interviurile-gandul rss EXCLUSIV - Procurorul General, Codruta Kovesi, intervievat de Cristian Tudor Pop escu: Voi propune CSM

ca identitatea victimelor colaterale din stenograme sa fie p rotejata. VEZI VIDEO de Cristian Tudor POPESCU | 31 oct 2010 foto(1) Procurorul General, intervievat de Cristian Tudor Popescu: Voi propune CSM ca id entitatea victimelor colaterale din stenograme sa fie protejata. VEZI VIDEO Foto: Cristina Nichitus Laura Codruta Kovesi: Arestarea lui S.O. Vntu, urmata de eliberarea dupa o saptamna, a scazut cu 4% ncrede rea populatiei n justitie Notiunea de "pericol social" trebuie definita mult mai exact Nu consider ca se poate candida pentru un al doilea mandat n CSM - Stimata doamna procuror general, bine ati venit n redactia ziarului Gndul - Bine v-am gasit! publicitate - ca sa discutam despre un subiect care, asa cum dovedesc accesarile, a preocupa t mult pe cititorii ziarului. Este vorba de stenograme. N-o sa discutam numai de stenograme, o sa discutam si de alte lucruri legate de acest capitol esential p entru functionarea Romniei, care este Justitia. Mai nti as vrea sa va sesizez un as pect pe care mi-l amintesc de dinainte de 1989. Atunci se discuta n soapta pe la colturi, pe la burlan, cum se mai spunea, n wc Exista acea crispare continua a oam enilor n legatura cu posibilitatea de a fi ascultati, interceptati, posibilitatea ca Securitatea sa afle ce discuta ei Si nainte de '89 nu existau nici telefoane m obile, teoretic nici posibilitatea de nregistrare ambientala, nici toate sculele superperformante de nregistrare de astazi. Dar aceasta stare poate fi regasita, a cum, printre cetatenii Romniei, profesorii n cancelarii, medicii la spital, functi onarii cnd au ceva de spus, de discutat, ce considera ca ar fi mai delicat, dintr -o data se crispeaza, ncearca sa vorbeasca n locuri mai ferite, din nou a aparut a cest sentiment. Vi se pare ciudat faptul ca a aparut asta, dupa numarul mare de stenograme, nregistrari, interceptari ale unor convorbiri n scopuri de cercetare p enala, care, nsa, au ajuns publice, au ajuns sa fie subiecte de mare senzatie n pr esa? - Cred ca trebuie sa lamurim modul n care aceste redari ale interceptarilor ajung n presa. n activitatea de urmarire penala sunt dosare n care procurorii apeleaza l a aceste interceptari. Daca ar fi sa ma refer la o statistica n Ministerul Public , cred ca n sub 10% din dosarele pe care noi le avem n instrumentare se apeleaza l a acest procedeu. Avem structurile DNA si DIICOT, unde faptele prin natura lor f iind mai grave, legea ofera posibilitatea anchetatorilor sa foloseasca aceasta m etoda de probatiune. Dar nu este un procent foarte mare de dosare n care se folos esc astfel de procedee probatorii. Problema interceptarilor care au ajuns n presa se poate explica, daca vreti, n urmatorul mod: o data plecat dosarul de la Parch et, nregistrndu-se la instanta de judecata, el devine public. El poate fi consulta t de persoana care este trimisa n judecata VEZI AICI VIDEO- PRIMA PARTE A INTERVIULUI ACORDAT DE CODRUTA KOVESI VEZI AICI VIDEO- A DOUA PARTE A INTERVIULUI ACORDAT DE CODRUTA KOVESI avocat

- de avocat, si poate fi consultat inclusiv de jurnalisti. Eu nu neg: au fost sit uatii n care poate astfel de interceptari s-au scurs si din Ministerul Public, da r va asigur ca, n ultima perioada, scurgerea de informatii pe surse din Ministeru l Public este mult mai limitata fata de anul 2006, daca vreti, cnd am preluat ace asta functie. Am avut multe situatii n care persoana a fost cercetata, a plecat d e la Parchet, s-a dus ntr-un studio de televiziune si a comentat dosarul A explica t ce a cautat la Parchet Deci, situatiile de acest gen, noi nu le putem opri - Dar este legal ca astfel de nregistrari sa apara n spatiul public? - Din moment ce dosarul a ajuns la instanta de judecata, iar prin natura lor, se dintele de judecata sunt publice, astfel de informatii pot aparea public - Sedintele de judecata sunt publice, dar dosarul e public? - Asta voiam sa explic: daca dosarul ajuns la instanta poate sa fie facut public sau nu. Si aici am sa fac o trimitere la Regulamentul CSM, n care se prevede ca partile care sunt n dosar au dreptul sa-si consulte dosarul si aparatorii lor, la fel, si mai este o dispozitie speciala pentru jurnalisti, care pot avea acces l a dosar, daca fac o cerere si daca purtatorul de cuvnt sau presedintele instantei aproba acest acces. Au fost multe situatii n care dosare care au fost mult media tizate au ajuns la instanta, jurnalistii au cerut acces, li s-a permis accesul l a dosar, si am vazut chiar si imagini n diverse ziare, n care jurnalistii pozau cu telefonul diverse stenograme - Deci, ei necomitnd ceva ilegal, n acel moment - Accesul la dosar s-a facut legal, s-a facut pe baza unui regulament, care a fo st ntocmit de CSM. - Perfect. Si atunci, situatia care se creeaza cu privire la persoanele neimplic ate n cercetarea respectiva, care apar n astfel de convorbiri nregistrate - Da - De pilda, n cazul Vntu. Si n alte cazuri. Jurnalistii cu care discuta dl. Vntu, ca re face obiectul unei cercetari penale, nu au nicio legatura cu respectivul caz penal, n care este cercetat dl. Vntu. El li se adreseaza, le spune tot felul de lu cruri, care sunt considerate de catre procurori relevante n cazul respectiv. Eu n u calific relevanta sau nerelevanta spuselor d-lui Vntu n legatura cu respectivul caz. Asta o sa hotarasca justitia, daca ce prezinta procuratura e relevant nsa exi sta acolo niste persoane care se multumesc sa raspunda monosilabic, uneori, celo r spuse de domnul Vntu, unele dintre stenograme nu au niciun fel de relevanta, du pa capul meu si, cred, al oricarui om normal. De pilda, o stenograma n care dl. S telian Tanase i cere voie lui Vntu sa se duca la Televiziunea Romna, si dl. Vntu spu ne "du-te, ca si acolo tot Realitatea TV o reprezinti. Noi ne distribuim", n-am n teles, pentru ce o astfel de stenograma, care era relevanta ei? Care era relevan ta stenogramei cu ntrebarea adresata de dl. Petrisor Obae lui Vntu n legatura cu vnz area postului Realitatea TV? Si chiar discutiile, de pilda, dintre dl. Vntu si dl . Buscu n legatura cu politica editoriala a Academiei Catavencu. Erau niste discu tii relevante pentru breasla noastra, interesante Ele vor ramne, categoric, n arhiv ele presei din Romnia, ca niste documente semnificative pentru ceea ce nsemna jurn alismul n Romnia astazi, nsa nu nteleg de ce, daca astfel de stenograme tot ajung la cunostinta publicului, deci ele nu mai au statutul, sa spunem, de documente sec rete, oare nu ar fi normal ca, n astfel de cazuri, sa se procedeze ca la CNSAS, u nde n dosarele care se nmneaza celui care solicita, adica exact asa cum jurnalistul solicita la instanta respectivul dosar cu stenograme, si un cetatean poate soli cita la CNSAS dosarul, n care sunt barate numele anumitor persoane care apar acol o, prin lege. Nu vi s-ar parea normal sa se procedeze asa si n cazul unor astfel de nregistrari? - Sunt mai multe ntrebari n ceea ce ati spus dvs., sa raspund la ultima. Din momen

t ce Regulamentul CSM permite jurnalistului sa aiba acces la dosar asa cum este el facut de procuror, deocamdata n aceste cazuri si pna n acest moment, legislatia a fost respectata. Daca ea se va modifica pe viitor si poate ca este un punct de plecare n a discuta daca acest regulament trebuie modificat sau modul n care anum ite date se fac publice. Ce tine de Ministerul Public, pot sa va spun cu certitu dine, ca noi protejam datele cu caracter personal, si am avut situatii n care ni s-au cerut copii dupa dosare, si atunci noi am acoperit nume de persoane, numere de telefon, date privind adresa, date privind boala. Totdeauna am facut acest l ucru. nsa, aici n cazul n care dumnneavoastra ma ntrebati, as face cteva precizari, d ar de principiu, n-as vrea sa comentez exact aceasta speta. Notele de redare pe care noi le facem ntr-un dosar penal, noi nu le facem ca sa fie livrate publiculu i, noi le punem pentru judecator, ca sa le aiba n considerare atunci cnd, n ansambl ul probelor, apreciaza vinovatia unei persoane sau nu. Deci, n momentul n care un procuror a facut o nota de redare a unei convorbiri, el este obligat sa respecte legea n ceea ce priveste modul de ntocmire. Acest lucru ce presupune? Ca el trebu ie sa spuna cine cu cine discuta, de pe ce posturi telefonice a sunat, la ce ora , n ce zi, si continutul ntregii convorbiri. Daca, spre exemplu, ntr-o convorbire t elefonica se discuta 10 minute despre chestiuni private, iar la final se discuta despre fapta penala, procurorul nu poate sa scoata acel pasaj, sa-l puna la dos ar. El este obligat, potrivit legii, sa puna ntreaga discutie. Apoi, ca sa apreci ezi daca o anumita convorbire telefonica are relevanta pentru caz, acest lucru p oate sa-l faca doar procurorul care instrumenteaza dosarul, si doar judecatorul care, analiznd ntreg probatoriul, considera ca este relevanta sau nu, pentru solut ionarea dosarului VEZI AICI VIDEO- A TREIA PARTE A INTERVIULUI ACORDAT DE CODRUTA KOVESI - Bun. Sa zicem ca s-a decis ca aceasta convorbire este relevanta, asa au decis procurorul, judecatorul - Voiam sa spun un pic despre criteriile pe care le au procurorii, cnd apreciaza asupra relevantei unei discutii. Potrivit dispozitiilor Codului de procedura pen ala, obiectul probatoriului nu e doar fapta penala comisa, ci trebuie sa adunam si date privind circumstantele personale ale faptuitorului, sa strngem date despr e modul n care a actionat, modul n care gndeste, modul n care ncearca sa influenteze anumiti martori sau anumite persoane. Or, n cazul n care dumneavoastra ati facut r eferire, vorbim despre o infractiune care aduce atingere nfaptuirii justitiei. De ci, anumite convorbiri care au fost inserate acolo sunt de natura sa arate circu mstantele personale ale celor care au comis presupusele fapte penale si care pot dovedi modul n care s-a ncercat influentarea justitiei. N-as vrea sa intru n exemp le - Pai unde este influenta influentarea justitiei, care e un lucru grav, nu e prez enta n discutiile cu Doru Buscu, n discutia cu Stelian Tanase, n discutia cu Obae - Modul n care influenteaza, modul n care gndeste, modul n care ncearca sa influentez e justitia si opinia publica, modul n care si exprima atitudinea fata de instituti ile statului, fata de hotarri judecatoresti, poate fi - Justitia sau opinia publica? Daca e vorba de influentarea opiniei publice - Aici trebuie sa avem n vedere ntreg spectrul. As vrea sa va spun ca n acest dosar la care facem referire au fost foarte multe note de redari, care erau la dosar, sunt file ntregi, daca nu ma nsel, sunt cteva sute de pagini de interceptari. Proc urorul cnd a pus anumite discutii la dosar, el nu le-a pus cu scopul de a fi facu te publice, ci de a fi folosite ca proba ntr-un dosar penal, si as vrea sa spun c a, oarecum, anumite pasaje care au aparut n mass-media au fost scoase din context . Deci n-au aparut - n-au aparut integral

n-au aparut integral, au aparut cteva fragmente. Acum nu este vina care dadeau o imagine nedreapta asupra unora din cei aflati n aceste nu este vina procurorului stenograme

- ca dintr-un volum de cteva sute de interceptari, anumite fraze au fost extrase d in context, si au fost comentate, ca sa-ti faci o opinie daca o anumita discutie are relevanta sau nu trebuie sa citesti tot dosarul. V-as putea da un exemplu: poate apar la dosar, ca apar sigur discutii care, "hai la mine, hai sa facem o p limbare", chestiuni de genul asta care, la prima vedere, ti spui ca nu are nicio relevanta. Are relevanta, daca eu vreau sa dovedesc ca o anumita persoana are re latie de prietenie cu alta persoana si acest lucru e important pentru ancheta - Doamna procuror general, eu nu am o problema cu decizia procurorului de a avan sa o astfel de nregistrare ca proba relevanta n dosar. Asa decide dnsul, ma rog, ca acele lucruri vor fi de folos Problema este ca dvs. stiti foarte bine ca ele vor ajunge publice, desi ele nu sunt destinate publicului, aici e contradictia. Dec i, procurorul le pregateste pentru examinare nepublica de catre instanta, si ele ajung publice Nu credeti ca aici este un lucru incorect si nedrept n ceea ce priv este protectia datelor persoanei de care dvs., iata, tineti seama? - Daca vreti sa ma refer strict la persoane care intra n contact cu persoana ascu ltata si care sunt, cu ghilimelele de rigoare, victime colaterale, sigur ca inte ntia procurorului cnd pune astfel de interceptari, nu este asta, de a crea si vic time colaterale, dar, daca pentru dovedirea faptelor este necesar ca procurorul sa puna acea discutie la dosar, atunci interesul privat trece n subordinea intere sului public. - Dar nu poate fi barat numele respectivului, care n-are nicio relevanta? - Se pune problema daca este necesar sa apara o lege ca n momentul n care un dosar este facut public sa fie protejate datele personale, sa poata fi protejata iden titatea sau alte date ale interlocutorilor care nu sunt implicati n cazul de cercetare penala

- Cu aceasta problema, eu sunt de acord cu dumneavoastra si chiar am sa pun n dis cutia Consiliului Superior al Magistraturii sa gasim mpreuna un mod de a rezolva aceasta problema. Nu este primul caz n care note de redare ajung publice. Vreau s a va spun ca, n acest caz, tinta noastra nu au fost jurnalistii. Si am tot vazut n spatiul public ca se discuta despre faptul ca ascultam jurnalistii. Noi nu ascu ltam jurnalistii. Noi, daca avem suspiciuni ca o persoana comite o fapta de natu ra penala si este necesar pentru dovedirea acelei fapte sa procedam la acest mij loc de proba, atunci punem interceptari. Legea prevede foarte clar conditiile n c are se poate dispune o interceptare. nsa, va asigur ca n niciunul din dosarele Min isterului Public nu am ascultat jurnalisti pentru ca erau jurnalisti. Asa cum su nt si procurori care comit fapte penale, sau alte categorii profesionale - Am nteles. Dar niciunul dintre interlocutori nu este acuzabil, nu are nicio sar cina penala, nu e cercetat si nimic din ce spune nu face referire la obiectul an chetei - Si daca va uitati cu atentie pe acele note sunt discutii n care vorbeste mai mu lt persoana care este cercetata. Exact cum ati zis si dvs. Celalalt i raspunde, d a, nu - Veti cere ca propunerea dumneavoastra n legatura cu protectia datelor pentru pe

rsoanele neimplicate sa se aplice si n cazul nregistrarilor facute de DNA, care ar e un serviciu propriu de nregistrari, diferit de al SRI? - Se va aplica tuturor structurilor. VEZI AICI VIDEO - A PATRA PARTE A INTERVIULUI ACORDAT DE CODRUTA KOVESI - As vrea sa va ntreb ceva, doamna procuror general: credeti ca domnul Vntu, n mome ntul n care vorbea, asa cum vorbea n aceste stenograme, credeti ca era constient d e faptul ca era nregistrat? - Nu pot sa comentez acest lucru. Si nici nu vreau sa-l comentez. Eu am discutat ca o situatie de principiu. Ce pot sa va spun? Poate ca sunt situatii n care doi interlocutori vorbesc pe telefon, mai n gluma, mai n serios, toate afirmatiile pe care un procuror considera ca le poate folosi ca proba, sau le poate folosi pen tru obiectul probatiunii, aici intrnd si circumstantele persoanei care comite fap ta, trebuie coroborate cu alte probe. V-as da un exemplu. Daca dumneavoastra ave ti o discutie telefonica cu mine, si spuneti ca mine, nu stiu, veniti la Parchet sa faceti o fapta penala, da' poate o spuneti n gluma. Daca eu acel lucru nu pot sa-l coroborez cu alte probe, si nu pot sa ramn doar cu o discutie, sigur ca el n u va fi folosit ca proba. De aceea, tot ce apare pe discutiile telefonice trebui e coroborat si cu alte probe. n majoritatea dosarelor alte probe sunt: documente bancare, expertize, declaratii de - De ce va ntrebam n legatura cu faptul ca domnul Vntu era constient sau nu ca e nre gistrat, pentru ca aceste discutii pot fi reinterpretate, daca ne gndim ca domnul Vntu juca acolo niste teatru, stiind foarte bine ca este ascultat. Exista referi ri directe facute de domnul Vntu la organele de ancheta, adica ntreruperea brusca a convorbirii cu interlocutorul si referire, mai mult sau mai putin obscena, la posibilii ascultatori? - Eu nu stiu ce s-a discutat si cum s-a discutat. Eu, sigur, am avut dosarul pen tru a verifica legalitatea actului de sesizare a instantei, am citit dosarul, am citit notele de redare, dar nu pot sa va spun daca exista una din astfel de sit uatii. nsa, persoana care este cercetata si fata de care se foloseste ca proba ac easta interceptate, poate, ori n fata procurorului, ori n fata judecatorului, sa e xplice cu privire la fiecare nota de redare, care este retinuta ca proba mpotriva sa, sa explice ce a vrut sa spuna si cum a vrut sa spuna. - Domnu Vntu a explicat, prezentate fiindu-i probele? - n fata procurorilor nu a dat niciun fel de declaratii - Deci nu a contestat nimic din aceste stenograme, nu a dorit sa asculte proba a udio - Nu, nu a dorit sa asculte proba audio, din ce stiu de la procurori, a semnat p rezentarea materialului de urmarire penala, fara sa ceara probe noi si fara sa f aca niciun fel de declaratie n faza de urmarire penala. nsa vreau sa va spun ca su nt situatii n care au fost cercetate alte persoane si fata de care s-au folosit a stfel de mijloace de proba, si cu ocazia prezentarii materialului, cnd au citit c ontinutul tuturor notelor de redare, persoanele care au fost cercetate au spus " uite n discutia care am avut-o cu X sau cu Y, eu cred ca ar fi o proba care mi est e mie favorabila". Atunci procurorul este obligat sa faca redare pe acea convorb ire, si s-o puna la dosar, pentru ca noi trebuie sa strngem probe si n apararea, s i n nvinuirea persoanei. n acest caz, nu s-a facut acest lucru. - Deci, retinem si asta e o stire, retinem ca doamna procuror general considera ca nu este corect, nu este n regula, ca numele acestor oameni care nu au niciun f el de treaba cu cazul sa mai apara n public. Ele pot sa apara, fireste, atta vreme

ct dosarul este nepublic, ct lucreaza organele cu el, dar ca trebuie protejata ap aritia lor n public si veti face chiar o ntmpinare, o propunere, catre CSM n aceasta directie. - O sa punem n discutia Consiliului Superior al Magistraturii aceasta problema, p entru ca nu este prima data cnd astfel de stenograme au aparut n public - Si nici ultima vor aparea n continuare

- Au fost si alte cazuri n care au fost implicati chiar si magistrati, care au ap arut n presa si care, la fel, nu aveau niciun fel de vinovatie din punct de veder e penal, nu erau cercetati; nsa numele lor au aparut n aceste discutii care s-au f acut publice si sper sa gasim mpreuna cu Consiliul Superior al Magistraturii o mo dalitate n care, daca astfel de documente sunt facute publice, datele personale s au numele celor care n-au nici un fel de implicare n dosar sa nu fie facute publi ce. - De pilda, alte stenograme, mai noi, vorbesc de cazul ALRO si acolo avem o adev arata piesa de teatru, pe care au scris-o domnii procurori, pentru ca e vorba de Trump, este vorba de Prietena, este vorba de Comandantul si persoanele respecti ve sunt identificate, se discuta codificat, spun domnii procuri, iar identificar ea o fac dnsii ntr-o legenda, ntr-o nota de subsol, ma rog, Prietena - Elena Udrea, Comandantul - Traian Basescu, dar noi ne uitam la acele stenograme ca spectator i. Vedem textul, vedem legenda, dar noi n-avem de unde sa stim pe ce baza spun p rocurorii ca tocmai acel comandant era Traian Basescu. - Aceeasi problema si aceeasi ntrebare mi-am pus-o si eu, pentru ca la dosar exis ta doar o coala de hrtie, n dreptul careia sunt trecute poreclele si niste nume, f ara ca procurorul sa indice ce probe sunt sau modul n care ajung la acele nume. E xplicatia asta cred ca trebuie sa o dea procurorul de caz, procurorul care a ins trumentat dosarul, sa explice cum s-a ajuns de la o porecla la un anumit nume. P entru ca nota de redare, potrivit legislatiei, n momentul n care se face o nota de redare, persoana care da telefon si vorbeste, daca nu se identifica cu nume, pr enume, se scrie domn, doamna. Deci, daca eu sun si zic "Sunt Codruta Kvesi", n mom entul n care se face redarea, se scrie numele si prenumele. Daca eu nu ma identif ic cu nume si prenume, cel care face redarea, are ca regula sa scrie domn, doamn a. Deci modul n care sunt interpretate anumite porecle sau anumite nume din convo rbiri, trebuiesc asociate si identificate pe baza unor probe de la dosar. - Ceea ce nu apare Opinia publica nu vede dect aceste scenete n momentul de fata n le gatura cu eficienta acestor stenograme Stenograme au fost n cazurile Costiniu, Cas uneanu, Locic, Popoviciu, Becali, Diaconescu, Vntu Toti acesti oameni, pe baza ins trumentarii dosarului de catre procurori, au fost arestati, iar n clipa de fata au fost eliberati si-si vad de treburi. Cum arata asta n legatura cu imaginea efici entei procuraturii n Romnia Deci, daca nu ntr-un singur caz, ci n doua, trei, sapte, noua, alcatuirea dosarului s-a dovedit neconforma cu legea, pentru ca probabil d e aceea instanta elibereaza, ce faceti cu procurorii dvs., doamna procuror gener al? - Daca n cursul unei investigatii, un procuror considera ca persoana pe care o ce rceteaza prezinta un pericol concret pentru ordinea publica, se duce la judecato r, solicita arestarea preventiva. Aceasta notiune de pericol social concret pent ru ordinea publica nu este definita de legiuitor. De aceea ea trebuie dovedita p rin diverse mijloace de proba. Faptul ca propunerea nu este nsusita de catre un j udecator nu nseamna ca dosarul nu este bine facut sau ca nu sunt suficiente probe . Este doar o masura preventiva. Sunt foarte multe situatii n care, chiar daca in culpatul nu este arestat preventiv, el este trimis n judecata si condamnat. Sau j udecatorul considera ca nu prezinta pericol concret pentru ordinea publica si di spune o alta masura; de exemplu, a-l obliga de a nu parasi tara, care este tot o masura preventiva. nsa, daca vreti din perspectiva cetateanului, cred ca este o

problema care tine de ncrederea n justitie, atunci cnd procurorul spune ca prezinta pericol si judecatorul spune "nu, nu prezina pericol public". Pentru oameni est e foarte greu sa nteleaga de ce doi magistrati care au aceeasi pregatire si lucre aza dupa aceeasi lege, interpreteaza diferit legea. Este ceea ce noi numim pract ica judiciara neunitara si care, cred eu, ca aduce foarte mari deservicii sistem ului judiciar, pentru ca oamenii nteleg foarte greu de ce pe aceeasi situatie, de fapt solutiile sunt diferite. Si atunci, la nceputul anului 2008, noi am facut o analiza pe aceste situatii, n care procurorii propuneau arestarea, iar judecator ii nu erau de acord cu propunerile procurorului, si am constatat ca exista inter pretari diferite ale acestei notiuni, pericol concret pentru ordinea publica. At unci am sesizat CSM si am spus ca ar trebui sa existe niste ntlniri, niste discuti i n cadrul sistemului judiciar pentru a identifica cele mai bune solutii de a rez olva aceasta problema de practica judiciara neunitara. Pentru ca, repet, ele cre eaza nencredere. A fost un caz foarte mult mediatizat n care s-a facut o cercetare sociologica pe o perioada de o saptamna, daca nu ma nsel, cnd persoana banuita ca a comis fapta a fost arestata, iar la 7 zile a fost eliberata, timp n care ncreder ea cetatenilor n justitie a scazut cu 4 procente. Si asta doar pentru ca un procu ror - Despre ce persoana e vorba? - Este vorba despre cazul de favorizare a infractorului despre care am discutat mai devreme - De dl. Vntu - cazul dl. Vntu. Deci, daca un procuror a considerat ca este un pericol pentru o rdinea publica, un judecator a admis propunerea si a ajuns la un complet n care d oi judecatori n-au fost de acord, un judecator a facut opinie separata, iata ca au fost patru magistrati, n care doi au considerat ntr-un fel, doi au considerat n alt fel; dar publicul a pierdut ncrederea n justitie si procentul e de 4%, ceea ce mi se pare foarte mult. - E mult, dar e normal, pentru ca, chiar n acea zi cnd a fost arestat dl. Vntu, la prima declaratie pe care o faceam la televiziune, ma ntrebam ct va sta n arest dl. Vntu, prin comparatie cu predecesorii sai, pe care i-am enumerat la nceputul ntreba rii mele - Dar n toate cazurile acestea despre care am vorbit, motivul pentru care ei au f ost pusi libertate n-au fost motive de legalitate. Au fost motive care tin de pe ricolul pentru ordinea publica care este o chestiune subiectiva si de apreciere, nu au fost pusi n libertate pe motive de nelegalitate sau de ncalcare a legii deci ne spuneti ca este urgenta nevoie ca pericolul social sa fie definit mult mai exact prin lege, astfel nct, atunci cnd o arestare este facuta, n 95% din cazur i, ea sa fie valida, sa spunem, adica sa nu se faca asa pentru plimbare prin fat a televizoarelor sau atunci cnd nu e cazul, sa nu fie facuta, sa nu mai avem aces te plimbari cu catusele pe sus ale diverselor persoane, pe la arestul Politiei

- Apropo, de plimbatul cu catusele Exista o condamnare a Romniei de catre CEDO, da r este pe speta, cred, de prin anul '97-'98, n care statul romn a fost condamnat e xact pentru acest motiv, ca persoana care era cercetata a fost prezentata public ului cu catuse la mini n interiorul institutiei. De aceea, noi am ncercat sa limita m accesul jurnalistilor n interiorul institutiei. Ceea ce se ntmpla de la iesirea d in institutie n exterior, noi nu avem cum sa controlam. Stiti, odata un jurnalist mi-a spus "doamna procuror general, n cladirea dvs., scarile sunt ale noastre, a le jurnalistilor". Si atunci sunt foarte multe situatii n care, persoanele care s unt cercetate, daca se afla ca sunt n interiorul Parchetului, uneori anunta ele c a sunt acolo, uneori anunta avocatii, uneori, pur si simplu, jurnalistii care su nt la Parchet l vad, si atunci ce se ntmpla n afara institutiei, nu putem sa cenzura

m - Pai, n afara institutiei, catusele au devenit un fel de dans ritual al acestor personaje, care le ridica, si cu asta si fac imagine de victima, cu care dupa ace ea, eventual, candideaza la functii n politica n alta ordine de idei, alegerile pen tru viitorul CSM sunt n plina desfasurare, luni vom avea un nou CSM nsa avem un caz si aici, unii dintre membrii CSM candideaza din nou pentru un al doilea mandat, desi legea spune ca un magistrat poate avea un singur mandat n CSM - Da Este un caz care se afla pe rolul instantelor si o sa ncerc sa nu comentez ac easta situatie Pot sa va spun ca n cursul acestui an noi am facut un punct de vede re oficial al Ministerului Public catre Consiliul Superior al Magistraturii cu p rivire la o situatie similara, n care mi-am exprimat pozitia ca nu se poate candi da pentru un nou mandat. Cu privire la aceasta decizie de a se candida din nou d e catre unii membri din CSM, o asociatie profesionala a facut o actiune la insta nta si este un dosar n curs pe care nu-l comentez, nsa, cred ca singura solutie pe ntru ca, n situatia n care, acesti membri care candideaza vor fi realesi sa nu aib a tot mandatul sub semnul ntrebarii, eu cred ca instanta de judecata care are pe rol aceasta problema trebuie sa rezolve ct mai rapid. Ar fi fost de preferabil ca aceasta situatie sa fi fost transata nainte de a se face alegerile, pentru ca, n situatia n care, judecatorul va spune ca nu este legal, atunci vor trebui repetat e alegerile alegerile. Daca judecatorul va spune ca este legal acest lucru, sigur ca

- Dar nu exista un organism care sa valideze, pentru ca asa se petrece la orice candidaturi, ntr-o organizatie, trebuie sa existe un organism care sa valideze ca ndidaturile, sa permita respectivilor sa intre n concurs? - Candidaturile au fost validate la Consiliul Superior al Magistraturii, nsa etap a finala tine de Senatul Romniei din Parlament, care de fapt a declansat procedur a pentru alegerea unor membri din societatea civila. Probabil cnd va ajunge proce dura finala la Senat, si Senatul va avea un cuvnt de spus cu privire la aceasta c hestiune. - Multumesc foarte mult. - Va multumesc si eu.