Sunteți pe pagina 1din 25

- ,-tOi -

,. Sp8~1i de liber~ trt~~


).1.. ,_.~

,. ~.

.'CP10lkUlrea tn condi ~ii de siguran~1ia cAilor 4. ~port .tnt rezervate apa~ii an~e In care vebiculele au voie aI ~ircule i spa~ii anume tn care obiectele din vecinltatea clii de transport nu au voie aA pAtrundl. Aceste spa~ii slnt reglementate cu mare preoizie prin desene care se numese gabsrite i care reprezintl conturul aec~iunii transversale a1 aoeator spa~ii. Nerespectarea gabaritelor In cale curentl pot provoce, distrugerea Yehiculelor i a obiecte1.r din vecinAtatea clii, cu consecin~ele respective. Nerespectarea gabarite10r pe poduri sau 1n vecinAtates podurilor pot conduce nu numai Is distrugerea vehiculelor i a obiectelor cu care acestea 8e ciocneac ci pericliteazA chier cales pe care vehiculele circuli. Din aCe8stA ceuzA pentru poduri se prescriu gabarite speciale gi dispozi~ii constructive speciale menite sA aducA un surplus de ~uri care sl garanteze siguran~a :.ircula~iei. TotdeodatA, pe podurile de cele teratA slnt prevAzute dispozi~ii 10 1egAturA cu protectia mancii. '.2. Spat!i de 1iberA trecere pe podurile de cele feratA Pentru podurile cu calea sua nu poate interveni nici~ element care sA impiedece circula~ia vehiculelor, afarI de cszurile clod pe pod ar putea interveni montarea vreunei instala~ii speciale. La podurile cu cal~a jos spa~iul prin care circulA vehiculele a. lnvecineazA cu grinzile principale eu contravlntuirile longitudinale cu ranfor~iit i cu am1mite instalatii care trebuie .ontate pe pod ca de ex. elementele care sU8~in fLorelede contact 1. OAile terata electrice. Spa~iile ce trebuie 8A rAminl libere pentru circula~ia .ehicuIelor de cale teratA slnt regle~efttate de gabaritale de liberA trecere. '.2.1. .frill B1'b8ri~ d. liberA u-ecere se ln~elege contUl'Ultransversal, tn plan vertinl. perpendicu..lar peaa clii ..to lnteriorul cArnia nu trebuie sA pltrundA nici 0 parte construc\1ilor ,1 inatalatii10r ti%8'. In leglturl cu spa~iul liber pe pod, 18 cAile terete ~tDe intervin doul gabarite de liberl treeere ~i anuae: - gabaritul de-liberl tracere CFR pentru cona'tructiile

- 102.-

------------;:-l~

existente adiel gabaritul de liberl tracere adais la lucrl~il arta, conatruc)iile gi in8tala~i~e existente tnainte de 1.V 1 (fig. '.1) (plaD!& , din STAS 4'92-68 pentru eli ~erate no~tt fig. '.2. (plana 2 din STAS 4~31-57 pentru eAi terate tngu 11) 760 ~i 750 am) i fig. (pentru eli terate ingu8te de late ~ 000 eeartament) (plan~a STAS 45'1-57). ~

'.4.

.......

IfIIId ..... III ai'


5

U.L .....

II

PI

.............

~aWliI s.u.:t9i

."~"""_.S."auiPlAl'i. S .
" PeaUa ~.

t --.. .... lpof'IMC ooDlurm iIIdi~lilor

. ...

..

pe linii care nu S8 pre~ II 1fjj Ell~d1t8! .. adli~ gahaJri.. liberl trecer. tn e~e17~eawlL dlrurii.as ~IJ! ~,..,...,t.e ~ .. artl, cona~c~ii~e ~i frnwt'lB1ii~~ noi cu caracter definitiY~~ toate 1infile noi saw existente preeum i con8truc~iile veebi ~ S8 reconstruiesc p~ 1inii16 m~nlionate mai 8US. (tig. '.'}(Pl.~ 4 din STAS ~'92-68 pentru cl1 ferate normale ~i (fig. '.4)(Pl 2 din S~ (711-57) pentru eli ferate inguste de 750 sau 760 .. ~ eeartamem; p fig .,. ... 4. (pentru cAi terate Snguste de 1000 .. 'eer.. tamen1!. - gaha~itul ~ electrificare se ob~ine asttel: La li~1n. fermte existente care 8e electrificl: - ~.n1.~ c::en:B'tl"U'lC'tii existente 8e eonsiderl gabaritlll de ll-_di ~reeere din fig. completat. la partea superioarl eontDrA 'ee;:. 5 din STAS 4)92-68;

Ii,. clia_ .~il.

.,..J..

- pntru construc~iiIe: mmi .S&Y rec0D.8tl'UCp_acelor Ol.. ten~ se ia ~itul de liberA treeer. din rig. 3.3 peru. a:a,perioad cont'orm cap.5 din STAS 4'92-68. La limn]!\!, terat. noi cere 8& preTAd a fi electrificate 8e c'Qn'li$jd!l.erti ~.ib1l.. d::i!m rig ... care cOllpleteazl.1a pa~ .. 8uperiCl'lll:t'1( cradO'.t'lll cap'. 5' dJia; Sll'AS 4392-68. 3. 2.,2 ... La. cap. 5 din. STAS, 4392-68 precizeazA: a/D~~tle mfn+lIe deiznIare obligatorii fig. (pI~Q_ 1di:n s.ns 439:2-69) c:an.:t:orm: t.abele1or~.I~i 3.II de lIIBi jo.: Tabel.ul ::amti~ !It c::a:mt' SIt aplie'l _

3.'.

8.

:> 'mDI fP8JJIIM ~ 'ix~,.nel6ga~ ,de ,ina. .de o.IIlIlate.i { :> 1100,DIm fPIIIIlioa .ubtec&e lleple If!~id ,de ,ina. de ."mase.
IT _ _ ... _ { t1
_

1.

'.5

+ aqpr1il~~ +'IIlIpndAq

,.I.

_I -~ +:1

~0Jibe. i,' IJa "--ri de ,ni"ei, 'lini! .in ,pava.je .eee., oub&i lla.~ <IiDP fi,lIi iotclllior.lD .earbe ,WalaJe ,1111 ,iJli.mDGr aiJDpII&:

jpIIIDn

-mnotme.-

,ghidead .roa&a lP8 IftP ~;

jpeIdn _",iDe IIa ,ka.-*iIe

m_.
I(IU8u tluorlrile de art&
fp&

. '40

JIll[

IlL c:uuJt !IiiiifuC:1rllar- gabarl.tl.c:1!! ;;ea.tru ~ltii! de. C'O'~ (reI 8UBC'eP.ti bil de 4lltudiru yettica.!.ef'a:smt.e-" sub int'luen~a pantografullJl fi actilll'rii wt.n.t.u'.Ini. In e:azu..L ~il.ov nl!gabaritice i 1n C0O:1' tiiJ.e a-ntd .ic: nw ~zilitA o8e~18t~i tnsemnat p. yertica~A ~ inf1uen~a pantografu1ui ~l ~iune' v1ntultli.

~.de
,

1IJIIeri.~miniIIud

.4ui.liaDelui. ,pMIQe IlIIp88ioen .e~.~ .


.iIia ~i iDltllta.ii1e,i co~c~iih ~tfa8WJl1lll1.ie)pluale.um..d.OlIILliA",J*Illele in !iDle cUlenti ~ - lI,..illI tUber ,ra. j~ ,abieokl'l, iiMtalAfiile conatruc !tille.diD tliDie.OIlI'Ut.\, afarI .de lluorloil4l ,de, 16.
CJ) -,~,lftMr.Ja~~

,i

':;9.3.1.

LVii

..

Gall.rit

d.. UlterA tN'fII'N'

Vau.hil In ~linil\JlItmt 'Ii curbe eu nu:e mal marl lio 1(MXI In ) In linie (,lIr6uI4. b) In ~t~t,I~(lntro \'irfurile ulacazluilnrl ,I '!l(' portinlll'.lI. houlor rio IMIIt"re j!t\l'ltje ClU"l' rlepM~w _Ie m&CMIUI (tn "(,nt. MI\( ieil.

C.F.n.

I",nlra

eonltruf'11i

nol

,I

~rlJll""

._.--

......

Gaber,t .,. ...tru IInll In lin!. curentA

~ment

780 " 780 min

_,,~~

._,
..!S.l__

f52D

------

10110

'\

II .

.' /

Fig. 3.3

-.

.. I ~ I ,I I :i! ~ //1 I ~~
~ I ~ ~~

~I

",~ ...

I j

1.1
Gllbarit de conatruet ie pentru Iucrari de arta. ooi. CD spatiu liber care trehuie reapectat de infraRtrlll'turn podurtlor care traver8eazA ealeu tOI'1lIif. CHI liI~ime sub 8 m, de parlllltltolu podurtlor , preenm ~i do semuutcte iU~jl)ll)~iilur SOB (Kemnn.lizare. eentralleure, bloc) ~i atilllil relaid de cnntaet .). AB ~lIatill tiber CMe trebuie respoetst d~ ~lte eoustructf i 4i de sldurt paralele inf.rrw;tru('turi tie poduri rare trnverReazi t"~lea (eratA, eu lJl~imea de 6 III san mai mare.

H are valcmrea .tahililA conform pet- 63.


Ol\hl\Til pentru semnale,

-2J~
1--

-. --2SlJQ-- _ ---11tJO -

Oelallul gabarrtului do I[bert trecere Pentru cOMra,/no fa I1lmdleatll Pentru contrqJne I. IInri de oarai, peroane, p~ de oUY8I

Delalru, eJementeJor dll con.tructJe ale


vehlculeJor

L-""~~;
~
!<14.

I
I

'1
....__

_.!!I,

-...
....

Litnita. de apl'Opicre A peroanelor tn lIal~le din Iinia CQT80ti. Spatiu .liber Nre trcbuie a.~igurat pen. &na 8t!fitlJlea nlafinii fill cluruit bawlul, -lor exeep~ia Joenlrilor de IUtA. treeertde mvel ,i IDJJl.u.~iilOTSOB. Gab..rit p4'n&ru tunelorl. po.c. " """"" ......... ~I "1.1._.1
., ""'-" II_lIIu_ CI8Iat"4TIE.

-x-.-

I . I'uloane . rlrnnl it't', Alilpi ,Ie ihtruinat , proem ~i AI ilpii N"tl'lei de courser plllAAli hltrp linii. I LtlO'u. "'(1 Ilprnpil'rtl t, l,I(Irol\n"lo~~ rurnpelor ~11'ht'illrilor. 1>1'1U'1\tl'lor1!4! m~n"\'rli la Ilhll~lIZuri ~i Melllllltll'lud pittce. I CJ) 8plI~i III liht'." '"' re t.rt'bllie rf'~Jlf'('~ tat lie infm'1 rlltj, podurilnr rMt tra'l'r_zilliJti.ie, (II'Roohrrilero"" ~i,," de ~ig'm~nta eu IAIin_ 8ull6 m, csr sp..t iu liber rare trebuie r6llp4l('1 tat de suprsst ruetura podnrtlor mpt taliee ell rolP3 jus in ~ta~ii. ..of B ~patiu hber csre trebuie re.~IH!('ta de nltecoostmctii, precum~i tlezi(lnr (lMf\lrle ,i til> infm.tuctn", podnrilol) ('are 'rA\cr_z4Iiniilclji de I!4M'lurild maKh'o de Mil1Urflllt.i eu lit im~ 6 m "nu mai msre, "tilpii pernanol( liall ~lllrii u'tltiuri.i N!{elei lit' co lacl (~ Me \ .... ,,'" ,!i "bftu). Oa'-rit J*llrU tuueluri.

?t.?J)'
.,

'1

til _ ........ cwdIlllle "-Ie 1IIl .. 2IGO .. .DDO _ CAII_ ,,_. - ~_11o .. ,I " not edt 1MkIIIe .. """'" 3. ~ 1 .. 1110 til .. _ .... _I .... IItI.................... _ .. .,...__~ '_MI U.U ~ ~ S-

....
flo ._

...

-101-106 -

os,..

.........

cu

.cert. . 1000 _
lnIJt:imea fltulul cle enntaet

t u .1in.ialDeftt

..
I

\ \.
\
\
f'II.

I
1
I

Er

,. - Pvt.e oeizolatA liniei fa. pautopf~ui

depJhile datorlt.e "cvbelorl aflati tub de II'tI

'J.&. - Lacran

!="io. 3.'.

Fig. 3.4.

- -1~J _

.fog contHt" df: .m('tnamcn1. $1 C"ond1\11 ~OPlltud.Jve ,It lucr"l1 d. artA Schlie Cob H

Cazul D~stan~e ~ de ~zolare


b
lila

Tabelul C ond1kiile . !n care se aplic!.


II

I
I

ItS .mp:aaa16 III liole cureo" In lmon(r tl AI de PSnl:ll eX. ~1 TI'o suu ee $1.\11-e.I, I. 0 Jlot'On~A mal mica d, .:too In

1.

~20

320

Clnd distan~a minim! de iZolare durea un timp indelungat (cazu1 clnd 10coll1 ~I tiva cu pantogratul ridicat sta~ion~sub lucrarea de artA i tmpill8e SU3p ~I sia tn sus da~A pe 1inia respectiv~ en_ tiicircula ~ie importantA de locomoti cu abur sau ctnd lucrarea de artii i ltnia de contact slnt situate tn ~ona marinA (mediu aalin).

11

.. ., ..
.

I,

::11"

t de

ell d"....... iu.... core JWTllillt :LDcorar~

rs

.;;II III " CI' (rot111 aucornre pentrv 0 $u,~nlie' 1:.00 I;grj

_-

2.

270

270

Idem ca In cazul 1, insA nu existA cir_ cula~ie importantA de lcomotive du abur sau clnd lucrarea de artA i linil de contact nu slnt situate In zona marinA (mediu salin). Clnd distan~a minimii de izolare dureazl un t~mp BCurt (cazul clnd locomotiva cu pantogr&rul ridicat trece sub lucrares de artA), dacii pe linia respecti vA existA 0 circula~ie important! d~ looo~otiv. cu abur sau clnd lucrarea de artA i lina de contact s10t situate ln zona marina (aediu salin). Idellca in cazul 3, insA nu existA 0 errcula~ie important A de locomotive cu abur sau clnd lucrarea de art! i linia de contact nu slnt situate In zona sar1n! (med~u salin).
II 2 IT , II 3 Idem c. Idem
CAl

=
r
I I 2 1'5nlnd > 01\01'--. CP

'}.

270

24!0

e .. ; nuptnnlte

fI>90CO r---.-

L
I -1
1<

I
21fS'_

FC

220

170

'"I
*

b/ InAI~i.ea de pozare a firului de contact se m!s08r~ dela part ea inferioarA a acestuia plnA La nive1ul superior a1 ine1, eonsiderat in axa cAii (fig. 3.5). InAl~imea minim~ a firului de contact eate 5150 mm iar In41~imea maximA 6500 mill. c/ In!l~imea liberA minim! sub 0 lucrare de artA seu construc~ie situatA pe 0 cale teratA electrificat! se mAsoarA in axa . . dela olvelul 8uperior a1 ~inelor ~i pIn! la partes ces aai de CA1~, jos s lucrArii de art! af1ate dess.pra c!i~ (f~g. 3.5 - ). d/ InAl~illea liber! minim! pentru pasaje superioare ~i paserele noi, sau reconstruite total, situate pe 0 linie teratA electrificatA 8aU care urmeaz! a fi electrificat! se arat! .10 t8-

:e :: a ::::

1='9' 3 ;; .

-""0 caml Goodlll! ....... pl ... _ et ,I <0...11111 COMO'IKlln ... l_kU do artl

c:-

"

..

F'11 do 1'.__ loA.,.h li y-:r.; u~... 4l1atuI\A _' d ...~.

'.1

.!
1 t

I
z.tJ!!!!.
1.

=il~ j
-1

!
e
::
I

+ e
A

..,

v I

:I

....

--------,_ ,....
co II J

..

,I :riO ,~
!
;

-=-1 ~ 1
+ e
I

..

ls - ecarf.;menlvl SVfJr4/;irgll

i ,
..

..
VI. VI t

::

&8
.!'"'

A
t)II~\.AJI1W. - 4n ,........nllll 1... notllt: '" - p.Mj 101' u p...rell. !fbi - 1_ ,Ie .. 1",1 pute..... 1_ ..... pate In .Iail~~.I.: 'LA do .u: CI' - .. t;III',purullor. lie - ..... de A c.r. ,." - ",1 ,1d lur.nor.1 1aA .. ua1 ellI: -t - dll Inm "bl,,' p"rtll ..." IINIde _ 11..... _ ,..un'''' ...... lub PS .HI .... at.bllit lulud I.. ItI- mini'" !I".11ddo toot .,,,,,1. 5.2); po -''''''Ii de _ - .,. 5.1.2 , _ .,...1 po ....'Ilcall Ulpo ... 1eI 1_"" ~nl. oIatorit '.... I.I~I d" , ,....... , .... _ dap..n, de dllc:llU'Il. ~: (, _ ..... 1 Uft ..... pmslel .. teftI..... '",laI ... : :<I - d~.1 dondlll ......... 101. '1e Inf_li"" IIodIea'e'" prae81111 taltel .lftl .'al,IIlIe til _ ..... '''' U,. de Irt"" .. 1e .. coabID ~tor 8.11(.70 ,t fir ... "",,1..,1 T.I-'I' _ r",' de .'wl.1ll l..pcrI ... al lind. cldlnlUy II'd l.2_1_,.

,I.........

_ze

-!Ie.,... .""ula.l,

'-..c,.. _ ..I.,."", .. ""' .....

,eota

_"'eI.

.,.".ltlff.,.. "",11_ pel 18,,,,'00'~.

_ 1,,"...

belul din tig. ,.6 ~i '.7 (Tabelul 6 din STAS 4'92-68 page 9 i 10) curbA, gab8rite~e de liberA trecere Be stabi_ lese In pl.nul verti.a1 trecind prin centrul curbei i se seaz~ inc1inat, cu axa perpendicularA pe p1anul tangent Is ciupercs inelor, ~i trec!nd pe 1a juaAtatea ecartamentu1ui Bupra1Arg1t (:fig.3.8). La gabaritul de liberA tracere CFR pentru construc~ii existente (fig. '.1) valabil 1n aliniament i 1n curb A cu raZQ 35o i mai mari, se adaugA, 1n curbe cu raze mai mici de 35o m 8,porurile 81 i 8e (fig. ,.8) care si.nt date In tabelul '.In (ta_ belul 1 din STAS 4'92-68) Tabelul ,. III.

- -113 _

,.2.,. In

'50 250 225


200

S
IIIIl

90 80 75 70 60 50 40

20 70 1.'.50 190
310

Tabelul 3.IV. OBSERVATIUNI S -sporul de Ehstan~A

1225 1380 1470

180 150 125 100

I!H5 1880 2210 2125

Pentru razele intermediare se interpoleazA liniar

51
112

5e
!lUll

R
m 80 75 70 60 50 40

51
111m

S.
lIIIII

35o 250 225 200 180 150 125 100 90

OBSERVATIONI

6'.50 1100

10 '0 60 90 140 '00 5'0 590

10
40 70 100 170 "0 570 635

665 710 760 890 1070 1300

715 760 815 950 1140 1425

R- raza curbei
Si-supral~rgirea apre interoriul curbei Se-supralArgire apre exteriorul crubei (fig. ,.8)

cu raze de 4000 m ~i mai ml.Cl., pe liniile ~Dnlrile distan~elor dintre axele 1ini1lor duble trebU1e 811 din tapelu1 3. V.(Tabe1ul ". STAS 4392-68) Tabelul 3. V. SuprainnAl~are~ teoreticA a ginei exterioare
(~)

~i8tan~a intra axele liniilor. Distanta minimA intre axele linii10r dubIe, 1n cale curentA, pentru calea in aliDiament sau in curbe cu raze de '50 m sau mai mare trebuie sA fie de 4,00 m. In curbele cu raze mai ~ei de '50 m, pe liniile exist!!1!, di8tan~a dintre axele liniilor duble se sporete cu valoril.

'.2.4.

indicate 1n tabelulltv.

Sporul distansei intre linii 1n csle curentA l.1n s~a~ii ------------------~------ __~ _ dacl1nu exie~a su- aac! supra!nAl;aprainnAltarea sau rea li~ei ext.e1a supralIU\ltAri rioare eate msl. egale ale ~inelor mare dec! t su exterioare ale p~a;n~n~area . a.belor linii sau .l.n1el. l.n~erl.oala euprainU~are re i dacA h mai micA a ll.niei h1 ? -~~"terioare decit a !iniei inte in ca Le 1n 8ta~ii rioare. curentA intre liniib directe ~i cele vecine
(lIIIl)
( lRIII )

Snorul semi U~illlii gaoar1t.elor de boer!! tereere CFR pentru construc-;ii noi, l-.5MO $l.
1-5N.,in

curbele cu razl1de 4000 sau


mai lIlicl1
llU)

111m)

65

20 25

95 110

60 70

~o

15

--i14 ...

- H5~I

i.
2.00 1800 1500 1200 1000 800 700 600 500 400

2. 100 110

2.
'5 40 50 60

!I
1'0 185 22f
255

1"
150 150 150 150 150 150 150

105 115
140 160

20

25
'0 --'5

15
90

no
28'S
'00

175
190

45
50 60 ~ 90 105 120 145 180 200 240

l~
120 145 180

'15
'40

205 220 245


280 '10 '40 '90 460 500 555

tieeAr.ia din cele douA linii. ,.2.5. Pentru reglementarea spa~iilor p.~ ~.~~ veh~~~l~~ ocupa, fllrAdA-l deptl~ea8c~. 1M! ~l"iu gabarite de mate,-t o1aD.t,. ~ ..-t.. ~bs.ri.t.. ~ vehi~ulele In poz~~~e senaa! ;""~ement ~ ~~erJ in star~ de sta~~onare.La cA~le ferate tnt prescrise douA gab8r~te pentra mater~al rulant: ~ - gabaritul de IncArcare eFR. pentru vagoane , 10)(Plan~a 1 din STAS 4392-68). Acest g~~rit este valabil Cf18. 9a&oane .. ~ gi inctircAtQr~lerespect~ve. ~- gabarit pentr~ locomotive. tendere si aut~motoa-

,So
'00 250 200 180 150

ISo 1So
ISo
150

"'5
400

205
240 290 ,60
400

.'5
485

1.45
110
J)ec6

555 590 625

,.2.6. a/ Din prezentarea gabaritelor de cale feratA reel 1a proiectarea podurilor noi se impune 8 se prevedea gabade liber! trecere pentru construc~il noi fig. 3.3 cu lA~imea a 2230 am gi cu InAl~imea pentru electrificare ce rezultA din ,.6 ~i 3.7. In ceea ce prive~te lA~imea.se observA cA gabaritul d. tncArcare are lA~imea de 3150 am (fig. 3.10). Deci spa~iul aisuran~1 este de: -~-(4460 - 3150)
c

655 em

480

bili~.

prin

.bi<~'_ Y&1orile din e010anele 4 ~i 5 tr.buie aucalcu1 ~n1nd ..... 4. supratnAllAri1e re@,ectiv

La podurile cu grinzi cu zAbre1e eu cales jos barele grinau se vor apropia de axa eAii la 0 distan~A mai micA de 2230 mao

lD caaul. cJubllrii unor liDii riIlp1e enatant. ale clr01" .eraaa.eJrt. i lucrAri de anA au .loat. cooat.ruite d.ta hceput I*l'" ,ru liJde clubU, cu .paruri1. di.tant.i du"tre axe1. l.iniilor C~ rol'll .belulai.UY. po~ _,liD. ace.te di.taDt. J 1_ dub1areaU_ 1U11orreapeeti pe iDt':raa~J'Ueturaexi.t.n~L Gebarit.~. d. llbft'A treeare 1 -sIlO Ii 1ooS11 dnt ueellU .lD aaua ataDdardului SUS .'92-68 gi 8e re.terl 18 gabaritel. QIlOt
ftCo.ne

.t.raiu.

Ia .Uoi_lnt, gabarito.l d. liberA trecer. pel1tru cal. 4abU ob,u.e din douA.,jUd~A1i 4e gabarit. d. liberA t:recere ..... ute ca .. 1. 1_ ctiataDta p:re8eriel. tntre ecela liniilor dab~ ~ic. '.9). III carba eel. douA pbari~. slcAtuit.e c~OI"Il -'.al
la di.tanl_ pr.acria, aporitl

ti

~J1lnd

.....

rig. ,.8 d. co~

~ru personalu~ de Intre~inereJspa~iul de 655 mm eate inauficient adlpoatirea ae face intre barele grinzilor cu zAbrele parapetul ~aarului .ontlndu-ee cAtre exter~orul grinzii pr~nelpale ~i la 0 "'tan~1 de minimum 2500 mm de axa liniei. b/ La poduri1e cu grinzi cu ini~A plioA cu calea jos eate asigura di9tan~a de 2500 mm de ax 8 fe~ei interi08re a """',.---. dacA un oa poete ste co.od sub talpa super-Loar-a 8 grinzii In caz contra~ talpa ault1 .. ~~ a grinzii trebuie sA aib~ muebea interiosrA 18 c.~tan~a mi2500 em ra~A de aX8 inimii. Dac~ ~~ Cll grinzi eu inimA ''AiI'llJA'' te de deechidere micA ~l. talpa superl.oarll !;rinzii ae poste comod e prevede trotuarul exterior, (la partee .~~~rios-Irinzilor pr~neipaleJ rAmind ca elementele podului sA respecte \~"~~tuld. liber! trecere. c/ La poduril~ cu cale. sus par8pe~al ~rebule sA respecte ainillA de 250Q lila p!nA la ax. liDiei

*'

- i1~-

- ..,f7 La podurile tn curbl trebuie tmlU ta ~ ~'"'Siaab8ritu1ui de liber' trecere sporiDd ~ ~ ~apuaa.tGr i de 2500 mm a parapetului. La ~e tn ;curbS _ .... avea i pozi~ia inclinaU a gabarit.lll.oi. .d1mS ~ CQ"ftni t parapetului. dI Dimensiuni1e Oi pozitia ~bari~~ar 4. li~ trecer. respectate pe toatA perieada de tzploa~ a eODstruc~iilor. oonaeein~A la stabilins poail-iei gabari:t.&lor ~e sA se ~inA eA gabaritul poate eobort din e~ uaurii eaQ ~slrii unor gi poate cApita pe Tii~~ 0 PGai\i .ai riaieatA din cauza unor e1elll8llte al.. ~U"Uc:~ c:aii C'Q alte elemente tnalte (de ex. introduce~ ~ iDe de \ip sat greu, ere~tesporire& a~~ de belast. De aeeea avea in vedere dupA eaz: 1. Elementele eu dimensiuni aaziae ale suprastructurii~ eu inAl~ime de 200 mm, travers8 de le2n speeialA pentru poduri laIl~imea de 260 Qm, traversa de beton ~~ c:u lnAl\~ea de 200 patul de ba1ast sub traverse de 350 ... 2. Elementele eu dimensiuni .j~j .. ~ ~ 4e 110 mm, traspecial! de poduri 200 ~ i palol d. ~~t sub travers! de
..r--'

...... _

----

-----

.....~
~~.

:--.-~= ~~r =.:::~~ :'~:'~ =.... P~


cia Iru:i.rcala Q.1l.'- IIOntnI.~. ~.Uiw
:....:

extreme csre

3.3. Spa;.ii de li~ ~ ~ padlrl'il.e de osea. Spe~. 4. liber6 trecere 1. podurile de osea sint repriA SUS 292.-72. l.Itp....a apapulld libe1" depinde de lAPIr1ii e.arosabih stabillU tll ~p.. d~ ~l, l!~imea i blmail.or d. circul_1i- (bensi p.e!lU'U Te.bicule rutiere,

OIIiile extreme. ~re.

,i

.-uu

III

~pr

bieiclit.i.uo~). ... ecl.:: - .. barite pea'tru poduri de

__

tn cal.. eUNentA, eu

1116-~

__,.

.. Wq. p

.a. q~ pieeele aparatlrl.' ... 1acIl&ir,. saa. aUe aeupli.ri. 1nfanI'*"


lateraIe.

"~liei
- gabari te penuu poduri de osea 10 eal_ curentA avtnd --. _1 aulte benzi de eireulatie; - sabarite pentru poduri i podete 10 ~~~iorul. 10eali_urbau;

peIJt.Ia. f~IIIObi1e.

F;t] SJO.

- sabari t. pentru pas.rue; - gabarit. p8ntru poduri eu eireulati_ a "hieul.e1or

ra-

Ii UturYaiel.or;
- pberiU
pmttra poduri

de 1 __

c:a p.ia~e 1*ltr\A bici-

~~-~~

-HI -

-4.9-

Podurile ~i pode~ele eu 0 aingurl bandl de cireula~ie .t adllit DWIIAi pe d!rwau:r;J.l. i atrAzil.e de clasa t.ebnieA IV ~ eu apz-o .. barea r~ ~utel.ar a1 adlliniatra!iei drumurilor 88U strlzilor respective. Voa enrage din atandard cuurile fre,evente .,.~.L GatlariU' ljIeDU'1I1! ljI~i de ~08ea tn cal. cUJ:'ent~-Sl douA sau mai ~~ ~n~i ~~ ~ircu2atie. 1.tic. P a. ~ gabarit-ele pentoru pentru pode~e fDDeca~.Ii pentrw pode1e sub eale. In :ri&:. '.1' 41 gabarit.ul pentru. un pod eu calea sua. lln tig. '.l( ae 4au ,abarite.le pentra -em pod cu. ealea j. eu trotoare axteriou-e;k .-rt- ~ tf.....,lu est.e reprezentat ga~ta! peaLru an pod deaebi. iar 1n partea dreaptA pentru un pod JacIId ., eu eontravintuiri longiEudinale superioare. In tig. '.15 stnt reprezent.-ategabaritele UDui pod de go... CUI eal.ea joe eu trotoare interioare. in partea sUngA pentru W'l pod de.cli. iar 1n partea dreaptl pentru un pod eu eontravlntuiri longi~odin.le 8uperioare. In desenele meJl~ionate s-au notat eu ~ IA~imea unei beuj de eirealatie, eu St suprallrgirea plr~ii earosabile pentru etee~ ~ ~ordurt , eu C lltimea plr~ii carosabile, eu S ll~imea ~ot~ de sigurantl, eu T Iltimea trotoarelor, eu A ll~imea .eost~elGr. eQ Gi ll~imea gabaritului 1& partea inferioar~, cu ae ll~j_ &aberi t12l.ui la partea 8uperioarl ~i cu H llUil~imea gallaritului. ~ee\ul d. baKdurA constl In tendin~a eonducitorului de .eoic~ aat. 4e reduce vitas. peaLrR .-Ji aaigura aigurant8 de ta.er~er. f~a bordur~ ,i vehieulele care vin In eefnB eontrar m'~ salai alu. Cu .upralKrgizea prevAzutl~ace8t e~eet dispare.In 8taDdardal 292(-7' aceaat, auprallrgire ae nume~te lltime aditionatl j,atoriU ef'ectnlui de tpg''!8t.are opt-iel. In Ubelul ,.. yr. u da~ ul.orile numerice ale dimensiuni" .lor ~ literal 1n deaene.le respective, mai aua aaen~ionate.A.ce ... .. ~ .rt: f t e -,__.. """"-.1; D1.lIae%'iee d~~ de tipul podul.ui de vHua de proaee. ~ Ii lie da.. "!laid. clnIIIal.ui, ~~ de Rpn:zL1A au rol.u:l de a vebte.l.lor d. ,rinsil. principal. Ii deci d protej. acaste .1'-

f ... r

'//Y//////////

-'

Fig. 3.12

,.ll '.12'

.,

riQ. ... .J.i+

- 130_

-~~ .. Me'

mente. L!~i.ea trotoarelor de aiguran~! se mAaoarA de 1. Plr . eele lI18i profllinenu. dtH interiorul. podului. a1.e barUOl' h~ lor prin~eJpa},e,. In eazu~ elnd' tAlpile gri.nzli eu %~brele .~t .... ~ U~~~~ proemnen e s8ii in. cazul. dnd areul. de b.e~ona,I'm31'. este '-t --.1 lat tiran~ii de suspensione ~i cobcar4 au~ ~~~imea de , 50 m , ,tl'ot rul de siglU'a:oVJi se E::JoarA c'da lIluchea tnpii sau a arculUi "ton srmat (~ig .. '.16). de ...

La podaD1l. eu calea eua, trotoarele se aAsosrA dela bordurii p~ la fa~a dinspre interior a parapetului. La podurile cu calea joe sau Ie mijloc cu trotoarele lA~imea trotoarelor T ee mAscarA dela fa~a interioarA plnA la limita dinspre exterior a grinzilor princi-

Felal podulni. V sau pode~Dlui CaT k:mIb Pode~e !neeate II ~i pode~e fArA III trotoere.
IV

Sl

or

eu calea joe sau la mijloc cu trotosre inee .AsoarA dele aarginea bordurii plnA Ie limita dinepre a grinzilor principal ~.~.2. Poduri i podete In interiorul localit!tilor urGabarite1e podurilor i pode~elor din interiorul locaurbane se stabilesc de beneficiar cu avizul organului NumArul i l~~imea benzilor de circula~ie se s~abileae e.icule tennico-economice ~inlnd seams de conditiile de ortectonic,de planul de sistematizare & oraului i de trade perspectivA. La poduri.ledin localit!tile urbane, lA\i.m.ea trotosreprescrie de cel pu~in 1,50 sau 0 l!~illle mai mare, multi0,75 a, eare reprezint! lA~imea necesarA unui ~r de pieSpa~iul de 8iguren~A S ee prevede de 0,50 m, dar poste ll~ime sai mare dscl S8 considerA justificat. Standardul menlionat prevede gabarite ~i pentru podurito... care austin i circule~ia tramvaielor, dind cazurile t. de pozitia a liniilor: 1n axul podu1ui i lateral. In '.17 Oi 3.18 se dau gaberitele respective pentru podurile cu Joe eau la mij10c deechia8 $SU cu contrav~ntuiri lr-gitudinaoere. In desenele Bcestor gabarite se dau cotel spa\ii10r part.. carosabilA ,i gabaritul trotoare10r. dintre gabaridoul linii de tn.vai i .pa~iul de eiguran\A. Lliiaea traEvaielor eate preciz&t! ae intr@prinderea respeetitftDapOM..

100 80

3.75 '.50

7,50 7,00

,002,50 l,oa. .. 2,00 8,00 9,00 - 1,0010,50 - 1,00 9,80 - 1,00 9,00 0,49 1,00 9,'0 - 0,40 1,00 8,60

-'

v
Pode ~e eu t.ro- rr .t oe re fi podttri cu e&.lea aua- III III
IV i

40 3,00 2,50 ',00 100 80 }


60

6,00. 1,00 6,00 1,50

',75 0,50 8,50 ',50 0,40 1,80 0,50 7,00

40 25 100 80 60 25
40

',00

Poduri cu calelln j os eau la lIlij10c cu trotoareIlI exteriosre III


IT

3,75 0,50 8,50 ',50 0,40 7,80 ',00 0.50

7.00
8.50

- 0,40 1,00 7,80 6,'0


- 1,00 ~50

k'oduri

iuerioere.

eo calea Joe sau 1. Ilij- n 100 19C Ii t.ro~oarem 80 IV 40

",7; 0,50

9,co

60 ',50 0,40 7,80


'.00 0.501,00

1,00 9,80 6,:50 - 1,00 9,00

25

general .pa~Ql de aigurantl &au trotaarul de S 0,40 ., Pe !nAl+izea de 0 50 z deasupra ~, .aft S .. peate l'e<Iuca 18 0.50 contOrlll fig. '.16. La podurile .et'.ll lJa dreP\al IIGIlUDtilor tia.ali Ai crinsUar principale, Oi la arcfl' de _1.00 arM.t. .... _itd S .e ~t. reduee la 0,25 lIS. pe I)ua .t.. aului organului tutelar al adainiatM_iei ~lui .re.peef,!Y.

a. ia

CU llti...

Ju

~ Babarite pentru paserele Desenele gabaritelor pa.e~e1. s~t date 10 ~ig. ,.19 iar cotele gab&ritelor 10 '.VIl. ken1ru ~iec&re oir de pietoni aa prevede 0 11t~

..

-~.1
Q?f1
16

,r_- _:;:;;;::;:=;Ai--,

tlj

oj l'"ig.3..19

I
I

I
It(

Fil'A
~

II..i
Iq,
X

~1
-t-,

\31

I~

~ ~
~1

I~
a}

II) I

~.2.50

.:
I

nlii W
l. J.IJIJ

~ic) r/g. 1.1

-"u ru-tii de tiber.


'Abdul

tor.cere sub pod

s, Ttl

!ipul de paaerell

Br.de Oiruri
2

Dimeneiuni1e
B
b

.Paserele eu cal.. sua 81&1 ".19 a

., ..
5

1,50 2,25 ".00

..
1,50 1,15
2,00

'

',15

4,5_
1,50 2,25
",,00

2
Paaere1e cu. cal.a joe

lis. ".19 b

-. 5
6

.,

",00

2,00

",75

.,60

2,75 ",,50

1. Prin aDatiu de liberl t.n!ceresub pod tn\elegfspaJOb pod crest.de structure de rezieten~~ (elementele princi,..i8ten~A ale podului). Aceet 8~~iu definit de conturul auprastructurl, paramentele pilelcr i culeelor i ao1ul sau alte obiecte fixe de sub pod, constituie unu1 din !undamentale ale defini\iei podului precum i SCOPul sau onal a1 podului &doptAa t.ermenulde liberA trecere tn~ucit. spa)1ul pod pe care 11 avem 10 vedere, est.eacel sps t i.u care !.2!neicanatA a apelor, a plutitorilor, a vebiti navelor 8an a altor obiecte, dupA rolul f'unc;ionala1 Acesta e8te motivul pentru care lumina podulu~ ~rebuie mape direc\ia paramentelor culee10r ~i pile:or inveciPentru poduril. care aerYeec la t.raverear ... pelor cur- .. tolose. tn treeut, 10 .cd impropriu, pent.ruspa~iul de Bub pod, termenul de debueu. Conk1nutul acest.ui lost precizat de standardul de ter2inologie podurilor DupA acest ataadard, pr~n debu~eu se ln~elege csp8de aeurgere _ 8pe.or pe 8ub pod, _st~el !ncit s~ 8sigure ~i t1otan~i1or, a gheturi~or. a navelor, etc. Intruc1t sp&~iul de liberl treeere eub pod are influen_aupra lungimei podulu~, ;1 deci 8euprs costula1, a consu..t.rial. ~i a vo1umului de manoperA 8BU a oheltuelilor de neeeear ca acast spa~iu sA !1e determinat in .od tiinttt .. i just.. liuput pretinde deterlllinarea cu precU1e A apa~iu1u1 d. 1iberA treeere sub pod deoareee: In afarA de podurile p8eaje denivelate i poduri1e de eelela1te poduri neceaitA parametri de ealcul care nu cauza apeci~icu1ui Beestora :~ ar !i ..parame~rii de c_Ieul .1ot $Upu~i uneori unor eondiiii 1_ bazl deterainlri obieetive metematice, ca de ex. pro"!surere cu care det.rainl debitul d. ~eleu~,preaeria de ca1cu~.

-id- la IIII1lte poduri ftUl exi.~1 .~ement.ttl sa ealeul te~e sau econonc cart sA !!D:leiE 1. ckt.ermi~ dri.aii apspulot q, tiberA trece:rtr su~. pod, .~ dupi. cam. ute CASlll'.1. 1& ~ti. <!, coastl, la podeiele sau podurile care se~sc la e~izarea nil', lulu! spelor etc. 4 2. 5:pa eil:;! d e ]~be-l"A t reee.ve sub- pc:! la ptlir-i le ~,._ ~ austin 0 ea.]e cf. trll'l!l.5,port peste ID' a1t~ ea1e de t,rans.00lI"t.. Spa~illl bber d~ sub p4ld a ~aat cree1t pen~ a ~ena peate 0 oa~e t'el1itl pe.ate 0 ~oee8 eaut pest.e IQI.I!1 eana~ ns:.i_pbil.. 4,.2'.~. foauri care austin 0 ctlle de Uasport pe.s.'l. ~ cal. fe;vat.l!g. In ceea oe prive~te c!& 4e transport. peate 0 cale ritul de liber! trecere CFa pentru conatruc~ii noi. In consecin~1 p~~ele gi culeele podului trebuie 81 nu dep!~eaae! tinia CD a ga. baritului mal sus ~en~ionat care se atlA 1& distan~a de 2.50. ~ aral liniei (fig. ,.,). ACe8stA eotl eete valabil! eu eondi~ia CI pi1. sau culeea sl fie mai. acurte de 6 IIIsurate paralel cu linil feratA de eub pod (fig. 4.1).ln cazul olnd pilele sau euleele poduJ.ai au bUJIgiJlead. 6,00 sa. aai aare, aceatea trebuie sl respee". l.i.a:ia AS a gabaitului ui aua lIen~ionat, linie care ae afU 1. '5,00 datanta de &%a liniei f'erate de sub pod (fig. 4.1-c). Ie eeea ce privet. tn~ltimea liber' sub pod la deter~ rea ~ca~uru1ui 8pa~ia1ui tiber de sub pod trebuie ailse ~inl seUi de Feve:derile tn leg!:turt eQ gabai tui de li berA trecere CFR expu se l.!L e:&ll_ ,. Se I.u.rage aten~1f in special a8t1pra indica~iei luAl'U tn e~tt8i~rar. e. va!o~ilor maxime Dentru dimensianile e~ii terata .ie suo pod e~a cum. ae ~peei!'ieA la cap_ '5, la pct .,.2.~ ~.l. Ca regulA g.eneralA sa ia 1n consideraTe gaost'rtulpen1.l'U el~~riticare. dateIe necesare tiind f'~a~e de beneticiarul 1i.nie.l.. In eazuri axlt.pjioullh. eu aviz;:![ bE!Dl!i!'iciarului, poat e 51 8' preZ1nte ~i casuri elad linia de sub pod sA f'ie proiectatA pen~ cale ~eratl neelec~if'rca~ Spatiul. de suo pod peate fi des1;inat t.raverdrii unei a si~e linii, a dooA linti (fa ~ limiJ.o.r de eale terat! dubl eau traveraarii a doul. sau mr.i aru.It.o.l" li!Iii. Un. eazuJ. efltd t,ra"1fe!'" ear face tn veein!.tetea unei ata..1i;Ls8upeste_Q_atatie).IQdj." t.rent de situa~i xist.ntl e liniilor, la 1ntocllirea proiectului ta neeeear a ae preeiza datele de proiectare: - nuaIrul ,i pozi~ie liniilor; - spatiile 1ibere 8uptimentare pentru adlugarea de linii aoi, dael eate eazul, preeum i pozi~iile aeeator linii. - po.itia detinitivl 8BU posibilitatea de modificare a positiei liniilor, dupA ~ plan de aistematizare a ata\iei. - necesitatea prevederii de 8pa~ii epeciale pentru diterite problQl. ale tebnologiei de exploatare, pent.ru sean.alizare .au opera~iuni de tntre~inere. Pe haze .eea~or date se deterainJ: - lumina totall a podului; - neeeeitetea de a adopta 0 solutie eu 0 singurA deschifera sau eu mai multe deecbideri (~i dupA cum nu e~istA sigur8n~a ,posi~iei definitive ale liniilor aau existl siguran~8 pozi~iei aces

,ora).
Decl adAugarea liniilor noi eete de perepectivA larg& ..t. indica, un calcul de e_onomie intre 801u~i8 eu s~~iu ~~oer 4. perepectivl sau dimenaionarea 8trietl, in special dacl numArul de liDii de adAugat este important.In ealculul de economie trebuie ca ~ eeonomiaitl 1a exeeu~ie 81 aeopere dupl n ani eheltuielile supli__ntare ae Tor apare -la execu~ia prelungirei podului (lucrul sub circula~ie gi sttnjenirea exp~oatlrii) n fiind numlrul de ani dupl ear. s. ya face desvolterea ata~iei ~i prelungiree podului. DecA linia,8&u liniile de sub pod stnt in curb! este ne....r _I se ~inI a.... de pozi~ia gi cotele gabaritelor at1t pentru 4eteraiQar luainii clt i pentru determinere- 1nIl~imii libere sub Jed. De aaem.enee trebuie a& se aibe tn Tedere i lnclin:.rea supraItructurii podului datoritl declivitl~ii liniei 8aU oselii eUB\i-.at. d. pod. 2.e. Poduri care .erYeac la trecerea unei cAi de trans"" peete 0 soa88. La podurile care tree peate 0 3ea este neee-.r ca .patiul de liberl trecere .ub pod 81 reapecte gabaritul oIel.i. Dael toaeaua de sub pod eate tn curb!. aau dael csle8 de tr.n.Pnrt 8ue~inutl de pod eete 10 declivitate. se tine seams de ....t. eircuaatan~e .,eslnd gabaritul d. ~oae. to consecin~A. La 1n~ocaire. proieetului eate neeeear 81 ae precizeze carele date d. proiec~:

- 'ZC} ...
In cazul ctnd bene1'iciarul lucrlrii considerA cliexloetarea i 1ntrelinerea canalului se poete race i cu trac~ionarea - Pozi!i. podului tn cale curentl 88U tntr-o 10calitat, Ppa~iUlui de liberA treeere, atunci ae pot introduce pile pe margi - Nualrul de benzi ale oselei. 'oee canalului rAm1nlnd sA se respecte nomai dreptunghiul de navi- Viteza d~ proiectare a oselei. gatie bine tnlelee i spa~iul de sub nive:ul apei neceear pescaju- Claea tehnicA a oselei. lui vaeelor ee circulA pe canal (fig. 4.~) In BCeSt sena, este ne- Elementel .care de~inesc ~orma i pozitia tronsonului cesar ea retragerile blocurilol' de .funda~ie aliaibe un joc ~ ra\A goselei tn plan ~i in pro~il 1n lung. 4e linia verticalA a dretungniului de .aviga~ie. - Meceait&tea de a prevedea rigole sau trotoare pe ma~, Spetiul de liberA trecere sub pod la podurile oes:ginea oeelei i dimansiunile acestor l! a~ curgAtoare 4.2.,. 4.3.1. Spa~iul de LiberA trecere sub pod, la podurile port peate 0 autostradA. La 1ntocmir~a proiectului podului trebule peate ape curgAtoare, trebuie sl 8sigure trecereS apeler Is viitusA ae atabileascA urmltoarele date de proiectare: rile mari, prec~ ~i treeeree ghe~urilor i 8 altor plutitori(bu~- oumArul i lA~imea benzilor de circula~ie; teni, diferita obiecte etc). - lA~iaea zonei verzi; Determinerea spe~iului de liberA trecere la aceste po- 8pa~iile necesare parapetelor de ghidare; duri se face pe oaz~ calculului hidraulic care are de seop stabili- forma 1n plan a traseului i cotele re8pe~tive; rea debitului de caicul precum ~i a altor elemente importante care - earacteristici1e traaeului cAii de transport sustinuconcu~~ la determinere& luminii totele i a ~ote1 apelor Is deoite de pod; t.ulde calcul. - posibilitatea de a aeza 0 pill 10 zona 8pa~iului verLuaine totalA i cota nivelului apelor corespunzatoare de; debitului de calcul permi~ de~erminarea precisA a spa:i~lui de 1_- caracteriaticile traaeului autostrAzii 10 zona pcdului] btrA tracere sub pod atit C8 dimensiuni cit i os pozltie leg8t~ de - caracteriaticile cAii de pe pod. cotele absolute ale sec~iunii transversale a riului, ~ ale regiunii Foduri care aerveac la t.recerea unei cAi de trans DecA la epa~iul neceaar acurgerii apelor se adaugA ~Dort peate un canal nav1g3bil ii_ea liberA Bub pod neceaarA pentru trecerea tlotan~ilor se ob~ine La proiectares podum.Loz- care aerveaC La traverserea unUl !p!tiul de liberA trecere necesar sub podul resDec~iv. Nici un punct canal navigabil este oecesarA cunoaterea urmAtoarelor date. al auprastructurii nu trebuie sA coboare sub linia auperioarli a - ~dreptunghiul de naviga~ie - adicl gabaritul neceaar .cestui 8p8~iu. trecerii vaselor; In ceee privete debitul de calcul, este necesar a - proti1u1 transveraal a1 canalului; Observe elideterminarf!a dimensiunilor spa~iului de liberA trecere - unghiul sub care S8 traveraeazA canalul; 8Qb pod trebuie tAcutA pe baza unui debit de calcul care aA permitA - date asupra exp108tArii 1 tntretinerii canalului nS aigurantA coreapunzAtoare stabilitA~ii construc~iei dar care sA vigabil. ~ ~ 0 executie economicl. Determinaree unei l~ni exagerate Spa~iul de liberA trecer. sub pod trebuie sA cuprindA: .PI baa. debitului ietoric cu txecven)! extrea de micA ar duce 18 - dreptunghiul de nanga!ie, ~ care p9 ar 1ndeplini conditiile de functionalitate. - taluzele necesare PloA la marginea dreptunghiului de a/ Luaina totalJ1 a podului trebuie sA tie au:t'icient de naviga)ie; ..... pentruc.: - banchetele de circula~ie de pe marginea canalului ce yesc tntre~inerea canalului eventual la unele inter~ TentH. in aitua~ii speciale ale erploatl1rii '(~i~.4.2) - i2.3-

4.'.

"'.2.~.

1,

- i431 -,,30I

~. La d,bitul da ealcul _, DO 'a produel atui,ri aI, in"..tructurii podului. Z. La debitul da ealell! allnu aa producl inundatii tn ,. La debitul de ealeul al nu ae producl spil.area ter&y ....ntelor tn spatale euHelor. bl Lumina totall a podului aA nu tie prea ma~, lntrue1t: 1). Podul nu eorespunde din punet de vedere f'unc~ional aeoareee albia ae obatrueazA cu depunerile materialului aluvionar eare nu poste i antrenat 10 anii ctnd debitul anual eate lIll1lt mai deelt debitul de ealeul. Avtnd 1n vedere cA ace~ti ani a1nt tearta numeroi i el ae 8ueced tn mod continuu, albia se acoperl II yegeta~~e 1i creiezl meandre i antrenarea aluviunilor devine t.poeibill, chiar 18 viiturile mario ~. COD8truc~ia devine eoetisitoare surpluaul de coat proyenind din lungimea nejuetif'icatl a podului i eventual din pagubele ee s-ar produce 1.0cazul unor af'uieri sau inunda~ii In amonte, ..uzete de obstruarea albiei 10 condi~iile arAtate le punctul pre.eclet. 4.3.2. CBleulul hidraulic al podurilor. Celeulul hidraulic al podurilor cuprinde; 1. Determineres debitului de calcul i al elementelor bidraulice 1.0regim natural dll acurgere 1.0aec~iunea tranaVlrrsaU la eare se eonatruete podul. 2. Dete~narea elementelor hidrauliee In regim 8tran-

-Ftj.

-1-.3

.0

.......

W$ff#ffA

~~~

~
11m

)=
I

~
"/'rtf

Wp~$ , ,
I
I
I

I
I

6",..

,
I

Fi9-~5

mVche.1

/nlenoar.i
'C/urii
nU1JC/me.

eliJIOnn I '/e/

sUR<

/n

~QZ'lh3

,. Determinarea elementelor geometrice eu car&cter biCraulic ale podului i anume: lumina totall i 1nAltimea de liberA .\recere aub pod. Primele douA f'au ale caleulului hidraulie ae lotoc...c de inatitu~ii 8eu unitA~i hidrotehnice.organizate, care de~in tat. stati8tice ~e bazl de obeerva~iuni flcute asupra r1l lui resPect1y i care s1nt dotate eu mijloaeele necesare de investiga~ie Ii d. caleul. al Poduri peete ape care au numai albie minorl. lnati"\1a de spec1alitate hidrotehnicl turnizeazl: debitul de calcul g, "h Il8die v. 18 debitul d. calcul, nivelul apelor la debitul d. -l.o.91 i In.Il~iaea medie ~. RultA ..c~iunea de 8eurgere ,(,.J

- 132.-

-133 -

tn car-e

este coe~icientul de contrac~ie. Lumina totalA B:


B

.. --b.

(4.2)

teazA cu ~

LI~i.ea albiei minore este cunoscutA: S.' DacA se lA~imea albiei majore lumina ~otalA este:
8 .. ~

00-

Lungimea podului 1ntre para~ente1e anterioare ale culeelor

a. ..__ ..!L + a.

(4.6)

L B + nb

(4.3)

tn care n este numArul de pile, b l'~imea unei pile. Lungimea to. talA a podului 8e ob~ine ad!uglnd la fiecare capAt distan~ele de i d~ dela paramentul anterior a1 tiec~.i culee pinJi la punctul eel mai depArtat 81 culeei spre terasamente (ea de ex. extremitAtile zidurilor de gardA: ~ .. L + de + d~ bl Poduri peste ape cu slbie minorA
i

~ DaeA albia majorA este nesimetricA, 1n raport eu aloia ainorA, secliunea de seurgere .... 'MS +- oUMd se calculeazA slegind UDIl din cele douA aec t i.unf de scurgere. Dael ae is 4) aria seeliunii de acurgere a s1biei majore din dreapta se ded:~e aria sec~iunii albiei majore din stlnga cu formula:
Q - I~ 1) "'lIS.----4)Yd ----------vMS+(~m-l)vM ~m-l)
II ~ ( ~ m VII

+ vYd

(4.7)

majorA.

VMs+-

vm

Scurgerea apelor la viituri, In regim natural, se face In eondi\ii mult diterite 1n albia minorA, 1n eare vitezele stnt mari, ~i 10 albia majorA, 1n care vitezele slnt mici (uneori de zece ori mai m~ci i chier mai pu~in). La construc~ia podului se caul! a spori vitezele apei, In special In albia majorA, pentru a svita inconvenientele unui pod nejustificat de lung ou lumina exa 6eratl. Pentru a spori vitezele este absolut neceasr ca podu1 s~ se IntindA nomai pe 0 por\iune a albiei majore (fig. 4.5). UnitBtea de specialitstea hidrotehnicA trebuie sA furnizeze urmAtoarele date de proiectare: - debitul de ealeul Q viteza vM In albia majorA i v. tn albia minorA, tn regia natural. - lnAltiaile ~8 ~i bUd ale apei In albia majorA In stings gi In dreapta la debitul de calcul. - ~ tnu~imea apei In albia minorA 1a debitu1 de calculI D~bitul din albia minorA tn regim natural, se spore~te eu un coefieient de sporire a debitului ~~, deaaemenea stabilit calculele hidraqlice de unitatea de specialitate. DaeA albia majorA eate si.etrieA 1n report eu albia minorA, aee~iunea de scurgere ~ albia majorA este:

Alegerea sec~iunii ~.d trebuie ast~el f~cutA incit vitezele in albia oajorl sA nu ditere prea mult intre ele (sA nu s~ creeze 0 tendin~A a curentului de s deplssa albia minor~ apre partea In care viteza In albia majorA ar fi prea mare. Pentru veriticare a se vedea for~ulele 19.20) i (9.21) dela pet. 9.7 din anexA. LaVmile din sUnga i din dreaptB ~s i i1.ld ale albiei maJora sub pod slnt:

Bws

It

.:-:!!..
hys
+

WHd

Baad..

n;~

(4.B)

Ii lumina totalA:
B .. B

Lungimea podului lntre tetele anteriosre ale euleelor ob~ine cu tormula (4.3). 4.3.3. Conturul spatiului de liber! trecere sub pod,necasar,se ob~ine adAuglnd 1a conturul sec~iunii de acurg ~e a spelor la dreptunIhi nivelul de c~lcul, N.A., (adie! Ie eonturul F ' G.M , I) co YI de Inl~ime hI care satisface tn~ltimea de l~oerA trecere neceaa~A. Sa ob~ine astel 0 linie orizontalA S-a sub care nu trebuie .~ sa eoboare nici-un element 81 suprastructurii podului (fig.4.6) biteren~a de nivel hb Int.remucbes inferioarA a tablierului ~i 01~lul apelor RA trebuie sA fie mai mare CS hI' chiar in staree de-

By. +

E\td

(4.9)

- 134 !"" ~ormatl a tablierului. Trebuie al ae tina seama f' de tnclinar tablierului tn aen8 longitudinal clii, dacl linia eate tn curb:' "u dacl auprastruetura podului are ~timea variabi~. Debi tul de ca~cu1 eu care se ealculeazA lumina tota~ nivelul apelor uxime, trebuie 81 corespundA unei aaigurliri de ' cuI care eate dati de STAS4068-62 tn .tunclie de elasa de iJapo ell .. tl a conatructiei ce eate etabilitA tn STAS427,-61 Pe t rtaQ.. n ru POdul'i 1 e obinuite de eale feratl Ii tosaa 8e considerl asi~'~ , .. ",_area de lS , Iniitimea liberl sub pod se verificl cu ajutorul debitu de verl.fieare care se considerl tn condi"11 speciale d ~ i ~ e scurgere a ape, pentru viteze mal mari dectt cele calculate pe baza deb' de ealeul. l. tulU! In treeut, din CQuza eotei reduse a cAii pe podurile d, pe reteaua noastrl CFB, 8-8 conaiderat cl tnlltimea de liberA tre_ cere su? pod (conform defini'tiei STAS5626-71) trebuie 81 fie d;eel p~tl.n 1,00 a. Dacl lulm in coneiderare rturile care aduc gheturi lmportante , form1nd z"poa' . cl valoa ~ re, aJungem la concluzla h de i rea 1 mal. eus eate nsuficientl Ii cl ar ti necesare inAltimi 11bere sub pod de ct'tiva metri.
0

~c dacl eete cazul). Frima aolutie t.rebuie adoptatl eu mare pruden~il pentru ~ Ie cAdes 1n situatia solutiilor de poduri eu lumina total! lIE' Ii cu urmIrile inadmiaibile arltate. Calculul afuierilor. Conditiile tn care se face ..1culul bidraalie dupl ultimele cercetAri i conform normelor ~tuale pentru determinares luminii totale presupune i 0 asigu,are a podului contra afUierilor generale, tntructt tn ealcule !dnt luate In considerare aiuierile inevitabile care tnsoteac ie....oul de acurgere a apelor mai ales In regim etrangulst (A 8e .-d" Anexa Cap. IX: Elemente de calcul bidraulic al podurilor), Adincimea de _fIliere tn zona unei pile dup! producerea ltUierilor generale ,i locale se deduce nu formula:

4.'.5.

o Practic, la stabilirea cotei de montaj a suprastructurii ~ gr1.nzi drepte, eate neceaar a ~ine seama i de tnll'timea a euzinetilor (a aparatelor de reazim) deasupra nivelului apeior la debitul de ealeul lutnd ha ~ 50 cm Cfig_ 4.6).

he

4.'.4. Aeigurarea
0

contra inundatiilor din amonte de pod,

Dupl constructia podului, la viituri, ae produce 0 straDgulare a ecurgerii apelGr, avtnd ca efect tnlltarea nivelului ap.lor tn dreptul podul Ui ~1 crellterea mvelului apelor 1n amonte prin
0

I!muul care ae creacI,Fe 0 diagraml Crig. 4.7) a8 deaeneazl filu~ tn lunl al .pelor tn regim natural., 18 debi tul de calcul, prof11ul tn lung a1 celor doul _luri i pro1"ilul 1n lung a1 reJlllll" 19~ ~rodue de eonstructia podUb.uo _. Dacl curba rellUlUIui se a1"l1 '_1. Joa declt profilul tn lung al malurilor. lwains totaU eu eal'I __ calculat remuu1 eate coreapunzltoare. In caz contrar exietl ,doUl80lukii: - a poragt. lumina, ptni ctnd ~emuul scade prodUG inunda~il;
I

H b' max + ba1" (4.10) eate sfuierea generall iar haf este sfuierea locall Sa car.eh~x (cClld'orm pct.. 9.9 i 9.10 din anexl). In marea majoritate s cszulilor h~ nu ere valori importante, tn special clnd adincimes nu este mare. In achimb adtncimea de afuiere local! poete ,.riclita atabilitatea pilelor. Cot.ah~x poate sl reprezinte edlncimea fundului dupA ltuierea generall din albia minorA h~ max (formula 3.35) sau .4tncimea fundului albiei max dupl afuieree generall In albia "Jorl dupl cum pila se eflA tn albia minorl sau ~ajorA. In eeea ce privete valorile mici ale afUierilor gene~. acestea nu au important! cind lumina podului (sau spa~iul d. l1berA trecere sub pod) este core.punzAtoare. Fentru calculul afuierilor locale 1n dreptul pilelor au toat date diferite formule dintre care unele slnt considerate co~apunz!toere ca de ex: formula (9.}8) dati de Latl,enkov (cap.9

.,.1

bM

tin anexl).

,i ~

.e ..1 faptul cl formulele nu pot cuprinde fenomenul complex natu-

- .e cOIl8truiese disuri longitudinale pe portiunile tll c.r' pel. ar put .. bgi din albia I118Jorl (sau din albia .... J.tl bi4t'"

-.13e.
i'orllUlalui Boldacoy :tolositl1tn normativul, "'_ pent.ru calculul bidraulic al podurilor dl1 valori mul t mai aie1 chi atUierilor locale. deelt :tormula lui Lat1enkov. ale DupA.SormatiYUl departamental privind proiectarea ~ _ draulicA a poourilor- P.D. 95-71 adtneimea afuierilor locale se calculeazlt cu Corso1a:
b b(2!_

(9."'>

-H7Tabelul ~. II. Hr. crt. 1. 2. 3. 4.

PODUL
M11cov - Linia Buzu - MArAesti Siret - Linia FAurei - Tecucl Cioiana- Pod ne ~osea Pe~teana Sercsia- Linia dra~ov-F~Ar8~ Siret - la B8rbo~i' Stri.be- LiDia Ia~i - YrontierA RevMrsarea Argeului-Bucure~tiPiteti C~stina la Foeea. Linie Su~ureti Piteti

Afuirerea
II!

1>(

2 vcr_ gb

)11'5

"\.

(4.11) " (4.12)

er

4,00 7,50 ~,oo


4,00 11,00 13,00 6,00

clnd v> y In eceate :formule b este ll1\i~ea pilei, v vite~a cr , . earentului in amonte de pilA vcr .iteza er~t1c de an~ren9re a alu_ viunilor de pe patul sibiei 18 ad1ncimee afUierilor generale. - 1I:::t eoefieient care depinde de forma pilei tn 6ec~1Unea orlzontalA conform tabe1ului 4.1 Tabelul 4.1. Hr. crt.
I

5. 6.

7.
8.

Fo,.. pilei tn see~iune orizontal~ PilA circul.arA 88u eoloanA PilA en avantbec i arier~ bee aeaiclrcular Pill en avant bee ogiv&1. i f~11 arierbec avant~i1.A dreptunghiularl1. 1'111'11 bee i CAr! srierbec.

~ 1,00 1.,00

2.

,.
4.
--'0(.L

0,85
1,25

'- eO8#icl' ent care +1' de ~ .... .-.h"ul,., II ne 8e"'" de atac a1 eurentului tn raport cu ara pilei (:tig. 9.7). . care an eu haaintnd at'uierile produae 1& unele podur1, ferit avarii din ace88tl ceuzA. a-au gAsit dif'eren~e mari tntre atuierile mAeurat. i afUierile calculate dupA formulel. (9.J7) B01dacov) (9.~) (Lat1~enkov) i (4.11),44.12) ~ormele P.D. 95-71). In tabelul 4.11 8tnt arAtate c1teva -exeap1.e de af'uleri ].a podurile .en,ionate:

Calcul~nd a1'uierile cu formulete 19.37},(9,38),(4,11)i (4.12) se ob1in adincimi de a!uier. de ordinul 0,80 3,00 ehiar pentru eele mai mari afuieri din tabelu1 4.IL Aeeasta discordanta explic~ prin faptul constatat, eA afuierile locale catastrcf&le .-au produs totdeeuna din anumite ceuze locale ~i nu S-BU produs tn eondi~iile presupuse Ie stabilirea formulelor (adioA 1n condiSlile de scurgere normali). A1'uierile pi1elor aau culeelor de poduri s-au produs totdeauna, 8a cum aratA toste eazurile eerceLste, In ccndi;ii de !Curgeri ~noroale: concentrAri de curenti, oDstSco:e ~n riu, lumi81 insuficientA a pod :1ui. ~urent~ lst.erali obst~eole SUD fundul ltului. ConcentrArile de eurenti se caraeterlzeaz4 prin dirijarea UDor uvoaie ale curentului e!tre anumit.e regiuni rea~rtnae ale poDlul. Acest 1'enomen se poate produce ohiar la debit.e ~lt inferioa,. debitului de calcul cum a fost cazul afuierii ari~ei dinspre laonte 1a culeea Teeuci, a podului peste Siret la Sureia. A1'uierea ... prOdU8 1s un debit de cca. 1110 din debitul de ce '1 ~i a atins 'dtncimea de 7,50 rAsturnind aripa care er~ fundstA pe pilo~i. Coneentrarea de eurent 8-8 pro~us din rioo8~ea spelor in r~liile ce .. rormeazA in amonte de pod, r1ul curglnd numa1 prin ultimele douA schideri din cele 11 ale podului, p~ 0 la~ime de cee. 50 m (tiC. 4.8). Un alt exemplu de concentrare de curen~i a-8 predus 1s
1 1

Fig. -#.T

.
1i1iPrw'

-~J+~
~~y
~

- -140-

-;4401 -

:eare
f
7

-~l ~f-I._._-.~g.

#v t/SjXJR/'b// Ole .scvrgere


,~slrv.d

_ ~u

locale pIn! 1a "t50 - 4,00 .-. Ace-ate a:tuieri au aYUt ca eteet. tn.liparea unel pile care a tost eubapAtatl la una din extremitAti s __ tasat eu eea. 0,60 1n report eu eealaltl ex~eaitate (tis. 4.12). Din eons~derentele de mai eua. gi din exemplele date,resultA eA tormulele etabilite pentru ealeulul adlneimei de acuier. loc.ll nu s1nt ..labile p~ntru ealeulul atuierilor care pot pericUte intrastruetura podurilor. Aee-ate tormule slnt: - numai orienta~ive; - gi valabile namai pentru atuierile locale minime care s. produc 10 mod ideal, 1n ipoteza euren)ilor cu vitazl uniform! gi av1nd direetia paralelA cu aalurile i eu axa longitudinalA pilelor

",,,,,;r'JlI,',,,,''''H,,,,,,,,,,,,,,.,,,.'''I''''''J'WI''.I,,.U.u/,.
.

.....................~

-.- ...

t~

f ~.

' ----_!wnfsz

fi~.+'"

4.,.6. Adlneimea de !undere. Toste eonsiderentele expuDlrilor i regulilor date mai j08 sint tratate exclueiv din punctul de ..cler. a1 .:tuie.rilor Oi al ac~iunii apelor. Intre spatiu1 de liberl trecer. sub pod i adinciaea de fIDdaH existA 0 strineA leglturll prin: - condi~ia de stabilitate a intrastrueturii podulu1 cont... pet. 1". - nla~iile d.intre ele1llentea bidraulie. care expriml lealturA dintre aria de 8curgere Qi ad1ncimea auierilor maxime: torIIlele (4.5).(4.6).(4.7).(9.24),(9.'5),(9.,6). eu cl~ albia majorA .. reduce lII&i mult eu at!t. devine mai mare gi adlncirea fundului ~iei ~ 10 albia sinor! ere~te. In acelai timp, eregt. gi adlo~ albiei majore bM prin creterea vitezei tn albia majorA din --.a .tra~lArii acesteia prin terasamente (tormula(9.'6~. Adlncirlle tundului din atuierile generale (b~ 88'1 eporesc atuierile totale contora tormulei (4.10) i deei adln~ de atuiere amenintA sl ae apropie de talpa tund.~iei pilei .... CWl se vede tn t'ig. 9.5 10 care s-e noia~ b' h~ x i eu . "'.ren~a de Divel dintre adtneimea de tundatie i ae.neiae. atuieI'll totale. ta pet. 4.'.5. s-eu arl~at diticultA~ile de stabilire a ~Vilor locale distl"lKtive ale intrastructurii podurilor.precua ;~oncluzii1e eercetArilor Inetitutului de s~udii gi eereetAri -..rot.ebnic. (5) de a recurge la aliaurltori la poduri pe aeelagi

4.'.1. -

P .....

'I)

h:..x

-f41. -

r~u 1nainte de stabilirea afuierilor l.ocale. rrebuie remarcat 1.a8~. e~ i in eeea ee priveste calcu luI afuierilor general.e exi8~11 un grad de aproximatie avind in ;;: I"eneuni.forllli:tatea rugozi tlit.ii i ngturii terenului preeum si ev~ lele vegetatii neuniform distribuite ,e ltimea rlului. Totui t~' buie remarcat c6 in eazu]:-af'uieril.or generale :formul.elese re:fer~ la fenomenul. real care eate urmArit i nu la un :fenomen care hQ in. tervine 1.0af'uierile distrue~ive cum este cazul formulelor afuieri. lor locale. . In co.aeluzie, ca1culul matematie a~ adincimii de fundsre .au es~e posibil. Se poste totui atabili 0 metodologie care s~ \inli seams de observa~iile ssupra lucr~rilor executate, de teoria afui~ilor ~i de experien~a cplitat~ tn unit~tile de proiectare organizate i detinA~oare de inf'ormatii pe 0 lung~ perioadl1 de timp asupra podurilor de pe reteaua e~ii de transport r~spective. Pe baza coneluziilor trsse din experient8 t.ebnic!! a unittii proiectante a podurilor de cale terat~J pe 0 perioad!1 de CC8. 80 aniJ se pot deduce unele reguli asuprs stabilirii de :fundare, din punctul de vedere bidraulie: 1: Funda~iile pe terenuri stlncoase, rezistente Is ercziune sub ac~iunea apei sau a material.ului solid antrenat nu ne- .eaitA preserierea unei adincimi mai mari decit limite de inghek' Totugi la poduri eat.e indicatl1 0 tnc&strare de cca s.Lj oo m in aUn.r.& de funda~ie cu condi~ia C8 talpa de funda~ie sA se gAseascA sub eota de 1,50 m sub nivelul terenului natural sau a etiajului, dacA nivelul terenului este mai jos. {J 2. Dae~ terenul eate af'uiabil (material :f~11 coeziune) au erodabil (material eoeziv) adincimea de Undare trebuie sA S8 prevedl 1& eel putin ',50 4,00 m sub nivelul eel mai de JOB a1 f'undului albiei cu eonditia ca materialul aluvionar sA aibe partieulele asri (pietri sau pietri~ eu nisip). {J ,. DacA material~l este f~A coe.ziune i eu totu1 fin, :rundstia direct! trebuie duS!l. piM la atratu1 neaf'uiabil aau se _recurge la fundatii pe piloti, sau pe pilo~i de diametru mare (eoloane). Aceate tundatii ae s~udiazA deIa caz la ca~. : Un cal.cul de af'uiere dupA proeedeele arltate tn aceet. capitol tn sned, la cap. 9, posta. f'i !nat iJi consider8..J:!' Wor.ativ, dael JIll in~ervine neregu1aritAti de curgere aa cele ~

~e ~a ~.

_"t43. san similare. 2entru stabilirea adtncimii de tundere se poa0 adl.ocime ~ eub cota atuierilor totale (fig. 9.8) caldup11 procedeul din normativul. P.D. 95-71. Eate reeOlll8ndabil f/!;" 811 fie lust lIlinill. 2.. 2,50 m. Se recomand! ca aceast! ad1neime sA fie sporitl, dacl ....ca~ul, 1.0 func}ie de eonditii1e locale. 5~ La eulee, af'uierile aduc in plus problema etabilit!~ii, ;par daeli. .au pericliteaz~ culeea prin sQbap~nare. Elementele dat~ 1.0 aeeet paragraf stnt orienta~i fie_.. caz de stabilire a adincimii de fundare, din punct de vedere _uric, trebuie ali. .fac! obiectul unui studiu anume , ~inind seams .. CGGdi~iile locale. de informa~iile ce ae obtin dela podQJ"i de pe ~i riu 1.0eonditii simil.are, s1 .foloaind ~xperienta c~pAtatA Jlpgitatea respeetiv! de proieetar~. ~~4. Spatiul de liberA trecere la podele. Pode~ele de ~ (eu deschideri sau sums deechiderilor ptn! la 10 .) i pode_. de caLe ferat1l. t( cu aceleai earacteristici pin! 18 5 l&}servesc .tree.rea unor ape eurgll.toarede micA importantll. asupra eArors diliite inf'orma~ii stnt pu~in eunoaeute. Aproape toa~e aeeste ape Jlllpintl eurgeri intermitente i de cele mai multe ori !i: de pe ~eu micA suprafa~l. Debitele mari se prod~ la viitQJ"ile ploi~ d. pri~var! i aoume la ploile toren~iale de scurtA duratA. 4.4.1. CalcQlQ} hidrau1ie a1 podetelor. Calculul hidraulie a1 pode~elor constA din: a/ CalcQlul debitului eu 0 anumitli asigurare. b/ De~erainarea ariei de seQJ"gere prin pode1. .t Deterainarea tnAltiaii B a apei tn podet (fig. 4.13) d/ Determinarea vitezelor apei 1.a amonte i tn aval de podet, 1n eeopul verificArii posibilitll.~ilord. rezie~en~~ la afuieri sau la alte degradAri ale albiei sau .pAr~ilor de mal c. se eonst1!Uiesc. CalcQ].ele aeestor slemente se .fae conform metodelor bi-uUce cunoscute care stnt expuse detaliat 1.0 normativu1 P.D. a1 Kinisteru1ui Tranaporturilor:"Normativ departamental tru c9.1cu1Ql hidraulie .1 pode~elor In C&8a ce priveqte caleulul afuierilor in zona culeelor pile1or, aeast caleul. eate necesar numai pentru pod.~el. eu ~-''le .au deacbiderill tntre 5 i 10 Podetele aiei eu lumina IlicJ de 5 treb\de pre.vll.zute eu per.uri de t'und d. 20-25 em

:::71

,i

-144-

-#5 Lucrari de ap~~ri eontra atuierilor pentru protectia Ji}e~or 5i culeelor de Docuri. Aeeste construc~ii ies din cadrut apeeialitA~ii de ~oauri Coneep~ia,~lcAtuireat dimensionarea i execu\ia Beestor lucr~ri 81nt de specialitatea hidrotehnic~. ins~ revizie i tntre~ineree lor cade tn sarcina i1l8inerilorde poduri..drumuri aau cliiferate. 1deseori axecu!ia acestor lucr!ri se face de unitatea care construiete sau lntre\ine: podul. Din observa~ii 1ndelungate asupra lucr!rilor de 8p~r~ri It pe reieaua CrR. se pot face unele constatAri care pot sugera .olu~ii eeonomice i in ace1ai timp eficiente: _ iolu~ii~e din categoria 1uerArilor provizorii au dat \otdeaun& rezultate foarte bune (fo1oeind pari de lemo, fascine de DQiele etc). . - La proicctare trebuie sA se aleagA, pe ctt posibil, .olu~iile care s~ antreneze tendin~ele naturale ale cursului riului, ta deaAvlr~irea lucrArilor de execu~ie. _ Canelele locale de corec~ie nu se deachid pe toat. c~iunea tran8ver$al~.R1ul t~i formea~~ singur sec~iunea de scurpre in mod natural. _ Pereurile trebuie bine fundate dacA eate cazu' chiar PI pilo~i scur~i de diametru mic. _ Prot.ec~iacoutra afuierilor cu saltele de fascine .,ezate pe fund tn jurul pilelor sau euleelor s1nt foart.eeficient. ~i durabile indefinit dae~ sint.a~ezate sub etiaj. _ Pragurile de fund de beton prevAzute in eval de pod ,revAzute cu pinteni (eerene verticale) s8u cu saltele de apA stnt .olu~ia salutarA contra afuierilor. _ In~ifer~nt de caracterul provizoriu sau definitiv hidrotehnice trebuiese oDservate continuu si tntretinute 4.6. Calculul indirect a1 debitelor bete de amintit c~ stabilirea debitelor de ca1eul este o .2pera\iunedificil~ si de mare importantA ~i cA deoitE ' sint lDfluentate ce mul~i fa~tori care pot introduce abateri _osemnate In caleule. Din aeeste motive 0 verifieare a debitelor i prin melOde indirecte nu este lipsit! de interes~ .f'entru met.odelede ca1eul indirect 81 debitelC>rmen -

de adtnei atit ln amo~te clt i in aval (fig. 4.14). Lumina ~ i tn~l~imea apei H (fig. 4.13) se determin~ prin eal~ulcl hidreulic ln~1t.ime~de liber~ trecere sub podel h . . .. . t se ia de ob1ce1 C1n1mum 0,50 m pentru a permite treceres flotan~i~ lor. In~l\imea 1ib~~A a spa~iului de sub.pod Ht ~ H .-ht tre~ buie s~ fie suficient de mare pentru A permite lucr~rile de 10tre\inere: eurA~irea pode~ului de depunerile aduse de ape, eventuale reparatii etc. In Beest acop se considerA e~ 0 tn~l~ime tot.al~Ht ::1,70 III eate neceearli.Sintcazuri 1n care, din cauza cotai josse a 1iniei sau a ose1ei tn~~imea mentionat~ nu este posibil a i realizatA. Praetie s-au aame i 1nln~brl. lliciplnA la 1,20 t. Pentru iL~l~imea Ht mai miei este reeomandabil ca pode~e1e s~ fie prev!zute eu gu~i de vizitare care s! treac~ prin Buprastructur!, mai ales atunei ctnd lungimea podetului eate mare (cazul pode~elor din eta~ii eu multc linii). 4.4.2. Determinarea luminii pod~~elor pe ~aza formulelor empirice. In unele t~i pe ~aza datelor statidtice g-au putut st8bOlo ~ 1 1 formule care dau lUAJna pod~t8loi 10 functieVSuprafa~a bazin~l~i. Aetfel de formule au fost d&~e 1n Fran~a de Sljourot. In Germania~ Gamann a dat pent~ podetele tubulare un taoel din care se deduce diametrul tubului in functie de suprafs!8 bazinului de recep~ie ~i tn func~ie de panta riu~ui. 4.5. Lucr~i bidroto?hntcede ap~r!"iawciliare poduri1$ Aproape lntotdeauna la constructia podur~lor noi ~i uneori i tn decur8ul exploat~rii podurilor slnt necesare lucr!ri bidrotehniee de ap~~i dintre care cit~: LucrAri de dirijart8 8p~i, sub podurile noi, 18 care ~ parte & albiei majore a fost lnchis! de terasamente. LacrAri de ap~r~ri de maluri pentru consoli 1:':; :::: > rilor expuee de neregularit~ti de curgerea apelor. Luerliride eor~ctliriale eursului apei. In v=~ _.": --" --.1.: podului care sint mici regularizAri lo~ale.
y

*S-

*-...~-

-M;ionlm: ~etod8 lui Bogd&nfY Debitul ~ eate dat de ~ormula :


Q.

IltS
ClC.

eanti tatea vii_ turi1 tn III se ecurge 1a pod de pe 1 kill de bariA. Coefic.ie.n_ tul ClC. este (fat tntr-un tsbel" in f\me~ie de relieful baz,inului permeabilitate& solului, :}i eupra.fa~8bazilnului. Aeest. coefieient ~ost atabilit pentru rturi~e din Ardeal. Metodalui Kofbawar ap1ieabili pentru bazine ell.SU.. 2 prara\& de 10 pina ~a 20.000 kill dA .formula:

tn care S este 8Upra:~ata Ile.zinului !n lcm.2 iar , . 2

care

Q._

:c ~

(S

tn care S eate supra~a~a bszinului tn 0..2 iar 1") un c:oeficient care depiDde de relietul bazinului. ,i.st.fe~, pentru es J"':C 15 21, pentru reg:iuni delurOllse ,~.. 21 30, Is munte {$" 30 42. rentru unele rluri din RSfte-au etabilit in trecut, de .fosta Direc\iune a spelor coel'ieie:ltul I~. Metoda Is~ow8ki ~olosete formula:
QS~lIlhS

tn care 8ate un eoe~ic:ient care depinde de Datura SOlUlui. de accidentat1a regiunii i de cate60ria regiunii. Categoria regiunii este caracterizatA prin permeabilitatea &olului. prin veg.etatis. i supral'a~a bazinului. eate un coe~icient care depinde de suprat'&1-S bazi . 2 nu1 I.Ji expnmatA J.O Icm b 1nll.~illlea precipit.8~ii~or anuale. Ace~ti coe1icien,\i atnt d8~i tn tabe1e,.. Oe:}i r&etodelede ea~cul indirect 81 debi telor ~urni~eaz-dat.e aproxj_tiye tot~ in unele cazurl. pot aduce ~orma~li san :hiar rezultate core8punz~toare.
4

Cn

S-ar putea să vă placă și