Sunteți pe pagina 1din 3

Implicatiile biochimice ale tipurilor de nutritive in mentinerea echilibrului ecosistemului

Ecosistem este o noiune introdus n 1935 de botanistul Arthur Tansley n domeniul ecologiei, pentru a desemna o unitate de funcionare i organizare a ecosferei alctuit dinbiotop i biocenoz i capabil de productivitate biologic. Ecosistemul cuprinde i relaiile dintre biotop i biocenoz i relaiile dintre organismele biocenozei. Pentru ca un ecosistem s fie funcional este necesar s conin trei elemente de baz: producenii, consumenii i reducenii (cu unele excepii ultimul element poate s lipseasc n unele ecosisteme). Biotopul reprezint totalitatea factorilor abiotici (apa, vntul, energia solar, clima, umiditatea) i relaiile dintre ei. Biocenoza reprezint un nivel de organizare a materiei vii format din populaii legate teritorial, i pe studiul interaciunii acestor populaii. Un ecosistem nu are granie definite, astfel el poate avea dimensiuni foarte mari (deertul Sahara), sau dimensiuni foarte mici (un iaz). Ecosistemele terestre sunt acelea n care comunitatile de organisme ocupa biotopurile formate pe suprafata uscatului. Acestea sunt alcatuite din sol si substratul pedogenetic, precum si dintr-o faza gazoasa (aerul) si una lichida (apa din substrat si cea din precipitatii). Ecosistemul terestru reprezinta componenta principala a mediului nostru de viata, asigurnd permanenta regimului hidrologic al rurilor, procesul de pedogeneza, purificarea aerului atmosferic, structura peisajului, n tara noastra, principalele ecosisteme terestre naturale sunt reprezentate depaduri, pajisti, tufarisuri, ceea ce reprezinta

42% din suprafata tarii. Ecosisteme terestre sunt si ecosistemele urbane, rurale si agroecosistemele. Nutritia autotrofa si heterotrofa In lumea vie exista 2 mari tipuri de nutritie. 1. Autotrofa organismele isi sintetizeaza substantele organice din substantele anorganice. 2. Heterotrofa indivizii biologici consuma substantele gata preparate. Nutritia autotrofa Tipuri de nutritie autotrofa: fotoautotrofa (fotosinteza) si chemoautotrofa(chemosinteza). Fotosinteza: este procesul prin care plantele verzi prezenta luminii si a pigmentilor clorofilieni sintetizeaza substante organice din substante anorganice. Factorii care influenteaza fotosinteza: externi si interni. Externi: lumina, temperatura, apa, concentratia de C02 si sarurile minerale. Temperatura pentru majoritatea speciilor de plante: fotosinteza incepe la 0 grade Celsius, si creste proportional cu temperatura pana la 25 30 pentru plantele cu origine nordica (cartoful). 35 40 C pentru plantele cu origine sudica. Ex: patlagelele rosii. Nutritia heterotrofa Nutritia saprofita: este caracteristica unor ciuperci si bacterii care descompun cadavre sau parti moarte ale organismelor vii. Saprofitele pot fi cu specifitate de substrat: mucegaiul alb. Fara specifitate de substrat: pe perete, paine, gem Ciuperci saprofite: ciupercile care realizeaza fermentatia alcoolica: drojdia de bere, drojdia de vin. Fermentatia: se realizeaza sub actiunea ciupercii care actioneaza asupra alcolului etilic, transformandu-l in acid acetic. Ex: Cand vinul se acreste intr-un vas. Fermentatia laptica se realizeaza sub actiunea bacteriilor din genul lactobacil care determina obtinerea untului. Saprofitele au

importanta si in industria antibioticelor, ciupercile din genul streptomicius. Nutritia parazita Parazitii consuma substante organice din organisme vii. Virusurile, ribovirusuri cu genomul format din ARN, virusul HIV. Toate virusurile gripale, poliomielitei... Dezoxiribovirusuri cu genomul format din ARN. Bacteriofacii virusuri care paraziteaza bacterii. Virusurile sunt paraziti intracelulari. (entitati corpusculare de dimensiuni infime) Bacterii (patogene), determina infectii la plante, animale, ex: treponema pallidum determina sifilis. Ciuperci parazite: rugina vitei-de-vie, flagelate parazite, Giardiaintestinalis care paraziteaza in duoden (se elimina odata cu fecalele); Trichinela vaginalis paraziteaza in vagin, determina secretii urat mirositoare. Viermi lati: teni, cilindrici, limbric Viermi inelati: anelide, lipitoarea

S-ar putea să vă placă și