nu se ridica la ni)elul lucrarilor timpurii in pri)inta importantei in istoria artei sau a geniului artistic& dar multe sunt !oarte ino)atoare 9icasso )a !i pro*a*il comemorat mai ales pentru creatiile lui timpurii& dintre care cele mai reusite erau produsul raspunsului emotional al artistului la e)enimentele si persona0ele din 0ur 3ate importante In!luenta lui 9icasso supra unei intregi generatii de artisti este coplesitoareE numarul mare al lucrarilor si a domeniilor a*ordate a demonstrat ca intotdeauna e+ista noi posi*ilitati care merita sa !ie e+plorate Initia%a miscarea cu*ista $">''$ 9ictea%a Femei alergand pe pla0a =Mu%eul 2uernica =,ason del @uen Retiro din Madrid $">PK$ 9icasso moare in localitatea Mougins& din Franta 3ELA,ROIO Moartea prematura a lui 2ericault lasase pe 3elacroi+n !runtea miscarii romantice El s$a de%lantuit in pictura cu )iolenta unei rascoale Rand pe rand& in cati)a ani& de la "#'' la "#K(& geniul in!lacarat al tanarului maestru a dat nastere capodoperelor lui cele mai inspirate- 4arca lui 2ante ( 2ante si 5irgiliu in -n ern), .acelul din 6/ios, .oarte lui (aradanapal, 4aricada (,ibertatea coducand poporul)! 3elacroi+& cel mai lucid dintre romantici& a e+pus in numeroasele lui scrieri drepturile inspiratiei personale contra 5regulilor clasice6 9utin mai tar%iu& el )a arata aceeasi ostiliate !ata de estetica realistilor& pentru ca o*sesia asemuirii este o tiranie apasatoare in alt c<ip decat traditiile scolare Romantismul nu se de%)olta cu 3elacroi+ ci $ din punct de )edere pictural$ de la el datea%a Arta e un mi0loc de e+presie alm ade)arului interior su*iecti)c al artistului Mai ales& incepand cu Renasterea& o data cu cresterea indi)idualismului& s$a tinut seama de acest !apt 3elacroi+ e+prima acest lucru cand spunea 5pictura e un pod intins intre doua su!lete6 El regasea aproape aceeasi termeni ca @eet<o)en )or*ind despre mu%ica& sau mai tar%iu& Rim*aud& atunci cand )or*ea despre poe%ie .Rene SuMg<e/ Miscarea& culoarea& atmos!era& acest trei elemente cer cu necesitate un contur putin nesigur& linii usoare& unduioase si indra%neala tusei 3elacroi+ este asta%i singurul pictor a carui originalitate nu a !ost cotropita de sistemul linilor drepte 9ersona0ele sale sunt intodeauna agitate si draperiile sale unduitoare 3upa 3elacroi+& linia nu e+istaE !iindca oricat ar !i ea de su*tire & un geometru A

carcotas poate intodeauna sa o considere destul de groasa pentru a contine o mie de linii 9entru coloristi& care )or sa imite )i*ratiile eterne ale naturii& liniile nu sunt niciodata ca la curcu*eu& !u%iunea intima a doua culori 3elacroi+ a surprins& !ara indoiala ca si Mic<elangelo& accesoriul pentru a nu dauna claritatii ideii .,<arles @audelaire/