Sunteți pe pagina 1din 25

TEMA:

IMPORTANTA VITAMINELOR PENTRU CONSUMUL POPULATIEI

Profesor coordonator: Andriescu Camelia Elevi: Alexandru Alice Astefanoaii Oana Moraru Cristi Prepelita Georgiana Vasilache Mihaela

An scolar 20 0!20

Cuprins
Argument..................................................................................................................3 Capitolul I. Aspe te generale pri!in" !itaminele .................................................#
"# $efinitia si clasificarea vitaminelor########################################################################################% "#2 &ecesarul 'ilnic de vitamine#################################################################################################(

Capitolul II. Cara teri$area prin ipalelor tipuri "e !itamine.............................%


""# )olul vitaminelor pentru organismul uman##########################################################################* ""#+ ,endinte viitoare in consumul de vitamine ########################################################################

Con lu$ii..................................................................................................................&' Ane(e.......................................................................................................................&#


Anexa nr# ############################################################################################################################## % Anexa nr# 2############################################################################################################################## ( Anexa nr# +############################################################################################################################## ( Anexa nr# -############################################################################################################################## . Anexa nr# %############################################################################################################################## . Anexa nr# (############################################################################################################################## . Anexa nr# .############################################################################################################################## . Anexa nr# /############################################################################################################################## / Anexa nr# *######################################################################################################################## /

)enumirea...............................................................................................................&%

Argument
Meninerea i ntrirea sntii, n condiiile prezente de poluare i stres ale lumii ntregi constituie factorul de baz pentru ca omul s poat participa eficient i active la viaa social. Cuvntul ,,sntate, care evoc o stare att de preioas fiecruia, apare frecvent n vorbirea curent, nelipsind aproape niciodat cu ocazia urrilor de bine. Vitaminele sunt deseori negli ate de ctre oameni. !i aduc aminte de ele doar daca sunt trai de mneca de ctre doctori. "nalizele sunt un argument forte. #rebuie sa fim e$trem de ateni pentru ca organismul nostru c%iar are nevoie de vitamine pentru a putea funciona corect. &n acelai timp trebuie sa nu abuzam de acestea, caci into$icaiile sunt e$trem de reale si neplcute. "stfel, vitamina ", luata e$cesiv in primul trimestru de sarcina, risca sa provoace ftului malformaii urec%ilor, fetei si sistemului nervos. "ceste accidente survin in cazul dozelor ce depesc de ' ori necesarul zilnic recomandat. Vitamina (, luata timp ndelungat si in doze mari, provoac tulburri digestive si mai ales renale. (aca into$icaia continua, ea risca sa duca la crearea de depozite de calciu pe rinic%i, artere, inima si plmni. Cu toate acestea interesul pentru vitamine trebuie sa fie crescut. (aca toata lumea cunoate rolul vitaminei ( in prevenirea ra%itismului, mai puin cunoscut este rolul sau modulator in tumorile mamare si rolul sau preventiv, in asociaie cu vitamina ", in cazul cancerului de piele. )egumele, fructele, precum i multe alte produse alimentare sunt indispensabile alimentaiei omului contemporan. !n procesul preparrii i conservrii se pierde, din pcate, o mare parte din valoarea nutriional de baz i din coninutul de vitamine i minerale. *rganismul %rnit corespunztor se dezvolt mai bine, acumuleaz mai mult i trateaz stressul cu mai mult uurin. +ebeluii i copiii de coal au o nevoie mai mare de suplimente i vitamine dect adulii. ,ste necesar s subliniem faptul ca trim n vremuri n care condiiile de via se deterioreaz constant, pline de influene nefastete, obiceiuri proaste privind alimentaia, activitatea fizic, fumatul si consomul de alcool. -ntatea noastr este e$trem de vulnerabil, astfel nct pstrarea ei devine imposibil, c%iar i cu o diet ec%ilibrat. Cu toate acestea, toat lumea poate profita de suplimentele alimentare cu multivitamine i minerale, adecvate tuturor categoriilor de vrst. .entru procesele bioc%imice care au loc n organism sunt eseniale cantiti determinate de vitamine i minerale. *binerea acestora direct din %rana consumat s/ar putea s nu fie ntotdeauna la ndemn, de aceea prezena lor n organism ar trebui asigurat sub form de aa/ numite 0multipreparate. (in fericire astzi avem acces la preparate din multivitamine i multiminerale realizate din surse naturale. ,le sunt asimilate i folosite mai bine de ctre

organism dect preparatele sintetice. &mportante nu sunt numai cantitile ingredientelor, ci i mai ales proporiile dintre ele. .ilula contraceptiva diminueaz cantitatea de vitamina +1, +23 si C din snge. &n sens invers, vitamina +4 induce %ipoglicemia, +1 diminueaz cantitatea de antiepileptice din snge. Vitaminele 5 si C interfereaz in efectele anumitor coagulante orale. Cu toate acestea, medicamentele si vitaminele se pot a uta reciproc. "stfel, anumite medicamente anticancerigene au efecte mai puternice luate mpreuna cu doze de vitamina +1 si ,. Vitamina C creste efectele medicamentelor care acioneaz in cazul bolii .ar6inson, iar dozele mari de vitamina , mrete efectele anticoagulantelor orale. Curele pe care le facei trebuie sa fie scurte pentru a evita into$icaia. 7u cumprai orice fel de produse. .referai produsele recomandate de ctre medicul dvs. care v va crea o cura personalizata, in funcie de rezultatul analizelor. &n cazul in care suntei nsrcinata, fii foarte prudenta8 nu luai vitamina " fr acordul medicului, caci riscai sntatea copilului. Cu toate acestea nu uitai ca deseori vitaminele sunt ascunse la indemna. "limentele de baza cuprind foarte multe dintre acestea, iar pastilele devin doar suplimente alimentare. ,ste mult mai simplu sa mncai ec%ilibrat si sntos, dect sa dai banii pe pastile. )egumele proaspete, fructele, lactatele, pestele sunt comori de vitamine din ambele grupe.

Capitolul I. Aspecte generale privind vitaminele &.2 (efinitia si clasificarea vitaminelor


Vitaminele reprezinta un grup de substante organice naturale, necesare organismului 9desi in cantitati mici:, pentru realizarea in conditii optime a unor procese metabolice esentiale. Vitaminele, prin moleculele lor, nu elibereaza energie si nu au nici roluri plastice, insa sunt esentiale in generarea acesteia. (eoarece ma oritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de catre organism, acesta trebuie sa le primeasca prin dieta 9fie ca atare, fie sub forma de provitamine:. ,$ista 24 vitamine esentiale 9lipsa lor afecteaza functionalitatea normala a organismului:8 ", C, (, ,, 5, tiamina 9+2:, riboflavina 9+3:, niacina 9+4:, acidul pantotenic, biotina, vitamina +;, vitamina +23, acidul folic. Vitaminele sunt substante organice necesare cresterii si bunei functionari a organismului, pe care organismul le fabrica in cantitate insuficienta pentru a/si acoperi nevoile 9vitaminele +;, +<, (, 5: sau pe care nu le poate sintetiza. Vitaminele trebuie deci aduse prin alimentatie sau, in lipsa, prin medicamente. #oate sunt continute in laptele matern, dar nu intotdeauna in cantitati suficiente 9vitamina 5, in special, trebuie sa faca obiectul unei suplimentari medicamentoase sistemice la nastere:. -tructura c%imica si rolul biologic al celor treisprezece vitamine cunoscute in zilele noastre 9acid folic, vitaminele ", +2, +3, +', +;, +<, +23, C, (, ,, 5 si ..: sunt foarte diferite. (e altfel, vitaminele actioneaza in doza mica, singure sau in mod sinergic, si nu au nici o valoare energetica.=unctiile vitaminelor sunt comple$e, incluzand aici8 functie de %ormoni sau %ormon/ li6e 9vitamina (:, antio$idanti 9vitamina ,:, rol in cresterea si diferentierea tisulara 9vitamina ": si lista poate continua. Vitaminele sunt grupate in doua categorii 9aceasta clasificare fiind utila mai mult din punct de vedere nutritional:8 / liposolubile 9", (, ,, 5:, acestea depozitandu/se in tesuturi liposolubile si in ficat / %idrosolubile 9C, ., +: pe care organismul le foloseste imediat, altfel se pierd prin urina. -ingura vitamina %idrosolubila ce poate realiza depozite este vitamina +23 9la nivel %epatic:, aceste depozite mentinandu/se ani de zile. Vitaminele liposolubile sunt solubile in lipide si insolubile in apa, iar utilizarea 9digestia si absorbtia lor: depinde de capacitatea organismului de a procesa lipidele alimentare. Vitaminele %idrosolubile se absorb in proportii mari din tubul digestiv, insa au nevoie de prezenta acidului clor%idric in sucul gastric. ,$cesul lor este eliminat urinar, organismul nerealizand, cu o singura e$ceptie, de a amintita, depozite 9in caz de insuficiente, carentele lor apar foarte repede:.

Vitaminele sunt substante c%imice cu structura diversa care desi folosite n cantitati foarte mici au un rol esential n mentinerea proceselor celulare vitale. )ipsa lor n alimentatie provoaca patologii de nutritie. (enumirea de vitamine provine de la cuvntul latin vita ceea ce nseamna viata. Vitaminele se gasesc n cantitati mici n alimentele naturale, fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului. &ngerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca %ipo/ sau avitaminoze, boli care n cazuri grave se pot solda cu moartea.

&.3 7ecesarul zilnic de vitamine

-tudiul vitaminelor este in plin avant. -/a constatat un interes crescut pentru unele dintre ele, mai ales in anumite perioade ale vietii, la un nou/nascut, la copii, la femeia insarcinata si persoanele in varsta. -tudiile au observat, dar nu au putut dovedi, la subiectii care au carente frecvente anumite boli, cum ar fi cele cardio/vasculare, cataractele, bolile reumatice, malformatii congenitale, cancer, infectii. Aportul $ilni "e !itamine *i"rosolu+ile Partea & Vitamine Copii &,-&' ani .ar+ati /emei +2 Mg 2 2,4 2,2 .aine integrala, )egume uscate, Carne de porc, lapte, oua +3 Mg 2,4/2,> 2,; 2,' +4 Mg 2>? 2> 22

Prin ipalele surse alimentare

)apte, carne, peste, cereale integrale, organe de pasare

(ro die, carne, organe de pasare, legume uscate, cafea

Partea ' Vitamine Copii &,-&' ani .ar+ati /emei Prin ipalele surse alimentare +' Mg > ' ' Carne, peste, oua +; Mg 2,4 2,< 2,' (ro die, carne, organe de pasare, legume proaspete, fructe +< Mg 4' '? '? =icat, carne, fructe @ nu sunt clare din punct de vedere stiintific

Partea 3 Vitamine Copii &,-&' ani .ar+ati /emei Prin ipalele surse alimentare +1 Ag 3'? 44? 4?? )egume proaspete, naut, grau, migdale, castane, ficat, galbenusul de oua +23 Ag 2,1 3,> 3,> Carne de vita, crustacee, peste, lapte, oua C

2?? 22? 22? =ructe, legume, organe de pasare, mezeluri

Ne esarul $ilni "e !itamine liposolu+ile Vitamine Copii 0&,-&' ani1 " Ag ''? ( Ag ' , mg 22 5 Ag >?

.ar+ati /emei Prin ipalele surse "e !itamine

<?? ;?? )apte, unt, oua, ficat, peste, legume proaspete, morcovi

' '

23 23 *ua, carne, organe de pasare, legume proaspete, uleiuri vegetale

>' 4' =icat, varza, spanac

.este,oua, ficat de vita, de oaie

Capitolul II. Caracterizarea principalelor tipuri de vitamine &&.2 Bolul vitaminelor pentru organismul uman
.rin imbunatatirea procedeelor de preparare si pastrare a acestora, a devenit posibila cresterea calitatii conditiilor de %rana a individului mediu, in comparatie cu cel de acum un secol. &n plus, bolile de carenta, care erau foarte frecvente acum ;? de ani, au devenit rare, ca urmare a interesului crescand de a cunoaste efectele vitaminelor asupra organismului. )a inceputul secolului trecut, multi nutritionist erau preocupati in principal de calorii, considerate drept factorul principal al unei diete. #otusi, cativa pionieri in cercetare, precum )unin sau Cop6ins au descoperit ca animalele supuse unui e$periment de urmare a unei diete purificate sau inadecvate, au dezvoltat unele deficiente, care puteau fi tratate sau prevenite cu mici cantitati din anumite alimente sau e$tracte. ,fectul benefic al acestor suplimente s/a datorat, dupa cum a fost aratat, e$istentei unor substante nutritive nedescoperite pana atunci, prezente in ficat, in legume si in alte alimente DprotectoareD. ,$perimentele au dus la descoperirea vitaminelor si a rolului acestora pentru viata animala. Vitaminele sunt necesare dietei umane numai in proportie de cateva miligrame pe zi. -pre deosebire de minerale, ele sunt distruse de temperaturi ridicate si, fiind instabile, se pot pierde in timpul prepararii mancarurilor. &n functie de proprietatile si modul lor de actiune, e$ista vitamine8 / solubile in grasimi 9liposolubile: @ vitaminele ", (, , si 5E / solubile in apa 9%idrosolubile: @ vitamina C si cele opt vitamine din grupul +8 tiamina 9+2:, riboflavina 9+3:, niacina 9+4:, pirido$ina 9+;:, acidul pantotenic 9+':, cobalamina 9+23:, biotina si acidul folic.

&&.3 .rezentarea efectului vitaminelor asupra organismului uman


Vitaminele si substantele minerale se mai numesc micronutrienti. )ipsa totala a unei vitamine se numeste avitaminoza si poate duce la moartea organismului. (e cele mai multe ori insa apare o lipsa partiala numita %ipovitaminoza. .e de alta parte, %ipervitaminoza inseamna e$ces de vitamine in organism si duce la dezec%ilibre in desfasurarea proceselor metabolice. 2. Vitamina " 9vezi ane$a nr. 3: se mai numeste retinol sau vitamina cresterii. &n stare pura se prezinta sub forma de ulei sau cristale galbene. &n plante se afla sub forma de provitamine " @ carotenoidele, dintre care cel mai cunoscut este beta/carotenul. Carenta de vitamina " se manifesta in special la nivelul pielii8 aceasta devine uscata, aspra.
*

&n privinta efectului nefast asupra vederii, $eroftalmia este boala specifica si se caracterizeaza prin uscarea glandelor lacrimare, proces in urma caruia suprafata oc%iului devine opaca, e$istand riscul orbirii. Cipervitaminozele " provoaca fenomene to$ice si fragilitate. 3. Vitamina +2 9vezi ane$a nr. 4: favorizeaza cresterea, este factor de nutritie necesar bunei functionari a sistemului nervos, a inimii si a tubului digestiv. =ace parte din categoria vitaminelor %idrosolubile, asa incat se pierde prin fierbere. -e afla in dro dia de bere, in taratele de grau, in ciuperci, legume uscate si nuci. Carenta vitaminei +2 duce la asa/numita +eriberi, cea mai mare boala a lumii de acum o suta de ani. ,a afecteaza sistemul nervos, producand slabiciune, pirderea apetitului, oboseala, nervozitate, paralizie, dureri, umflarea membrelor datorata acumularii de fluide. &nima se mareste si isi incetineste bataile, mortalitatea este ridicata. 4. Vitamina +3 9vezi ane$a nr. >: are un rol deosebit in mecanismul vederii, mentinerea integritatii pielii si a mucoaselor. "limentele de origine animala, care au in componenta aceasta vitamina sunt rinic%iul, ficatul, inima, creierul, splina, carnea de peste, icrele albusul de ou. (intre cele vegetale, amintim papadia, urzicile, spanacul, fasolea verde, ardeiul gras, caisele, capsunile, strugurii si prunele. "ceasta vitamina asigura sanatatea ung%iilor, a parului si previne crampele musculare. >. Vitamina +; 9vezi ane$a nr. ': nu se stoc%eaza in organism, fiind necesara administrarea unei doze zilnice. ,$ista in taratele de grau, dro dia de bere, rinic%i, ficat, creier. .revine formarea carceilor, amelioreaza starile de greata. -e distruge prin fierbere sau congelare, carenta ducand la dermatite si anemie. '. Vitamina +2F 9vezi ane$a nr. ;: este mai putin cunoscuta, dar foarte controversata in lumea medicala. (upa ani de cercetari, bioc%imistul ,rnest 5rebs a izolat, in 21'?, o noua vitamina pe care a denumit/o D+2FD @ cunoscuta si sub numele de DamigdalinaD. -e aduc in discutie tot mai mult o serie de ipoteze conform carora cancerul ar fi o boala cauzata de o deficienta nutritionala8 absenta unei substante pe care omul modern a eliminat/o din dieta sa, vitamina +2F. -amburii de caise sunt cea mai bogata sursa naturala de vitamina +2F. &n general, semintele fructelor 9mai putin citricele: contin aceasta substanta, care le confera un gust amarui, specific. Conform studiilor efectuate de 5rebs, consumul zilnic a F/2? samburi de caise previne aparitia cancerului. #ratamentul, considerat in prezent neconventional, consta in in ectarea intravenoasa a unor doze de amigdalina, timp de doua/trei saptamani, urmat de doze orale, pentru mentinere. ;. Vitamina C 9vezi ane$a nr. F: este continuta, in principal, de fructe si legume, dintre care cele mai importante sunt8 ardei rosu si verde, %rean, spanac, loboda, conopida, ceapa verde, ridic%i, macese, coacaze rosii, zmeura, visine, corcoduse, gutui, caise si afine. Gnui adult i se recomanda consumarea a circa F?? g de legume si fructe. Vitamina C este solubila in apa si a uta la absorbtia fierului in organism, fi$area calciului, dar se distruge usor prin fierbere si congelare. Vindeca ranile organismului, combate sangerarea gingiilor, a uta la surmena fizic si intelectual.
0

,ste important de stiut ca aspirina tripleaza viteza de eliminare a vitaminei C. +oala cauzata de carenta acesteia se numeste scorbut si se caracterizeaza prin scaderea greutatii, slabiciune profunda, %emoragii subcutanate, inflamarea gingiilor, pierderea dintilor si c%iar a vietii. F. Vitamina ( 9vezi ane$a nr. <: este liposolubila si se afla in alimente, atat in stare libera, cat si sub forma de provitamine. ,ste rezistenta la temperatura, iar in cantitate mai mare se gaseste in uleiurile de peste, in ficat, unt, oua, lapte, dro die de bere etc. "re un rol fiziologic foarte important, favorizand absorbtia calciului si a fosforului. Bolul fundamental al vitaminei ( consta in reglarea metabolismului. &n avitaminoze ( apare ra%itismul, la copii si osteomalacia, la adulti. "ceste boli se manifesta prin deformarea oaselor. )a inceputul secolului HH s/a descoperit ca ficatul de cod si uleiul obtinut din el, folosite la inceput ca remediu babesc, erau c%iar eficiente. &n 213> s/a a uns la concluzia ca anumite alimente tratate cu ultraviolete puteau preveni ra%itismul. "ceste indicii au dus la descoperirea unui compus biologic activ, vitamina (4, format in pielea animalelor, in timpul e$punerii la ultraviolete. <. Vitamina , 9vezi ane$a nr. 1: 9factorul antisterilitatii: are un rol foarte important in reproducere. ,$ista din plin in uleiulin germeni de grau, in germenii de porumb si mai putin in cel din floarea/soarelui. (in regnul vegetal, sursele cele mai importante sunt8 salata verde, spanacul, varza, morcovii si, mai ales, mazarea verde. Vitaminele fac parte din viata noastra, fie ca o imbunatatesc, fie ca o fac mai dificila. &n afara de cele mentionate aici mai e$ista si alte vitamine mai putin cunoscute, dar care duc la boli grave @ .elagra, de e$emplu, este cauzata de carenta unei vitamine numite niacina si este o boala foarte grava, care a facut victime mai ales in -tatele Gnite.

&&.4 #endinte viitoare in consumul de vitamine


&n viitorul apropiat, s/ar putea sa nu mai avem acces la vitamine si minerale, care nu mai pot fi regasite nici in legume si fructe ca odinioara. -uplimentele alimentare sunt singurele care ne pot a uta in prevenirea bolilor grave 9e$. cancer, boli cardio/vasculare, obezitate:, al caror numar creste alarmant. =ara acces la vitamine si minerale sau la o doza e$trem de mica comparativ cu cea necesara, populatia va fi in pericol si nimeni nu va putea face nimic pentru ca va fi litera de lege. (e mai mult de 2' ani, Comitetul Code$/ului pentru 7utritie si "limente pentru Cerinte (ietetice -peciale 9CC7"C(-: se concentreaza pe reducerea doza elor permise de suplimente alimentare 9vitamine si minerale, n.tr: la nivele e$trem de oase. "cest fapt va determina guvernele sa considere tot ceea ce e peste limita stabilita 9de Code$: ca avind efect de medicament 9si ar necesita eliberarea lor numai pe baza de reteta, :.

&n acest fel medicina functionala, nutritionala si integrativa care folosesc doze ridicate de vitamine si minerale in locul medicamentelor conventionale ar putea fi puse in pericol. &n teorie e posibil ca suplimentele respective sa fie autorizate ca medicamente dar la un cost pro%ibitiv pentru multe companii mici care vind produse terapeutice naturale. &n 3??3, o directiva a G, a trecut la limita prin .arlamentul ,uropean, o masura de 0armonizare a legilor in privinta vitaminelor si mineralelor pentru cele atunci 2', acum 3F state membre. "ceasta lege care a fost contestata partial cu succes de catre campania grupului "lianta pentru -anatate 7aturala 9"-7: are ca scop sa controleze care vitamine si minerale pot fi considerate suplimente alimentare si care sunt dozele ma$ime care pot fi comercializate. .e masura ce nivelurile foarte oase permise pentru suplimentele alimentare vor fi implementate, va creste presiunea ca fiecare tara sa clasifice suplimentele ca medicamente 9in special cele care la un doza suficient ar putea fi benefice:. "ustralia si Canada au implementat de a sisteme de control 0alimente ca medicamente pentru suplimentele alimentare, iar tari ca Iermania sau (anemarca au impus de multi ani reducerea drastica a doza elor ma$ime si anticipeaza ziua in care celelalte tari europene vor impune aceleasi restrictii.

Concluzii
Cele mai uzitate preparate vitaminice sunt de obicei polivitamine / ele contin dozele zilnice necesare din toate vitaminele, eventual adausuri de oligoelemente / minerale, necesare bunei desfasurari a metabolismului organismului. &n afara de acestea, in farmacii se gasesc asa numitele suplimente nutritive, de obicei suta la suta naturale, adaptate unei anumite patologii, care contin in principal vitamine, minerale si principii active din plante, dozate astfel incat sa favorizeze absorbtia si usta folosire de catre organism a preparatului. Ca si continut caloric, vitaminele aproape nu e$ista, dar ele catalizeaza reactii metabolice importante ce asigura buna functionare a sistemului nervos, in cazul vitaminelor din grupul +, sau a aparatului locomotor, pentru vitamina (. "gerimea privirii si stralucirea pielii depind de vitamina ", iar fierul da culoarea din obraz. &n concluzie, vitaminele in sine nu ingrasa. *rice dezec%ilibru vitaminic este resimtit de organism in ansamblul sau. &nainte de a fi clinic manifest / adica inainte de a simti in mod direct efectele lipsei unei vitamine / e$ista o perioada de deficit subclinic, in care organismul incearca sa faca fata situatiei, deviind reactiile normale catre alternative metabolice. ,ste ca si cum organismul ar lucra in modul de avarie, asteptand remedierea situatiei. -farsitul iernii si inceputul primaverii este o astfel de perioada, deoarece ma oritatea vitaminelor %idrosolubile provenite din alimente de origine vegetala au lipsit din meniul de iarna, iar organismul nu are Din stocD aceste vitamine, ele neputand fi
2

depozitate. &n plus, regimul de DinsorireD este deficitar in timpul iernii si apare un deficit de vitamina (. "cest dezec%ilibru vitaminic face organismul mai sensibil la viroze, dar si la alte imbolnaviri, la stres, scade capacitatea de efort, duce la aparitie fenomenului de oboseala cronica. Vitaminele au fost considerate ca substane cu aciune specific, sintetizate n plante i care au un anumit rol n celula planteiE %ormonii au fost considerai ca produse ale regnului animal, cu un rol asemntor n viaa animal. ,$ist vitamine care nu sunt fabricate numai n plante, ci i n organismul animal, i invers e$ist %ormoni care se gsesc peste tot n organismul vegetal. (rept e$emple pentru aceste dou cazuri numim Vitamina C care este fabricat i de ficatul ctorva animale, i o substan cu aciune asemntoare %ormonului folicular, care este foarte rspndit n regnul vegetal i care s/a pstrat n crbune pn astzi de mai mult de 2?? milioane de ani.

"stfel nu se mai poate menine separaia riguroas ntre vitamine i %ormoni ,dar nu numai din punct de vedere al biologiei generale dar i din punct de vedere pur c%imic. Ct de variate ar fi configuraiile c%imice ntlnite la aceste dou grupe de substane, totui trebuie constatat pe de o parte , c o anumit structur c%imic, care de e$emplu este foarte evident la sterine, se gsete odat la vitamine, odat la %ormoni. .e de alt parte au fost constatate strnse legturi biologice ntre vitamine i %ormoni, de toi cercettorii care s/au ocupat cu problema vitaminelor. !ntregul grup de substane similare ar putea fi caracterizat sub denumirea de ergozime. .utem spune c organismul animal este nevoit s ia vitaminele prin alimentaie, fie ca atare, fie ca provitamine, deoarece nu poate face sinteza lor. !n orice caz le primete practic din regnul vegetal, fie direct prin alimente vegetale, fie indirect prin alimente de origine animal. )ipsa unei vitamine dintr/o raie alimentar duce forat la o modificare n activitatea celorlalte vitamine. -imptomele de insuficien, care rezult dup lipsa unei vitamine din raia alimentar, nu permit concluzii precise asupra funciunii n organism a acelei vitamine. (ac totui fenomenele de insuficien sunt considerate caracteristice pentru diferitele manifestri clinice, numite avitaminoze,se datorete faptului c ele se observ sub aceleai condiiuni n acelai mod, dup e$cluderea uneia dintre vitamine.

% 0"01"OG)A2"E

1. Paraschivescu, Andrei Octavian: Managementul calitii mrfurilor alimentare, Editura Tehnopress, Iai, 2004 2. Paraschivescu, Viorica: Merceologie generala, Editura Tehnopress, Iai,1999 . !!! O"iciu# pentru protec$ia consu%atori#or& 'hidu# consu%atoru#ui pentru produse din industria a#i%entar(, )ucureti, 199* 4. http:++,,,.inte#.co%

;. http:++en.,i-ipedia.or.+,i-i+'ordon/0oore F. JJ%ttp8KKremedii.net <. JJJ%ttp8KKLLL.232.roKarticoleKart21<3/dilema/vitaminelor.%tml 1. %ttp8KKsavingmMplanet.blogspot.comK3??1K?'Kvitaminele/ar/putea/fi/interzise/printr.%tml 2?. %ttp8KKLLL.medicina/naturista.roKterapii/naturisteKvitaminoterapiaKvitaminoterapia.%tml 22. %ttp8KKLLL.sanatateata.comKde/retinutKtotul/despre/vitamine.%tlm 23. %ttp8KKLLL.sfatulmedicului.roKVitamine/si/mineraleKvitaminele 24. ,,,.apc&ro%ania.ro 2>. ,,,.a#i%entatia.or.

Anexe
Anexa nr. 1

Anexa nr. 2 Anexa nr. 3

Anexa nr. 4 Anexa nr. 5

Anexa nr. 6 Anexa nr. 7

Anexa nr. 8 Anexa nr.

1a ce este )enumirea 3una Vitamina Pentru A acid retinoic7 mentinerea pielii6 ochilor si sistemului imunitar# A8uta6 in copilarie6 la cresterea si de'voltarea armonioasa# 0eta!Caroten Actionea'a 5Pro!vitamina ca un A7 antioxidant si prote8ea'a impotriva diverselor tipuri de cancer# $e asemenea6 poate fi transformat in vitamina A de catre 5)etinol6 sanatatii

4urse naturale 2icat6 produse lactate6 peste gras6 oua#

$o'e recomandate (00 mcg9'i pentru femei6 .00 mcg9'i pentru 3ar3ati# 2emeilor intre * si %0 de ani6 o pertie de asigura de opt ori do'a 'ilnica recomandata# &u exista o recomandata#

Precautii si contraindicatii 1a gravide6 o do'a mare poate duce la nasterea unor copii cu malformatii# Gravidelor le este recomadat sa evite surplusul de

pateu de ficat le vitamine A si ficat#

,oate fructele culoare verde6 portocalie sau rosie6 cum ar fi: morcovi6 mango6 ardei iute6 dovleac si spanac

O do'a mare 5peste % mg9'i7 poate duce la ingal3enirea pielii#

si legumele de do'a 'ilnica

organismul Vitamina 0 5,iamina7 uman# Asigura 3una functionare a sistemului nervos# A8uta organismului sa primeasca din alimente necesarul de energie# Vitamina 02 5)i3oflavina7 Par6 unghii si A8uta primmeasca din alimente necesasul de energie# 1apte6 cereala6 carne6 fructe uscate6 nuci6 ore'6 ma'are6 fasole verde6 dro8die de 3ere6 germeni de grau# Carne6 ficat6 oua6 3ran'a6 dro8die de 3ere 06/ mg9'i pentru femei6 mg9'i pentru 3ar3ati# 2emeilor intre *!%0 de ani6 un cotlet de porc la gratar le asigura do'a recomandata9'i# 6 mg9'i Vitamina 02 este pentru femei6 9+ mg9'i pentru 3ar3ati# 2emeilor intre * si %0 de ani6 doua oua le asigura %0: din do'a &iacina Asigura 3una functionare a sistemului nervos# A8uta organismul sa primeasca din Carne6 pui6 peste gras6 cereale6 legume# distrusa de lumina soarelui# Anticonceptionalele si efortul fi'ic intens necesita suplimentarea do'ei 'ilnice recomandate# Vitamina 0 se pierde usor in apa6 la gatit# 2oloseste apa in care au fierte legumele pentru prepararea sosurilor sau a supelor#

ochi sanatosi# rinichi6 lapte6 organismul sa cereale6

recomandata9'i# + mg9'i pentru &iacina se pierde femei6 . mg9'i pentru 3ar3ati# Pentru femei ani6 un piept de
20

usor in apa la gatit# )educeti pierderile6 folosind apa in care prepararea supelor

intre * si %0 de au fiert alimentele la

alimente necesarul de energie#

pui la gratar asigura do'a recomandata9'i in proportie de %0:# &u exista o do'a recomandata#

si a sosurilor#

Vitamina 0% 5Acid Pantotenic7

Asigura 3una functionare a sistemului nervos# A8uta organismul la asimilarea su3stantelor nutritive din alimente# ;n sistem nervos sanatos# A8uta la formarea glo3ulelor rosii#

2icat6 rinichi6 dro8die de 3ere6 germeni de grau6 nuci6 cereale6 paine integrala6 leguminoase si legume proaspete# Carne6 ficat6 peste6 oua6 cereale6 paine integrala6 3anane6 leguminoase6 ore'6 nuci6 dro8die de 3ere#

Vitamina 0% previne incaruntirea parului la co3ai6 dar nu exista dove'i ca ar actiona identic si la oameni#

Vitamina 0( 5Piridoxina7

62 mg9'i pentru femei6 6- mg9'i pentru 3ar3ati# Pentru femei ani6 un piept de pui la gratar asigura do'a recomandata9'i in proportie de %0:# 6% mcg9'i pentru femei si
2

Anticonceptionalele6 anti3ioticele si fumatul cresc necesarul de vitamina 0(# "n recomanda do'e suplimentare#

intre * si %0 de aceste ca'uri6 se

Vitamina 0 2 ;n sistem 5Co3alamina7 nervos

2icat6 rinichi6 peste gras6

0 2 se gaseste doar in produsele

sanatos# A8uta la formarea

carne oua6 produse lactate6

3ar3ati# Pentru %0 de ani6 un gratar de somon le asigura de trei ori do'a

de origine animala# sa ia suplimente de vitamina 0 2#

femei intre * si Vegetarienii tre3uie

celulelor rosii# cereale#

0iotina 5Vitamina <7

A8ututa preia din alimente necesarul de energie# Esential in 5in special in primul trimestru7# Previne aparitia malformatiilor 5spina 3ifida7# A8uta la producerea glo3ulelor rosii si la

2icat6 peste gal3enus6 ma'are6 nuci6 ore'# 1egume cu ficat6 leguminoase6 oua6 cereale6 dro8die de 3ere6 suc de portocale6 germeni de grau6 tarate#

recomandata9'i# &u exista o Administrarea do'a 'ilnica recomandata# prelungita de anti3iotice creste necesarul de 0iotina# 200 mg9'i pentru femei si 3ar3ati# 2emeilot intre * si %0 de ani6 o portie de spanac gatit la a3uri le asigura -0: din do'a 'ilnica recomandata# ,oate femeile aflate la varsta fertilitatii ar tre3ui sa ia o do'a suplimentara de -00 mg9'i# Ma8oritatea medicamentelor o3isnuite6 inclusiv anticonceptionalele sporesc nevoia de acid folic#

organismul sa gras6 rinichi6

Acid 2olic 52olat7

timpul sarcinii frun'e ver'i6

22

asimilarea su3srtantelor nutritive din Vitamina C 5Acid ascor3ic7 alimente# Asigura protectie impotriva cancer si 3oli coronariene# Este indicata pentru intarirea sistemului osos6 a dintilor6 gingiilor6 a vaselor capilare si a tesuturilor Vitamina $ con8unctive# Asigura 3una functionare a sistemului nervos# pentru Peste gras6 lactate# ;nele alimente ? de margarina ? 0 mg9'i pentru care alaptea'a si femi trecute de (% de ani# Corpul produce
2+

Ma8oritatea fructelor si legumelor6

-0 mg9'i pentru femei si far3ati# 2emeilor intre * si %0 de ani6

Vitamina C se distruge usor prin conservare si gatit# Pregatiti legumele la a3ur si serviti!le

unor forme de =i>i6 citrice6 ardei gras6 coaca'e#

afine6 capsuni6 o portocala de le asigura de doua ori do'a 'ilnica recomandata#

marime potrivita imediat#

Persoanele in varsta sau nedeplasa3ile6 copii6 gravidele si femeile care alaptea'a au nevoie

oua si produse gravide6 mame

)ecomandata exemplu6

formarea unor dinti sanatosi si a unui sistem osos 3ine Vitamina E de'voltat# Prote8ea'a impotriva 3olilor de inima si a cancerului# Este un puternic antioxidant6 care impiedica deteriorarea celulelor de carte radicali Vitamina @ li3eri# $e mare importanta in stoparea hemoragiilor#

sunt im3ogatite cu vitamina $#

vitamina $ expus la soare#

de o cantitate mai care poate fi luata din supplimente#

atunci cind este mare de vitamina $6

;leiuri vegetale6 margarina polinesaturata6 germeni de grau6 seminte de floare soarelui6 alune6 peste gras6 oua6 cereale6 avocado6 spanac# 0roccoli6 ficat6 rosii#

0 mg9'i pentru 2emeilor intre * si %0 de ani6 un fruct de avocado de le asigura %0: din do'a 'ilnica recomandata#

Vitamina E din este distrusa la temperaturi mari# "ti poti completa necesarul de consumind!o su3 forma de capsule#

femei si 3ar3ati# uleiurile vegetale

marime potrivita vitamina E

&u exista o recomandata#

Pacientii care iau medicamente anticoagulante nu ar tre3ui samareasca do'a decit la sfatul medicului#

var'a6 spanac6 do'a 'ilnica

2-

2%