Sunteți pe pagina 1din 11

Medierea conflictelor in educatie, anul II, sem.

II

Promovarea educatiei interculturale in mediul scolar

coala se confrunt cu mari probleme care in de domeniul discriminrii, prin existena unei practice de segregare a copiilor romi care este privit ca un fenomen firesc. Primul pas spre remedierea acesteia ar fi contientizarea gravitii politicii de segregare, pe care administraia i cadrele didactice au ncercat s o disimuleze n timpul cercetrii.
82

n cazul n care coala este dispus s renune la aceast practic ilegal de segregare colar, este recomandat s cear sprijinul ISJ i al unui ONG de specialitate pentru a ntocmi un plan de desegregare viabil care s creeze ct mai puine conflicte, dar s dea anse egale tuturor copiilor din coal la o educaie de calitate. Pentru a veni n sprijinul acestor msuri este recomandat ca coala s organizeze cursuri la care s invite specialiti din domeniul prevenirii i medierii conflictelor, a combaterii prejudecilor i a discriminrii, dup care s identifice i cursuri de formare continu la care treptat s participle toate cadrele didactice din coal, n scopul de a schimba profund atitudinea acestora fa de romi i manifestrile comportamentale negative. Deoarece comunitatea de romi este vorbitoare de limba romani i maghiar si doar o parte are pe lng romani limba romn ca i limb matern, un pas intermediar spre normalitate ar fi infiinarea educaiei bilingve maghiar-romani i unde este nevoie romn-romani. Se recomand ncadrarea unor cadre didactice rome n coal. Astfel se poate remedia greeala

comis de fosta direciune, care a permis ndrumarea copiilor romi cu limba matern rom i maghiar spre secia romn n clasa I, n contextul n care nici nu au frecventat grdinia. Aceast practic se continu i acum, punnd aceti copii n dificultate din prima zi de coal. Interculturalitatea este departe de a fi ptruns n aceast coal, care se confrunt cu probleme grave n sfera atitudinilor i a practicilor discriminatorii. Astfel, se recomand o intervenie n profunzime i de lung durat n domeniul educaiei interculturale, ale crei grupuri int de beneficiari s fie att cadrele didactice i direcia colii, ct i elevii i prinii acestora. Inevitabil, aceast intervenie ar trebui s nceap de la nivelul educaiei mportiva discriminrii i n vederea aplicrii principiilor educaiei incluzive.

Structura lucrarii: 1.Delimitari conceptuale 2.Educaia intercultural - o nou provocare 3.Definirea educaiei interculturale 4. omunicarea !i importana dialo"ului intercultural #.Modalitati de reali$are a educatiei inteculturale

Diversitatea cultural nu mai este un pre%udiciu, ci o realitate care tre&uie fructificat 'n mediul !colar. Pluralitatea cultural pune nu numai pro&lema aprrii diferenelor, ci a dialo"ului cultural, care recunoa!te c fiecare tre&uie s contri&uie la 'm&o"irea e(perienei umane !i c fiecare dintre ele este un efortdeuniversali$areauneie(perieneiparticulare.Multiculturalitatea nu este un adversarul universalismului european, ci o alt form a lui. sau de interesele unui "rup social. eea ce unific multiculturalismul cu universalismul european este voina comun de a plasa o cultur mai presus de puterea statului

Delimitari conceptuale ED) *+IE-*nsam&lu de masuri aplicate in mod sistematic in vederea formarii si de$voltarii insusirilor itelectuale,morale si fi$ice a copiilor in special,a adultilor, I-+E.-element de compunere cu sensul,,intre// )0+).*0-privitor la cultura,la totalitatea valorilor materiale si spirituale create de societatea omeneasca de-a lun"ul istoriei,totalitatea cunostintelor pe care le are cineva. Educaia intercultural - o nou provocare Diversitatea este un aspect fundamental al tuturor societilor !i vi$ea$ at1t diferenele care e(ist 'ntre oameni ca individualiti, c1t !i cele 'ntre diverse "rupuri. E(istena unor identiti multiple, a valorilor, tradiiilor, o&iceiurilor !i a modului de relaionare diferit dintre diver!i indivi$i sau "rupuri, impun cu necesitate a&ordarea educaiei !i a societii din perspectiv intercultural. *ceasta repre$int2 at1t o nou provocare c1t !i o condiie pentru reali$area coe$iunii sociale care are la &a$2 cultivarea respectului reciproc !i a 'nele"erii at1t 'ntre indivi$i c1t !i 'ntre "rupuri. *n"a%area 'n interaciuni interculturale este inevita&il, si mai mult ea poate aduce at1t un plus al cunoa!terii c1t !i al 'm&o"irii culturale. 3r o 'nele"ere mutual, diferenele pot "enera conflicte, care 'n ca$ul 'n care nu sunt re$olvate pe o cale pa!nic pot de"enera 'n violarea drepturilor omului.

Educatia interculturala urmareste pre"atirea tinerilor pentru a trai intr-o societate multiculturala, cu o
dinamica tot mai pronuntata si care tinde tot mai mult sa devina o societate interculturala. Educatia interculturala poate fi asociata conceptului de learning to live together, promovat de UNESCO.

4&iective ale educatiei interculturale5 -do&andirea de cunostinte privind cultura in "eneral si impactul acesteia asupra comportamentelor individuale si de grup, privind propria cultura/propriile culturi si privind alte culturi.

-de$voltarea de deprinderi le"ate de viata intr-o societate multiculturala 6 interculturala 7constienti$area propriilor determinari culturale, stereotipuri si pre%udecati, identificarea acestora la ceilalti, capacitatea de a relativi$a punctele de vedere, a&ilitati comunicationale si relationale8, -formarea de atitudini cum ar fi respectul pentru diversitatea culturala, pentru identitatea culturala proprie si a celorlalti, refu$ul discriminarii si intolerantei, -stimularea participarii si actiunii in sensul promovarii principiilor unei societati interculturale si al
combaterii discriminarii si intolerantei.

Definirea educaiei interculturale Educaia intercultural propune o a&ordare peda"o"ica a diferenelor culturale, strate"ie prin care se iau in consideratie specificitatile spirituale 7diferene culturale8 sau de alt "en 7diferenta de se(, diferenta social sau economica etc.8, evitindu-se, pe cit posi&il, riscurile ce decur" din sc9im&urile ine"ale dintre culturi sau, si mai "rav, tendintele de atomi$are a culturilor. *&ordarea intercultural nu este o nou stiina, nici o noua disciplin, ci o noua metodolo"ie ce cauta sa inte"re$e, 'n intero"aia asupra spaiului educaional, datele psi9olo"iei, antropolo"iei, !tiintelor socialului, politicii, culturii, istoriei.: 7 uco!, 2;;;8. Educaia intercultural se refer la teme ca <acceptare !i participare: <'nvarea convieuirii = a 'nva s trie!ti 'mpreun:, evitarea <stereotipiilor !i a pre%udecilor: !i propune soluii pentru promovarea valorilor democraiei !i interculturalitii 6multiculturalitii. De$voltarea a&ilitilor de comunicare intercultural presupune 'nvarea acestora at1t 'n cadrul or"ani$at 7educaia formal8, c1t !i 'n !i prin activiti de educaie non-formal !i informal. Comunicarea i importana dialogului intercultural omunicarea este o form de comportament interuman care i$vore!te din nevoia de a ne relaiona !i a interaciona cu ceilali. Prin comunicare reu!im s ne 'nele"em mai mult sau mai puin eficient cu semenii. omunicarea poate duce la relaii de armonie, cola&orare sau 'n mod contrar, la dispute sau conflicte atunci c1nd actul comunicrii este denaturat. Desi"ur e(ist !i

conotaii po$itive ale conflictelor, tre&uie s su&liniem c 'n studierea comunicrii este important at1t strate"ia c1t !i sensul pe care un astfel de act 'l presupune. Procesul de comunicare repre$int, 'n fapt c9eia unor relaii interpersonale po$itive care la r1ndul lor sunt sursa de$voltarii psi9osociale at1t a indivi$ilor c1t !i a societii. .elaiile interumane pot fi anali$ate prin intermediul modalitilor de comunicare, care sunt de dou tipuri5 comunicare ver&al !i nonver&al. Pentru a ne plasa 'n spaiul educaiei interculturale, vom anali$a 'nt1i perspectivele pe care le aduce acest domeniu, pentru a transpune apoi cuno!tinele peda"o"ice referitoare la comunicarea didactic la cea intercultural. Ideea dialo"ului intercultural tre&uie s ai&a ca punct de plecare recunoa!terea diferenei !i a multiplelor perspective !i dimensiuni ale lumii 'n care trim. *ceste diferene, de opinie, de puncte de vedere, !i c9iar valori nu e(ist doar 'n cadrul unei culturi, cu at1t mai mult ele sunt vi$i&ile 'n disputele dintre diferite culturi. +ocmai de aceea, dialo"ul, comunicarea sau medierea intercultural '!i propun s anali$e$e aceste perspective diverse cu un scop precis, !i anume acela de a 'nele"e !i a 'nva pe &a$a e(perienelor interculturale diverse. >i avem aici 'n vedere &eneficiul pe care 'l aduce sc9im&ul de idei, opinii sau cuno!tine 'n cadrul "rupurilor 9etero"ene din punct de vedere cultural. Este evident c 'n alte culturi, realitatea este perceput 'n mod diferit, modalitatea de relaionare dintre oameni este diferit, vi$iunile sunt diverse. +re&uie s acceptm diversitatea, s nu ne"m e(istena unor puncte de vedere aparent sau 'n mod real diferite de ale noastre, mai mult tre&uie s 'nele"em !i s fim desc9i!i la perspectivele aduse 'n discuie de cei care care nu vd lumea din aceea!i perspectiv ca !i noi. )n dialo" efectiv este acela care potenea$, pune &a$ele !i desc9ide interaciuni desc9ise, care 'ncura%ea$ respectul pentru 'mprt!irea ideilor !i pentru e(plorarea direct !i multipl a modului 'n care lumea este perceput !i "1ndit. a proces, dialo"ul intercultural 'ncura%ea$ identificarea punctelor de vedere multiple dar indic !i o identificare a limitelor p1n la care indivi$ii pot accepta diversitatea. +ocmai de aceea, educarea 'n spiritul comunicrii interculturale repre$int un o&iectiv ma%or al formrii indivi$ilor 'ntr-o societate dominat de "lo&ali$are !i puternic condiionat de fenomenul mi"raiei, unde diferenele culturale sunt evidente !i a&ilitatea de a iniia !i pstra un dialo" &a$at pe respect !i toleran.

Diversitatea este un aspect fundamental al tuturor societilor !i vi$ea$ at1t diferenele care e(ist 'ntre oameni ca individualiti, c1t !i cele 'ntre diverse "rupuri. E(istena unor identiti multiple, a valorilor, tradiiilor, o&iceiurilor !i a modului de relaionare diferit dintre diver!i indivi$i sau "rupuri, impun cu necesitate a&ordarea educaiei !i a societii din perspectiv intercultural. *ceasta repre$int2 at1t o nou provocare c1t !i o condiie pentru reali$area coe$iunii sociale care are la &a$2 cultivarea respectului reciproc !i a 'nele"erii at1t 'ntre indivi$i c1t !i 'ntre "rupuri. *n"a%area 'n interaciuni interculturale este inevita&il, si mai mult ea poate aduce at1t un plus al cunoa!terii c1t !i al 'm&o"irii culturale. 3r o 'nele"ere mutual, diferenele pot "enera conflicte, care 'n ca$ul 'n care nu sunt re$olvate pe o cale pa!nic pot de"enera 'n violarea drepturilor omului. omunicarea este o precondiie de &a$ pentru toate corespondenele !i le"turile sociale. -ici un sistem social, or"ani$at dup le"itile unei societi nu se poate sta&ili !i menine, ori sc9im&a fr relaii de tipul comunicrii interumane. omunicarea uman repre$int un proces inevita&il relaiilor dintre oameni. *ceasta este fundamental at1t pentru viaa personal c1t !i pentru viaa social a individiului. *stfel, comunicarea este un cod sau un sistem care st la &a$a or"ani$rii !i de$voltrii sociale, influen1nd raporturile pe ori$ontal !i vertical dintre oameni = intervenind c9iar 'n aspiraiile lor intime, dar !i 'n cunoa!terea realitii. *ctul comunicrii se reali$ea$ prin intermediul cuvintelor, ideilor, conceptelor, ima"inilor, noiunilor av1nd un coninut informaional facilit1nd manifestarea conduitelor umane afective, neproduc1nd consonana sau disonana, efecte de acceptare sau refu$, concordana sau neconcordana tririlor noastre. omunicarea este &a$at pe un sistem de coduri, care se transmit ctre receptor !i produc o reacie. Putem meniona astfel comunicarea prin mi%loace lin"vistice, mi%loace non-ver&ale, mi%loace e(tralin"vistice, mi%loace ver&ale, comunicare prin ima"ini, comunicare prin sunete, etc. 3r 'ndoial, comunicarea este un proces orientat spre atin"erea unor o&iective5 transmiterea unor informaii, inele"erea si prelucrarea unor informaii, receptarea unor informaii, etc. Mai

e(act, o&iectivul comunicrii este acela de a-l face pe interlocutor s simt, s "1ndeasc sau s se comporte 'ntr-un fel anume. Persoana care ptrunde intr-un alt ori$ont cultural se va vedea confruntat cu un alt sistem de percepie a realului, cu un ansam&lu de vi$iuni culturale specifice asupra timpului !i spaiului, cu un mod diferit de relaionare cu altul. @n situatia creat, tre&uie s se e(ploate$e sim&olurile comune, elementele culturale asemntoare care fac pot facilita AtrecereaB dintr-o lume 7cu valorile ei8 in alta, mai &o"at si mai permisiv la valori etero"ene. Pentru inele"erea mutual, este necesar o ne"ociere a sistemului de referine comune 'ntre partenerii acestui sc9im&. Elementele comune se pot converti in suporturi pentru catali$area procesului de inte"rare.rEste foarte plau$i&il necesitatea resta&ilirii con%uncturale a unei alte ordini de prioriti a(iolo"ice. Dar este o&li"atorie acumularea si semnificarea tuturor valorilor nee(perimentate 'nc, pentru im&o"irea spiritual a insului, ce este nevoit s se 'ndrepte spre alte ori$onturi culturale. )n dialo" efectiv este acela care potenea$, pune &a$ele !i desc9ide interaciuni desc9ise, care 'ncura%ea$ respectul pentru 'mprt!irea ideilor !i pentru e(plorarea direct !i multipl a modului 'n care lumea este perceput !i "1ndit. a proces, dialo"ul intercultural 'ncura%ea$ identificarea punctelor de vedere multiple dar indic !i o identificare a limitelor p1n la care indivi$ii pot accepta diversitatea. +ocmai de aceea, educarea 'n spiritul comunicrii interculturale repre$int un o&iectiv ma%or al formrii indivi$ilor 'ntr-o societate dominat de "lo&ali$are !i puternic condiionat de fenomenul mi"raiei, unde diferenele culturale sunt evidente precum a&ilitatea de a iniia !i pstra un dialo" &a$at pe respect !i toleran. Dialo"ul cultural este - in acela!i timp - o strate"ie de intero"are intracultural asupra propriilor fundamente ale unei culturi, asupra desc9iderilor sau opacitilor fa de e(presii inedite. +re&uie com&tut tentativa de ierar9i$are a componentelor culturale, de decretare a acestora ca fiind minore sau ne"ative, plec1nd de la criterii apriori, etno- sau sociocentriste, po$iie adoptat de multe instituii !colare sau non!colare. 4&i!nuina de a impune anumite invariante non-noculturale altor spaii culturale este cu totul contraindicat. Educaia intercultural constituie o opiune ideolo"ic in societile democratice si vi$ea$ pre"atirea viitorilor ceteni 'n a!a fel inc1t ei s fac cea mai &un ale"ere si s se oriente$e 'n conte(tele multiplicrii sistemelor de valori. *daptarea la mutaia !i diversitatea cultural e

necesar at1t pentru AminoritiB, c1t !i pentru Ama%oritiB, 'n interaciunile pre$ente si viitoare. De altfel, demarcaia clasic 'ntre ma%oritari si minoritari e tot mai dificil si periculos de reali$at, in funcie de multiple perspective de referin, toi indivi$ii pot fi minoritari, racord1ndu-se la su&coduri culturale oarecum diferite. Dunt, de asemenea, situaii c1nd nu se mai !tie cu claritate cine este minoritar !i cine este ma%oritar.

Modalitati de realizare a educatiei inteculturale @n ultimele dou decenii societatea tinde tot mai mult s dep!easc "raniele impuse de frontiere, se mondiali$ea$. 0a aceasta se adau" !i fenomenul imi"raiei, ce impune cre!terea demo"rafic 'n unele $one ale lumii, precum !i fenomenul de polari$are a &o"atiei 6saraciei. Pentru o &un convieuire, 'n Europa a devenit necesar implementarea educaiei interculturale 'n pro"ramul educaional din perspectiva desfinrii "ranielor, pentru c este necesar s se previn !i s se evite conflictele interetnice !i de alt natur prin promovarea, toleranei, a &unei 'nele"eri !i e"alitai de !anse 'ntre mem&rii comunitii. >i 'n ara noastr, ce tinde spre inte"rarea 'n ).E., dup ce a aderat oficial, se urmre!te implementarea unui pro"ram intercultural ce tre&uie 'nceput 'nc de la "rdini, pentru c !i aici e(ist copii din diferite state 7italieni, moldoveni,c9ine$i8 !i etnii care au e(istat !i 'n trecut. In cadrul de$&aterilor onsiliului Eropean, la 0isa&ona, 'n martie 2;;; s-a evideniat

importana educaiei pentru promovarea competenei, competitivitii, calitii profesionale, dar !i pentru promovarea inclu$iunii 7inte"rrii8 sociale !i reducerea e(clu$iunii 7mar"inali$rii8 sociale. Educaia inercultural poate s 'm&race mai multe forme, s ia mai multe direcii5 etnic, reli"ioas, profesional, social, etc. Erupurile entice care convieuiesc pe acela!i teritoriu repre$int o surs de tensiuni !i conflicte dac acestea nu sunt corect "estionate !i luate 'n serios. Dup sc9im&area re"imului social din 1FGF, democraia permite manifestarea identitii su& toate aspectele5 naional, reli"ios, cultural, social, etc. , cu respectarea limitelor pentru drepturile !i li&ertile omului dar !i 'n respect fa de societate !i far a aduce atin"ere statului. ,,+olerana este deopotriv o valoare, scop !i o atitudine social < a!a cum afirm profesor doctor +eodor osma. 0a noi 'n ar conviuiesc din decursul istoriei etnii care s-au

inte"rat !i sunt minoritare 7polone$i, "reci, &ul"ari, ucrainieni8 sau cu ma%oritate numeric 7"ermani !i ma"9iari8 dar !i o comunitate rspandit pe tot teritoriul .omaniei cu o inte"rare precar 7comunitatea rrom8. *lturi de aspectul etnic s-a infiltrat 'n societatea romaneasc !i aspectul reli"ios care aduce o diversitate de aspecte. De scindea$ ma%oritatea reli"ioas ortodo(, de o &una parte de credincio!i catolici, de o mulime de secte !i orientri reli"ioase pe care le aduc celelalte etnii !i care au prins teren !i 'n r'ndul romanilor mai ales 'n re"iunile +ransilvaniei, Hanatului sau Do&ro"ea. Educatia interculturala se poate reali$a atat in caddrul activitatilor curriculare o&li"atorii cat si in cadrul activitatilor e(tracurriculare.*ctivitatile alese si %ocurile li&er creative desfasurate pe arii de stimulare7%oc de rol,&i&lioteca,%ocuri de constructii,arta si %ocuri de masa8,cu o diversitate de materiale dau posi&ilitatea copiilor sa-si promove$e diversitatea culturala pre"atind mancaruri specifice,colectand o&iecte de arti$anat etc.In cadrul activitatilor de educarea lim&a%ului copii au prile%ul sa invete versuri populare intele"and "raiul $onei respective,sa-si povesteasca intamplari.*ctivitatile e(tracurriculare dau posi&ilitatea sa manifeste li&er si sa se cunoasca intre ei prin or"ani$area de vi$ite,e(cursii,intalniri cu repre$entanti si sa or"ani$e$e %ocuri distractive. Este foarte important ca o&iectivele,strate"iile si procedeele utili$ate la activitati de educatie interculturala sa reflecte practici si principii care promovea$a diversitatea culturala si ca finalitatile sa-i faca pe copii sa se &ucure de ei insisi si de ceea ce fac. adrele didactice tre&uie s fie dispuse s5 a8accepte !i s '!i modifice atitudinile, concepiile, mentalitile, !i convin"erile &8e(perimente$e noi triri afective c8s revalori$e$e normele, modelele de natur moral, politic !i !tiinific d8s '!i reoriente$e raionamentele !i %udecile valorice e8s 'nvee noi comportamente interpersonale !i noi stiluri interacionale f8s 'nvee noi strate"ii de autocunoa!tere !i intercunoa!tere "8s doreasc s transmit aceste dimensiuni elevilor !i celorlali.

Pro"rame de pre"tire a formatorilor care s-i pre"teasc s devin Aadevrai mediatori culturali !i a"eni ai sc9im&rii: 7 uco!, 2;;;, 2;48 a8cuno!tine din !tiinele socio-umane5 stereotipuri, pre%udeci, minoriti &8strate"ii de predare difereniat 'n funcie de capitalul cultural al elevilor c8identitatea cultural !i atitudini inter"rupale d8strate"ii de cunoa!tere !i inter-cunoa!tere e8comunicarea !i re$olvarea po$itiv a conflictelor f8cerintele educatiei interculturale "8formarea aptitudinii de a comunica asertiv 7a vor&i dar !i a asculta8, 98cooperarea !i munca 'n "rup, i8respectul de sine !i de ceilali, %8procesul deci$ional democratic, i8asumarea responsa&ilitii !i acceptarea responsa&ilitii altora, I8stp1nirea dar !i e(teriori$area emoiilor, sentimentelor, tririlor, l8evitarea confruntrilor ver&ale !i fi$ice. +oi copiii tre&uie s 'nvee s trisc !i s interacione$e po$itiv 'n aceast lume divers.*tin"erea acestui de$iderat presupune implicaii ma%ore la toate 'ntre nivelurile'nvm1ntuluio&li"atoriu5politic,structuri,or"ani$aii,administraie,relaii

!coala !i comunitate, restructurarea !i formarea personalului,peda"o"ie,evaluare,selecia !i repartiia elevilor, tutoratul,sistemul educativ !i servicii cum ar fi 9ran mediul fi$ic !i, 'n "eneral etosul !colii.D sc9im&m ideolo"ia care respin"e sau su&ordonea$ "rupurile minoritare,s facem 'n a!a fel ca,deintorii puterii s opere$e 'ntr-o manier %ust !i uman.

1;

Hi&lio"rafie5 1.+eodor 2. onstantin 2;;;, 3.*lvin 4.Dteps #.*na ?.Dteps G.LualitM F.HeMond +offler, toJards *l-treilea an val, Editura Dc9ool K Politic, &rid"e of &rid"e in urricular Huure!ti, &etJeen cultural &etJeen .oma of Inte"rated us us 1FG3, t9e Intercultural Eeneral Intercultural Dc9ool Education. * Euide of o$ma, Elena Dec9edin, oncepte de 'mprumut 'n educaia intercultural p.24; p.3G c9ild uco!, Educaia. Dimensiuni culturale !i intrculturale, Editura Polirom, Ia!i,

sursa ima"inii 5 freesc9oolclipart.com -edelcu5 toJards in Du&%ects. an and approac9 Dc9ool K Development Instruments rossdifferences t9e c9ild ommunities self-evaluation 0earnin"

C.Partners9ip

sursa ima"inii 5 freesc9oolclipart.com

11