Var.

1-finala: 1) Moneda in functie de etalon al valorii: d)toate afirmatiile sunt corecte; 2)Indicatorii monetary sunt: d) toate afirmatiile sunt corecte; 3) Necesitatea aparitiei creditului a fost conditionata de: d)toate afirmatiile sunt corecte; 4) e cuprinde moneda ca valoare intriseca: a) cantitatea de metal pretios; !) are din functiile "anilor le indeplineste cam"ia: a)mi#loc de plata; ")mi#loc de circulatie; $) %unctia de re&erva de aur a "ancilor s-a redus deoarece: d) toate afirmatiile sunt corecte; ') are din urmatoarele instrumente de politica monetara sunt utili&ate de (anca Nationala a Moldovei) e) toate afirmatiile sunt corecte; *) +,re,atul monetary M- include: a) "anii in circulatie; .) /iferenta dintre rata nominala si ,radul de ero&iune a capitalului repre&inta: ") do"inda reala 1-) are din urmatoarele monede erau converti"ile in aur in adrul 0istemului Monetar International de la (retton-1oods) 3)dolarul +merican; 11) in functie de e2istenta moneda se clasifica astfel: 3reci&ati care din aceste variante nu este adevarat : c) moneda converti"ila; 12) reditul "ancar se caracteri&ea&a prin : a) unul dintre participanti este un a,ent ne"ancar 4 producator sau a,ent economic) 5 pe de o parte 5 celalant participant fiiind "anca; 13) In ca&ul cind masa monetara este mai mare decit marimea necesara 5 care fenomen are loc: a) inflatia; 14) are definitie a "anilor este vala"ila : 2) notiunea de "ani este mai cuprin&atoare si mai vec6e decit notiunea de moneda si cuprinde totalitatea mi#loacelor de plata si sc6im"; 1!) %unctiile caracteristice (ancii centrale sunt: f) toate afirmatiile sunt corecte; 1$) are din raspunsuri contin doar elemente de activ: a)operatiunele de creditare ")operatiunile cu cam"ii c)investitiile "ancare 1') /o"inda creditara indeplineste urmatoarele functii: d) toate afirmatiile sunt corecte; 1*) are din afirmatii nu este corecta : a) piata monetara este o piata en-,ros; 3rocesul de poten7are a masei monetare este cunoscut su" denumirile de multiplicator monetar sau multiplicator de credit. 8 anumit9 in#ec7ie de numerar ,enerea&9 o serie de credite succesive5 care se re:ntorc :n sistemul "ancar. 0umele :mprumutate de fiecare dat9 depind de rata re&ervelor o"li,atorii. Multiplicatorul monetar e2prim9 varia7ia masei monetare ce re&ult9 din varia7ia unei u.m. introdus9 :n sistemul "ancar su" form9 de numerar 4"a&9 monetar9). (a&a monetar9 4:n sens strict) este cantitatea de moned9 central9 4"ilete ;i piese metalice) emis9 de "anca de emisiune. Multiplicatorul monetar 4Mm) este inversul ratei re&ervelor o"li,atorii 4r)5 sau este raportul :ntre masa monetar9 creat9 4M) ;i "a&a monetar9

4(m) ; Mm<1=r5 sau

M<Mm>(m

<? Mm< M=(m;

2-)Infla@ia este un de&ec6ili"ru ma#or pre&ent :n economia oric9rei @9ri5 repre&entat de o creAtere ,enerali&at9 a pre@urilor Ai de sc9derea simultan9 a puterii de cump9rare a monedei na@ionale. onsecintele inflatiei: -sc9derea economiilor a,en7ilor economici diminuBnduli-se resursele datorit9 sc9derii puterii de cump9rare a "anilor; -de&avanta#area creditorilor; -sc9derea produc7iei5 deoarece cre;terea pre7urilor conduce la nesi,uran7a de&volt9rii producerii :n viitor; -eliminarea unei p9r7i din resursele acumulate; -descura#area investi7iilor productive5 de lun,9 durat9; -,enerarea ;i e2tinderea ;oma#ul; -deprecierea monedei na7ionale; -p9trunderea capitalului din procesul de producere :n comer7 ;i opera7iunile intermediere5 unde se produce o rapiditate mai mare a capitalului circulant ;i se reali&ea&9 un venit mai mare; -cre;terea specula7iei :n re&ultatul cre;terii nepropor7ionale a pre7urilor; -deprecierea resurselor financiare ale statului; -redistri"uirea "o,97iei ;i a venitului5 ca& :n care veniturile nu se inde2ea&95 iar creditele se acord9 f9r9 a se 7ine seama de indicele pre7urilor. 21) do"inda 1< 4 >n&> Cd)=43$->1--)< 44---->12->22)=43$->1--)<2.33.333 do"inda 2< 4 >n&> Cd)=43$->1--)< 43---->.->1.)=43$->1--)<142! do"inda 3< 4 >n&> Cd)=43$->1--)< 4!---->$->1*)=43$->1--)<1!-do"inda totala<do"inda1Ddo"inda2Ddo"inda3<2.33.33D142!D1!--<!*!*.33 22) Valoarea cam"iei<2----emisa< 3 ianuarie scadenta<2- fe"ruarie; scontata<! fe"ruarie ta2a scontului<$.!E 0contul<4V>N&>Cs)=43$->1--)<42----->1!&ile>$.!E)=43$->1--)<!41.$$$ Valoarea ramasa<2------!41.$$$<1..4!*.3333 1.Banii. Functiile banilor. Banii reprezinta un instrument social, o forma particulara a avutiei sociale, transmisibile, care confera detinatorului dreptul asupra unei parti din produsul social al tarii emitente. Banii au insusirea de a cumpara orice si apar deci ca fiind a tot puternici. Funciile banilor: Banii instrument unic al tranzactiilor, mijloc de schimb. Banii etalon al valorii, adica toate bunurile sunt procurate in bani, ei fiind un numitor comun intre aceste bunuri. Banii mijloc de tezaurizare, obiect de conservare a bogatiei, o legatura intre present si viitor. Banii sunt unitate de cont, ceea ce face posibila inregistrari contabile si efectuarea analizei financiare.

Banii standart al partilor amanate, stabilirea in momentul actual al unei sume ce urmeaza a fi platita la o data viitoare.

1.

Moneda. Formele istorice ale monedei. Moneda este piesa de metal (aur, argint cupru care se prezinta in general sub forma de disc plat si serveste ca mijlc de circulatie de plata si de tezaurizare. !pre deosebire de bani, moneda nu este un termen generic, ci se refera la un anumit fel de bani si anume la piesele de metal cu valoare proprie deplina sau inferioara valorii nominale. Formele istorice ale monedei: Moneda"marfa. !e alegeau marfurile care aveau calitati adecvate: conservare, divizibilitate, incredere, valoare de intrebuintare. #$: vite, oi Moneda metalica. %imp de &' de secole au fost folosite metale pretioase: aur argint . Moneda"semn. (rmatoarele forme ale acestei monede: Biletul sau bancnota) moneda fiduciara. *ceste bilete au valoare mult mai mare decat acea conservata de metal, avand la baza increderea ca nu toti detinatorii de bilete vor solicita in acelasi timp metalul din depozitele bancare. +ontul sau moneda scripturala este caracteristica transferurilor prin virament. *ceasta este create de banci, alimentarea conturilor facandu"se prin acordarea de credite bancare.

&.

,storia aparitiei banilor. Banii au aparut odata cu schimbul de marfuri ca un derivat al acestui schimb(operatiunilo comerciale . -olul banilor se rezuma la functia de intermediar in schimbul de diverse marfuri in diferite etape a dezvoltarii societatii. ,nterpretarea banilor include & abordari conceptuale:rationalista si evolutiva. .rimul tip"abordarea rationalista (*ristotel e$plica aparitia banilor ca rezultat a unui acord intre oameni,ce favoriza miscarea valorilor in cadrul operatiunilor de schimb. *bordarea conceptual"evolutiva (/.Mar$ consta in fundamentarea caracterului marfar al provenientii banilor. +onform acestei teorii,banii au aparut ca urmare a procesului evolutiv,care ,cu sau fara voia oamenilor,dupa o lunga perioada de dezvoltare a relatiilor de schimb,s"a soldat cu faptul ca anumite marfuri s"au desprins de masa celorlalte si au capatat proprietatea de marfa deosebita,speciala,indeplinind functia de 0bani1.,n ultima instanta 0banul1si"a gasit cel mai bine e$presia in & metale pretioase:aurul si argintul. ,n concluzie, ca prima etapa apar banii marfa, care in final se fi$eaza pe metale pretioase. 2a inceput banii au avut forma de lingouri, bratari, inele, etc. #i au luat forma de moneda ulterior. Monezile contineau o anumita cantitate de aur sau argint, emisa de autoritatea statului pe baza de monopol, cu o anumita denumire. *cestea erau primite in plata de cele mai multe ori nu numai in tara emitenta, ci si in alte tari, deoarece ceea ce conta era cantitatea de aur continuta. ,n procesul circulatiei monedele de aur cunosc un proces de uzura. *stfel se ajunge ca valoarea nominala a monedei sa nu mai corespunda cu continutul ei in aur, iar monedele cu acelasi nume sa aiba valori diferite. *pare astfel posibilitatea ca in rolul de moneda, banii de metal pretios sa poata fi inlocuiti prin bani fara valoare intriseca. *cestea sunt, de fapt, semne ale valorii. Forma monetara a banilor devine independenta si locul aurului este luat de obiecte relativ lipsite de valoare, cum ar fi hartia. ,n felul acesta se ajunge la forma 3bani din hartie3, care dupa natura lor pot fi: bilete de banca (bancnote, bani de credit si bani de hartie propriu"zisa. *laturi de bancnote si bani de hartie circula si moneda divizionara, confectionata din metale nepretioase, avand acelasi rol de semn al valorii. *stazi termenul de moneda a fost e$tins pentru denumirea oricarui semn banesc. 4otiunea de bani astazi nu mai semnifica numai monezile si banii de hartie. +rearea banilor de cont (scripturali impune, din ce in ce mai mult, practica platilor efectuate prin cecuri emise pe baza depozitelor 3la vedere3 pe care le detin persoanele fizice si juridice la bancile comerciale. .e parcursul dezvoltarii industriei si comertului moneda schimba formele evoluind la unele tot mai favorabile volumelor mari si vitezelor tot mai inalte a tranzactiilor.5 data cu dezicerea standardul de aur in sistemele banesti valoarea intrinseca a banilor tinde spre zero,concomitent creste pericolul dezechilibrelor monetare.

6.

.iata monetara. 4otiunea si caracteristica. .iata monetara este piata pe care bancile se imprumuta pe termen scurt. .iata monetara indeplineste functie de sompensare a deficitului de lichiditate prin & cai: prin creditul acordat unei banci si prin cumpararea de la diferite banci a instrumentelor specifice pietei monetare. .e piata monetara nationala, se efectueaza tranzactii

monetare in moneda nationala intre rezidentei acelei tari. 5 componenta a pietei monetare este piata valutara pe care se confrunta cererea si oferta pt diferite valori. #cuatia lui Fisher (ecuatia principala a pietei monetare : M789.7: M stocul de moneda; 8 viteza de circulatie a monedei; . nivelul general al preturilor; : volumul productiei.

<.

!isteme monetare nationale. 4otiunea si caracteristica. !istemul monetar este definit ca un anumit mod de organizare si reglementare a circulatiei monetare dintr"o tara pe baza unor legi speciale ale statului respectiv. !istemele monetare au urmatoarele elemente: unitatea monetara; etalonul monetar; modul de batere si circulatie a monedelor cu si fara valoarea intrinseca; modul de emisiune si puenere in circulatie a monedei de hartie, a bancnotelor. *u e$istat urmatoarele sisteme monetare: !istemul monetar bimetalist. ,n cadrul acestui sistem, baterea monedelor etalon pt ambele metale (aur, argint era libera, iar circulatia lor fiind paralele si simultana. Bimetalismul a cunoscut 6 variante: bimet. integral, paralel si partial. !isteme monetare bazate pe etalonul aur: !istemul monatar bazat pe etalonul aur"moneda. Metalul monetar circula liber pe piata interna si internationala. *laturi de aur, functiile monedei erau indeplinite de moneda de argint si cea de hartie. !istemul monetar bazat pe etalonul aur"lingouri. ,n cadrul acestui etalon aurul"moneda este retras din circulatie si depozitat la banca emitenta de bancnote sub forma de lingouri. !istemul monetar bazat pe etalonul aur. * fost pus in baza sistemelor monetare nationale.

!isteme monetare bazate pe puterea de cumparare. 2ocul aurului a fost luat de etalonul puterii de cumparare, deci moneda emisa azi pe plan national si international are un etalon format prin contributia bunurilor si serviciilor create in cadrul fiecarei economii nationale. +onvetibilitatea monedei este o insusire legala a acesteia de a fi schimbata cu alta moneda in mod liber prin vanzare cumparare pe piata. +onvetibilitatea reprezinta capacitatea unei monede de a circula liber pe plan international.

=.

!istemul monetar al -M.

!istemul monetar contemporan al -epublicii Moldova a ap>rut ?n noiembrie 1@@6, odat> cu introducerea ?n rotaAie a unit>Aii monetare naAionale. +adrul instituAional al acestui sistem a ap>rut ?n 1@@1, odat> cu aprobarea de c>tre .arlament a legilor 0+u privire la Banca 4aAional> de !tat a -epublicii Moldova1 Bi 0+u privire la b>nci Bi activitate bancar>1. Cn baza acestor legi ?n 1@@1, ?n a doua jum>tate a anului, a fost creat un sistem bancar din dou> niveluri: 1 Banca 4aAional> a -epublicii Moldova; & b>nci comerciale. 2a sfDrBitul anului 1@@= ?nceputul anului 1@@' .arlamentul a aprobat dou> legi noi, care au ?nlocuit legile bancare din 1@@1: 02egea cu privire la Banca 4aAional> a -epublicii Moldova1 Bi 02egea cu privire la instituAiile financiare1. *ceste legi au determinat bazele juridice ale sistemului monetar, precum si functiile B4M in organizarea circulatiei monetare si a sistemului monetar. %otodata aceste legi reglementeaz> ?ntr"o m>sur> mai mare, faA> de legile precedente, organizarea Bi efectuarea rotaAiei monetare. !cara preAurilor ?n -epublica Moldova s"a stabilit stihiinic, mijloacele b>neBti se emit ?n rotaAie de Banca 4aAional> ?n baza operaAiilor de credit ale acesteia. .olitica monetar>, valutar> Bi creditar> se elaboreaz> de Banca 4aAional> ?n comun acord cu Euvernul. !istemul monetar al -M are urmatoarele elemente: unitatea monetara leul este singura unitate monetara legala pe teritoriul -M; mecanismul de emisiune dreptul de emisiune a monedei efective, organizarea circulatiei monetare si retragerea monedei este un atribut al B4M; modul de asigurare leul este asigurat cu toate activele B4M, inclusiv cu aur, F8!; rezervele b>ncilor comerciale; structura masei monetare ?n circuit sunt bancnote Bi monede metalice, care au o putere legal>; mecanismul reglement>rii monetar"creditare;

 modul de stabilire a cursului valutar raportul dintre Beu Bi moneda str>in> se detrmin> zilnic" cursul valutar oficial . !istemul monetar al -epublicii Moldova se afl> ?n dezvoltare permanent>, ?n sensul elabor>rii Bi introducerii ?n practic> a instrumentelor monetare e$istente ?n toate A>rile dezvoltate (instrumentele de supraveghere bancar>, crearea atributelor pieAei hDrtiilor de valoare, implementarea mecanismului contabil conform principiilor internaAionale, etc. . '. !istemul monetar international !M, este un ansamblu de reguli, instrumente, organisme si piete, referitoare la crearea, valorificarea si circulatia monedelor internationale. !M, actual este bazat pe deciziile luate la Bretton Goods (1@<< , care a conceput un ansamblu de norme si tehnici menite sa coordoneze comportamentul monetar al tarilor in relatiile de piata si destingerea angajamentelor reciproce generate de schimburile comerciale, necomerciale si de miscarile de capital pe plan international. *nsamblul acestor norme de politica monetara internationala au fost incluse in statutul FM, care a fost creat in scopul supravegherii si sprijinirii aplicarii de catre tarile membre a principiilor de functionare a sistemului nou creat. %eoria si practica monetara, evolutia economica internationala a contribuit la trecerea de la moneda de rezerva internationala (dolar american catre alta moneda internationala H!%. (nitatea valorica a unui H!% se bazeaza pe cosul valutar a unor valute forte. #$ista & organisme financiare internatioanle: FM, si Banca internationala de reconstructii si dezvoltare (B,-H . FM, are un rol central de creditare temporara a deficitelor balantelor de plati ale tarilor membre si sprijinirea lor pt elborarea unor politici adecvate de realizare a echilibrului de balanta. .t aceasta tarile in cauza trebuie sa se oblige sa aplice politici de redresare economica si valutara pe termen scrut prin mijloace de restrangere a cererii interne (micsorarea cheltuielilor se numeste politica de austeritate. B,-H a fost creata in scopul activitatii concrete pt finantarea investitiilor in planul dezvoltarii economice a tuturor tarilor membre. I. -elatiile -M cu FM,. -M a aderat la FM, in anul 1@@&. FM, a imprumutat -M pt prima data in 1@@6. He atunci gurvernul a acumulat fata de FM, datorii de peste 66J mil. K. FM, este unul din principalii finantatori e$terni ai -M. ,n ultimii 1J ani relatiile -M cu FM, au trecut dintro e$trema in alta. Hin &JJ1 si pana in prezent relatiile dintre FM, si -M au fost intrerupte de 6 ori. .t prima data sa intamplat acum 1J ani. ,n anii &JJ6"&JJ' +hisinaul nu a avut program cu FM, din mtiv ca autoritatile au considerat ca sprijinul financiar oferit de aceasta structura este conditionat de niste angajamente foarte dure. ,n &JJ< si &JJ@ intre guvern si creditor au aparut noi neintelegeri. *cum & ani misiunea fondului monetar a suspendat negocierile cu guvernul pe durata campaniei electorale. Helegatia a revenit la +hisinau la sfarsitul anului &JJ@ cand a negociat un nou memorandum deja cu guvernul Filat. *tunci sa recunoscut ca fara banii FM, economie -M putea intra in colaps. ,n pofida faptului ca parametrii ceruti de FM, sant de multe ori foarte restrictivi, realitatea obiectiva obliga multe state sa semneze contracte cu aceasta structura internationala. .e de alta parte creditele acordate de FM,, sunt avantajoase pt ca sunt oferite in conditii mult mai bune decat ar putea fi contractate pe pietile e$terne libere sau pe pietele financiare. He cele mai multe ori garantia rambursarii acestor credite tine de o serie de parametri macroeconomici sau structurali pe care trebuie o tara sai satisfaca, adica o inflatie controlabila, anumite reforme pe plan regulator, constituirea de rezerve oficiale etc. +ota -M la FM, constituit 1&6,& mil. H!% (1@J miliarde K . -ecent consiliul de directori al FM, a aprobat programul economic cu -M pt anii &J1J"&J1&. *cesta prevede acordarea unui imprumut in valoare de =I<,< mil K !(* si este cel mai mare imprumut acordat +hisinaului pana in prezent.

L.

!istemul monetar european. #tapele de dezvoltare: , etapa 1@=1, semnarea tratatului de la .aris, cu privire la comunitatea economica a carbunelui si a otelului, la care au participat ' tari: Franta, Eermania, ,talia, Belgia, 5landa si 2u$emburg. ,, etapa 1@=I, tratatul de la -oma privind crearea +omunitatii #conomice #uropene. 5biectivele +## au fost: realizarea unei uniuni vamale; realizarea libertatii de circulatie a serviciilor, fortei de munca si capitalului; realizarea unei politici monetare in domeniul agriculturii. ,ntrarea monetare in cadrul !M# este initiata prin mecanismul M!arpelui monetar1, ce inseamna ca majele de fluctuare a monedelor sa nu depaseasca 1"&,= N ce asigura stabilitatea ratelor de schimb. ,,, etapa aprilie 1@IL, la +openhaga a fost creat un sistem monetar european bazat pe moneda #+(, care a fost construita pornind de la un cos de monede a tarilor participante. ,8 etapa dec. 1@@1, tratatul de la Maastricht privind crearea (# si introducerea valutei unice #(-5. 8 etapa 1@@=, reuniunea de la Madrid care a trasat etapele de introducere a valutei #(-5: faza , 1@@L, au fost selectionate acele tari care vor introduce primii valuta unica; faza ,, 1 ian. 1@@@, si"a inceput activitatea Banca +entrala #uropeana, moneda euro este introdusa ca moneda paralela cu cele nationale; faza ,,, 1 ian. &JJ&, au

fost puse in circulatie monedele si biletele euro, care circulau paralel timp de ' luni cu monedele nationale; faza ,8 1 iunie &JJ&, #(-5 devine moneda oficiala.

@.

Moneda #(-5. #tapele lansarii monedei europene #(-5. #uro (,!5 EUR, cu simbolul O este moneda oficial> a 1I din cele &I de state membre ale (niunii #uropene. *ceste state, cunoscute colectiv ca MPona euro1, sunt *ustria, Belgia, +ipru, #stonia, Finlanda, FranAa, Eermania, Erecia, ,rlanda, ,talia, 2u$emburg, Malta, 5landa, .ortugalia, !lovacia, !lovenia Bi !pania. #uro mai este folosit cu acordul comunit>Aii ?n Monaco, !an Marino Bi 8atican, iar trei alte state Q *ndorra, /osovo Bi Muntenegru Q utilizeaz> moneda european> f>r> s> aib> acordul (#. 4umele euro a fost adoptat oficial la 1' decembrie 1@@=, iar moneda ?ns>Bi a intrat pe pieAele internaAionale la 1 ianuarie 1@@@, ?nlocuind aBa"numita unitate monetar> european> (ECU , iar apoi, la 1 ianuarie &JJ&, a fost introdus> ?n circulaAie ?nlocuind ?n cele din urm> monedele naAionale din Pona euro. %oate monedele au o faA> comun>, iar cealalt> faA> este specific> A>rii emiA>toare a monezii. %oate bancnotele sunt realizate dup> o machet> comun> pentru toat> zona euro. %oate monedele sunt utilizabile ?n toate A>rile membre. !imbolul monedei europene, O, provine de la iniAiala continentului european, iar cele & bare paralele reprezint> stabilitatea Bi siguranAa. Cn afara monedelor din circulaAie, au mai fost emise pentru scopuri numismatice monede cu valoarea nominal> de 1)< euro, = euro, L euro, 1J euro, 1& euro, &J euro, &= euro, =J euro, 1JJ euro Bi &JJ euro. He asemenea, fiecare stat are dreptul s> emit> anual o moned> de & euro, cu scop comemorativ, dar cu putere circulatorie obiBnuit>. !e mai poate emite anual Bi cDte o moned> comemorativ> suplimentar>, dac> este emis> de toate statele, cu ocazia unui eveniment internaAional.

1J. ,ntegrarea europeana a tarilor baltice (economico"valutara . +ele 6 tari baltice: #stonia, 2ituania si 2etonia s"au incadrat intr"un timp record pentru etapele de integrare in (#. +urand dupa reconoasterea internatioanla a independentei lor in a doua jumatate a anului 1@@1, tarile baltice au reusit sa semneze acorduri cu #uropa in 1@@=, iar #stonia a fost una dintre primele tari estice europene aplicante care a fost invitata la negocierile din 1@@I. 2etonia si 2ituania nu au ramas in urma si au fost invitate si ele la negocieri in 1@@@. *ceste negocieri au fost incheiate cu success in &JJ& astfel incit tarile baltice au printre cele 1J tari aplicante sa se integreze in (# in mai &JJ< ca membri deplini. Motivul care face tarile baltice atit de diferite de alte e$"tari sovietice care nici macar nu pot fi considerate acceptabile in (# este faptul ca ei au in avantaj istoria lor. Hatorita e$perientei lor istorice dupa obtinerea primei lor independente in 1@&J ele au fost mult mai familiar cu sistemul de baza economic si legal care caracterizeaza astazi (# si tarile sale member.transformarea si procesul estic de amplificare in anii R@J au adus demontarea barierelor artificiale de piata, consolidind astfel drumul tarilor baltice spre europa vestica prin intensificarea relatiilor de piata sub un regim de piata distinct. *naliza datelor statistice baltice arata ca #stonia, 2ituania si 2etonia s"au integrat rapid in Hiviziunea international a muncii cu o distinct concentrare europeana. %arile baltice s"au indreptat spre piata (# care atrage o deosebita atentie asupra strinselor relatii de piata cu vecinii lor imediati (B!- . Marea Baltica , ca o mare interna a (#, serveste ca o imoprtanta deviza pentru #st, 2it si 2et. Hrumurile Baltice de stat(B!formeaza un centru de gravitatie pentru drumurile baltice, cel mai proeminent pentru #st. 2it si 2et impartasesc aceasta trasatura dar au si stabilit strinse relatii de piata cu alte tari europene vestice. +u toate aceste diferente dintre tarile baltice, drumul de integrare al Marii Baltice spre Bru$elle trece prin FelsinSi, !tocSholm, +openhaga si Berlin. ,n acelasi timp tarile baltice, chiar daca nu mai sunt parte a diviziunii de munca intrasovietice, nu au abandonat contactul cu tarile sovietice succesoare, ele inca mai au potentialul sa formeze o poarta de la #uropa spre pietile +!,. #ste evident ca integrarea involunatara in sitemul sovietic a lasat amprente in piata baltica si in acelasi timp ofera oportunotati care servesc ca pod intre vest si est. ,ntegrarea europeana baltica poate fi inerpretata atit ca o reintegrare in pietile regionale cu trecut istoric dar si ca o ancora a stabilitatii politice. Fara nici o indoiala integrarea in diviziunea de munca europeana a dus la o importanta schimbare strucurala economica a #st, 2it si 2et. #stonia este cea de"a treia tara e$"comunista dupa !lovenia in &JJI si !lovacia in &JJ@ care adopta moneda comuna #(-5, la 1 ianuarie &J11. Fondul monetar internatioanal estimeaza ca aceasta trecere ar trebui sa accelereze cresterea economica de la J,1= la 1 la suta pe an in urmatorii &J de ani. !upranumita 0tigrul baltic1 pt trecerea rapida de la o economie centralizata la una de piata si pt cresterea sa impresionanta, #stonia a incercat inca din &JJI sa treaca la euro, dar a ratat din cauza inflatiei prea ridicate. *limentarea in avans a bancilor si a clientilor lor cu bancnote si monede euro s"a facut de la 1 dec. &J1J. #stonienii au putut sa schimbe gratuit moneda nationala in euro. Hupa #stonia si celelalte tari baltice, 2it. si 2et, sunt inscrise si asteapta sa se alature zonei euro.

11. Masa monetara: definire si structura. Masa monetara reprezinta un indicator care desemneaza totalitatea mijloacelor banesti e$istente in economia unei tari la un moment dat sau ca medie pe o anumita perioada. #ste un indicator statictica care se determina pe

baza bilantului centralizat al intregului sistem bancar dupa deducerea operatiunilor duble dintre banci. Masa monetara se prezinta ca totalitatea activelor care pot fi utilizate pt procurarea bunurilor si serviciilor si pt plata datoriilor. Masa monetara include urmatoarele active: moneda efectiva sau numerarul; moneda de cont disponibilitati in conturi curente; depunerile la termen si alte active cu grad inalt de lichiditate. .t a asigura un circuit normal al mijloacelor banesti marimea masei monetare trebuie sa corespunda strict necesitatilor pietei de bunuri si servicii. Haca masa monetara depaseste necesitatile economice apare inflatia. Marimea masei monetare necesare pt asigurarea decurgerii normale a rotaiilor monetare se determina prin legea rotatiei monetare: M9(1T&"6"< )=. 1 suma preturilor tuturor marfurilor si serviciilor e$istente pe piata; & suma platilor care urmeaza sa fie facute in perioada respective pt marfurile realizate in perioada trecuta; 6 suma platilor care se anuleaza reciproc; < suma platilor care vor fi efectuate in perioada viitoare pt marfurile realizate in prezent; = viteza medie de roatie a unitatii monetare. 1&. ,ndicatori si agregate monetare. ,ndicatorii monetari sunt grupati in & categorii. (n prim set de indicatori sunt cei care ofera informatii privind estimarea evolutiei masei monetare si care e$prima caracterul politicii monetare ca e$pansionista sau restrictiva. * doua categorie grupeaza acei indicatori care ofera informatii privind estimarea efectelor e$ercitate de politica monetara asupra celei economice e$primand in acest caz obiectivele politiciii monetare. ,n practica monetara din tarile dezvoltate se utilizeaza ca indicatori de reflectare a caracterului si obiectivelor politicii monetare rata dobanzii si agregatele monetare. *gregatele monetare difera de la tara la tara in functie de conditiile e$istente respectiv de gradul de dezvoltare a pietei financiare de conceptele si politicile monetare, de nevoile practicii immediate si de perspectiva. %otusi ele au anumite caracteristici comune si se grupeaza in 6 categorii: , moneda primara emisa si controlata de Banca +entrala, se defineste ca diferenta dintre totaS activ si total pasiv din bilantul B+. *ctivul B+ reflecta in general modalitatile prun care aceasta creeaza moneda si anume distribuirea creditelor bancilor comerciale, altor institutii inclusiv statul; rescontarea efectelor comerciale si a celor publice. .asivul e$prima marimea si repartizarea de detinatori a monedei primare(bilete de banca, moneda divizionara, disponibiliatile in cntul tezaurului si in conturile bancilor comerciale ; ,, moneda ca mijloc de plata sau masa monetara in sens restrans, curpinzand produsele monetare, mijloacele de plata create de banca centrala si celelalte banci; ,,, moneda ca avutie neta, care include produsele monetare care nu se utilizeaza ca mijloc de plata in cont curent dar care se pot tranforma rapid in lichiditati. 16. Masa monetara a -M, indicatori, evolutia. ,n -M se folosesc urmatoarele 6 agregate monetare: M1 mijloacele banesti in numerar si depozitele la vedere; M& M1Tdepozitele la termen; M6 M&Tdepozitele in valuta strainaTalte titluri. 4ivelul masei monetare poate fi dedus din urmatoarea ecuatie: M789.7%, de unde M9.7%)8. M masa monetara; . nivelul preturilor; % nr tranzactiilor; 8 vit de rot a banilor. Factorii ce determina masa monetara: .roductia marfurilor si serviciilor; 8iteza de rotatie a banilor care se determina prin: 89.4B)M.

1<. -esursele si circuitele financiare ale economiei. .t intelegerea mecanismului de finantare al economiei vom prezenta agregatele economice conform sistemului de conturi nationale. !istemul de conturi nationale se bazeaza pe & tipuri de agregate economice: sistemul actiunilor economice elementare care genereaza nomenclatorul operatiunilor; sistemul entitatilor care genereaza nomenclatorul agentilor. 4omenclatorul operational cuprinde 6 categorii:

a b c

5peratiuni asupra bunurilor si serviciilor: productia, consum si invetitiile. 5peratiuni de rapartitie si transferuri care descriu circulatia veniturilor intre agenti: salariile, veniturile din proprietate, impozitele. 5peratiuni financiare care cuprind mijloacele de plata care se utilizeaza pt realizarea operatiunilor precedente.

4omenclatorul agentilor se clasifica dupa & criterii: a Hupa natura activitatilor lor: b !tatul comple$ul celor 6 puteri separate din societate, gestiunea bugetului de stat (venituri si cheltuieli ; ,ntreprinzatorii particulari persoane sau grupuri de persoane care desfasoara activitate economica legala; Menajele unitati economice care au ca nucleu familia.

+lasificarea statistica a agentilor economici: !ocietati si cvazisocietati comerciale sunt unitati institutionale nefinanciare a caror functie constituie producerea de bunuri si servicii nefinanciare destinate pietii si ale caror resurse provin din vanzarea productiei; Eospodariile populatiei unitati economice a caror functie principala este de a consuma sau de a produce bunurile si serviciile nefinanciare. -esursele acestui sector provin din remunerarea muncii, transferuri de la alte sectoare, venituri din proprietate si din industria casnica; *dministratia publica unitati institutionale a caror functie principala este de a efectua operatii de redistribuire avenitului statului si a caror resurse provin din varsamintele obligatorii (impozite de la celelalte sectoare; *dministratia privata regrupeaza unitatile institutionale care produc in principiu servicii nedestinate pietii pt gospodarii si ale caror resurse principale provin din contributiile voluntare efectuate de gospodarii, de consumatori; ,nstitutiile financiare unitati institutionale a caror functie principala este de a finanta si ale caror resurse sunt formate din fondurile banesti atrase si dobazile incasate (activitatea bancilor, institutii financiare de mica finantare ; +ompaniile de asigurari include toate unitatile institutionale care au functia de asigurare, transfera riscurile individuale in riscuri colective si care au drept resurse primele colectate; -estul lumii un ansamblu de conturi ce reflecta operatiunile ce sa desfasoara intre unitetile rezidente si cele nerezidente in tara.

!e disting & modalitati de finantare ale economiei nationale: Finantarea directa care este acoperita direct de capacitatea de finantare a altor agenti fara interventia unor organizatii financiare. -elatia dintre cele doua categorii de agregate se realizeaza prin intermediul pietii financiare (actiuni)obligatiuni ; Finantarea indirecta un apare un intermediar financiar fiind persoana, institutii financiare sau banci.

1=. Mecanismele si instrumentele finantarii economiei. #$ista urmatoarele instrumente ale finantarii in eoconomie: a. +reditele bancare (+t %!, %M si %2 ;

b. +redite cu rata fi$a si cu rata variabila; c. +redite in lei sau in valuta straina;

d. +redite garantate)negarantate, asigurate)neasigurate; e. f. +redite pt imobil (ipotecare si pt alte bunuri; +redite de productie, de e$port, de investitii.

+ostul creditelor variaza in functie de: costul resurselor financiare; riscul si caracteristica creditului, caracteristica clientului, istoria de credit. 5bligatiunile corporative: ,nstrumentele pietei de capital instrumente de finantare directa in care emitentul este persoana care are nevoie de finantare sau de mijloace banesti ce emite aceste valori materiale pe %2. +umparatorul este persoana fizica sau juridica care dispune de mijloace banesti si are dreptul la o recompensa in forma de dobanda achitata de obicei de & ori pe an. .lasamente actiuni de investire intr"un titlu financiar, generat de cel care solicita lichiditate, cpital, resurse necesare finantarii sau economisirii. 5peratiunile pietei de capital se evidentiaza prin: operatiuni de piata primara (emiterea instrumentelor e$istente ; operatiuni de piata secundara (negocierea instrumentelor e$istente .

.iata de capital se clasifica in: a. b. .iata monetara (pe %! care cuprinde piata interbancara si piata titlurilor de valoare de stat. .iata financiara (pe %2 care cuprinde instrumentele negociabile emise pe termen lung sau nelimitat.

1'. +reditul. %rasaturile caracteristice. +reditul este o operatiune bancara prin care se acorda debitorului in posesie resurse in schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare si a unei remunerari in forma de dobanda. %rasaturile caracteristice ale creditului: a. !ubiectele raportului de credit sunt debitorul si creditorul. +reditorul este banca, iar ca debitor pot fi pers fiz si jur inclusiv statul.

b. .romisiunea de rambursare element esential al raportului de credit, presupune riscuri cum ar fi r. de nerambursare care consta in probabilitatea intarzierii platii sau a incapacitatii de plata a debitorului; r. de imobilizare survine la banca care nu este in masura sa satisfaca cererile titularilor de depozite din cazua unei gestiuni nereusite a creditelor acordate. c. %ermenul de rambursare. #$ista termene de la &< de ore intre banci e pietele monetare si termene foarte mari.

d. Hobanda pretul creditului. e. f. %ranzactia acordarea creditului poate sa fie in cadrul unei tranzactii unice sau in cadrul unei linii de credit deschise si se acorda la solicitare. +onsemnarea formalitatea de acordare a creditului in forma de contracte incheiate.

Functiile creditului: F"tia de mobilizare, de ameliorare calitativa a disponibilitatilor banesti si de restribuie. F"tia de emisiune. F"tia de reflectare si stimulare a eficientei in activitatea agentilor economici.

Formele creditului:

a.

Hupa natura economica: ct comercial, de consum, ipotecar, obligatar.

b. Hupa statutul debitorului: ct interbancar, acordat persoanei fizice, acordat pers juridice, acordat statului. c. Hupa scopul acordarii creditului: ct de productie, investitonal, pt mijloace circulante, de consum, pt procurarea imobilului.

d. Hupa natura garantiilor: ct cu garantii reale (gaj , cu garantii personale (fidejusiune . e. Hupa termenul la care se acorda: ct pe %! (U1 an , %M (1"= ani , %2 (V= ani .

1I. #lementele definitorii ale dobanzii. Hobanda este o remunerare pt folosirea capitalului creditar incredintat spre utilizare altor persoane pe o durata stabilita. Hobanda este o suma ce revine proprietarul la rambursarea sumei imprumutate sau pretul folosirii capitalului si totodata remunerarea riscului pe care il implica imprumutul respectiv. Factorii care det nivelul dobanzii: .roductivitatea capitalului o anumita rata a profitului determinat de evolutia si conjunctura pietei. ,ntreprinzatorul cand isi propune sa mobilizeze un capital suplimentar trebuie sa evalueze realist posibilitatile de rentabilitate, respectiv dimensiunil profitului pt a fi capabil sa remunereze corespunzator acest credit. 2ichiditatea. +reditorii prefera acea forma de imprumut care sa asigure nivelul inalt de lichiditate (termene mai scurte . 5rice diminuare a lichiditatii bancii implica o crestere a nivelului dobanzii. -iscul nerambursarii. +u cat mai mare e nivelul riscului de credit cu atat mai mare e si nivelul ratei dobanzii. -aportul dintre oferta si cererea de credite det de conditiile pietei la momentul respectiv.

-atele dobanzii:

-d9(H71JJ )+, + suma imprumutata, H suma dobanzii in cantitati monetare. #$ista & forme de dobanzi: simpla (se calc pt credite pana la 1 an si compusa (mai mare de 1 an, se calc dobanda la dobanda . Hobanda simpla: H9(+74z7-d )(6'=71JJ , 4z nr de zile. Hobanda compusa: H9+7(1T-d n7W1T(4z7-d )(6'=71JJ X"+, n nr de ani. Hobanda nominala si reala se det in conditiile procesului inflationist. Hob nominala se e$prima prin rata curenta de piata, iar dob reala ca diferenta intre dob nominala si nivelul de inflatie. Hob reala: -d(r 9(1T-d(n )(1T-i "1, -d(n rata dob nominale, -i rata inflatiei. 1L. Banci. Hefinitie si clasificari. ,storia aparitiei bancilor. 5riginea bancilor nu este pe deplin clarificata. Hupa unele pareri, primele banci sau ocupat cu schimbul de bani in perioada cand circulau monede metalice de multiple proveniente si valori. ,n aceasta situatie apartia bancilor coincide cu aparitia monedelor metalice. *lte pareri sustin ca aparitia bancilor este legata de preocuparea concentraii sub forma de depuneri a disponibilitatilor banesti altor persoane in cautare de bani. *lte opinii considera ca aparitia bancilor este legata de necesitatea tinerii conturilor de catre pers fiz si necesitatea efectuarii platilor. .rima banca Banca de la 8enetia (11I1 ; Banca de Barcelona (16<1 ; Banca de *msterdam (1'JL ; Banca *ngliei prima banca centrala (1'@< . Banca este o institutie specializata care desfasoara o activitate comple$a si de un caracter special constand in efectuarea de opeatiuni, de incasari si plati in numerar, depozitarea si utilizarea disponibilitatilor banesti ale clSientilor, efectuare de decontari si transferuri de sume prin intermediul conturilor bancare la ordinul clientului, mobilizarea si plasarea resurselor banesti disponibile, acordarea de credite, organizarea circulatiei banesti, efectuare de operatiuni pe piata bancara. Functiile principale ale bancilor: atragerea depozitelor de la clienti; acordarea de credite; efectuarea platilor. +lasificarea bancilor: a. Hupa modul de constituire a resurselor, natura operatiunilor efectuate si destinatia acestora:

10

Banca +entrala; Banci de emisiune (autoritatea unui stat cu dreptul de a emite bancnote ; Banci comerciale; Banci de credit ipotecare (banci specializate in acordarea de imprumuturi indeosebi pe %2 garantate cu bunuri imobiliare ; Banci mutualiste (au ca scop principal efectuarea de operatiuni pt populatie ; Banci universale (efectuaeaza toata gama serviciilor bancare si pt toate categoriile de clienti ; Banci specializate (efectueaza numai anumite operatiuni specifice unui anumit sector de activitate economica .

b. Hupa forma de proprietate: c. Banci private (capitalul lor apartine unei pers sau unui grup de pers si ele sunt organizate in forma de !* ; Banci de stat (capitalul lor sau majoritatea acestuia apartine statului ;

Hupa apartenenta nationala: Banci autohtone (componente ale sistemului bancar national functionand sub supravegherea bancii centrale a statului respectiv ; Banci multinationale (care nu se afla sub jurisdictia oricarui stat, acestea sunt organismele monetare si financiare internationale, capitalul acestora este subscris de catre tarile membre. #Y: FM, .

1@. Banca centrala. #senta, functiile. #$ista diferite denumiri ale bancilor centrale: ,. ,,. ,,,. Banci care include in denumirea lor numele tarilor respective (e$: Banca *ngliei, Banca Frantei ; Banci care poarta denumirea de 0Banca 4ationala1 (e$: B4M, B4- ; Banci care poarta denumirea de 0Banca de rezerve1 (e$: in !(*, ,ndia, *ustralia

Functiile bancilor centrale: 1 & 6 < = ' I #misiunea banilor; +ontrolul crearii creditelor care implica reglementarea lichiditatii in economie prin operatiunile pietii deschise; *sigurarea de servicii bancare guvernului (e$: rezolvarea datoriilor acestora fata de sectorul privat, emiterea si rascumpararea bancnotelor de trezorerie ; #ste banca statului, detine conturile trezoreriale, este agentul fiscal al statului; *sigurarea de servicii bancare altor banci, de tinere a conturilor corespondente ale bancilor, efectuarea platilor intre banci, efectuarea cliring"ului interbancar; *ctionarea ca imprumutator de ultima instanta pt sistemul bancar, ceea ce implica acordarea unor facilitati bancilor in caz de necesitate; *ctionarea ca supraveghetor general al sistemului bancar.

&J. Functionarea Bancii 4ationale a Moldovei.

11

B4M este banca centrala a -M. B4M este o pers jur publica autonoma si este responsabila fata de parlament. B4M este supusa inregistraii in -egistrul de stat al intreprinderilor si in -egistrul de stat al oraganizatiilor. B4M poate sa deschida filiale si reprezentante in tara si in strainatate unde considera necesar. B4M a fost fondata la < iunie 1@@1 a careui obiectiv fundamental este asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor. Functiile de baza: !tabileste si implementeaza politica monetara si valutara in stat; *ctioneaza ca bancher si agent fiscal al statului; ,ntocmeste analize economice si monetare si in baza lor adreseaza gruvernului propuneri; 2icentiaza, supravegheaza si reglementeaza activitatea institutiilor financiare; *corda credite bancilor; !upravegheaza sistemul de plati in -M; *ctiveaza ca organ unic de emisiune a monedei nationale; !tabileste prin consultari cu guvernul regimul cursului de schimb al monedei nationale; .astreaza si gestioneaza rezervele valutare ale statului; ,ntocmeste balanta de plati a statului; #fectueaza reglementarea valutara pe teritoriul -M.

,nstrumentele de politica monetara ale B4M: operatiunile de piata deschisa; stabilirea ratelor de refinantare; rezervele minime obligatorii. &1. Bancile comerciale. 5peratiunile bancii comerciale. Banca comerciala se afla la nivelul & al sistemului bancar al tarii si este o instanta bancara care efectueaza operatiunea de depozitare a resurselor libere, acorda credite si efectueaza alte operatiuni specifice bancare. Bancile comerciale ocupa rolul de intermediari in relatiile de economii"investitii. 5peratiunile bancii comerciale: 5peratiuni pasive care sunt destinate constituirii resurselor bancilor alcatuite din resursele proprii si resursele atrase. -esursele proprii au un grad inalt de stabilitate, se constituie din capitalul social, fondul de rezerva si profitul nedistribuit. -esursele atrase reprezinta partea cea mai activa a resurselor banesti si consta in atragerea depozitelor si creditelor de alte institutii financiare. 5peratiunile active sunt investitii ale bancilor in urmatoarele categorii: credite acordate pers fiz si jur; plasamente pe piata interbancara; plasamente in titluri financiare. 5peratiuni comerciale si de comision. ,n activitatea sa bancile trebuie sa respecte mai multe cerinte prudentiale: suficienta capitalului; lichiditate pe %2 si %!; acordarea creditelor unui singur imprumutator (pana la 1=N din capital ; acordarea creditelor pers afiliate (1JN s.a.

&&. ,nstrumentele politicii monetare.

12

13

14

&6. .olitica monetara a B4M trasaturi principale. .olitica monetara reprezinta ansamblul interventiilor B4M asupra lichiditatilor economiei in scopul de a contribui prin utilizarea tehnicilor si instrumentelor monetare la realizarea obiectivelor polticii economice. .rin mentinerea stabila a preturilor stabileste obiectivul inflatiei (&J1J"&J1& , calculat prin indicele preturilor de consum (,.+ , in valoare de =.J la sut> anual cu o posibil> deviere de Z1.J puncte procentuale. ,nstrumentele politicii monetare a B4M: 5peraAiunile pe piaAa monetar> s?nt operaAiunile e$ecutate pe piaAa financiar> la iniAiativa B4M cu participarea benevol> a b>ncilor autorizate. 5peraAiunile de piaA> deschis> pot fi efectuate prin tender anunAat anticipat (licitaAii , sau negocieri directe. (tilizDnd 5peraAiunile de piaA> deschis>, B4M asigur> piaAa cu lichiditate, efectuDnd operaAiuni -#.5, sau cump>rDnd active (valori mobiliare sau valut> str>in> , sau scoate resurse din piaA>, plas?nd certificate proprii (+B4 , efectu?nd operaAiuni revers"-epo, v?nzDnd active (valori mobiliare sau valut> str>in> sau accept?nd depozite la termen. 5peraAiunile pe piaAa valutar> sunt intervenAiile valutare, ce se deruleaz> ?n strict> conformitate cu obiectivele politicii valutare. Banca 4aAional> utilizeaz> ?n calitate de instrumente ale intervenAiilor valutare atDt operaAiunile directe (cump>r>ri sau vDnz>ri la vedere de valut> contra lei moldoveneBti , care influenAeaz> masa monetar>, cDt Bi operaAiunile de ajustare (s[ap"uri valutare , care sunt instrumente reversibile Bi nu influenAeaz> masa monetar> pe termen lung. Facilit>Aile permanente reprezint> facilit>Aile pe care B4M le pune la dispoziAia b>ncilor autorizate la iniAiativa acestora. B4M ofer> facilitatea de credit overnight Bi facilitatea de deposit overnight. Facilit>Aile permanente joac> rolul unui mecanism de siguranA> ?n gestionarea lichidit>Aii pe piaAa monetar>: facilitatea de credit overnight ofer> posibilitate b>ncilor s> ia credite de la B4M, iar facilitatea de depozit overnight creeaz> posibilitatea plas>rii e$cesului de lichiditate. -ezervele obligatorii reprezint> nivelul minim al mijloacelor atrase pe care o banc> autorizat> trebuie s> le deAin> la B4M. .entru evaluarea ?ndeplinirii acestei obligaAii se utilizeaz> media soldurilor zilnice ale contului de rezerve pe durata unei perioade de aplicare. &<. %ipologia riscurilor bancare.,n categoria riscurilor generale se include: -iscuri comerciale (riscul client produs, r de piata, r de imagine comerciala -iscurile aferente bunurilor si persoanelor (r accidentelor, r de delict -iscuri operationale si tehnice (r asupra efectuarii operatiunilor, r asupra sistemului legat de telecomunicatii -iscul de gestiune interna (r reglementarilor, r deontologic, r strategic, r de insuficienta functionala, r asupra gestiunii personalului, r de dependenta tehnologica, r de comunicatie

-iscurile specifice bancilor cuprind: riscurile financiare (r de rata a dobanzii, r de lichiditate, r asupra titlurilor cu venit variabil ; riscul de contrapartida (r clientelei, r de tara, r interbancar . -iscul de rata a dobanzii este numit inca risc de transformare care corespunde unui risc de pierdere sau de absenta a catigului fiind legat de evolutia ratei de dobanda. He e$emplu: o banaca acorda un credit la o rata fi$a de 1&N pe o perioada de = ani in decursul careia rata dobanzii creste pana la 1=N. -iscul de lichiditate corespunde riscului de incetare a platilor datorita imposibilitatii bancilor de a se refinanta sau pierderilor legate de dificultatea bancilor de asi procura fondurile in conditii normale de pe piata monetara. .rincipala cauza a acestui risc este structura dezechilibrata a bilantului, respectiv credite acordate pe %M si %2 si finantate prin depozite la vedere sau pe %!. -iscul asupra titlurilor cu venit variabil, denumit si risc asupra actiunilor sau risc de tranzactionare, corespunde riscului de pierdere sau de absenta a castigurilor ca urmare a valorii titlurilor detinute de banca. He e$emplu o banca detine un portofoliu de actiuni evaluate la un anumit curs iar valoarea acestuia se va diminua intrucat rezultatele financiare ale intreprinderii emitente sunt slabe si nu se distribuie dividende. -iscul de faliment, denumit si risc al clientelei, risc de credit sau risc contincios, corespunde riscului asumat de banca in cazul falimentului unuia dintre clientii bancii. -iscul de tara sau risc suveran corespunde sumei totale a creantelor asupra debitorilor privati sau publici rezidenti intro tara cu risc sporit sau suma totala a creditelor acordate debitorilor rezidenti intro tara considerata neriscanta, dar a carei nationalitate este cea a unei tari considerate riscante. -iscul client"produs constituie riscul de lansare a unui nou produs sau riscul concurential si provine din inadaptarea unui produs sau serviciu la nevoile si asteptarile clientului. -iscul accidental este riscul legat de un eveniment neintentionat care afecteaza securitatea fizica a persoanei din banca sau a bunurilor bancii.

15

-iscul de efectuare a operatiunilor denumit risc operational, administrativ sau risc de bacS"office corespunde riscului legat de tratamentul administrativ si contabil al operatiunilor. Faptele generatoare ale acestui risc sunt o supraveghere incorecta a operatiunilor, o procedura de control ineficienta si erori neconstatate la timp, situatii care necesita timp de corectare a anomaliilor precum si o deteriorare a imaginii bancii. -iscul reglementerilor sau riscul juridic, risc fiscal care corespunde riscului legat de neaplicarea dispozitiilor legale sau a reglementarilor. Haca o banca nu respecta normele prudentiale impuse de reglementarea bancara atunci va suporta consecinte in forma de sanctiuni pana la retragerea licentii. -iscul deontologic reprezinta riscul de procedura sau riscul de control intern care corespunde riscului legat de nerescpectarea de catre banca a principiilor deontologice specifice sectorului bancar. -iscul strategic denumit risc politic sau risc de management corespunde riscului general de absenta unei strategii in mai multe sectoare ale bancii.

&=. +ontrol si norme prudentiale bancare. +ontrolul prudential are ca obiectiv impiedicarea manifestarii riscurilor interne cat si e$terne la nivelul unei institutii bancare precum si evitarea propagarii acestora. +ontrolul prudential include & momente: -eglementarea prudentiala din partea bancii centrale care include stabilirea unui set de norme pt protejarea bancii de riscuri bancare; +ontrolul intern al bancilor care este un instrument de gestiune indispensabil bunei functionari a bancilor si completeaza masurile prudentiale.

*naliza diferitor norme prudentiale evidentiaza e$istenta unor caracteristici comune: 4ivelurile impuse prin reglementarile prudentiale se refera la practicile bancare si la structura institutiei respective ceea ce conduce la efecte asupra bilantului bancar; .t majoritatea reglementarilor instrumentul central de masura il constituie notiune de fonduri proprii (in -M capitalul normativ total , ceea ce face posibila armonizarea la nivel european si international a regulilor adoptate. 2a nivel international aceste reguli sunt stabilite de catre +omitetul de !upraveghere Bancara de la Basel.

#$ista < categorii de norme prudentiale: 4orme prudentiale fata de capital si suficienta capitalului (-egulamentul privind suficienta capitalului ponderat la risc . !uficienta capit ponderat la risc9(capit normativ total)active ponderate la risc 71JJN 4orma internationala " LN (norma lui +uc , dar in -M U1&N. 4orme privind lichiditatea bancilor (-eg. B4M privind lichiditatea bancilor . #$ista & principii de lichiditate: lich pe %! si pe %2. *ctive pe %!9(active lichite)active totale 71JJN " U&JN *ctive pe %29(active V 1 an) resurse financiare U 1 4orme privind activitatea de creditare (-eg. privind e$punerile mari . 4ormative: o o o Marimea creditului acordat unui singur debitor (-M 1=N din capit normativ total ; +ota celor mai mari credite, primelor 1J dupa marimea in portofoliul total al creditelor U96JN; Marimea tuturor creditelor mari nu trebuie sa depaseasca de = ori capit normativ total.

Formarea fondului de risc la credite (-eg. cu privire la clasificarea activelor .

16

&'. 4orme prudentiale principale ale sistemului bancar al -M. !tabilitatea sistemului bancarBi ?ncrederea investitorilor ?n mare m>sur> depinde de cadrul legal ?n baza c>ruia ?Bi desf>Boar> activitatea. Cn vederea asigur>rii siguranAei sistemului bancar, pe parcursul ultimelor decenii pe plan internaAional a fost elaborat un num>r considerabil de norme ?n domeniul sistemelor de pl>Ai, contabilit>AiiBi auditului, insolvabilit>Aii, transparenAei, combaterii sp>l>rii banilor etc. +a e$emplu, putem menAiona Hirectivele bancare ale (#, care conAin principii de baz>, condiAiiBi proceduri ?n domeniuBi creeaz> premisele necesare pentru funcAionarea efectiv> a unei pieAe bancare unice. Hescrierea principalelor directive ale (# aferente pieAei bancareBi evaluarea corespunderii legislaAiei bancare autohtone cu prevederile acesteia s?nt prezentate ?n *ne$ele @Bi 11 la prezenta lucrare. -eglementareaBi supravegherea sistemului bancar reprezint> singura modalitate de a transpune ?n viaA> politici monetareBi valutare ale b>ncii centrale. -eglementarea bancar> este reprezentat> de mai multe legiBi acte normative care urmeaz> a fi respectate de c>tre b>nci pentru ca politica monetara s i valutar> a b>ncii centrale s> fie efectiv aplicat>, iar autoritatea de supraveghere este responsabil> pentru verificarea gradului de corespundere a activit>Aii b>ncilor normelor stabilite. !upravegherea corespunderii activit>Aii b>ncilor reglement>rilor prudenAiale faciliteaz> determinarea punctelor forteBi a vulnerabilit>Ailor fiec>rei b>nci ?n parte. -eglementarea bancar> include toate aspectele activit>Aii bancare: intrarea pe piaA> a b>ncilor, managementul capitalului minim necesar, alocarea activelor, deschiderea filialelor etc. He e$emplu, potrivit actelor normative bancare autohtone pot obAine licenA> doar acele b>nci, al c>ror capitalBi ai c>ror acAionariBi administratori pot demonstra capacitatea de a asigura o bun> funcAionare. B>ncilor nu li se permite crearea filialelorBi reprezentanAelor, at?t pe teritoriul republicii, c?tBi peste hotarele ei f>r> aprobarea B4M. He asemenea, s?nt prev>zute limitele ma$ime cu privire la e$punerea faA> de o persoan> sau un grup de persoane etc. .revederile actelor normative bancare au ca scop asigurarea stabilit>Aii sistemului bancarBi evitarea premiselor pentru apariAia situaAiilor de criz> ?n activitatea ulterioar> a b>ncii. *ne$a 1J include principalele reglement>ri ?ndreptate spre asigurarea stabilit>Aii bancareBi reflect> influenAa acestora asupra stabilit>Aii sistemului bancar. Cn acelaBi timp reglement>rile urmeaz> s> asigure independenAa juridic>, operaAional>, financiar> B i administrativ> a b>ncilorBi s> fie ?ndreptate spre stimularea concurenAeiBi a inovaAiilor, evit?nd riscurileBi comportamentul ilegal al participanAilor sistemului bancar. !istemului de supraveghere bancar> e$istent ?n -M corespunde cu cele &= de .rincipii Basel pentru !upraveghere Bancar> #fectiv>, in care s?nt reflectate c>ile de ?mbun>t>Aire a activit>Aii autorit>Aii de supraveghere bancar> autohtone ?n vederea armoniz>rii acesteia cu principiile nominalizate. 2a baza planific>rii Bi organiz>rii secAiei valutare din cadrul instituAiei bancar naAionale a -epublicii Moldova fiind strategia bancar>, ?ns> funcAia de control Bi finanAare fiind caracterizat> prin performanAa bancar>, normele prudenAiale care reglementeaz> structurile bilanAiere, statutDnd anumite raporturi ?n cadrul gestiunii riscului valutar .

Varianta ???

+4254) (4152)

43) /44)

1. are din urmatoarele forme ale creditului sta"ilite in functie de natura economica si participantii la relatia de creditare sunt ,resite ) 1.+reditul obligatar &.+reditul ipotecar 6.+reditul public 4. reditul de consum 2.In care dintre urmatoarele credite de"itorul este statul5care se imprumuta pe piata interna5pt acoperirea deficitului "u,etar) 1. reditul de tre&orerie 2. reditul de e2ploatare 3. reditul pu"lic 4. reditul comercial

3.3rin transferul prin scont la "anci a titlurilor creditului comercial5creditul comercial se transforma in : 1.credit de consum 2.credit "ancar 3.credit ipotecar 4.credit o"li,atar 4. reditul "ancar este : 1.un credit su" forma "aneasca acordata de catre "anc6eri intreprin&atorilor 2. creditul pe care si-l acorda intreprin&atorii la vin&area marfurilor su" forma aminarii platii 3.un credit ,arantat cu proprietate mo"iliara

17

4.de"itor este statul !./o"inda e2primata prin rata concurenta de piata este : 1.d"inda nominala 2.rata do"in&ii nominale 3.do"inda reala 4.rata do"in&ii reale

1.dr<1.-4!.---5rr<451*E 2.dr<1.1*-.---5rr<45'2E 3.dr<1.13!.---5rr<45!4E 4.dr<1.13!.---5rr<4524E 1-.In conditiile unei rate anuale a do"in&ii sta"ilite la nivelul de 1$E determinati suma ce a fost acordata in credit pt o perioada de $ luni daca do"inda incasata constituie 4!.--- um. +le,eti varianta corecta dintre cele de mai #os: 1. !$2--- u.m 2. !$2'-- u.m 3. !$2!-- u.m 4. !$21-- u.m

$.%actorii de influenta asupra do"in&ii la nivel microeconomic sunt: 1.efectul de lic6iditate 2.productivitatea 3.lic6iditatea 4.cursul de sc6im" valutar +4153) (4253) 415253) /41525354)

Varianta

???
"ancilor comerciale

'.Frasaturile principale ale "ancilor sunt : 1.formarea capitalului disponi"il in economie 2.acumularea impo&itelor si ta2elor percepute de populatie 3.coordonarea economisire-investire procesului

1. aracteristicile constau in :

1.finantarea prin imprumuturi a persoanelor fi&ice si #uridice 2.cresterea ,radului de lic6iditate 3.o"tinerea unui profit cit mai mare 4.mo"ili&area mi#loacelor "anesti in economie +4354) (415354) 4154) /41525354) ale "ancii

4.plasamente pe piata e2terna de capital +4152) (4253) 4354) /4153) ale "ancii

2.%unctiile traditionale comerciale sunt: 1.distri"uirea de credite 2.emisiuni monetare

*.%unctiile traditionale comerciale sunt: 1.distri"uirea de credite 2.emisiuni monetare

3.operatiuni inter"ancare 4.colectarea depo&itelor +415354) (41525354) 425354) /415253)

3.operatiuni inter"ancare 4.colectarea depo&itelor +415354) (41525354) 425354) /415253)

3.Garantarea creditului se poate reali&a prin: 1.asi,urari 2.,arantii personale 3.,arantii reale 4.,arantii private

..0a se determine do"inda reala si rata do"in&ii reale in tara +5stiind ca in anul 2--4 rata inflatiei a fost de 1-E5rata do"in&ii nominale de 1!E5iar imprumutul luat a constituit 2!.---.--- u.m. +le,eti varianta corecta dintre cele de mai #os :

18

+4153) (4253)

4354) /4154)

1.credit ca incredere 2.credit comercial

4.3rin transferul prin scont la "anci a titlurilor creditului comercial5creditul comercial se transforma in : 1.credit de consum 2.credit "ancar 3.credit ipotecar 4.credit o"li,atar

3.credit ca forma relatiilor de sc6im" 4.credit o"li,atar +4254) (4152) 4153) /4354)

..In conditiile unei rate anuale a do"in&ii sta"ilite la nivelul de 1! E5determinati termenul pt care tre"uie acordata suma de 12-.--- lei in credit pt ca sa poata fi incasata do"inda in aceeasi marime: 1.$ani si $luni

!.3rin functiile care le indeplineste5 creditul ,arantea&a o serie de efecte favora"ile precum ar fi : 1.sporirea puterii productive 2.concentrarea capitalului 3.deteriorarea puterii de cumparare 4.favori&area unor operatiuni +4254) (4152) 4153) /4253)

2. $ani si 4luni 3. $ani si * luni 4. $ani si 3 luni /aca un de"itor o"tine pt 1 an credit in valoare de 2--.---u.m5la o rata nominala a do"in&ii de 2!E in conditiile unei rate anuale a inflatiei de 13E5atunci nivelul do"in&ii in termeni reali repre&inta: 1. 1!-.--- lei 2. 212.4- lei 3. 1!*.4-- lei 4. ..-1*5! lei

$.%actorii de influenta asupra do"in&ii la nivel macroeconomic sunt: 1.cererea si oferta de credite 2.productivitatea capitalului 3.efectul de venit 4.lic6iditatea +42) (4152) 44) /43)

Varianta
reditul presupune: 1.promisiunea viitoare de ram"ursare 2.remunerarea imprumutului 3.rascumpararea facturilor 4.participarea intermediari a cel putin 3

'.In care dintre urmatoarele credite de"itorul este statul5care se imprumuta pe piata interna5pt acoperirea deficitului "u,etar) 1. reditul de tre&orerie 2. reditul de e2ploatare 3. reditul pu"lic 4. reditul comercial +4254) (4152) *. onceptiile fundamental sunt: 43) /44) privind elementul determinarea contului

in

19