Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea Al. I.

Cuza din Iai Facultatea de Geografie i Geologie Specializarea Geografia Turismului

roiect de seminar!

"anagementul comunicarii in clasa de elevi


.

Echipa de proiect #u$ai "ira%ela& 'anilov Ala Tatiana& Grigoroiu (o)ana& Irimia Ale)andra*+,-./ Disciplina Managementul clasei de elevi

Iasi& aprilie ,0++

CUPRINS: I. ormele comunicarii in clasa de elevi. Comunicare nonver!ala in clasa de elevi. Comunicare si in"luenta sociala. II. #ariere in comunicare. III. E"icienta in comunicarea didactica I$. Pre%entarea e"icienta si ascultare. Comunicare pro"esor&elevi.

I. Formele comunicarii in clasa de elevi. Comunicare nonverbala in clasa de elevi. Comunicare si influenta sociala.
I.1.Formele comunicarii in clasa de elevi.
In acceptiunea unor teoreticieni din domeniul educational' comunicarea repre%inta (capacitatea individului de a pre%enta propriile intentii' nevoi sau interese' precum si de a percepe interlocutorul' in vederea initierii unui dialog in procesul de invatamant). E*iste mai multe "orme sau tipuri de comunicare in clasa de elevi' si anume: comunicare suportiva' comunicare asertiva' comunicare ver!ala' comunicare nonver!ala etc. Comunicarea suportiva poate "i considerata "undamentul relatiilor interpersonale si presupune consideratie' respect si intelegere "ata de interlocutor. Un cadru didactic care isi propune sa devina e"icient in managementul clasei de elevi tre!uie sa "ie preocupat de mentinerea relatiilor po%itive cu elevii. +ones si +ones ,-../0 considera ca relatiile cu clasa depind de a!ilitatile pro"esorului de a comunica interesul' gri1a si suportul "ata de "iecare elev' in calitatea sa de persoana care merita consideratie. Comunicarea suportului se reali%ea%a prin mani"estarea interesului pentru cunoasterea elevului' a "amiliei' a culturii din care "ace parte' ascultarea ,pasiva si activa a elevului0 atunci cand acesta are nevoie sa se e*prime' comunicarea e*pectantelor po%itive cu privire la elev' o"erirea "eed!ac2&urilor speci"ice' utile "ormarii si de%voltarii elevului. E"icienta comunicarii suportive depinde prioritar de a!ilitatile cadrului didactic de a o"eri elevului suport emotional in situatiile de traume' de amenintare si de stres. De e*emplu' este important ca elevul sa stie ca in situatiile de evaluare pro"esorul ii intelege starea de an*ietate' ca nu&i este dusman si ca il va a1uta valori"ice tot ceea ce el stie. Comunicarea asertiva . Inca de la varstele cele mai mici' copiii pot o!serva daca adultii implicati in educatia lor au incredere in capacitatea de a&si indeplini rolul de parinte' pro"esor' model sau lider. In virtutea statutului de educator' elevii au anumite asteptari de la adult pe care&l pot percepe sau nu ca o autoritate. Cele mai multe dintre pro!lemele de management al clasei sunt determinate de modul in care este inteleasa relatia de autoritate in campul educational ,de catre pro"esor sau de catre elev0. 3ipul de mani"estare a autoritatii este legat de o competenta e*trem de importanta in managementul comunicarii si al con"lictelor asertivitatea. 4 comunica asertiv inseamna a sti sa e*primi sentimentele si convingerile tale' "ara a ataca si 1igni pe ceilalti. 5 persoana asertiva nu este agresiva' nu striga la ceilalti' nu 1igneste' nu se cearta' nu incalca regulile e*istente si nu re%olva con"lictele si pro!lemele prin dominare si violenta. Comunicarea ver%ala este de"init6 ca un tip de comunicare 7n interiorul c6ruia se utili%ea%6 lim!a1ul articulat. Comunicarea ver!al6' care poate "i denumit6 oral6 sau direct6' prin
2

ea reali%8ndu&se un contact direct cu interlocutorul' 7n ca%ul dialogului' are un rol important 7n via9a contemporan6. Prin comunicarea ver!al6 se reali%ea%6 urm6toarele activit69i : o!9inerea :i transmiterea de in"orma9ii' ela!orarea unor propuneri' e*primarea unor opinii convergente sau divergente' reali%area unei unit69i de vedere care s6 conduc6 la 7ncheierea unor acorduri' conven9ii' contracte etc. Comunicarea nonver%ala repre%inta un element in sistemul comunicarii umane si tre!uie anali%ata ca atare ' nu independent de comunicarea ver!ala.

I.2. Comunicarea nonverbala in clasa de elevi.


5 !una comunicare intre elevi si intre pro"esor si elevi are e"ecte !ene"ice pentru procesul educativ. Comunicarea nonver!ala este cumulul de mesa1e' care nu sunt e*primate prin cuvinte :i care pot "i decodi"icate' cre8nd 7n9elesuri 4ceste semnale pot repeta' contra%ice' 7nlocui' completa sau accentua mesa1ul transmis prin cuvinte. Tipuri de comunicare nonver%ala in clasa de elevi Contactul vizual . ,Daca un pro"esor vrea sa a"le care dintre elevi a "acut o (isprava)' intre!andu&i si privindu&i in ochi pe "iecare in parte' s&ar putea sa greseasca luand lasarea privirii in 1os drept un semnal universal de recunoastere a vinovatiei. Unii copii lasa privirea in 1os in semn de respect' nu de vinovatie0. Comunicarea nonver%ala si 1efectul 2gmalion) . ;egenda spune ca P<gmalion a sculptat o statuie din "ildes intruchipand o "emeie nespus de "rumoasa. S&a indragostit de opera sa. Implorata de P<gmalion' %eita iu!irii' 4"rodita' a dat viata statuii. Realitatea asupra careia au atras atentia Ro!ert Rosenthal si ;eonnore +aco!son ,=>?@0 este ca in clasa de elevi pro"esorii isi "ac o imagine despre elevi si reactionea%a "ata de acestia in "unctie de imaginea creata de ei' nu in "unctie de comportamentul e"ectiv al elevilor. , Pro"esorul care crede ca are de a "ace cu un elev !un aproape ca ii %am!ea acestuia' dadea apro!ator din cap' se apleca inspre el si il priveau insistent in ochi' toate acestea "iind simptome ale unui lim!a1 (po%itiv) al corpului 0. 3ocalica. Ritmul vor!irii repre%inta un "actor care in"luentea%a des"asurarea activitatilor scolare. Pro"esorul tre!uie sa plece de la premisa: cu cat in"ormatia pe care doresc sa o transmita elevilor este mai ne"amiliara' cu atat ritmul vor!irii tre!uie sa "ie mai lent. 4fectul contactului cutanat. 4tingerile cutanate se des"asoara con"orm unui model sociocultural' care prevede cine pe cine are dreptul sa atinga ,in acord cu statusul social si ocupational0' in ce situatie concreta ,in spatiul pu!lic sau privat0 si ce parte a corpului poate "i atinsa' in "unctie de se* si varsta. ;a modul general' atingerile cutanate intre pro"esor si studenti sunt considerate politically incorect' mai ales cand este vor!a de studente.

I.3. Comunicare si influenta sociala.


Cercetarile de psihologie a comunicarii , apud +ean Claude 4!ric' Ps<chologie de la communication0 au pus in evidenta rolul important 1ucat de comunicare' inteleasa ca proces de in"luentare sociala in structurarea campului social' pe trei nivele esentiale: normativ' cognitiv si social. In"luenta' su! aspectul sau normativ' creea%a' intareste si impune valoriA su! aspect cognitiv' ea determina un anumit decoda1 al realitatii si o utili%are corespun%atoare acestuia a in"ormatiei' iar su! aspect social' ea 1oaca un rol esential in organi%atie' mentinand sau punand
3

su! semnul intre!arii statusurile' relatiile de putere si de autoritate. In"luenta sociala repre%inta ac9iunea e*ercitat6 de o entitate social6 ,persoan6' grup etc.0 orientat6 spre modi"icarea op9iunilor :i mani"est6rilor alteia. In"luenta sociala este asociat6 cu domeniul rela9iilor de putere :i control social' de care se deose!e:te 7ntruc7t nu apelea%6 la constr7ngere. Se e*ercit6 7n "orma persuasiunii' manipul6rii' 7ndoctrin6rii' asociindu&se cu procesele de sociali%are' 7nv69are social6 sau comunicare. Bn acest sens' R. #oudon :i . #ourricaud ,=>@-0 apreciau c6 in"luenta sociala Cpoate "i considerat6 ca o "orm6 "oarte speci"ic6 a puterii' a c6rei resurs6 principal6 este persuasiuneaD.

II. Barierele in comunicarea didactica


Comunicarea poate "i o!structionata sau doar pertur!ata de o serie de "actori care se interpun 7ntre semni"icatia intentionata si cea perceputa. Comunicarea dintre pro"esor si elev este marcata de numite particularitati ale emitatorului sau ale receptorului' e"icienta transmiterii mesa1elor intre cei doi actori educationali' "iind conditionata de o!stacole care pot aparea in cadrul procesului. I. 4st"el !arierele de comunicare pot "i legate de oricare comunicarii ,emitator, mesaj, canal, receptor0' sau de interactiunea lor. dintre
componentele

=. ;a nivelul emitatorului principalele !ariere sunt legate de "aptul ca: E lipseste motivatia in des"asurarea activitatii didacticeA E emi96torul ,pro"esorul0 nu st6p8ne:te con9inutul mesa1ului didactic transmisA E acesta nu este e*pus clar' inteligi!il :i sistemati%atA E emi96torul vor!e:te prea 7ncet' prea tare sau prea repedeA E nu pre%int6 la 7nceput scopul mesa1ului :i nu creea%6 motiva9ii pentru a tre%i interesul pentru comunicareA E emi96torul nu sincroni%ea%6 di"eritele tipuri de comunicare ,ver!al6' paraver!al6' nonver!al6' vi%ual6 etc.0A E comunicarea este numai unidirec9ional6' produc8nd pasivitateA E elevii nu sunt anga1a9i 7n comunicare prin dialog sau prin 7ntre!6ri retoriceA E e"icien9a comunic6rii este !locat6 si de "ondul stresant creat de emi96tor ,plictiseal6' o!oseal6' ner6!dare' teama de a nu gre:i 7n e*punere etc.0. -. ;a nivelul receptorului identi"icam !loca1e ca: E elevii nu au cuno:tin9ele necesare pentru a in9elege mesa1ul didactic sau acestea nu au "ost "i*ate temeinic :i ca urmare se produc inter"eren9eA E starea de o!oseal6 a elevilorA E lipsa de interes ,una din cele mai mari !ariere ce tre!uiesc depasite este lipsa de interes a interlocutorului "ata de mesa1ul emitatorului0A E de"icit de atentie in cadrul orelorA
4

E lispa de motivatie in re%olvarea sarcinilor scolare. F. ;a nivelul canalului: E alegerea gresita a canalelor sau a momentelor tre!uie alese canalele corecte pentru "iecare in"ormatie si de asemenea si momentul tre!uie sa "ie !ine ales o situatie urgenta nu are sorti sa "ie 7ndeplinita daca este ceruta la s"8ritul orelor de program sau la s"8rsitul saptam8nii E lungimea e*cesiva a canalelor o retea organi%ationala complicata duce la o comunicare lenta. E "actorii "i%ici pertur!atori& iluminatul necorespun%ator' %gomote para%ite' temperaturi e*cesiv de co!or8teGridicate' ticuri' elemente ce distrag atentia tele"on' ca"ea' ceai etcA E distanta "i%ica dintre actorii implicati intr&un proces instructiv& educativ. H. ;a nivelul mesajului: E supra7nc6rcarea ,determinat6 de cri%a de timp' dar :i de dorin9a unor pro"esori de a nu omite lucruri importante0A E utili%area unui lim!a1 7nci"rat' inaccesi!il ,sau greu accesi!il0 elevilorA do%area neuni"orm6' 7n timp' a materialului de predatA E "ormularea de mesa1e lacunare in ceea ce priveste e*plicarea noilor cunostinte e*puse. II. In ceea ce priveste factorul educational' !arierele care apar pot "i impartite in doua mari categorii a"late in stransa interactiune: informationale si relationale. =. Nivelul informational: In"ormatiile nu sunt receptionate ca atare in cadrul procesului de comunicare' ci ele se compun continuu pe parcursul des"asurarii acestui proces. ;a nivel in"ormational putem ast"el di"erentia: a. Factorul extern: Este compus din stimuli auditivi si vi%uali pre%enti in conte*tul des"asurarii comunicarii' care pot distrage atentia de la receptarea mesa1ului in maniera in care acesta a "ost codat de catre e*peditor. 4cestea a"ectea%a in primul rand canalul de transmisie avand repercursiuni asupra mesa1ului respectiv asupra receptorului. Una dintre cele mai cunoscute pertur!6ri ale canalelor de transmisie o repre%int6 pronunia deficitar din partea pro"esorului care' 7n cursul transmiterii se poate ampli"ica. De asemenea' defectele de auz la unii elevi determin6 ca transmisia de la pro"esor s6 nu "ie receptat6 7n mod satis"6c6tor. Distorsiunile la nivelul canalelor de transmisie ,%gomote' vi!ra9ii0 pertur!6 "idelitatea transmisiei' 7ntre mesa1ul e*pediat :i cel receptat nu se constat6 coresponden9a necesar6. Se deteriorea%6 ast"el 7n9elesul cuvintelor' al propo%i9iilor' al sensului glo!al al celor ce se comunic6. b. Factorul intern: 4ceasta categorie' de o!stacole interne' se re"era la di"erite stari' sentimente' trairi care pot aparea pe parcursul sta!ilirii comunicarii dintre emitator si receptor.
5

4ici pot "i incluse si pertur!arile social& valorice deoarce acestea au repercursiuni la nivelul psihologic. 5!stacolele sociale sunt determinate de statutul social al participantilor' anumite e*periente si credinte sociale speci"ice' iar cele sociopsihologice se re"era la steretipuri' pre1udecati' tarditii0. In categoria !arierelor de natura social& valorica este men9ionat' 7n primul r8nd' conflictul de autoritate. Pro"esorul este considerat autoritate epistemic6' pentru c6 el st6p8ne:te mai !ine un domeniu. Elevul este doar cel care !ene"icia%6 sau nu de autoritatea cognitiv6 a pro"esorului s6u. Dac6 elevii 7l consider6 pe pro"esor ca autoritate :tiin9i"ic6 real6 :i autentic6' atunci comunicarea cu el va "i !ene"ic6' 7i va apropia pe elevi de educator pentru a a"la de la el c8t mai multe in"orma9ii 7n leg6tur6 cu o pro!lem6 sau alta. Dac6 7ns6 pro"esorul respectiv va "i considerat autoritate e*cesiv6' care' prin caracteristicile lui de personalitate imprim6 team6' datorit6 c6reia elevii nu&:i pot permite anali%e sau p6reri proprii' atunci apare conflictul de autoritate care provoac6 distorsiuni 7n comunicarea didactic6. c. Factorul semantic: #arierele de ordin semantic sunt acele sensuri alternative ale unui sim!ol care pot crea distorsiuni in intelegerea mesa1ului. Ne re"erim aici la anumite particularitati in utili%area voca!ularului' a gramaticii lim!ii' unele implicatii de ordin emotional atri!uite mesa1ului. 4ici sunt inclusi si "actorii gnoseologici ce presupun lacune in cunostintele necesare des"asurarii e"iciente a procesului de comunicare educationala. 2. Nivelul relational #arierele de comunicare la nivel relational sunt la "el de importante ca si cele de la nivel in"ormational' atunci cand se doreste un management e"icient al clasei. Cel mai des' con"lictele' neimplicarea in sarcina' a!aterea de la regului' precum si di"icultatea re%olvarii acestora sunt urmarea instalarii unor o!stacole la nivelul comunicarii relationale. Criticarea "recventa a elevului' etichetarea' morali%area' ordinele' sa"turile sunt doar cateva e*emple de !ariere care impiedica o comunicare deschisa si e"icenta.

Pentru perfectionarea comunic5rii didactice' este necesar6 cunoa:terea respectarea unor reguli de c6tre pro"esori' 7ntre care men9ion6m: vor!irea corect6' deschis6 :i direct6 ,care previne sau reduce distorsiunea mesa1elor0A 7ncura1area "eed!ac2&ului din partea elevilor ,pentru a cunoa:te 7n ce m6sur6 mesa1ele transmise au "ost corect recep9ionate :i 7n9elese0A ascultarea atent6' r6!d6toare :i 7ncura1atoare a mesa1elor primite din partea elevilor' concomitent cu e"ortul de a 7n9elege e*act sensul acestor mesa1eA "olosirea mai multor "orme de comunicare didactic6 pentru acela:i tip de mesa1e ,de regul6' oral6 :i vi%ual6' concomitent0A repetarea mesa1elor mai comple*e.
6

III. Eficiena n comunicarea didactic


Una dintre caracteristicile principale ale procesului de comunicare este e"iciena coordon6rii ei. E"iciena comunic6rii depinde de calitatea transmisiei' adic6 de structura logic6 a coninutului' claritatea' preci%ia' plasticitatea e*prim6rii' "apte care in de presonalitatea pro"esorului' de relaiile pro"esor& elev' de conte*tul psihosocial' ca i de nivelul de%volt6rii psihice a receptorului' de structurile mentale i lingvistice ale elevului' de participarea lui activ6 7n procesul comunic6rii. Pro"esorul tre!uie s6 ai!6 gri16 ca asociaiile posi!ile' pe care in"ormaiile sale le declanea%6 7n mintea elevilor s6 se apropie de e*periena acestora' 7ntruc8t' ast"el' apare riscul ca ei s6 rein6 cuvinte goale' lipsite de coninut. E"iciena comunic6rii este condiionat6 i de aplicarea permanent6 a cone*iunii inverse , "eed& !ac20' pentru a "acilita armoni%area scenariului didactic' a repertoriului activit6ii pro"esorului i al elevilor' "apt care permite reglarea i autoreglarea comunic6rii. Preocup6rile privind "acilitarea :i 7m!un6t69irea comunic6rii au e*istat din cele mai vechi timpuri. De:i regulile unei comunic6ri e"iciente par "oarte simple :i la 7ndem8na oricui' ele "iind rodul unei 7ndelungate e*perien9e comunica9ionale' practica relev6 "aptul c6 aplicarea lor este "recvent 7nc6lcat6. (eguli de %az5 privind comunicarea eficient5 E*primate sintetic' acestea sunt : E E E E E E regula cantit56ii 7n ceea ce spun' cadrul didacticG elevul tre!uie s6 o"ere in"orma9ia regula calit56ii ceea ce spun vor!itorii tre!uie s6 respecte realitateaA regula rela6iei mesa1ul vehiculat de vor!itor tre!uie adecvat scopului comunic6riiA regula semnifica6iei in"orma9ia transmis6 tre!uie s6 "ie semni"icativ6 pentru conte*tul :i regula stilului vor!itorii tre!uie s6 "ie clari' coeren9i' comprehensivi:i conci:iA regula receptivit56ii emiten9ii tre!uie s6&:i adapte%e mesa1ele la caracteristicile receptorilor Prin comunicarea didactic6 se reali%ea%a interac9iunea pro"esor elev :i o serie de rela9ii care in"luentea%a procesul de predare : rela9ii de schim! in"orma9ional' de in"luen9are reciproc6' de cooperare' simpatetice "a96 de emi96torul mesa1ului didactic. Comunicarea e"icient6 tre!uie s6 7ntruneasc6 anumite condi9ii : a0 con9inutul relevant al mesa1elor' in"orma9ie actual6' !ine structurat6 :i organi%at6' selectat6 potrivit particularit69ilor clasei :i 7n timpul a"ectat momentelor lec9ieiA argumentare logic6' e*emple riguros selec9ionate' lim!a1 corect :i riguros' nivelul de conceptuali%are adecvat elevilorA !0 modul de pre%entere : coeren96 logic6' strategie de a!ordare variat6' adecvat6 con9inutului :i scopului' alternarea strategiilor , inductiv6' deductiv6' analogic6 0' implicare a"ectiv6 prin e*primarea interesului' pasiunii' convingerea copiilor de autoritatea :i competen9a 7nva96toruluiA c0 stilul stimulator' incitant' antrenant' atr6gator al e*prim6rii ver!ale' pentru a crea o am!ian96 "avora!il6 comunic6riiA 7 necesar6' nici mai mult' nici mai pu9inA

circumstan9ele 7n care se des"6:oar6 comunicareaA

:i la cuno:tin9ele presupuse de ace:tia.

d0 concordan96 7ntre e*primarea ver!ali%at6 i lim!a1ul trupuluiA e0 empatie pentru a putea imprima circula9iei in"orma9ionale sensul doritA "0 tact 7n comunicare pentru a putea preveni distorsiunile: mod politicos de adresare' incitant' stimulator' pentru a putea capta aten9ia copiilor :i !un6voin9a lor de a asculta :i de a participa activ la comunicare. Bn actul comunic6rii' receptorul elev 7:i valori"ic6 cono:tin9ele' priceperile :i deprinderile' le consolidea%6 7n "unc9ie de relevan9a in"orma9iei primite. aptul c6 in"orma9ia primit6 aduce ceva nou pentru elev 7l determin6 s6&:i concentre%e aten9ia' s6 se implice cu toate capacit69ile intelectuale' a"ective' volative i atitudinale pentru a recep9iona corect mesa1ul' a&l 7n9elege :i a&l interpreta corect. Dorin9a lui de a a"la ceva nou 7l determin6 s6 asculte activ' iar aceast6 dorin96 depinde de calitatea emiterii :i de m6sura 7n care elevul este stimulat s6&:i e*prime opiniile proprii. E"icien9a comunic6rii didactice depinde :i de o serie de "actori tehnici. 4st"el' calitatea canalelor de in"ormare "avori%ea%6 schim!ul de mesa1e' previne distorsiunile :i pierderile de in"orma9ii. ormarea competen9ei comunicative presupune un nivel de per"orman96 !a%at pe cuno:tin9e' capacita9i :i atitudini :i un nivel optim educa9ional care determin6 e"icien9a su!iectului 7ntr&o activitate. Ii este la "el de important6 atat pentru educatori cat :i pentru educa9i. Comunicarea didactic6 este e"icient6 atunci c8nd' at8t pro"esorul c8t :i elevii respect6 anumite cerin9e: a0 ale pro"esorului: & & & & & & & & & & claritatea mesa1elorA preci%ia acestora ,evitarea "ormul6rii am!igue0A utili%area unui lim!a1 adecvat :i accesi!il elevilor ,potrivit nivelului lor 7n9elegere' corespun%6tor v8rstei0A structura logic6 a mesa1elor transmiseA pre%entarea interesant6 a materiei predateA asigurarea unui climat adecvat comunic6rii. sa ai!6 capacitate de concentrare ,pentru a putea recep9iona :i 7n9elege mesa1ul pro"esorului0A s6 posede cuno:tin9ele anterioare necesare 7nv696rii care urmea%6A s6 "ie motiva9i pentru a 7nv69a ,7n general :i la un anumit o!iect de studiu' 7n particular0A s6 cunoasc6 lim!a1ele utili%ate de pro"esor , sau de calculator' 7n ca%ul instruirii asistate de acesta0. Cuno:tin9ele' modul de gandire' voca!ularul' deprinderile' priceperile :i conduitele communicative sunt do!andite prin instruc9ie :i educa9ie :i 7m!og69iteGper"ec9ionate prin autoinstruire'autoeduca9ie. de

!0 ale elevilor:

5 importan96 deose!it6 7n activitatea cu elevii o are capacitatea empatic6 a pro"esorului' constituind o premis6 a optimi%6rii rela9iilor :i o condi9ie a comunic6rii e"iciente. Capacitatea empatic6 are un poten9ial psiho"i%iologic 7nnascut' dar se reali%ea%6 :i se de%volt6 7n procesul cunoa:terii interpersonale :i' dac6 su!iectul 7:i propune' prin antrenare autodiri1are. 4scultarea este unul dintre cele mai importante atri!ute ale comunic6rii' ea solicit8nd concentrare at8t pentru perceperea cuvintelor rostite' c8t:i pentru 7n9elegerea mesa1elor non&ver!ale. 4cestea din urm6 sunt' de cele mai multe ori' mai pline de semni"ica9ie dec8t mesa1ul de !a%6. E*ist6 i c8teva reguli nescrise privind e"iciena comunic6rii "oarte importante: J Nu su!estimai niciodat6 importana comunic6rii. 4!ilitatea unui lider de a inspira 7ncredere este similar6 cu a!ilitatea de a comunica e"icient. 4m!ele presupun aciune din partea lui i un raspuns din partea discipolilor. Comunicarea 7nseamna interaciune po%itiv6. JEste !ine s6 mani"est6m o preocupare autentic5 fa5 de persoan5 cu care st5m de vor%5. Cand oamenii simt c6 te preocup6 persoana lor' sunt dispui s6 te asculte cu atenie. Capacitatea de comunicare este re%ultatul unui sentiment de a"initate "a6 de semenii notrii. JCapacitatea de a ne concentra asupra interlocutorului nostru. Cei care nu sunt 7n stare s6 comunice se concentrea%6 numai asupra propriei persoane i a p6rerilor lor. Cei care au aceast6 capacitate se concentrea%6 asupra r6spunsului persoanei cu care stau de vor!6. Cei care comunic6 !ine 7nteleg i lim!a1ul corpului. JCapacitatea de a comunica cu diferii oameni. Un om care 7ntelege arta comunic6rii' are capacitatea de a&l "ace pe interlocutorul lui s6 se simt6 7n largul s6u. El poate s6 comunice cu toi oamenii' indi"erent de po%iia social6. 7Contactul vizual pe care tre!uie s6&l sta!ilim cu interlocutorul nostru. 5amenii care sunt cinstii cu tine te privesc "6r6 team6 7n ochi. 7 Un zam%et cald. Modalitatea cea mai rapid6 prin care putem sta!ili c6i de comunicare este %8m!etul. Un %8m!et do!oar6 nenum6rate !ariere 7n calea comunic6rii' trec8nd dincolo de graniele culturii' rasei' v8rstei' clasei sociale etc. Bn conclu%ie' comunicarea e"icient6 7n cadrul con9inuturilor procesului "ormativ este prin maniera :i nivelul reali%6rii sale' o surs6 de poten9are sau diminuare a con9inuturilor "ormale. De aceea comunicarea e"icient6 are o in"luen96 ma1or6 asupra reu:itei sau e:ecului :colar. Ii este considerat6 premisa esen9ial6 a e"icienti%6rii 7nv69amantului 7n vederea reu:itei :colare.

I!. "re#entarea eficient i ascultarea


Un !un management al comunic6rii 7n cadrul clasei de elevi implic6' pe l8ng6 dep6irea !arierelor ap6rute 7n comunicarea educaional6' pre%entarea e"icient6 i ascultarea. 4cesta include captarea ateniei elevilor' structurarea logic6 a coninuturilor cu scopul de a "acilita 7nelegerea' utili%area comunic6rii nonver!ale pentru receptarea mai rapid6 a in"ormaiilor' dialogul' o"erirea de "eed!ac2' av8nd ca o!iectiv principal e"icienti%area comunic6rii 7n mediul colar.
9

Pre%entarea e"icient6 presupune' con"orm autorului Ion 5vidiu P8nioar6' aplicarea unui model const8nd 7n des"6urarea procesului de instruire 7n mai multe "a%e. 4cestea sunt preg6tirea' identi"icarea materialelor suport' proiectarea pre%ent6rii' pre%entarea propriu&%is6. Prima "a%6' cea preg6titoare' cuprinde la r8ndul ei o serie de etape ce tre!uie parcurse pentru a se asigura o pre%entare e"icient6: & selectarea ariei 7n care se va 7nscrie su!iectul care urmea%6 a "i pre%entat' "iind necesar ca acesta s6 se dovedeasc6 relevant6 i de interes at8t pentru ascult6tori' c8t i pentru vor!itor A & preci%area scopului urm6rit 7n pre%entare. Din acest punct de vedere' pre%entarea poate "i de dou6 tipuri: pre%entare in"ormativ6 atunci c8nd urm6rete "acilitarea 7nelegerii prin clari"icarea unor noiuni' e*plicarea unor "enomene' demonstraii0 i pre%entare persuasiv6' aceasta "iind proiectat6 pentru a in"luena atitudinile i comportamentele audienei' pentru a schim!a credinele celorlali' pentru a motiva i redireciona modul 7n care acetea acionea%6A & anali%area propriei persoane care poate scoate 7n eviden6 resurse ' a!ilit6i sau e*periene personale care pot motiva audiena & anali%area audienei. Bn acest sens' pentru a reali%a o pre%entare e"icient6' pro"esorul tre!uie s6 ai!6 7n vedere cunoaterea caracteristicilor clasei de elevi repre%entate de elemente precum v8rsta' religia' "ondul cultural i sta!ilirea atitudinii acestora mani"estat6 prin motivaie' valori' nivelul de acord' nivelul de implicare. & oca%ia i conte*tul 7n care va "i "6cut6 pre%entarea ,data i timpul pre%ent6rii' 7ntinderea acesteia' locaia' m6rimea audienei0. Cea de&a doua "a%6 a unei pre%ent6ri e"iciente const6 7n identi"icarea materialelor suport. 4cestea pot "i repre%entate de e*periena personal6' c6ri i articole' site&uri de pe internet' mi1loace audio i video. 4 treia "a%6 este proiectarea pre%ent6rii. 4ceasta va urm6ri un plan 7n trei a*e' respectiv in"ormarea elevilor de c6tre pro"esor cu privire la su!iectul pre%ent6rii' pre%entarea e"ectiv6 i reali%area unui re%umat al acesteia cu rol de a "acilitata reinerea unor in"ormaii. 4ceste a*e corespund modelului clasic de pre%entare alc6tuit din introducere' coninut i conclu%ii. Scopurile introducerii sunt acelea de a de%volta o motivaie a elevilor pentru a asculta i o"erirea unei imagini generale despre ceea ce se va discuta. Introducerea are o importan6 deose!it6 7n cadrul unei pre%ent6ri 7ntrucat primele momente de contact cu pu!licul au un rol hot6r8tor 7n ceea ce privete impactul mesa1ului transmis de pro"esor. De%voltarea coninutului presupune aciunea de identi"icare a ideii centrale i a ideilor su!ordonate. Ulterior acestea tre!uie ordonate 7ntr&un mod care s6 ai!6 sens pentru pu!lic. 5rdonarea ideilor poate "i cronologic6' spaial6' de tip cau%6&e"ect' de tip pro!lem6&soluie sau ordonare dup6 su!iect. Conclu%iile a1ut6 elevii s6 re%ume ideile pre%entate' o"erind totodat6 perspective de re"lecie asupra in"ormaiilor a"late.
10

4 patra "a%6 7n pre%entarea e"icient6 o repre%int6 pre%entarea propriu&%is6. Ea se des"6oara prin utili%area unor metode i tehnici di"erite de e*punere. 4cestea varia%6 7n "uncie de pre"erinele persoanei care reali%ea%6 pre%entarea' de su!iectul tratat' de caracteristicile auditoriului etc. Printre aceste metode se num6r6 metoda improvi%aiei ,implic6 vor!irea direct6 "6r6 s6 e*iste vreo preg6tire preala!il6 a discursului0' metoda manuscrisului ,presupune c6 7ntreaga pre%entare scris6 este citit6 audienei' de%avanta1ul acestei metode este reducerea p8n6 la eliminare a contactului vi%ual si a "eed!ac2&ului cu ascult6torii0' metoda memori%6rii ,presupune scrierea discursului si memorarea acestuia cuv8nt cu cuv8nt0' metoda pre%ent6rii orale ,nu se urm6rete reproducerea e*act6 a cuvintelor din mesa1ul scris' iar vor!itorul "olosete note' dar mai degra!6 pentru a&i controla pre%entarea' dec8t pentru a citi0. Comunicarea e"icient6 se reali%ea%6 atunci c8nd vor!itorul reuete s6 se "ac6 7nteles de auditoriu. Bn acest sens' un rol "oarte important 7n comunicare 7l deine ascultarea. Dac6 procesul de comunicare poate avea loc 7n a!sena unuia din parteneri' ascultarea se produce doar 7n pre%ena emi6torului i receptorului. E"iciena 7n comunicare nu depinde doar de competenele de comunicare ale emi6torului' ci i de competena de ascultare' de a!ilit6ile de receptare a mesa1ului. Bn mediul educaional' comunicarea este pertur!at6 adesea de "aptul c6 nu e*ist6 o ascultare e"icient6 "ie din partea elevului' "ie din partea pro"esorului. Principala sarcin6 a pro"esorului 7n cadrul clasei de elevi nu este aceea de transmitere a mesa1ului ci de implicare a elevilor 7n activit6ile de 7nv6are i trans"ormarea lui 7ntr&un partener de comunicare. Receptarea e"icient6 a mesa1ului este condiionat6 de atitudinile interlocutorior i de a!ilit6ile speci"ice de%voltate 7n timp. Con"orm autorului Karr< Lorn!<' lipsa de e"icien6 7n receptarea mesa1elor este cau%at6 de cele mai multe ori de ascultarea propriilor g8nduri ,sel"&listening0. 4ceasta se mani"est6 prin preocuparea cu alte g8nduri' idei 7n timp ce o persoan6 transmite un mesa1. 3endina de a asculta propriile g8nduri poate "i redus6 prin meninerea unui nivel 7nalt al ateniei' ascultarea pasiv6 i ascultarea activ6. Meninerea unui nivel 7nalt al ateniei se poate reali%a prin p6strarea contactului vi%ual cu interlocutorul' dorina de 7nv6a de la alii' crearea unui mediu lipsit de %gomot' distana interpersonal6 adecvat6. 4scultarea pasiv6 are scopul de a "avori%a deschiderea elevilor care au di"icult6i 7n comunicarea ideilor i sentimentelor. 4cest tip de ascultare este indicat la 7nceputul comunic6rii' 7ns6 ulterior el tre!uie com!inat cu alte metode de ascultare. Comunicarea pasiv6 are la !a%6 o serie de reguli: persoanei ascultate i se acord6 toat6 atenia' nu se va spune nimic care ar putea !loca comunicarea' ascult6torul 7i adresea%6 interlocutorului invitaia de a vor!i despre ce 7l

11

preocup6' receptorul arat6 atenie "a6 de ceea ce i se spune prin lim!a1 non&ver!al' receptorul o"er6 interlocutorului "eed!ac2&uri i utili%ea%6 7ncura16ri prin lim!a1ul trupului. Bn contrast cu ascultarea pasiv6' cea activ6 presupune implicarea receptorului 7n e*plorarea i clari"icarea ideilor interlocutorului. 4scultarea activ6 se reali%ea%6 prin 7ncura1area de a comunica i adresarea 7ntre!6rilor deschise' para"ra%area elevului red8ndu&se ast"el punctele&cheie ale mesa1ului transmis de acesta. Succesul 7n comunicarea educaional6 este re%ultatul competenelor de comunicare i a a!ilit6ilor manageriale ale cadrului didactic 7n cadrul clasei de elevi prin asigurarea emiterii i a recept6rii de mesa1e 7n condiii optime. Rolul pro"esorului 7n comunicare nu este doar cel cde transmitere a coninuturilor' ci i acela de relaionare. 4st"el' per"ecionarea competenelor de comunicare devine esenial6 7n procesul instructiv&educativ' at8t pentru pro"esori c8t i pentru elevi.

Biblio$rafie
Ion 5vidiu P8nioar6 & Comunicarea eficient' editura Polirom' Iai' -..?

+ean& Claude 4!ric& Psihologia comunicarii, editura Polirom' #ucuresti' -..;oredana Ivan'4dina Chelcea & Comunicarea non erbala' gesturile i postura. editura Comunicare.ro ' #ucuresti' -..M

12