Sistemul osos

Scheletul este elementul de sustinere a organismului uman si reprezinta aproximativ o cincime din greutatea organismului. Solide si usoare, cele 206 oase care il compun au o forma adaptata la rolul fiecaruia si la mediul inconjurator. Coastele sunt suple si usoare si in timp de protejeaza organele vitale, permit ridicarea si expansiunea toracelui in timpul respiratiei. Oasele noastre sunt tot atatea puncte de fixare pentru muschi, care le utilizeaza pentru a misca diferitele parti ale corpului. Craniul este incontestabil unul dintre grupurile de oase cele mai importante ale scheletului format din oase plate cu grosime de aproximativ un centimetru, adaposteste creierul. !a nastere, acest ansamblu este compus din oase separate, care sunt legate decat prin fontanele, membrane suple si cartilaginoase. "rogresiv, pana la aproximativ 2 ani, aceste membrane se osifica pentru a forma viitorul craniu al adultului.

Cele 22 de oase ale craniului se impart in doua grupe oasele craniene si oasele faciale. Cutia craniana este formata din opt oase patru sunt simetrice # oasele parietale si oasele temporale$ celelalte patru sunt asimetrice # osul sfenoidal %la nivelul pometilor& si osul etmoid %situat intre cavitatea nazala si orbita&. Oasele faciale contin paisprezece oase mandibula si vomerul %partea superioara a peretelui nazal&, oasele si apofizele zigomatice, nazale, 'stresinile( lacrimare si oasele boltei palatine, care sunt perechi. "artea inferioara a fetei este formata din mandibula in forma de ), care este singura parte mobila a craniului. *oate oasele craniului sunt legate intre ele prin suturi, compuse dintr+un tesut fibros, care le asigura coeziunea. i ntreaga greutate a scheletului # aproximativ ,6-g pentru om cantarind .0-g # este sustinuta de coloana vertebrala dorsala a corpului uman.

Compusa din 26 de oase, in lungime de /0cm, aceasta se imparte in cinci parti sapte vertebre cervicale care formeaza gatul, douasprezece vertebre dorsale%partea de sus a spatelui& pe care se articuleaza coastele, cinci vertebre lombare%partea inferioara a spatelui& care sustin intreaga masa viscerala. )rmatoarele cinci vertebre sunt sudate intre ele si formeaza sacrul, care se articuleaza cu oasele iliace pentru a constitui bazinul. )ltimele vertebre, atrofiate, se unesc intr+un os unic, denumit coccis.

0ntre fiecare vertebra se afla cate un disc cartilaginos care amortizeaza socurile, in special cele produse de locomotie. 1ertebrele sunt legate unele de altele prin ligamente care le mentin aliniate. in afara rolului sau in sustinerea si flexibilitatea scheletului, coloana vertebrala protejeaza maduva spinarii, care se gaseste in interiorul unui canal situat in centrul sau.

Cutia toracica este compusa din ,2 perechi de coaste fixate de vertebrele toracice, denumite vertebre dorsale. Cele sapte perechi de coaste superioare sunt adevarate coaste, iar perechile a .,2 si a ,0 sunt denumite false coaste. *oate ajung, in fata, la stern. )ltimele doua perechi sunt denumite flotante pentru ca nu se articuleaza de stern.

Oasele membrelor superioare ale scheletului permit omului sa beneficieze de un vast camp de miscare. 3iecare membru superior contine 40 de oase care se repartizeaza intre brat, antebrat si mana. 5umerusul este unicul os al bratului$ radiusul si cubitusul formeaza antebratul. 6ana este compusa din oasele carpului, din metacarp si din falange.

Oasele membrelor inferioare sustin corpul. 7in aceasta cauza sunt mai solide decat cele ale membrelor superioare. 8epartitia oaselor este asemanatoare cu cea a membrelor superioare. 3emurul este unicul os al coapsei.$ tibia si peroneul constituie gamba. !a articulatia dintre coapsa si gamba exista un os suplimentar, rotula. "iciorul este compus din oasele tarsului, din metatars si din falange, ceea ce reprezinta un total de 26 de oase care sustin intreaga greutate a corpului. in pozitie ortostatica, masa corpului se repartizeaza in picioare. 3orma lor in arc de bolta permite o buna repartizare a greutatii corporale. 9umatate din greutate se sprijina pe partea anterioara, constituita de oasele metatarsului si de falange, iar cealalta jumatate pe oasele gleznelor sau ale tarsului. Scheletul omului si cel al vertebrelor in general raspunde astfel perfect diferitor functii de protectie, de locomotie si de manevrare.

Cresterea oaselor Cresterea corpului uman se bazeaza in special pe cresterea scheletului. :a incepe de la nastere si se opreste spre varsta de 20 ani. in uterul matern prinde forma scheletului copilului. 7in a ; pana a 6 saptamana de la conceptie, incep sa apara membrele. <cesti muguri de tesut moale se intaresc progresiv si devin cartilaj. <poi apare tesutul osos, care initial este suplu si rezistent. <cesta se va modifica putin cate putin in cursul sarcinii, ajungand la structura osoasa cunoscuta. <lte parti ale scheletului se formeaza intre a 6 si a . saptamana. in aceasta "erioada, craniul si maxilarul incep sa se osifice. intre a . si a ,2 saptamana, scheletul capata forma, iar cartilajul incepe sa faca loc osului. 7in a ,2 pana a 20 saptamana, osificarea este aproape completa. 7upa nasterea copilului, cresterea si maturizarea scheletului continua timp de 20 de ani. Cresterea osoasa este reglata de un ansamblu de hormoni. in copilarie, hormonul cresterii comanda dezvoltarea cartilajului. <poi, la pubertate, secretia de hormoni sexuali masculini si feminini accelereaza dezvoltarea oaselor # o caracteristica a adolescentei. <numite parti ale scheletului sufera transformari feminine sau masculine.

<ceasta perioada este urmata de osificarea completa a cartilajelor, care se realizeaza la doua niveluri ale oaselor, in partea lor mijlocie, denumita diafiza, si la extremitati, epifizele. intr+o zona intermediara, metafiza, celulele unei lame active de cartilaj se divid in mod repetat pentru a produce cartilaj nou. in cursul procesului de osificare, o mare parte a acestui cartilaj va fi inlocuita de os. 7ar canalul central al osului va contine intotdeauna cartilaj pentru a+i permite sa se alungeasca.

Prin acest proces, osul continua sa creasca in timpul adolescentei. Osul uman are particularitatea de a fi usor, moale si flexibil, avand in zona centrala o parte goala. Suprafata sa externa este acoperita de o foita denumita periost. in compozitia oaselor intra doua tipuri de tesut osos. "rimul, osul compact, este un tesut dens care contine o maduva galbena, bogata in lipide. :l formeaza corpul oaselor alungite. Cel de+al doilea, cu aspect poros, evoca structura unui burete, de unde si denumirea sa de os spongios. 0nterstitiile, bogate in vase sanguine, contin o maduva rosie care produce celulele sanguine%globulele rosii, globulele albe si trombocitele&. :xaminate la microscop, celulele osoase, denumite osteocite, se prezinta sub forma de manunchiuri de bastonase dispuse in lame suprapuse. 3iecare bastonas, de talie minuscula, poarta numele de sistem 5avers. in orificiul central al fiecarui bastonas, alte canale grupeaza nervii sensibili la durere, ca si mici vase sanguine, care aduc substante nutritive la nivelul osteocitelor.

Compozitia chimica a osului este uimitoare. <sa dur cum este, osul contine o treime de apa si o treime colagen, o proteina care ii confera flexibilitate. Osul mai contine si cristale de carbonat si de fosfat de calciu, care ii dau rigiditate. Oasele participa deplin la functia nutritiva a corpului uman. :le contin numeroase saruri minerale care pot fi puse la dispozitia organismului in caz de carenta. Sangele care circula prin minusculele vase din interiorul osului transporta aceste saruri minerale spre organele care au nevoie de ele. 7ar, in ciuda aparentei lor soliditati, oasele sunt vulnerabile. :le pot fi afectate de aceleasi boli ca si celelalte tesuturi, iar din cauza structurii lor complexe complicatiile apar mai frecvent.

Sistemul muscular

Muschii corpului uman se grupeaza in trei clase: - muschii scheletici (muschii striati) se fixeaza pe schelet, sunt controlati de creier si, impreuna cu oasele pe care se ataseaza cu tendoane, sunt responsabili de orice miscare - muschii netezi, rolul lor fiind realizarea miscarilor involuntare ale organelor interne - muschiul cardiac. Muschii scheletici (muschii striati) se gasesc in intregul corp uman din crestet pana in picioare. Acestia sunt compusi din fibre musculare, alcatuite la randul lor din filamente; fibrele musculare se grupeaza in manunchiuri mai mari numite miofibrile. Muschii se fixeaza pe oase cu a utorul unui tendon. !apacitatea noastra de a ne misca, de a sta stabil in picioare este datorata interactiunii bune dintre muschii scheletici si schelet. "istemul muscular este format din muschi striati (sau somatici) si muschi netezi, primii fiind cei care stau la baza tuturor miscarilor corpului nostru, prin proprietatea lor fundamenatala - contractilitatea. !ei peste #$% de muschi au forme variate subimpartindu-se in: - muschi lungi (predominand in structura membrelor) - muschi scurti (intra in alcatuirea peretilor trunchiului si se afla intre coastele si vertebrele invecinate si muschii lati). Alaturi de schelet, musculatura contribuie hotarator la determinarea si influentarea formei corpului, diferentierea ei fiind in stransa legatura cu dezvoltarea scheletului.Miscarile pe care diferitii muschi le efectueaza in urul axelor care trec prin articulatii sunt: - flexia (apropierea a doua segmente legate printr-o articulatie, micsorandu-se unghiul dintre ele) - extensia (miscarea contrara flexiei, unghiul dintre segmente putand a unge la &'% grade sau chiar mai mult - abductia (indeparteaza un segment sau membrul in intregime de corp) - adductia (apropie aceleasi elemente de trunchi) - rotatia interna (un segment sau intreg membrul se roteste inspre corp, in urul axului sau vertical) - rotatia externa (miscarea inversa prin care membrul se invarte in afara in urul aceluiasi ax).

(n cazul antebratului, exista o rotatie specifica care poarta numele de pronatie cand palmele sunt orientate in os, si respectiv supinatie in cazul orientarii lor catre in sus. Musculatura este dispusa, ca si oasele scheletului, in marile regiuni care alcatuiesc corpul uman: trunchi, membre superioare si inferioare. Muschii trunchiului Muschii regiunii toracale: pectoral mare, mic, dintat mare sau anterior, subclavicular, intercostal, interni si externi. Muschii regiunii abdominale: peretele abdominal este alcatuit din # perechi de muschi (muschii drepti abdominali, piramidalii abdominali, oblicii abdominali externi si interni, muschii transversi ai abdomenului). Muschii regiunii spinarii: muschii superficiali (trapez, muschiul dorsal mare, muschii romboizi, muschiul ridicator al spatelui, muschiul dintat postero-interiori, muschiul dintat postero-exteriori) Muschii profunzi ai spinarii (tractul median si tractul lateral). Muschii membrelor superioare Muschii umarului: deltoid, supraspinos, infraspinos, rotund mic, rotund mare, subscapular. Muschii bratului: biceps, muschiul brahial, triceps brahial (triceps brachii). Muschii antebratului: muschii regiunii laterale a antebratului, muschiul brachio radial. Muschii palmei Muschii membrelor inferioare Muschii soldului: muschii regiunilor ventrale si dorsale ale soldului, muschii glutei mari, medii si mici, muschii piramidal, muschiul obturator intern si extern si muschii regiunii laterale a soldului, muschiul adductor mare, mediu si mic. Muschii coapsei: muschii regiunii ventrale a coapsei, muschiul croitor, muschiul )uadriceps, muschii regiunii dorsale a coapsei, muschiul biceps femural, muschiul semitendinos, muschiul semimembranos. Muschii gambei: muschii regiunii ventrale a gambei, muschiul tibial ventral (anterior), muschiul extensor propriu al halucelui, muschiul extensor comun al degetelor, muschiul fibular ventral, muschii regiunii laterale a gambei, muschiul fibular lung si scurt, muschii regiunii dorsale a gambei, muschiul triceps sural, muschiul plantar subtire, muschiul flexor lung comun al degetelor, muschiul tibial posterior, muschiul flexor lung al halucelului, muschiul popliteu. Muschii labei piciorului. Muschii corpului uman se grupeaza in trei clase: - muschii scheletici (muschii striati) se fixeaza pe schelet, sunt controlati de creier si, impreuna cu oasele pe care se ataseaza cu tendoane, sunt responsabili de orice miscare - muschii netezi, rolul lor fiind realizarea miscarilor involuntare ale organelor interne - muschiul cardiac. Muschii scheletici (muschii striati) se gasesc in intregul corp uman din crestet pana in picioare. Acestia sunt compusi din fibre musculare, alcatuite la randul lor din filamente; fibrele musculare se grupeaza in manunchiuri mai mari numite miofibrile. Muschii se fixeaza pe oase cu a utorul unui tendon. !apacitatea noastra de a ne misca, de a sta stabil in picioare este datorata interactiunii bune dintre muschii scheletici si schelet. "istemul muscular este format din muschi striati (sau somatici) si muschi netezi, primii fiind cei care stau la baza tuturor miscarilor corpului nostru, prin proprietatea lor fundamenatala - contractilitatea. !ei peste #$% de muschi au forme variate subimpartindu-se in: - muschi lungi (predominand in structura membrelor) - muschi scurti (intra in alcatuirea peretilor trunchiului si se afla intre coastele si vertebrele invecinate si muschii lati). Alaturi de schelet, musculatura contribuie hotarator la determinarea si influentarea formei corpului, diferentierea ei fiind in stransa legatura cu dezvoltarea scheletului.Miscarile pe care diferitii muschi le efectueaza in urul axelor care trec prin articulatii sunt: - flexia (apropierea a doua segmente legate printr-o articulatie, micsorandu-se unghiul dintre ele) - extensia (miscarea contrara flexiei, unghiul dintre segmente putand a unge la &'% grade sau chiar mai mult - abductia (indeparteaza un segment sau membrul in intregime de corp)

- adductia (apropie aceleasi elemente de trunchi) - rotatia interna (un segment sau intreg membrul se roteste inspre corp, in urul axului sau vertical) - rotatia externa (miscarea inversa prin care membrul se invarte in afara in urul aceluiasi ax). (n cazul antebratului, exista o rotatie specifica care poarta numele de pronatie cand palmele sunt orientate in os, si respectiv supinatie in cazul orientarii lor catre in sus. Musculatura este dispusa, ca si oasele scheletului, in marile regiuni care alcatuiesc corpul uman: trunchi, membre superioare si inferioare. Muschii trunchiului Muschii regiunii toracale: pectoral mare, mic, dintat mare sau anterior, subclavicular, intercostal, interni si externi. Muschii regiunii abdominale: peretele abdominal este alcatuit din # perechi de muschi (muschii drepti abdominali, piramidalii abdominali, oblicii abdominali externi si interni, muschii transversi ai abdomenului). Muschii regiunii spinarii: muschii superficiali (trapez, muschiul dorsal mare, muschii romboizi, muschiul ridicator al spatelui, muschiul dintat postero-interiori, muschiul dintat postero-exteriori) Muschii profunzi ai spinarii (tractul median si tractul lateral). Muschii membrelor superioare Muschii umarului: deltoid, supraspinos, infraspinos, rotund mic, rotund mare, subscapular. Muschii bratului: biceps, muschiul brahial, triceps brahial (triceps brachii). Muschii antebratului: muschii regiunii laterale a antebratului, muschiul brachio radial. Muschii palmei Muschii membrelor inferioare Muschii soldului: muschii regiunilor ventrale si dorsale ale soldului, muschii glutei mari, medii si mici, muschii piramidal, muschiul obturator intern si extern si muschii regiunii laterale a soldului, muschiul adductor mare, mediu si mic. Muschii coapsei: muschii regiunii ventrale a coapsei, muschiul croitor, muschiul )uadriceps, muschii regiunii dorsale a coapsei, muschiul biceps femural, muschiul semitendinos, muschiul semimembranos. Muschii gambei: muschii regiunii ventrale a gambei, muschiul tibial ventral (anterior), muschiul extensor propriu al halucelui, muschiul extensor comun al degetelor, muschiul fibular ventral, muschii regiunii laterale a gambei, muschiul fibular lung si scurt, muschii regiunii dorsale a gambei, muschiul triceps sural, muschiul plantar subtire, muschiul flexor lung comun al degetelor, muschiul tibial posterior, muschiul flexor lung al halucelului, muschiul popliteu. Muschii labei piciorului.

"*+"A %,
-ibrele pot traversa longitudinal .ntreg mu/chiul, sau se pot opri undeva .n masa acestuia, efil0ndu-se. 1n general, circa 2'3 din fibre sunt inervate de o singur4 plac4 neuro-muscular4, situat4 la mi ocul acestora, dar sunt /i cazuri c0nd o plac4 neuro-muscular4 inerveaz4 mai multe fibre. -ibra muscular4 este alc4tuit4 din: membran4, numit4 sarcolem4, citoplasm4 (sarcoplasma), /i aparat fibrilar. "arcolema este o membran4 aproape continu4, ce prezint4 un orificiu de intrare a fibrei nervoase. "e constituie dintr-un complex elastic, sub5ire, bistratificat; stratul intern, mai sub5ire (circa 6% 7ngstromi), se nume/te membran4 plasmatic4, iar cel extern, mai gros (de circa ,%% 8 #%% 7ngstromi), numit membran4 extern4, are o elasticitate foarte mare. "arcolema se continu4 cu 5esutul con unctiv dintre fibrele musculare, iar .n interior se conecteaz4 cu membranele 9 ale miofibrilelor. -unc5ional, sarcolema stabile/te leg4tura dintre interiorul /i exteriorul celulei, prin intermediul sistemului de canalicule :, important4 cale pentru schimburile de substan5e cu lichidul intercelular. ;e asemenea, sistemul : de5ine rolul primordial de transmisie a impulsului nervos de la placa neuro-muscular4 la miofibrile.

"arcoplasma este citoplasma celular4, format4 din miofibrile /i citoplasm4 necontractil4. Miofibrilele formeaz4 ionoplasma. <le ocup4 cam $% 8 '%3 din masa /i volumul fibrei, prezent0ndu-se ca filamente de & 8 , micrometri diametru /i de lungime egal4 cu a fibrei. Miofibrilele nu posed4 membran4 proprie. "pa5iul dintre ele este ocupat de citoplasm4, mitocondrii /i reticul endoplasmatic. 1ntr-o fibr4 se g4sesc .n ur de &%%% 8 &&%% de miofibrile, care se dispun paralel pe axul lung al acesteia. Astfel, fibra cap4t4 un aspect striat longitudinal. "tructura lor este consecin5a succesiunii de discuri formate din material proteic cu indice de refrac5ie diferit (luminos sau .ntunecat) de-a lungul fibrelor, ceea ce le confer4 aspectul striat transversal. ;iscurile sau benzile luminoase, clare, izotrope, monorefringente .n lumin4 polarizat4 sunt mai sub5iri /i poart4 denumirea de benzi (, iar cele anizotrope, .ntunecate, birefringente, mai groase, se numesc benzi A. =enzile A sunt .mp4r5ite .n dou4 segmente egale de o band4 clar4, > (>ensen), iar cele ( de banda .ntunecat4 9 (9?ischenscheibe, numit4 /i "tria Amici); aceasta traverseaz4 toate miofibrilele, ata/0ndu-se la sarcolem4. +olul s4u este de a men5ine raporturile interfibrilare. 1n timpul relax4rii exagerate a fibrilelor, .n centrul striei >, clare, apare membrana M, .ntunecat4, unde se prind filamentele de miozin4. ;e-o parte /i de alta se g4sesc dou4 arii mai luminoase, numite liniile @. 1ntre dou4 membrane 9 (.ntre centrii zonelor luminoase () se g4se/te un sarcomer; el este unitatea morfo-histo-func5ional4 a miofibrilelor. 1n general, lungimea sarcomerilor a unge p0n4 la A,# microni. 1ntr-o fibr4 sunt cam &% 8 A% de milioane de astfel de unit45i. -ilamentele de miozin4 particip4 la formarea discului .ntunecat A, av0nd .n mi loc o umfl4tur4 (membrana M). Au cam &B% 8 &$% de 7ngstromi .n diametru /i lungimi de &,$ microni. "unt constituite din c0te A%% de molecule de miozin4, aran ate .ntr-o re5ea hexagonal4, dens4. -ilamentele de actin4 formeaz4 discul clar (, inser0ndu-se cu un cap4t pe membrana 9, iar cu cel4lalt intercal0ndu-se printre filamentele de miozin4, oprindu-se .n apropiera zonei >. ;iametrul lor a unge p0n4 la #% 8 6% de 7ngstromi, iar lungimea la A,%# microni. "unt mai pu5in dense dec0t filamentele de miozin4. Cer sarcomer, se g4sesc circa &A%% molecule, provenind din dou4 filamente. -iecare miofibril4 are .n componen54 aproape &#%% de filamente de miozin4 /i ,%%% de filamente de actin4, fiecare filament de miozin4 av0nd .n uru-i $ filamente de actin4, iar unul de actin4 , de miozin4. +aportul numeric este de &DA, iar cel molar de B actin4 la & mizin4. !u excep5ia zonei >, discul A este constituit din filamente groase de miozin4 /i sub5iri de actin4. 9ona clar4 > constituie elementul elastic al miofilamentului, unde are loc extensia acestuia. <ste format4 din filamente de miozin4 /i unul extensibil, proteic, ", ce pare a uni filamentele de actin4 .ntre ele. ;iscul A este mai bogat .n substan5e minerale comparativ cu discul (; astfel, primul con5ine .n special !aE E, MgEE, FE, iar cel de-al doilea !reatinfosfat (!C, !-), Acid Adenozintrifosforic (A:C), Acid Adenozindifosforic (A;C), lipoide etc. Glicogenul, principala substan54 de conversie energetic4 a mu/chiului, atinge concentra5ii considerabile .n sarcoplasm4 /i discul A, care, se pare, exercit4 o ac5iune A:C-azic4 (de descompunere asupra A:C), gener0nd energia necesar4 contrac5iei. Croteinele se g4sesc .n propor5ie de #B .n discul A, ,$ .n discul (, , .n substan5a " /i $ .n membrana 9. "arcoplasma nediferen5iat4 se prezint4 sub forma unui gel amorf, ro/u. =iochimic, constituie un amestec de ioni: FE, HaE, !aEE, MgEE, CIB888, dizolva5i .n ap4, substan5e organice, necesare metabolismului celular: enzime proteice /i mitocondrii, aflate .n str0ns4 leg4tur4 cu filamentele de actin4 (au rol .n utilizarea A:C). "arcoplasma nediferen5iat4 ocup4 cam A% 8 ,%3 din masa celular4. <a cuprinde dou4 frac5iuni: - sarcoplasma interfibrilar4, bogat4 .n organite celulare (mitocondrii, fragmente de reticul endoplasmatic, incluziuni organice: proteine, aminoacizi liberi, acizi gra/i liberi, miogen, globuline, glicogen, enzime etc.) - sarcoplasma periferic4, unde se g4sesc mitocondrii, nucleu, aparat Golgi, reticul endoplasmatic, lizozomi, glicogen, lipopigmen5i, A:C etc. +eticulul endoplasmatic are doi componen5i: reticulul sarcoplasmatic (+"), identic cu al celorlalte celule, /i sistemul :, tubular transvers, ca o continuare a membranei /i a spa5iului intercelular .n4untrul celulei.