FACULTATEA DE MANAGEMENT, MARKETING SI AFACERI ECONOMICE RM.

VALCEA ,,CONSTANTIN BRANCOVEANU

PROIECT
LA DISCIPLINA DREPT CIVIL

PROFILUL: Finane si Bn i STUDENT: P!i"ean# C$ns%an%in GRUPA: &'()

. 1

DREPTUL DE PROPRIETATE

CUPRINS
'. De*iniia si a!a %e!e+e ,!e-%#+#i ,e -!$-!ie%a%e '.'.De*ini%ia ,!e-%#+#i ,e -!$-!ie%a%e '...Ca!a %e!e+e /ene!a+e a+e ,!e-%#+#i ,e -!$-!ie%a%e '.0.O"ie %#+ si in%in,e!ea ,!e-%#+#i ,e -!$-!ie%a%e .. F$!1e+e ,!e-%#+#i ,e -!$-!ie%a%e ..'.D!e-%#+ ,e -!$-!ie%a%e -#"+i a ....D!e-%#+ ,e -!$-!ie%a%e -!i2a%a ..0.Re/i1#+ 3#!i,i a+ %e!en#!i+$! 0. M$,a+i%a%i 3#!i,i e a+e ,!e-%#+#i ,e -!$-!ie%a%e ). Res%!i %ii -!i2in, e4e! i%a!ea ,!e-%#+#i ,e -!$-!ie%a%e &. M$,#!i+e /ene!a+e ,e ,$"5n,i!e a ,!e-%#+#i ,e -!$-!ie%a%e &.'.C$n2en%ia &...A esi#nea &.0.P!es !i-%ia a 6i7i%i2a 8#7# a-i#nea9 &.).P!es !i-%ia ins%an%anee as#-!a "#n#!i+$! 1$"i+e &.&.T!a,i%i#nea &.:.O #-a%i#nea &.;.<$%a!a!ea 3#,e a%$!eas a :. De71e1"!a1in%e+e ,!e-%#+#i ,e -!$-!ie%a%e :.'.N$%i#nea ,e ,e71e1"!a1in%e a+e ,!e-%#+#i ,e -!$-!ie%a%e :...D!e-%#+ ,e #7#*!# % :.0.D!e-%#+ ,e #7 si ,!e-%#+ ,e a"i%a%ie :.).D!e-%#+ ,e se!2i%#%e :.&.D!e-%#+ ,e s#-e!*i ie BIBLIOGRAFIE

DREPTUL DE PROPRIETATE
'. De*iniia si a!a %e!e+e ,!e-%#+#i ,e -!$-!ie%a%e.
Dintre toate drepturile pe care o persoana le poate avea asupra unui lucru, cel mai complet este dreptul de proprietate pentru ca el ofer titularului sau exerciiul tuturor facultatilor, tuturor prerogativelor pe care legea le cunoate. '. P$sesia Prin posesie, in vorbirea uzuala, se intelege ,,deinerea unui lucru , ,,a avea stp!nire un lucru etc. "odul civil roman #art. 1$%&' definete posesia ca fiind ,,deinerea unui lucru sau ,,folosirea unui drept , de noi insine sau de altul in numele nostru. Posesia nu trebuie confundata cu detenia. (senial, pentru posesie, este existenta elementului intenional ) ,,animus )* adic stp!nesc un anumit lucru pentru mine #sunt proprietarul acestuia', spre deosebire de detenie, numita si detenie precara, unde lipsete elementul intenional, animus, fiind prezent numai elementul corpus, adic deinerea materiala a lucrului* de exemplu, dein un lucru proprietatea altuia, in numele acestuia, pentru ca aa a dorit proprietarul cand mi)a lsat lucrul in pstrare ori mi l)a +nc,iriat etc. -sadar, putem concluziona ca posesia este un mi.loc indispensabil fiecarui proprietar pentru a)si realiza scopul sau, adica utilizarea economica a proprietatii sale. /rice proprietar trebuie sa aiba posibilitatea materiala de a se folosi de bunul avut in proprietate, in caz contrar proprietatea ar ramane doar o simpla utopie. 2. F$+$sina = ,,.us utendi si ,,.us fruendi 0olosinta reprezinta acea prerogativa in virtutea careia proprietarul poate sa intrebuinteze bunul in interesul sau #,,.us utendi ' si poate sa culeaga fructele acestuia #,,.us fruendi ', fie ca sunt naturale, industriale ori civile. 1n acest sens, art. %$2 "od civil prevede ca2 ,,Proprietatea unui lucru mobil sau imobil de drept asupra tot ce produce lucrul si asupra a tot ce unete ca accesoriu cu lucrul, intr-un mod natural sau artificial. 0. Dis-$7i%ia ) ,,3us abutendi . 4eprezinta prerogativa proprietarului de a dispune liber de bunul avut in proprietatea sa. 1n acest sens, proprietarul are libertatea de a ,otari soarta acelui bun, putand sa)l +nstrineze contra unui beneficiu mulumitor sau gratuit, sa)l +nc,irieze, sa)l lase motenire, sa)l abandoneze ori sa)l distrug. (xercitarea acestui drept trebuie sa se desfasoare in limitele determinate de lege, urmrind realizarea intereselor sale fara ca aceste aciuni sa pre.udicieze alta persoana. (xercitarea abuziva a dreptului de proprietate atrage dup sine rspunderea .uridica a titularului dreptului, vinovat de savarsirea abuzului respectiv.

'.'.

De*ini%ia ,!e-%#+#i ,e -!$-!ie%a%e

Dup aceste noiuni privind dreptul de proprietate si av!nd in vedere si definiia data de "odul civil roman2 ,,Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege.

#art.%$5 "od civil', dar exista o definiie mult mai completa care sa corespunda normelor .uridice este urmtoarea2 Dreptul de proprietate este acel drept real in virtutea cruia titularul dreptului, persoana fizica sau juridica, este indreptatit sa posede, sa foloseasc si sa dispun de un lucru in mod exclusiv si absolut, prin putere proprie si in interes propriu, insa in limitele determinate de lege.

'...

Ca!a %e!e+e /ene!a+e a+e ,!e-%#+#i ,e -!$-!ie%a%e

'. D!e-%#+ ,e -!$-!ie%a%e es%e #n ,!e-% a"s$+#% "aracterul absolut al dreptului de proprietate rezulta c,iar de dispoziia "odului civil, care precizeaz acest lucru2 ,,proprietarulunui lucru se bucura si dispune de acesta in mod exclusiv si absolut. 0c!nd parte din categoria drepturilor absolute, dreptul de proprietate confer titularului puteri nelimitate in privina folosirii economice a lucrului, precum in ceea ce privete soarta .uridica a acestuia. Puterea proprietarului asupra lucrului avut in proprietate se poate manifesta prin doua modalitati2 a9 -!in a %e 1a%e!ia+e ,e *$+$sina si ,e $ns#1aie, de exemplu, citesc cartea, locuiesc apartamentul, m deplasez cu automobilul. "9 -!in a %e 3#!i,i e, cum ar fi2 +nstrinez imobilul prin v!nzare ori donaie, +nc,iriez apartamentul, las prin testament bunurile din patrimoniul meu unor persoane etc. "aracterul absolut al dreptului de proprietate trebuie interpretat astfel2 titularul dreptului de proprietate asupra unui lucru are posibilitatea de a trage toate foloasele, de a profita de utilitatile pe care acesta le confer si de a savarsi actele .uridice care rspund intereselor proprietarului. .. D!e-%#+ ,e -!$-!ie%a%e es%e #n ,!e-% e4 +#si2 "aracterul ,,exclusiv al dreptului de proprietate poate fi privit intr)un dublu sens2 a' in sens general si comun tuturor drepturilor reale, dreptul de proprietate este un ,,drept exclusiv , pentru ca este opozabil oricrei persoane. De exemplu, o persoana este unui teren, ea poate +mpiedica pe oricine ar dori sa treac pe acel teren, fara incuviintarea sa, c,iar daca trecerea nu i)ar cauza nici un pre.udiciu material. De aici apare si dreptul de a cere si a obine despgubiri in vederea acoperirii pagubelor suferite prin +nclcarea acestui drept. b' dreptul de proprietate este un drept exclusiv, specific dreptului de proprietate, pentru ca numai proprietarul este singurul indreptatit sa exercite cele trei prerogative conferite acestui drept2 posesia, folosina si dispoziia. 0tul ca este un drept exclusiv, da dreptul proprietarului de a revendica bunul in mana oricrui s)ar gsi. .. D!e-%#+ ,e -!$-!ie%a%e es%e #n ,!e-% -e!-e%## Proprietatea este un drept perpetuu intr)un dublu sens2 a' -!$-!ie%a%ea n# es%e +i1i%a%a in %i1-, pentru ca ea trece de la titularul actual la urmaii si direci sau la acei crora le)a transmis dreptul prin acte cu titlu oneros ori cu titlu gratuit, iar de la acetia la urmaii lor si aa mai departe. Pentru acest motiv se spune ca dreptul de proprietate este un drept ,,cesibil si ,,transmisibil , at!t timp cat exista bunul asupra crui s)a dob!ndit dreptul* b' ,!e-%#+ ,e -!$-!ie%a%e es%e #n ,!e-% -e!-e%##, +ntruc!t are o existenta independenta de exercitarea dreptului si, ca atare, nu se poate pierde prin nefolosinta

dec!t prin situaii expres prevzute de lege, cum ar fi prescripia ac,izitiva in cazul imobilelor si prescritia extinctiva in cazul tuturor mobilelor.

'.0. O"ie %#+ si in%in,e!ea ,!e-%#+#i ,e -!$-!ie%a%e

/biect al dreptului de proprietate +l poate constitui orice bun mobil sau imobil, corporal sau incorporal. Dreptul de proprietate asupra unui lucru se +ntinde nu numai asupra lucrului propriu)zis, ci si asupra a tot ce depinde de el, ca accesoriu, precum si la tot ceea ce produce el. De exemplu, in cazul proprietatii unui teren, obiectul proprietatii se +ntinde asupra suprafeei solului, asupra plantaiilor ce ar putea cuprinde, precum si a produselor ce se vor realiza pe suprafaa respectiva. De+i1i%a!e in s#-!a*aa 7 in linie orizontala 7 consta in msurarea suprafeei solului sau a suprafeei construite si fixarea liniei despartitoare, adica a ,otarului. Delimitarea in suprafaa a proprietatii funciare prezint o importanta deosebita in cadrul operaiunilor de punere in aplicare a prevederilor 8egii fondului funciar #8egea nr. 19:1991'. /peraiunea de stabilire a ,otarului 7 de granituire 7 va fi mult uurata de efectuarea lucrrilor cadastrale, impuse de 8egea cadastrului. De+i1i%a!ea in ina+%i1e 7 pe linie verticala 7 se refera la dreptul proprietarului unui teren de a folosi numai suprafaa acestuia, dar si spaiul ce se afla deasupra acelui teren. Dreptul asupra spaiului aerian permit unui proprietar sa ridice construcii si sa fac plantaii care se +nalta pe verticala, intre limitele ,otarului. 1n virtutea acestui drept, proprietarul unui teren poate cere vecinului sa taie crengile arborilor ce se extind deasupra terenului sau. -cest spaiu aerian se suprapune terenului, adica intinderea lui nu trece de limitele acestuia. De+i1i%a!ea in a,5n i1e > in profunzime 7 privete subsolul terenului asupra cruia se exercita dreptul de proprietate. De la dispoziia art. %91 "od civil, conform creia proprietarul poate face in subsolul terenului sau tot ceea ce gaseste de cuviina, exista numeroase derogri. -stfel, "onstituia din 1923, art. 19, prevede ca zcmintele miniere, precum si bogatiile de orice natura ale subsolului sunt proprietatea statului. D!e-%#+ ,e -!$-!ie%a%e si ,!e-%#+ ,e a esi#ne Dreptul de accesiune este un drept real ce se nate in legtura cu dreptul de proprietate, av!nd temeiul legal in dispoziiile codului civil, art.%$2, care prevede ca2 Proprietatea unui lucru mobil sau imobil, da dreptul asupra a tot ceea ce produce lucrul si asupra a tot ce se unete ca accesoriu cu lucrul in mod natural sau artificial!. ;unt situaii numeroase in privina dreptului de proprietate, cum ar fi2 = an, s-$!i!ea s#-!a*eei %e!en#+#i a a2#% +$ -e a+e na%#!a+a, -!in a+#2i$na!e, suprafaa respectiva devine proprietatea celui care este si proprietatea la care s)a alipit suprafaa rezultata din depunerea aluviuni* = -+an%aii+e si $ns%!# ii+e * #%e -e %e!en#!i+e a+%#ia revin proprietarului, care va avea obligaia sa restituie contra valoarea lor, celui care le)a fcut fiind de buna credina sau sa ceara +nlturarea lor si sa i se plteasc despagubirilr de la cel ce le)a fcut cu rea credina* = a%!i"#i!ea +# !#+#i 1$"i+ !e7#+%a% ,in $1"ina!ea a ,$#a s#"s%ane, proprietarului lucrului cu valoarea mai mare #un alia. din argint' si, bineinteles, cu

&

despgubirea corespunztoare a proprietarului lucrului cu valoare mai mica #in exemplu dat, proprietarul argintului' 7 este aa numita ? $n*#7i#ne = a%!i"#i!ea +# !#+#i 1$"i+ !e7#+%a% ,in -!e+# !a!ea #n#i 1a%e!ia+ a-a!%inan, a+%ei -e!s$ane, aceluia care are contribuia mai +nsemnata la bunul respectiv, de exemplu, statuia obinuta dint)un bloc de marmura, va reveni sculptorului, spre deosebire de situaia in care se confectioneaza o ,aina, aceasta va reveni proprietarului stofei si nu confecionerului 7 este ?s-e i*i a%i#ne.

.. F$!1e+e ,!e-%#+#i ,e -!$-!ie%a%e

"onform "onstituiei 4om!niei, dreptul de proprietate poate fi2 drept de proprietate publica si drept de proprietate privata. Dinstinctia intre proprietatea publica si cea privata este determinata de2 persoana care este subiectul dreptului de proprietate* obiectul asupra cruia se exercita dreptul de proprietate* regimul .uridic aplicabil*

2.1.

D!e-%#+ ,e -!$-!ie%a%e -#"+i a

Dreptul de proprietate publica este acel drept patrimonial real apartinand statului si a unitatilor administrativ-teritoriale, care exercita posesia, folosina si dispoziia in regim de drept public in limitele prevzute de lege. Ca!a %e!is%i i+e ,!e-%#+#i ,e -!$-!ie%a%e -#"+i a "aracterele de proprietate publica sunt precizate in "onstituia 4omanei #pct. % din art. 136'2 <=unurile proprietate publica sunt a+iena"i+e , iar 8egea nr. 216:2551 privind administraia publica, art.122, alin.2, prevede ca ,, bunurile ce fac parte din domeniul public sunt ina+iena"i+e, i1-!es i-%i"i+e si insesi7a"i+e . De asemenea, 8egea nr.public sunt inalienabile, impresciptibile si insesizabile, iar 8egea nr. 213:199$ privind proprietatea publica si regimul .uridic al acesteia statueaz in art.112 <=unurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, adica2 a' nu pot fi +nstrinate* ele pot fi date numai in administrare, concesionate sau +nc,iriate, in condiiile legii* b' nu pot fi supuse executrii silite si asupra lor nu se pot constitui garanii reale* c' nu pot fi dob!ndite de ctre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna 7 credina asupra bunurilor mobile. -ctele .uridice +nc,eiate cu +nclcarea prevederilor alin #1' privind regimul .uridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absoluta. Prin caracterul ina+iena"i+ intelegem ca bunurile proprietate publica sunt scoase din circuitul civil, adica nu pot fi +nstrinate prin acte .uridice civile. "aracterul i1-!es !i-%i"i+ al dreptului de proprietate publica trebuie privit din punct de vedere <extinctiv si din punct de vedere <ac,izitiv . 1n acest sens, aciunea in revendicare a unui drept de proprietate publica, poate fi introdusa oric!nd, indiferent de timpul in care el nu a fost exercitat. ;ub aspect ac,izitiv, bunurile din proprietate publica nu pot dob!ndite pe calea #7# a-i#nii, oric!t de lunga ar fi uzucapiunea, in cazul bunurilor imobile, iar bunurile mobile nu pot fi dob!ndite prin posesia de buna credina, conform dispoziia art. 1$%% "od civil2 <>u se poate prescrie domeniul lucrurilor care, din natura lor proprie sau printr)o declaratie a legii, nu pot fi obiecte de proprietate privata, ci sunt scoase afara din comer .

"aracterul insesi7a"i+ deriva din caracterul inalienabil al dreptului de proprietate publica, pentru ca are in vedere prezumia ca statul este solvabil "ntotdeauna, iar creanele creditorilor statului si unitatilor administrativ)teritoriale se realizeaz pe calea unor mi.loace specifice, pe baza unor norme de drept financiar, speciale si nu pe calea urmririi silite a bunurilor debitorului, cum se +nt!mpla cu bunurile din domeniul privat. O"ie %#+ ,!e-%#+#i ,e -!$-!ie%a%e -#"+i a /biect al dreptului de proprietate, in principiu, poate fi orice bun mobil sau imobil. =unurile apartinand statului, respectiv unitatilor administrativ)teritoriale, poarta denumirea de ?"#n#!i ,$1enia+e. =unurile domeniale se +mpart in doua categorii si anume2 a' bunuri apartinand domeniului public* b' bunuri care aparin domeniului privat* D$1eni#+ -#"+i cuprinde bunurile care, prin natura lor ori prin destinaia lor, sunt declarate prin lege ca aparin domeniului public#art.136, pct. % si 6 din "onstituie'. Domeniul public poate fi de interes naional ori local. Domeniul public de interes naional aparine statului. Dup "onstituie #art.136, pct. %', aparin domeniului public de interes naional2 bogatiile de orice natura ale subsolului, caile de comunicaii, spaiul aerian, apele cu potenial energetic valorificabil, pla.ele, marea teritoriala, resursele economice ale zonei si platoului continental al @arii >egre, albiile r!urilor, fluviilor si cuvetele lacurilor de interes public, rezervaiile si parcurile naionale, monumentele istorice si ale naturii, terenurile pentru nevoile aprrii tarii, terenurile folosite pentru cercetri stiintifice, fasia de protecie a frontierei, aeroporturile, cldirile av!nd destinaia sa serveasc drept sedii ale instituiilor centrale ale statului si ale organelor .udecatoresti. Domeniul public local al comunelor si oraelor cuprinde2 terenurile si cldirile de interes public, pieele, caile de comunicaii, strzile, zonele de agrement, parcurile publice, pdurile, pasunile, lacurile, alte bunuri mobile sau imobile care sunt, potrivit legii sau naturii lor, de interes local. D$1eni#+ -!i2a% a+ s%a%#+#i cuprinde bunurile ce alctuiesc patrimoniul privat al statului si unitatilor administrativ)teritoriale #comuna, oraul, municipiul, .udeul'. 8egea nr. 213:199$ in art.% statueaz Domeniul privat al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale este alctuit din bunuri aflate in proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public. #supra acestor bunuri statul sau unitatile administrativteritoriale au dreptul de proprietate privata. M$,#!i s-e i*i e ,e ,$"5n,i!e a ,!e-%#+#i ,e -!$-!ie%a%e -#"+i a 1n afara de modurile de dob!ndire a dreptului de proprietate publica, pe caile artate mai +nainte, mai exista o serie de modalitati specifice, dup cum urmeaz2 1. E4-!$-ie!ea -en%!# a#7a ,e #%i+i%a%e -#"+i a (xpropierea reprezinta trecerea in proprietatea statului a unor bunuri apartinand unor persoane fizice sau .uridice pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, insa cu o dreapta si prealabila despgubire. .. C$n*is a!ea reprezinta o sanciune de natura administrativa sau penala complementara, ce insoteste sanciunea principala, const!nd in trecerea in proprietatea statului, in mod forat si fara plata a unor bunuri determinate. "a sanciune administrativa, sunt supuse msurii confiscrii, de regula, bunurile produse prin contravenie si lucrurile care au servit la savarsirea contravenie.

"a sanciune penala, confiscarea averii condamnatului poate fi totala sau pariala si este o pedeapsa complementara care insoteste pedeapsa principala cu +nc,isoare. 0. A1en,a este o sanctiune civila sau pedeapsa penala, care consta in obligarea persoanei vinovate la plata unei sume de bani legal determinate. -menda contravenionala este principala sanciune ce se aplica in cazul savarsirii unor contravenii. -menda penala reprezinta o pedeapsa penala alternativa cu pedeapsa +nc,isorii si se aplica in cazul savarsirii unor infraciunii cu un grad redus de pericol social. %. Re 6e7i%ia poate fi un mi.loc de dob!ndire a dreptului de proprietate publica, atunci cand este <totala , ea fc!ndu)se in interesul aprrii tarii. M$,#!i+e ,e ,$"5n,i!e a ,!e-%#+#i ,e -!$-!ie%a%e -#"+i a s-e i*i e ,!e-%#+#i i2i+ 1n aceasta categorie intra2 bunurile fara stp!n* bunurile unor proprietari necunoscui* bunurile gsite si predate politiei, neridicate de titulari lor in termen legal* bunurile abandonate in vmi sau neridicate in termenul prevzut de lege* navele parasite in porturi sau in apele teritoriale* succesiunile vacante, adica cele fara motenitori legali sau cele la care motenitorii renuna ori nu le accepta in termenul legal.

2.2.

D!e-%#+ ,e -!$-!ie%a%e -!i2a%a

Proprietatea privata aparine particularilor si beneficiaz de un regim .uridic de vocaie egal cu proprietatea publica. Dreptul de proprietate privata este acel drept patrimonial real care confer titularului dreptului exercitarea asupra lucrurilor a posesiei, folosinei si a dispoziiei, in mod exclusiv, absolut si perpetuu, prin putere proprie si in interes propriu, in limitele impuse de lege1. Ca!a %e!e+e ,!e-%#+#i ,e -!$-!ie%a%e -!i2a%a '. Ca!a %e!#+ a"s$+#% da proprietarului lucrului dreptul de a trage <intrega utilitate economica pe care acesta i)o poate oferi. 1n realizarea acestui scop, proprietarul are dreptul de a face acte materiale de folosina si de consumaie, precum si de a face acte de dispoziie cu privire la soarta .uridica a lucrului2 sa)l vanda, sa)l inc,iereze, sa)l distrug, etc. .. Ca!a %e!#+ e4 +#si2 al dreptului de proprietate privata confer titularului dreptul de a opune dreptul sau oricrei persoane ce intra in contact cu lucrul sau. 0. Ca!a %e!#+ -a%!i1$nia+ !ea+ rezulta din faptul ca acest drept are coninut economic, se poate evalua in bani si se nate in legtura cu anumite lucruri asupra crora titularul isi poate exercita aciunile sale fara a fi nevoie de intervenia altei persoane. ). Ca!a %e!#+ -e!-e%## al dreptului de proprietate privata reiese din faptul ca acest drept nu se stinge, nu +nceteaz nicioadata, at!ta timp cat exista lucrul. &. Ca!a %e!#+ in,i2i,#a+ si s$ ia+ al dreptului de proprietate privata rezulta din faptul ca legea recunoate tuturor persoanelor, fizice sau .uridice, dreptul de a dob!ndi in proprietate bunurile necesare in vederea satisfacerii oricror nevoi. :. Ca!a %e!#+ a+iena"i+ al dreptului de proprietate privata confer titularului dreptul de a +nstrina bunul potrivit cu interesele sale. ;. D!e-%#+ -!es !i-%i"i+ este dreptul de proprietate sub aspect ac,izitiv, in sensul ca proprietatea privata se poate dob!ndi prin uzucapiune. @. Ca!a %e!#+ sesi7a"i+ +nseamn ca bunurile mobile si imobile care formeaz obiectul dreptului de proprietate privata pot fi urmrite de creditori in vederea realizrii

creanelor pe care le au +mpotriva proprietarilor debitori, lucru ce rezulta de dispoziia art. 1?1$ "od civil2 oricine este obligat personal, este inut a "ndeplini "ndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile sau imobile, prezente si viitoare, iar, in continuare, art. 1?19 precizeaz ca2 $unurile unui debitor servesc spre asigurarea comuna a creditorilor si

..0.

Re/i1#+ 3#!i,i a+ %e!en#!i+$!

4egimul .uridic al terenurilor depinde de categoria din care fac parte . 1n funcie de destinaie, terenurile se +mpart in2 o terenuri cu destinaie agricola* o terenuri cu destinaie forestiera* o terenuri aflate permanent in ape* o terenuri din intravilan* o terenuri cu destinaie speciala*

0. M$,a+i%a%i+e 3#!i,i e a+e ,!e-%#+#i ,e -!$-!ie%a%e

Prin modalitati ale dreptului de proprietate intelegem situaiile in care prerogativele dreptului de proprietate sunt exercitate, toate sau numai o parte dintre ele, de doua sau mai multe persoane. "odul civil roman prevede urmtoarele modalitati ale dreptului de proprietate2 '. P!$-!ie%a%ea an#a"i+a este modalitatea .uridica a dreptului de proprietate caracterizata printr)o incertitudine vremelnica in care se gaseste acest drept, cand a fost transmis de la o persoana la alta printr)un act .uridic anuabil. .. P!$-!ie%a%ea !e7$+#"i+a reprezinta incertitudinea vremelnica in care se gaseste dreptul de proprietate, atunci cand transmiterea acestui drept de la persoana la alta s)a fcut sub <condiie rezolutorie #realizarea unui eveniment viitor nesigur'. 0. P!$-!ie%a%e a-a!en%a, aa cum ne sugereaz numele, reprezinta acea modalitate a dreptului de proprietate generata de disputa dintre doua persoane, dintre care una este adevratul proprietar, iar cealalt exercita aributele proprietatii, fara vreun drept asupra lucrului in disputa. ). P!$-!ie%a%ea $1#na sa# $-!$-!ie%a%ea este acea modalitate a dreptului de proprietate in care acest drept aparine concomitent la doua sau mai multe persoane, ce exercita +mpreuna posesia, folosina si dispoziia, asupra aceluiai lucru.

). Res%!i %ii -!i2in, e4e! i%a!ea ,!e-%#+#i ,e -!$-!ie%a%e

1n principiu, exercitarea dreptului de proprietate este nelimitata. Proprietarul unui bun, pe l!ng dreptul de a)l poseda, de a)l folosi, de a)i culege foloasele si de a dispune de el in mod exclusiv si absolut, dar cu precizarea2 <in limitele legii . "onstituia 4om!niei prevede ca2 <dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protecia mediului si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii si obiceiului, revin proprietarului. An/!,i!i+e +e/a+e privesc acele prescripii care rezulta din dispoziii legale, oricare ar fi ele. An/!,i!i+e ,e in%e!es -#"+i privesc fie proprietatea cldita, fie proprietatea necladita si pot fi grupate astfel2 '. Res%!i %ii ,e in%e!es e,i+i%a!, sunt acelea prin care cei ce construiec in perimetrul localitatilor sunt obligai sa respecte anumite reguli de aliniere, inaltime, etc.

15

.. Res%!i %ii ,e in%e!es is%$!i si #+%#!a+, prin care legiuitorul a avut in vedere ocrotirea, salvarea si conservarea urmelor trecutului nostru istoric)cultural, precum si a valorilor specifice spiritului romanesc. 0. Res%!i ii+e in in%e!es#+ sa+#"!i%a%ii si a sana%a%ii -#"+i e sunt acelea prin care se urmareste +nlturarea surselor poluante ce pun in pericol sntatea publica. ). Res%!i ii+e ,e in%e!es e $n$1i /ene!a+ sa# in%e!es *is a+ privesc2 ) regimul de exploatare al pdurilor, legiferat prin 8egea nr. 2&:199& "odul silvic, de 8egea nr. 1$:1991 privitoare la fondul funciar si forestier, 8egea nr. 1:2551 precum si alte acte normative ) regimul de exploatare a bogatiilor naturale ale subsolului care, potrivit art.136 din "onstituia 4om!niei, sunt proprietate publica. ) regimul de folosire a apelor curgtoare, a lacurilor, precum si a apelor marii teritoriale este, de asemenea reglementat de legi speciale. ) regimul de producere si transportul energiei electrice impuse proprietarilor de terenuri o serie de restricii, cum ar fi tierea arborilor si pomilor crescui sub aceste reele. &. Res%!i %ii in in%e!es#+ a-!!ii sunt acelea care privesc necesitatile de aprare a tarii si de sigurana in zona frontierei de stat. :. A+%e Bn/!,i!i ,e #%i+i%a%ea -#"+i a2 ) distanta minima a construciilor fata de calea ferata* ) regimul .uridic al construciilor drumurilor* ) regimul .uridic al folosiri apelor* = regimul .uridic privind v!nzarea sau folosirea anumitor bunuri, cum ar fi medicamentele, substanele toxice, stupefiantele, aromele si muniiile, etc. An/!,i!i+e ,e in%e!es -!i2a% sunt generate de raporturile de vecintate si "odul civil distinge doua asemenea +ngrdiri si anume2 servitutii naturale si legale. O"+i/aia ,e /!ani%#i!e sa# 6$%!ni ie izvoraste din prevederile art. 6$% "od civil conform cruia proprietarul are dreptul de a cere vecinului sau sa fixeze linia de ,otar dintre cele doua proprietatii. O"+i/aia ,e a Bn/!,i -!$-!ie%a%ea impusa de dispoziiile art. 6$6 si &55 din "odul civil. 1n acest sens, se prevede ca2 <tot proprietarul isi poate "ngrdi proprietatea, afara de cazurile exceptate de lege, iar art.&55 prevede ca2 <fiecare proprietar poate, in orae si suburbii, a "ndatora pe vecinul sau sa contribuie la cldirea si repararea "ngrdirii ce desparte curile si grdinile lor. Angrdirile ce impun prestaii pasive)abstentatiuni sunt grupate astfel2 restricii privitoare la scurgerea apelor* restricii privitoare la plantarea pomilor* restricii privitoare la lucrri sau construcii* restricii privitoare la vederea in proprietatea vecinului* restricii de trecere* interdicia instrainarii terenului atribuit prin constituirea dreptului de proprietate* restricia privind pictura streinilor* An/!,i!i+e $n2eni$na+e 7 restriciilor privitoare la exercitarea dreptului de proprietare se pot face si pe calea convenionale, adica prin intelegerea parilor.

11

-stfel, un proprietarul care isi instraineaza un teren sau un imobil, cu titlu oneros sau gratuit, poate conveni cu dob!nditorul ca drept de proprietate dob!ndit prin aceea convenie sa sufere anumite +ngrdiri. An/!,i!i -e a+e 3#,e a%$!eas a 7 dreptul de proprietate poate suferi anumite +ngrdiri si pe cale .udecatoreaca. -ceste +ngrdiri nu sunt enumerate de lege, insa rezulta din raporturile de vecintate, in care instana este c,emata sa constate si sa le ,otrasc. An/!,i!i a,#se -!in $n2enii a!e +$2es ,e in,is-$ni"i+i%a%ea "#n#+ Bns%!ina% 7 legislaia romana recunoate aceste +ngrdiri, daca sunt +ntrunite doua condiii2 ) inalienabilitate prevzuta de convenie sa aiba caracter temporar, de exemplu, donatorul doneaz o parte din averea sa altei persoane, cu condiia ca donatorul sa nu o +nstrineze +nainte de a a.unge la ma.orat* ) inalienabilitatea sa fie +ntemeiata pe un interes legitim si serios, de exemplu, donatorul pune condiia ca donatorul sa nu instraineze bunul donat, at!ta timp cat donatorul este in viata.

&. M$,#!i+e /ene!a+e ,e ,$"5n,i!e a ,!e-%#+#i ,e -!$-!ie%a%e

En#1e!a!e. C+asi*i a!e 1n raport cu diferitele criterii folosite de teoreticieni, se deosebesc mai multe moduri de dob!ndire a dreptului de proprietate. D#- in%in,e!ea ,$"5n,i!ii, se disting2 a' moduri de dob!ndire universala* b' moduri de dob!ndire cu titlu particular* D#- 1$1en%#+ an, $-e!ea7 %!ans1isi#nea, exista2 a' moduri de dob!ndire intre vii* b' moduri de dob!ndire pentru cauza de moarte* D#- si%#aia 3#!i,i a a "#n#+#i in 1$1en%#+ ,$"5n,i!ii: a' moduri de dob!ndire originare* b' moduri de dob!ndire D#- a!a %e!#+ %!ans1isi#ni, se disting2 a' moduri de dob!ndire cu titlu oneros* b' moduri de dob!ndire cu titlu gratuit*

&.'. C$n2enia 8 $n%!a %#+9

"onvenia sau contractul reprezinta cel mai important mod de dob!ndire a dreptului de proprietate, precum si a altor drepturilor reale. 1n ceea ce privete transferul unui drept real, acest lucru nu se realizeaz concomitent cu inc,ierea conveniei translative de drepturi reale in urmtoarele cazuri2 a' partile au convenit, printr)o declaraie de voina expresa, sa am!ne transferul dreptului real, la +mplinirea unui termen sau dup realizarea unei condiii* b' instrainarea are ca obiect un lucru viitor* c' proprietatea bunurilor de gen se trasfera numai in momentul predrii efective* d' drepturile reale privitoare la imobile trecute in cartea funciara se transfera in momentul in care se face +nregistrarea dreptului in cartea funciare* e' instrainatorul nu este proprietarul lucrului*

12

&... A esi#nea
Denumita si incorporatiune, este un mod de dob!ndire a dreptului de proprietate care a fost tratat anterior, la +nceputul acestui capitol.

&.0.

P!es !i-ia a 6i7i%i2a 8#7# a-i#ne9

Prescripia ac%izitiva este un mijloc de dob&ndire a dreptului de proprietate prin posesiunea exercitata inlauntrul unui anumit termen prevzute de lege. Btilitate uzucapiune consta in urmtoarele2 a' in marea ma.oritate a cazurilor, posesia corespunde dreptului de proprietate, insa dovada acestuia este greu de fcut, astfel ca uzucapiunea suplinete aceasta dificultate de proba* b' nevoia de stabilite si securitate .uridica a raporturilor .uridice determina recunoaterea de efecte .uridice unei aparente +ndelungate de proprietate* c' uzucapiunea apare ca o sanciune +mpotriva vec,iului proprietar care da de dezinteres si de lipsa de diligenta. U7# a-i#nea ,e 0( ,e ani, -!e27#%a ,e a!%. 'C@( C$, i2i+, -!es#-#ne: a' sa existe o posesie de 35 de ani* b' posesia sa fie utila si neviciata* c' posesorul poate fi de buna credina, de rea credina si fara nici un titlu. U7# a-i#nea ,e +a '( +a .( ,e ani, prevzuta de art. 19$6 "od civil, stipuleaz ca2 cel ce castiga cu buna credina si printr-o justa cauza un nemiscator determinant, va prescrie proprietatea aceluia prin '( ani, daca adevratul proprietar locuiete in circumscripia tribunalului judeean ) unde se afla nemiscatorul, si prin !( de ani daca afara din aceea circumscripie. "auzele de suspendare a prescripiei ac,izitive2 a' cat timp cel +mpotriva cruia curge prescripia este +mpiedicat de un caz de forta ma.ora sa fac acte de +ntrerupere* b' cat timp ce se pretinde proprietar se afla in r!ndul forelor armate romane, ce se gsesc pe picior de rzboi* c' intre parinti sau tutore si cel ce se afla sub ocrotirea lor, pentru bunurile pe care acetia le administreaz in numele celor pui sub ocrotire* d' prescripia nu curge +mpotriva celui lipsit de capacitatea de exerciiu, cat timp nu are reprezentant legal* e' prescripia nu curge intre soi in timpul casatoriei.

&.). P!es !i-ia ins%an%anee as#-!a "#n#!i+$! 1$"i+e

Potrivit art. 1959 "od civil2 <bunurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiuni lor, fara sa fie trebuina de vreo curgere de timp, dar cu condiia sa fie +ntrunite urmtoarele condiii2 a' sa fie un bun mobil corporal* b' posesia sa fie utila, adica neviciat* c' posesorul sa fie de buna credina*

&.&. T!a,iia
Cradiia consta in remiterea materiala a lucrului in mana dob!nditorului. 1n dreptul roman, acest mod de dob!ndire a dreptului de proprietate se bucura de o larga aplicatiune, deoarece convenia simpla dintre pari nu producea dec!t obligaia de a transfera proprietatea. . 13

6.&. O #-ai#nea
/cupaiune reprezinta operaiunea care consta in luarea in posesie a unui bun ce nu aparine nimnui, cu intenia de a deveni proprietarului. 1n acest sens, art, %?? si &%& "od civil dispun ca toate bunurile vacante si fara stp!n, precum si cele ale persoanelor care mor fara motenitori sau ai cror motenitori nu le)au acceptat, revin statului.

&.;. <$%!5!ea 3#,e a%$!eas a

Dotr!rile .udecatoresti sunt declarative de drepturi, adica recunosc parilor un drept anterior, ele neacordand celui ce pretinde, un drept nou. Dotr!rile .udecatoresti, in anumite situatii, devin constitutive de drepturi, adica pot fi considerate ca un mod de transmitere, respectiv de dobandirea proprietatii, prin aa numita ordonana de adjudecare, prin care se definitiveaz executarea silita, const!nd in v!nzarea la licitaie publica a bunurilor unei persoane.

:. De71e1"!a1in%e+e ,!e-%#+#i ,e -!$-!ie%a%e

:.'. :... N$i#nea ,e ,e71e1"!a1in%e a+e ,!e-%#+#i ,e -!$-!ie%a%e D!e-%#+ ,e #7#*!# %
Prin dezmembraminte ale dreptului de proprietate intelegem acele drepturi reale care rezulta din separarea prerogativelor de care se bucura proprietarul Prin dreptul de uzufruct se intelege acel drept real de folosina pe care o persoana numita uzufructuar "l exercita cel mult pana la "ncetarea sa din viata, asupra lucrurilor altuia, cu obligaia de a-i conserva substana *art. +', -od civil.. Ca!a %e!e+e ,!e-%#+#i ,e #7#*!# % sunt urmtoarele2 a' dreptul de uzufruct este un drept real* b' dreptul de uzufruct este un drept absolut* c' dreptul de uzufruct se bucura de un drept de urmrire si de preferina* d' uzufructul este un drept de folosina* e' uzufructul este un drept temporat* M$,#!i+e ,e $ns%i%#i!e a #7#*!# %#+#i Dreptul de uzufruct se poate constitui prin voina omului, prin lege si prin uzucapiune. '. U7#*!# %#+ $ns%i%#i% -!in 2$ina $1#+#i are loc atunci cand proprietarul, din proprie iniiativa, incredinteaza folosina lucrului sau unei alte persoane. .. U7#*!# %#+ ,$"5n,i% -!in #7#! a-i#ne,desi neprevzut in mod expres de lege, se poate constitui prin aplicarea regulilor referitoare la dob!ndirea proprietatii prin prescripie ac,izitiva 0. U7#*!# %#+ +e/a+ se constituie in +mpre.urri excepionale si are caracter temporar. D!e-%#!i+e #7#*!# %#a!#+#i Bzufructuarul are urmtoarele drepturi2 a' sa ceara proprietarului sa)i dea bunul* b' sa culeaga fructele bunului, fara insa, a atinge substana lucrului* c' sa se foloseasc de lucrul respectiv, conform intereselor sale* d' sa cedeze dreptul sau de folosina altei persoane. . 1%

O"+i/aii+e #7#*!# %#a!#+#i 1n timpul exercitrii dreptului de uzufruct, uzufructuarul are urmtoarele obligaii2 sa foloseasc lucrul ca un bun proprietar* sa conserve substana lucrului* sa nu sc,imbe modul de folosina a lucrului* sa suporte c,eltuielile de folosina lucrului* sa predea lucrul, la +ncetarea uzufructului, aa cum l)a primit* O"+i/aii+e -!$-!ie%a!#+#i sunt2 sa nu st!n.eneasca, in vreun fel, pe uzufructuar in exercitarea dreptului acestuia* sa fac c,eltuielile de mare importanta impuse de starea lucrului* M$,#!i+e ,e s%in/e!e a #7#*!# %#+#i "auzele care duc la stingerea uzufructului sunt2 moartea uzufructuarului* la expirarea termenului pentru care a fost instituit* prin consolidare, adica prin dob!ndirea dreptului de proprietate asupra lucrului de ctre uzufructuar* prin prescripie extinctiva* prin pieirea totala a lucrului* prin renunarea uzufructuarului la dreptul sau* prin decderea din dreptul de uzufruct, care se pronuna de instana de .udecata, in urma aciunii formulate de proprietar, pe motiv de abuz in folosina si intretinerea lui.

:.0.

D!e-%#+ ,e #7 si ,e a"i%a%ie

Dreptul de uz si de abitatie sunt drepturi reale ce deriva din dreptul de uzufruct. Dreptul de uz reprezinta dreptul unei persoane de a servi de un lucru si de a-i culege fructele in vederea satisfacerii nevoilor sale, precum si ale familiei sale. Dreptul de abitatie este dreptul unei persoane de a folosi casa de locuit in scopul satisfacerii nevoilor lui de locuit si ale familiei sale.

:.).

D!e-%#+ ,e se!2i%#%e

/ervitutile reprezinta sarcini impuse unui imobil pentru uzul si utilitatea altui imobil, care aparine altui proprietar. Ca!a %e!#+ se!2i%#%ii+$! ;ervitutea presupune existenta a doua fonduri2 a' un fond imobil ce aparine unui proprietar si in folosul cruia se constituie servitutea, fond numit dominant* b' un fond aservit, constituit dintr)un fond imobil ce este proprietatea altei persoane si asupra cruia s)a stabilit sarcina servitutii. C+asi*i a!ea se!2i%#%ii+$! Se!2i%#%ii na%#!a+e care se nasc din situaia lucrurilor, cum sunt2 servitutea de scurgere a apelor naturale, de granituire, de +ngrdire si a izvorului. . 16

Se!2i%#%i +e/a+e, stabilite prin lege, de exemplu, servitutea referitoare la zidul ori santul comun, servitutea referitoare la interdicia de a construi sau de a planta pe un anumit teren. Se2i%#%i $n2eni$na+e sunt acelea stabilite prin fapta omului. 8egea prevede ca proprietarul este in drept sa greveze proprietatea sa cu orice fel de sarcini, cu condiia sa nu deran.eze ordinea publica. M$,#!i ,e ,$"5n,i!e a se!2i%#%ii: = -!in %i%+#, in care includem2 orice convenie si testamentul* = -!in #7# a-i#neD = -!in ,es%inaia s%a"i+i%a ,e -!$-!ie%a!. S%in/e!ea se!2i%#%i+$! (xista mai multe modalitati de stingere a servitutilor2 = imposibilitatea materiala* = confuziune, situaie in care cele doua fonduri, dominant si aservit, s)a unit* = neuzul* = pieirea lucrului aservit* = renunarea la servitute din partea titularului dreptului* = a expira termenul, atunci cand s)a stabilit un astfel de termen* = cel ce a constituit servitutea a revocat)o.

:.&.

D!e-%#+ ,e s#-e!*i ie

Dreptul de superficie reprezinta dreptul de proprietate pe care "l are o persoana denumita superficiar, asupra construciilor, plantaiilor, sau lucrrilor ce se afla pe suprafaa unui teren ce aparine altui proprietar. ;pre deosebire de dreptul de proprietate, dreptul de superficie prezint urmtoarele particularitati2 a' dreptul de proprietate poate avea ca obiect bunuri de orice natura, pe cand dreptul de superficie poate avea ca obiect numai construcii si plantaii* b' dreptul de proprietate confer titularului posesiunea, folosina si dispoziia asupra bunului ce formeaz obiectul dreptului, pe cand dreptul de superficie, pe l!ng aceste prerogative, mai confer titularului sau si dreptul de folosina privitor la terenul pe care se afla construciilor si plantaiile. M$,#!i+e ,e $"ine!e a ,!e-%#+#i ,e s#-e!*i ie sunt2 a' pe cale convenionala sunt2 -!in $n2enia dintre proprietarul unui teren, care permite superficiarului sa ridice o construcie, sau sa fac o plantaie pe terenul sau* -!in in%e!1e,i#+ #n#i $n%!a % cand transmisiunea dreptului de superficie de la vec,iul titular la noul titular are loc pe cale acordului de voina a ambelor parti* -!in a%!i"#i!ea *$+$sinei %e!en#+#i de care stat persoanelor fizice sau .uridice in scopul ridicrii unor construcii b' pe cale succesorala, dreptul de superficie se dobandeste prin testament sau prin lege. c' dreptul de superficie se mai poate dob!ndi si ca efect al unei posesiuni +ndelungate 7 ucucapiune

1&

"ele mai frecvente modalitati de natere a dreptului de superficie sunt contractul de "nc%iriere a unui imobil, in care s)a stipulat ca locatarul poate sa fac anumite adugiri imobilului +nc,iriat si contractul de arenda al unor terenuri pe care arendaul face anumite construcii sau plantaii, asupra crora el dobandeste un drept de superficie.
Powered by http://www.referate-lucrari.com Referate,Lucrari de diploma,Licenta,Carti,Teste

1?