Internet - istorie Se spune de regula ca istoria Internet-ului incepe odata cu ARPAnet, uitand istoria de un secol si jumatate a telegrafului (anuntat

ca inventie in 1837 de Sir !arles "!eatstone in Anglia si Samuel #$ %orse in S&A' care a condus la de(voltarea primelor retele de comunicatie (uitand desigur si descoperirea telefoniei multiple de catre Augustin %aior, in 1)*+', precum si istoria de +* de ani a calculatoarelor electronice$ ,ec!ile sisteme telegrafice erau, in terminologia actuala, legaturi punct-la-punct, folosind -anda de !artie perforata pentru a transmite informatia pe urmatoarea legatura spre destinatie$ Analog, prima .retea. de calculatoare utili(a -anda perforata ca si canal de comunicatie (-anda perforata de un calculator fiind manual introdusa in cititorul de -anda al celuilalt'$ /in 1)+0, cam odata cu aparitia calculatoarelor tran(istori(ate, Paul #aran si colegii sai dela Rand orporation ataca pro-lema construirii unei retele care sa supravietuiasca unui ra(-oi nuclear$ In 1)+7 este pu-licat proiectul ARPAnet (1a2rence Ro-erts'$ 1eonard 3leinroc4 si Paul #aran initia(a comutarea de pac!ete (pac4ets2itc!ed net2or4', iar in 1)+) conducerea ARPA (/epartamentul Apararii' contractea(a cu #olt, #erane4 si 5e2man (##5' de(voltarea acestui sistem de comunicatie$ Proiectul initial lega calculatoarele de la &niv$ of alifornia din 1os Angeles (& 1A', institutul Stanford (SRI' din %enlo Par4 si &niversitatea &ta! din Salt 1a4e it6$ Independent de ARPAnet, in acelasi timp, la 1a-oratoarele #ell in %urra6 7ills (5e2 8erse6' apare sistemul de operare &5I9, creat de #rian "$ 3ernig!am si /ennis %$ Ritc!ie$ Sistemul &5I9 s-a de(voltat in paralel si pe -a(a lim-ajului de programare $ In proiectul initial al ARPAnet se asigurau doar 3 servicii de comunicatie: conectarea la distanta - telnet (Remote login', transferul de fisiere si tiparirea la distanta$ A-ia in 1)70, cand se ajunsese la o retea cu 37 de calculatoare, a fost introdus si serviciul de posta electronica - e-mail $ ;ot in 1)70, in <ctom-rie, la onferinta Internationala de la "as!ington / (I ' ARPAnet este pre(entat .in pu-lic. si se fac demonstratii$ Anul 1)7= inseamna pe de o parte aparitia calculatoarelor personale (A1;AIR anuntase microcalculatorul inca in August 1)7>' si pe de alta parte, ca urmare a restrictiilor in conectarea la ARPAnet impuse de Agentia militara de comunicatii (-ote(ata /ARPA', aparitia primelor retele comerciale precum ;?1?5?;-ul firmei ##5$ ?ste si anul aparitiei %icrosoft, cand Paul Allen si #ill @ates, pornind de la eAperientele cu Altair de(volta #ASI -ul pentru noua lume a P - urilor$ &n an mai tar(iu, I;; ( omitetul consultativ pentru telegrafia si telefonia internationala' anunta 9$0= ca standard de comunicatie (tot comutare de pac!ete'$ Inca in 1)73, sistemul ; PBIP este propus ca un standard pentru ARPAnet$ ?l este insa acceptat ca protocol standard doar la 1 Ianuarie 1)83, cand ARPAnet ajunsese sa asigure conectarea a =** de centre$ Aceasta deci(ie si aceasta data este considerata (mai ales de participantii la proiect' nasterea Internet$ %ai ales ca tot in 1)83 partea militara a ARPAnet a fost separata su- numele %I15?;$ In acel an eAistau deja retelele #I;5?; (#ut It.s ;ime 5et2or4', S5?; ( omputer Science 5et2or4', si altele, iar centru de programare al &niv$ of alifornia de la #er4ele6 lansea(a #S/ &5I9 >$0 cu ; PBIP inglo-at (ca re(ultat al finatarii /ARPA'$ Cirma 5ovell lansea(a produsul 5et"are, -a(at pe protocolul 95S ela-orat la 9eroA Par4, iar firma Proteon ofera primul router soft folosind un minicalculator P/P-11$ ?ste lansat lim-ajul de programare DD $ /ar si 1)7) este un an reper in de(voltarea Internet$ ?ste anul aparitiei retelei de calculatoare pentru cercetare numita &S?5?;$ &senet a fost la inceput o retea cu acces

telefonic in comutatie (dial-up' -a(ata pe && P (&5I9-to-&5I9 cop6'$ <ferea acces email si stiri (&senet 5e2s'$ %ai eAista si a(i retele - coneAiuni && P, c!iar daca partea de stiri (&senet 5e2s' a trecut la 5et5e2s$ ;ot in 1)7) apare prima versiune comerciala de &5I9 pentru un microcalculator produsa de <n6A S6stems$ Anul 1)8> este momentul introducerii /5S (/omain 5ame S6stem' care inlocuieste mecanismul de preluare periodica a fisierului !osts (ta-ela de corespondenta numeBdomeniu - adresa IP' de la 5I (5et2or4 Information enter' unde se mentinea evidenta calculatoarelor conectate la ARPAnet$ Aceasta sc!im-are impreuna cu lansarea statiilor S&5 -a(ate pe &5I9 (in acelasi an' a condus la de(voltarea vertiginoasa a Internet din urmatorii (7' ani$ %ai ales ca in 1)87, Cundatia pentru Stiinta (5ational Science Coundation' crea(a 5SC5?; pentru a conecta centrele cu super-calculatoare printr-o magistrala de vite(a mare (=+3-ps - la acea vreme'$ a organi(atie necomerciala, 5SC5?; permite conectarea la Internet fara restrictiile cu caracter militar ale ARPAnet$ In 1))* ARPAnet dispare (dupa ce toate organi(atiile care erau conectate au trecut la 5SC5?;$ 1a randul sau 5SC5?; isi incetea(a activitatea in 1))= cand accesul la Internet ajunge sa fie asigurat de firme comerciale pentru intreaga lume$ Pana in 1))*, aplicatiile de -a(a erau e-mail, listserv, telnet si C;P$ In 1))*, la &niv$ %c@ill se introduce Arc!ie, instrument de cautare in serverele C;P$ In 1))1, la &ni$ %innesota se lansea(a @op!er$ Structura ar-orescenta (ierar!ica' a meniurilor ajuta utili(atorii in organi(area documentelor pentru pre(entare pe Internet$ Serverele @op!er au devenit asa de folosite incat pana in 1))3 au aparut mii de servere continand peste un milion de documente$ Pentru a gasi un astfel de document a aparut un instrument de cautare numit ,eronica (ver6 eas6 rodent- oriented net2ide indeA to computeri(ed arc!ives'$ In 1))0 ;im #erners-1ee, fi(ician la ?R5 @eneva, de(volta protocoalele de comunicatie pentru "orld "ide "e-, creind si lim-ajul 7;%1 (76perteAt %ar4up 1anguage'$ /ar istoria "orld "ide "e- poate fi (si este' privita ca un capitol aparte, legat de dorinta de reorgani(are a accesului la informatii, de ceea ce se c!eama acum managementul cunostintelor (4no2ledge management'$ /aca nu mergem pana la #i-lioteca din AleAandria, aceasta istorie incepe in 1)>=, odata cu proiectul %?%?9 formulat de ,annevar #us!, consilierul stiintific al Presedintelui Roosevelt pe timpul ra(-oiului$ %?%?9 propunea un sistem de memorare a informatiilor in care utili(atorii sa ai-a posi-ilitatea sa cree(e linii (trasee' informationale, legaturi spre documente sau ilustratii corelate, care sa poata fi stocate si utili(ate ulterior$ In terminologia actuala, a fost vor-a de o masina conceptuala, la acea data eAistand in lume primele doua calculatoare (?5IA si E'$ /ar anul de referinta in istoria "e- este considerat unanim 1)+=, cel in care ;ed 5elson introduce termenul !6perteAt $ /oi ani mai tar(iu, in 1)+7, And6 van /am si alti cola-oratori construiesc primul sistem de editare de !iperteAte, iar in 1)+8, /oug ?ngel-art pre(inta sistemul numit 51S$ 1a arnegie-%ellon, in 1)7=, de-utea(a primul sistem !6permedia distri-uit, numit initial F<@ si ulterior 3%S$ In 1)78, ec!ipa de la %I;.s Arc!itecture %ac!ine @roup pre(inta primul videodisc !6permedia, si anume Aspen %ovie %ap$ Iar in 1)81, ;ed 5elson imaginea(a 9anadu, un sistem de tip -a(a de date gestionand documente !6perteAt si inglo-and toate informatiile scrise$