Sunteți pe pagina 1din 99

CONCEPTE CONCRETE VIATA Viata e experienta , nu teorie .Ea nu are nevoie de explicatii.

n aceast lume nimic nu este sigur n afar de moarte i taxe (Benjamin Franklin ) Nesiguranta e gustul vietii: asa cum marea are gust sarat , tot astfel viata are pretutindeni gustul nesigurantei.Numai moartea e sigura.Viata tre uie sa fie nesigura din cau!a naturii ei intrinsece. "e ce e asa# $ri de cate ori un lucru e viu , el e in continua schimbarea% numai un lucru mort nu se sc&im a niciodata. 'ar ori de cate ori e pre!enta sc&im area , nesiguranta e si ea pre!enta. (e inseamna sc&im area # )c&im area inseamna trecerea din cunoscut in necunoscut. 'ar la a!a oricarui sentiment de nesiguranta sta faptul ca tu vrei sa te agati de cunoscut SCHI BAREA *asiti ceva vec&i in lumea asta # +otul e in permanenta sc&im are, c&iar si ,imala-a. )e spune despre ,imala-a ca in fiecare an se ridica cu ./ de cm. +otul se sc&im a , 0amantul se sc&im a, continentele se sc&im a si ele. (opilul creste, iar pe masura ce creste, nesiguranta creste si ea.1ai devreme sau mai tar!iu va fi trimis la scoala 2 acum nici macar pe caminul sau nu se mai poate a!a. )i fiecare copil se impotriveste.Nu ai cum sa gasesti un copil care e fericit sa se duca la scoala 2 decat daca acasa e un iad.Niciun copil nu vrea sa se duca la scoala% se opune , se agata de mama , de casa , fiindca acum e impins intr3o alta nastere 2 e scos afara din casa."upa care va incepe sa se agate de scoala."aca te duci intr3o universitate si te uiti in 4ur , iei pulsul studentilor , ai sa ve!i ca nimeni nu vrea sa termine facultatea. )e intampla de multe ori ca studentii sa3si programe!e in mod inconstient picarea examenelor, iar si iar fiindca universitatea insemana iarasi siguranta.+atal are gri4a , iti trimite ani , iar tu doar traiesti ca un print.5umea inca n3a patruns."ar intreaga lume te trage in nesiguranta, iar mai devreme sau mai tar!iu vei fi nevoit sa parasesti universitatea.Nu intamplator oamenii din toata lumea !ic universitaii mama. +otusi , cu fiecare !i te misti tot mai mult catre nesiguranta. Viata e periculoasa , dar in firea miscarii , a vitalitatii ei 2 e nesigura , fiindca nesiguranta e in firea miscarii , a vitalitatii, a ceea ce este viu.

O !" $rice om este impartit in trei !one distincte: cunoasterea # emotiile si $orintele sale . (unoasterea isi are sursa in ca%, emotiile in inima si dorintele in or&anele &enitale. 0laton si )igmund 7reud afirma ca ratiunea este regale , emotia este regina , iar sexul este servitorul."esigur +raiasca 8egele 9 (at despre sexualitate si emotii , acestea tre uie distruse, iar intreaga energie tre uie adusa in !ona capului. +oate cele trei divi!iuni sunt egale% nici una nu este stapana celeilalte.:ceasta este revolutia propusa de ;en.+oate cele trei principii sunt simultan stapani si servitori.)unt momente cand sexul se urca pe tron , momente cand tronul este ocupat de emotii si momente cand el este ocupat de ratiune. $mul este ca o roata cu trei spite. 0e masura ce roata se invarteste , fiecare din cele trei spite a4unge in po!itia de sus.(and una dintre ele se ridica , o alta co oara , dar toate cele trei spite sustin deopotriva roata. )pre exemplu , Vedanta (este o doctrin idealist3o iectiv din filo!ofia indian ) , 4ainismul si udismul urmea!a calea ca%ului .:deptii acestor religii avansea!a prin cultivarea inteligentei , a intelegerii si luciditatii. Ei lucrea!acalea <nana 2 cunoasterea. ,induismul , crestinismul si islamismul urmea!a calea emotiilor' Ei a4ung la starea de armonie prin intermediul inimii. +antra urmea!a calea se(ului . :cestea sunt cele trei posi ilitati. )enul repre!inta o sinte!a a celor trei cai. El este simultan +antra , devotiune si cunoastere.;enul afirma ca cele trei cai pot fi com inate % ca nu este necesar sa alegi una dintre ele. (iteam odata auto iografia lui (&arles "ar=in , cand am intalnit urmatorul pasa4 : > 0e vremea cand eram copil, c&iar si in tinerete, poe!ia de toate felurile imi facea o mare placere. 0ictura ma desfata, iar mu!ica ma exta!ia literalmente.)unt multi ani de cand nu mai support insa sa citesc nici macar un singur vers dintr3o poe!ie.1i3am pierdut de asemenea apetitul pentru pictura si pentru mu!ica. 1intea mea a devenit un fel de masinarie care macina tot felul de fapte si da nastere unor legi generale. Nu inteleg de ce mi s3a atrofiat acea parte a creierului care producea marile ucurii. 0ierderea acestor ucurii se traduce printr3o pierdere a fericirii. > (apul ucide mai intai inima si trupul, dupa care traieste la fel ca o masinarie.:cest lucru poate fi va!ut in asta!i in intreaga lume.(u cat omul cunoaste mai mult , cu atat mai superficial traieste.?n om centrat in minte isi %ier$e orice bucurie $e a trai.

7ilo!ofiile nu sunt niciodata paradoxale.Ele sunt extrem de logice, tocmai pentru ca sunt niste constructii ale mintii. Voi sunteti scenaristi propriei voastre drame. Va amagiti singuri, din cau!a alegerilor pe care le faceti.Aar atul nu vede femeia asa cum este% ea nu se reflecta in el la fel ca intr3o oglinda."a , exista lucruri minunate in ea , dar si lucruri urate, caci frumusetea nu poate exista fara uratenie , la fel cum uratenia nu poate nu poate exista fara frumusete. (ele doua atri ute coexista.Ele sunt cele doua fete ale aceleasi monede. ?neori femeia poate fi foarte dulce% alteori este de3a dreptul amara.Este foarte greu sa privesti am ele ei fete simultan, caci femeia devine dintr3o data paradoxala. :ceasta imagine nu se potriveste cu lo&ica aristotelica a ar atului. Nu este insa posi il sa pui > *A > toata viata.1ai devreme sau mai tar!iu , > N!+ulB va iesi la suprafata, iar in acea clipa imaginea construita cu gri4a se va face ucati. 'n acel momenti se pare ca femeia a gresit cu ceva fata de tine. +oti filo!ofii practica acelasi proces.Ei isi aleg cateva lucruri din realitate, ignorandu3le complet pe celelalte."in acest motiv , orice filo!ofie este din start su reda, putand fi criticata si contra!isa. 0aradoxul se gaseste in treaga natura : !iua alternea!a cu noaptea , vara cu iarna , "umne!eu nu poate fi despartit de diavol. : fi 8eali!at inseamna : sa nu fii nici un , nici rau , sau sa fii simultan si un si rau. Negativul si po!itivul se neutrali!ea!a reciproc, iar in urma lor nu mai ramene decat tacerea, existenta pura, fara pre4udecati , fara ine si rau. )enul nu 4udeca, nu condamna si nu evaluea!a. El le lasa tuturor li ertatea de fi. 1arele secret al !enului , mare sa arta, consta in a atinge si a da drumul. +ot ce este cu adevarat viu traieste o singura clipa. 0osesivitatea este incercarea de a transforma aceasta clipa efemera in ceva permanent. :partenenta la un anumit tip repre!inta o sclavie, ar tre ui sa va eli erati de ea. :r tre ui sa nu fiti nici extravertiti , nici introvertiti , ci am ele. ?n om care n3a trait niciodata in singuratate nu poate cunoaste frumusetea unei relatii% N3a fost niciodata o persoana 2 cum poate el sa cunoasca frumusetea unei relatii # $ persoana care n3a trait niciodata in societate nu poate cunoaste exta!ul singuratatii.

"uceti3va in munti , duceti3va in ,imala-a.)unt oameni care traiesc acolo3 traisc acolo de mii de ani, s3au nascut acolo 2 dar cat de mult ati simti voi frumusetea muntilor ,imala-a , ei nu pot sa o simta. $ricat de mult v3ati ucura voi de linistea de3acolo, ei nu se pot ucura de ea.Ei nu sunt nici macar constienti de o infiorare 2 aceeasi infiorare pe care o simtiti voi cand mergeti in munti.$amenii care traiesc in Aom a-, 5ondra si Ne= CorD simt fiorul cand se duc in ,imala-a. E nevoie de opus ca sa simti 2 el devine un contrast. ;iua e frumoasa pentru ca exista noapte.Viata aduce atatea ucurie pentru ca exista moarte.'u irea devine un dans launtric pentru ca exista ura. (el care a trait e intotdeauna gata sa moara. (el care a trait cu adevarat este gata in orice moment sa accepte moartea. "aca iti vei iu it prieteni, iti vei iu i si dusmanii 2 findca odata ce cunosti frumusetea prieteniei, a4ungi sa cunosti si frumusetea dusmaniei. "aca nu exista dusmani, nu va exista nici posi ilitatea prieteniei. "ialectica spune: $aca ,rei mai multa ,iata# atunci -ii mai %re&atit %entru moarte. 0oate ca nu va dati seama,dar lucru acesta se intampla.(and conduci o masina si maresti vite!a din ce in ce mai mult , esti captivat de vite!a si a4ungi intr3un punct in care moartea se poate ivi in orice clipa.:tunci esti viu,atunci flacara vietii arde repede,acut. "e aceea e vite!a atragatoare si magnetica 2 pentru ca vite!a te aduce mai aproape de moarte.(and esti mai aproape de moarte,viata e si ea mai multa% Viata si moartea sunt prietene.Ele exista una prin intermediul celeilalte, contri uie la existenta celeilalte. 0oate credeti ca soldati de pe campul de lupta sunt foarte nefericiti. Va inselati%daca ar fi asa, n3ar mai lupta nimeni.Nu sunt nefericiti. 'n realitate lucrurile se petrec tocmai invers: atunci cand se intorc la viata o isnuita sunt nefericiti. (and moartea iti da sarutul,aceasta e totdeauna un sarut al vieti."e aceea exista o atractie atat de mare fata de aventura,de cura4. "aca ti3e frica nu vei do andi viata. ?n om se cunoaste pe sine insusi doar in li ertate totala, ori regulile sunt temnite.

INTE"E.EREA In,atati # $e/,oltati+,a INTE"E.EREA # $ar nu urmati Re&uli 7iecare om e impovarat de reguli, fiecare religie devine o suma de reguli si nimic altceva. 'isus n3a urmat pe nimeni.: avut un maestru , pe 'oan Aote!atorul, dar el n3a urmat niciodata o regula. Numai aceia care sunt morti pot urma regulile in mod strict. 8egulile sunt constiente, intelegerea e inconstienta iar (&uang +!u e intotdeauna in favoarea inconstientului.'ntreaga traditie taoista e de partea inconstientului. Nu impune reguli cu forta , ci incearca numai sa intelegi lucrurile. "aca iti impui reguli nu vei devein iluminat, vei ramane ignorant in interior si decorat in exterior. Nu fiti ca g&eata 2 ing&etati% fiti precum apa , un rau curgator.8egulile nu vor permite niciodata sa deveniti curgatori.Retineti ca ,iata se reinoieste in continuu si numai intele&erea %oate ,eni in intam%inarea ei' (artile nu pot sa3ti dea decat reguli moarte, iar daca le urme!i, patrun!i intr3o !ona periculoasa. Ai ne,oie $e INTE"E.ERE # nu $e Re&uli ( cartile # scri%turile # re&ulile iti a$uc cunostinte# nu intele&ere ) 'eri erai cineva , asta!i esti altcineva , maine vei fi iarasi altcineva. E nevoie de o intelegere foarte , foarte adanca% regulile nu pot inlocui intelegerea. Retineti lucrul acesta 0 Nu e(ista a$e,aruri absolute# -iecare a$e,ar e in$i,i$ual 'n primul rand tre uie sa3ti cunosti limitele , a ia apoi sa te gandesti la reali!ari. Viata nu poate fi planificata% ea e un suvoi neplanificat. )i e ine ca e asa. "aca ar fi planificata , atunci totul ar fi mort si plictisitor. E ine ca nimeni nu poate pre!ice viitorul , e ine ca viitorul ramane necunoscut, imprevi!i il, fiindca in asta sta toata li ertatea. "aca ai o oarecare intelegere, atunci ofera3le celor din 4urul tau li ertatea de fi ei insisi si nu permite nimanui sa interfere!e cu li ertatea ta. Nu cantitatea e(%erientelor te -ace intele%t# ci calitatea.

?n om poate sa fi facut dragoste cu multe femei , cu mii de femei, de mii de ori. (re!i ca stie ce e iu irea # 'n ca!ul lui e vor a de cantitate 9 'ntrea a un A-ron, intrea a un "on <uan 2 in ca!ul lor e vor a de cantitate9 "on <uanii tin evidenta , socotesc mereu cate femei au cucerit. )tiu ce e iu irea # $ singura iu ire iti poate darui intelepciunea daca aduci in ea calitatea.(alitatea tre uie adusa de tine. Intalnirea $intre constienta si e(%erienta este intele%ciunea. Experienta plus constienta inseamna intelepciune.(and avem experienta plus mai multa experienta, plus mai multa experienta, ceea ce castigam e cantitate, dar nici vor a de calitate. SOCIETATEA :m au!it despre un doctor care a devenit cel mai renumit c&irurg din tara sa. : primit titlul de presedinte al )ocietatii Nationale a (&irurgilor.'n !iua in care a fost facut presedinte s3a sar atorit in cinstea lui."ar el era trist. ?n prieten l3a intre at. >"e ce arati trist # :r tre ui sa fii cel mai fericit om din lume.:i devenit cel mai mare c&irurg si nimeni nu se poate pune cu tine acum. (ea mai mare onoare care i se poate face unui c&irurg e sa devina presedinte al )ocietatii Nationale .+u de ce esti asa de trist # > (&irurgul i3a raspuns : > Eu nu mi3am dorit niciodata sa devin c&irurg.:m reusit intr3o meserie pe care nu mi3am dorit3o niciodata, iar acum nu mai am scapare."aca as fi fost sla in meseria mea , atunci mai era o sansa,dar asa , nu mai am incotro > 0rietenul s3a mirat: > (red ca glumesti.(e tot spui# 7amilia ta e fericita , copiii tai sunt fericiti,toata lumea e fericitta 2 si toata lumea te respecta foarte mult. > (&irurgul a continuat: > Numai ca eu nu pot sa ma respect , si asta e ceea ce contea!a. Eu am vrut sa ma fac dansator, dar mama si tatal meu s3au opus , iar eu a tre uit sa fac ce !ic ei.:m fost o carpa.)i nu sunt fericit pentru ca am devenit cel mai mare c&irurg% sunt nefericit din cau!a ca sunt cel mai prost dansator din lume.Nu stiu sa danse!, si asta e o mare pro lemaB Im%linirea ,ine $e la natura# nu $e la societate' Nici un om implinit nu a primit pana acum un premiu No el 2 nici un Audd&a , nici un 'isus 2 si nici de3acum inainte nu se va intampla lucru acesta, pentru ca premiul No el i se acorda cuiva care a facut din toata inima ce i3a spus societatea si care a atins o iectivele societatii, nu pe ale sale proprii.?itati3va la castigatorii premiilor No el si veti vedea ca oameni mai tristi ca ei nu gasiti.(ei mai multi dintre ei se sinucid, lucru care nu e deloc intamplator, ci are o semnificatie profunda.(ei mai multi se simt neimpliniti . 0remiile nu te pot implini. 5asa natura inconstienta sa se manifeste in voie% nu impune tu nimic in mod constient

TEATR!" "eci in viata aceasta in care toata lumea e ne una, ce poti face tu # Toata aceasta %laneta e o casa $e nebuni# o mare casa $e nebuni. +oata lumea e patologica , olnava , anormala, ce poti face tu # 1oaca teatru 9 'n prea4ma altora, atunci cand simti , nu incerca sa cree!i pro leme fara sa fie nevoie 2 4oaca teatru% in intimitatea ta , exta! ne un.(e vreau sa spun# Vreau sa spun ca daca moare cineva , tu ce vei face# Vei fi in exta! ne un de fata cu ceilalti# Vei fi luat la ataie. 0lange si tanguieste3te , 4oaca un rol ca toata frumusetea 2 pentru ca de asta e nevoie in situatia aceea patologica in care moartea nu e acceptata , in care moartea e un rau.Nu creea pro leme nimanui. "aca esti intelept, 4oaca teatru 2 si 4oaca atat de grandios incat nimeni sa nu planga ca tine . "electea!a3te9 (eea ce ai tu in interior e altceva.:colo fii excentric9 "ar in exterior,pentru oamenii care te incon4oara , 4oaca un teatru frumos. 7ii actor in lume.:tunci cand esti actor nu esti tul urat, pentru ca atunci stii ca ceea ce faci e doar actorie.Viata toata e o psi&odrama. 7ii actor in ea, iar inauntru ramai in eatitudina ta non3egoista. 1ai devreme sau mai tar!iu lucrurile se vor aran4a de la sine. Nu e ne,oie sa le aranje/i tu2nu trebuie $ecat sa te %ui %e tine in or$ine' Pune+te %e tine in or$ine si lucrurile se ,or aranja $e la sine 2 intotdeauna se va intampla asa , lucrurile decurg intotdeauna in functie de tine. *e in $ata ce tu esti in or$ine# intrea&a lume e in armonie. "e indata ce ai a4uns la acordul interior, intreaga lume e in armonie. "e indata ce ai a4uns la acordul interior, nu mai exista de!acord in lume.

RO"!" E&oul inseamna identificarea cu functia . ?n intelept autentic poate functiona pe o mie si una de planuri, fara a se simti incurcat."aca se duce la irou poate devein un guvernator, dar in momentul in care a iesit din irou redevine !eul care a fost, una cu cerul infinit. (and a4unge acasa, devine parinte, dar nu se identifica nici cu acest rol. 'si iu este sotia si devine un sot perfect , dar nu se identifica cu aceasta masca.7ace astfel o mie si una de lucruri , dar nu se identifica cu niciunul dintre ele. 0oate fi simultan parinte, sot ,copil,professor,guvernator,prim ministru , presedinte, maturator, cantaret 2 orice , caci nu se simte atasat fata de niciunul din aceste roluri. 'si pastrea!a transcendenta, li ertatea interioara. Nici o functie exterioara nu il poate contine. )e misca li er prin toate aceste camere, dar nici una nu devine inc&isoarea lui. "e fapt , cu cat se misca mai mult , cu atat mai li er se simte. Aceste i$entitati -i(e uci$ s%iritual' Cu cat ele sunt mai -i(e # cu atat mai mort este omul' Nu accepta ca rolurile pe care le 4oci sa te copleseasca, sa te domine. +ransforma3te intr3un actor de geniu.:ctorii 4oaca atat de multe roluri: de tata , de mama , de criminal , de om de onoare, roluri serioase sau ridicule. <ocul lor atinge de fiecare data maiestria , fara ca ei sa se identifice insa vreodata cu el.+alentul lor se manifesta de fiecare data la fel: daca 4oaca rolul unui sfant , devin cei mai sfinti din istorie.1ai mult , pot sc&im a cu usurinta rolurile intre ele : intr3un act pot 4uca rolul de criminal, iar in altul rolul de sfant. 0erfectiunea lor ca actori ramane nesc&im ata. Viata nu este altce,a $ecat o scena imensa , care cuprinde intregul pamant, si toti oamenii care exista pe el sunt niste actori.Nimeni nu stie insa cum se va sfarsi piesa pe care o 4oaca.Ei nu cunosc anticipat scenariul, ci tre uie sa contri uie la scrierea lui.+re uie sa improvi!e!e in fiecare moment. Noi purtam intotdeauna cu noi masca functiei noastre. 7ata noastra originala ramane ascunsa in spatele acesteia.

TA"ENT!" > Nu te bi/ui %e $istinctie si talent atunci can$ si ai $e+a -ace cu oamenii > ( Ramai ascuns 3 ) "e ce # 0entru ca toti oamenii sunt egoisti. "aca te a!e!i pe talent vei da de neca! pentru ca3ti vei face dusmani. "aca te a!e!i pe distinctie vei avea pro leme, caci pretutindeni in 4ur vei avea pro leme, caci pretutindeni in 4ur vei avea dusmani. Nimeni nu ,rea ca tu sa+i -ii su%erior. "e fiecare data cand arati ce talent ai , arati ca celalalt nu e la fel de un ca tine 2 iar celalalt se va simti insultat. "aca3ti arati distinctia , daca spui ca repre!inti ceva, daca incerci sa3ti dovedesti talentul in moduri su tile , toata lumea se va simti ofensata.)i nu ti3o pot ierta, se vor ra! una. "e fiecare data cand au de3a face cu un om caruia ii vad distinctia, masele se ra! una. )e prea poate ca 'isus sa fi fost rastignit din cau!a maselor ,nu i3au putut tolera superioritatea 2 iar el era superior.N3au putut tolera acest om de calitate. Era iesit din comun, a tre uit sa fie omorat.:tena nu l3a putut tolera pe )ocrate. Era un om rar 2 una dintre mintile cele fara perec&e care s3au nascut vreodata, atat de patrun!ator incat nu suporta comparative. :tena nu l3a putut tolera, toata lumea s3a simtit insultata. ?n +aoist trece prin lume fara identitate."e ce # 0entru ca daca arati talentul pe care3l ai , oamenii nu te vor ierta. Oamenii ii %ot ierta %e %rosti# $ar nu+o %ot ierta %e intele%ti. "in acest motiv a fost 'isus rastignit, iar )ocrate otravit. 'n fata unui 'isus sau a unui )ocrate te simti inferior intr3atat incat nu3l poti ierta. 1intea gaseste in continuu cai si modalitati prin care sa se faca remarcata. "aca nu poti sa fii altceva , cel putin poti sa fii piticul cel mai inalt 2 dar fii ceva, fii cineva9 +oata educatia, toata cultura si civili!atia te invata sa fii remarca il, iar tao spune : J Nu -i remarcabil # renunta la tot ce te -ace remarcabil2 -ii obisnuit# -ii sim%lu' Can$ iti e usor # atunci e bine# ,ei trai cu usurinta' *aca ,rei sa -ii e(traor$inar# remarcabil # ,ei ramane ,esnic incor$at si ,iata iti ,a -i o %o,ara $in cau/a ca trebuie sa $emonstre/i ce,a. K (and nu poti fi folosit , devii asemenea !eilor. (e inseamna asta # 'nseamna ca atunci cand esti folosit, devii un o iect, iar atunci cand nu poti fi folosit, devii o persoana.

)3a intamplat odata ca imparatul sa auda despre (&uang +!u ca fiind un intelept.)i3a trimis atunci prim ministru ca sa3l caute si sa3l aduca la el. "ar unde sa3l gasesti pe (&uang +!u # N3avea casa, n3avea adresa, era un ratacitor. (&uang +!u o isnuia sa spuna ca daca stai intr3un singur loc e greu sa te ascun!i, oamenii vor incepe sa suspecte!e."at fiind ca ai ceva anume, ei vor incepe sa devina suspiciosi si , incetul cu incetul isi vor da seama.:sa ca tre uie sa pleci inainte ca ceilalti sa3si dea seama , altfel vei avea neca!uri."e aceea el era mereu ratacitor 2 fara adresa, fara casa.?nde sa3l gasesti # +rimisii imparatului insa si3au dat silinta 2 cand porunceste imparatul , tre uie sa3ti dai silinta.:u intre at multi invatatori taoisti : M ?nde il putem gasi pe (&uang +!u # > :cestia i3au spus : > E dificil , nimeni nu stie .)e misca precum vantul , nestiut , asemenea unui nor.'nsa mergeti si intre ati mai departe, iar daca vreun satean va spune ca e pe acolo un ar at care nu se remarca prin a solute nimic atunci prindeti3l pe omul acela, caci el ar putea fi (&uang +!u. > )i asa l3au gasit.Niste oameni dintr3un sat le3au spus: > "a , este un om o isnuit care tocmai a venit in satul nostru, un om cu totul o isnuit.N3ai putea gasi un om mai o isnuit decat el. (and au intre at unde e , satenii le3au raspuns : > 0escuieste pe malul raului.B )3au dus acolo si i3au !is lui (&uang +!u : > 'mparatul a intre at de tine si noi am plecat sa te cautam.Vrei sa vii cu noi la curte#Vrei sa devii un curtean 2 sfatuitorul imparatului#B (&uang +!u le3a raspuns : > :steptati , dati3mi timp de gandire.B 'n !iua urmatoare , cand trimisi au venit sa3l intre e din nou, nu l3au mai gasit in satul acela% plecase. $amenii anuisera , isi datusera seama.

6/

I ITAREA 1aimuta e un imitator perfect.Voi ce3ati facut toata viata pana acum# :ti fost oameni sau maimute # 'mitati, nu faceti decat sa va uitati in 4ur si sa calcati pe urmele altora% mergand pe urmele altora , $e,eniti -alsi.

Te a-li aici ca sa+ti im%linesti %ro%riul $estin# iar $estinul acela in$i,i$ual# el nu e al nimanui altcui,a' )a copie!i e usor, dar sa intelegi e greu. N3ai nevoie de o &arta , si nici de o usala cu tine. E de a4uns lumina interioara , ca sa3ti arate propria cale. INCI!NA +oti oamenii vostri de success sunt mincinosi. ?itati3va la ei, la asa3!isi oameni de succes , si nu veti gasi decat minciuni. (u cat esti un mincinos mai mare, cu atat mai mare success ai. (a sa reusesti in lumea asta tre uie sa fii un mincinos.

*!REREA 4can$ %anto-i ti se %otri,esc # uiti $e %icioare2 can$ cureaua e nimerita # uiti $e %antec2 iar can$ inima e armonioasa # 5%entru6 si 5im%otri,a6 sunt $ate uitarii' $ri de cate ori esti sanatos , uiti de corp."oar cand se iveste vreo oala , corpul iti staruie in minte."aca nu te doare capul, stii cumva ca ai cap # (and te roada pantoful inseamna ca nu ti3e un.Tot ceea ce este sanatos e $at uitarii, dar tot ceea ce pune pro leme e tinut minte in permanenta 2 provoaca o tensiune continua. (orpul iti indica ori de cate ori exista vreo oala, ori de cate ori e ceva in neregula 2 iti atrage atentia. :celasi lucru se aplica si mintii.Atunci can$ constiinta ta e sanatoasa # nu e(ista e&o. Tineti minte , intotdeauna cei lacomi sunt impotriva lacomiei, cei sexuali sunt impotriva sexului, furiosii sunt impotriva furiei, violentii sunt impotriva violentei.

66

Can$ iti e usor # atunci e bine


'n ca!ul tau e tocmai invers. :legi intotdeauna sa3ti fie greu, deoarece dificultatea iti ofera o provocare, iar provocarea iti stimulea/a e&oul'

NEVOI SI *ORINTE Nevoile pot fi implinite , dar dorintele nu. "orinta e o nevoie care si3a iesit din minti.Nevoile sunt simple , ele vin de la natura."orintele sunt foarte complexe , ele nu vin de la natura, ci sunt create de minte.Nevoile sunt pe moment , viata e cea care le da nastere. Ce e $orinta # E miscarea mintii inspre viitor. Nevoile apartin momentului de fata 2 foamea e o nevoie , iar ea tre uie satisfacuta."aca iti este sete , iti este sete aici si acum, tre uie sa cauti apa."ar dorintele nu sunt asa.'ti doresti sa fii presedintele unei tari. :sta nu e o nevoie , ci o am itie, e o proiectie a egoului in viitor. +ine minte , nevoile sunt intotdeauna aici si acum 2 ele sunt existentiale. Nevoile sunt simple, ele pot fi implinite. +i3e foame si mananci % ti3e sete si ei % ti3e somn , te duci la culcare. Nevoile sunt frumoase % dorintele sunt urate. Nevoile sunt trupesti % dorintele sunt psi&ologice. STAREA $e BINE )tarea de ine pe care o ai atunci cand esti sanatos , si te simti ine, du3o cu tine cand nu ti3e ine si esti olnav.Eu va spun ca starea de ine nu depinde de sanatate. )entimentul de ine este un sentiment interior%el nu depinde de corp. 'l puteti purta cu voi c&iar si cand sunteti olnavi. J Ramana aharishi era %e moarte'A,ea cancer la &at si ii era a%roa%e im%osibil sa ,orbeasca# a%roa%e im%osibil sa manance ce,a'*ar toti cei care il inconjurau il ultima lui /i erau sur%rinsi 7 el era atat $e -ericit'In ochii lui se citea o stare $e bine subtila'Cor%ul lui ajunsese o ruina+ $ar nu si Ramana2 el era la -el $e sanatos ca orican$. K :sta spune Nris&na in *ita : fii acelasi cand traiesti durerea sau placerea% ramai acelasi cand cunosti succesul si cand cunosti esecul. $rice s3ar intampla , lasa sa se intample 2 tu ramai acelasi. :ceasta uniformitate iti va da integritate. 6@

INTEA + Intro$ucere +oate suferintele din lume se nasc in minte. 1ai intai de toate nu traieste niciodata in pre!ent% ea ratea!a tot timpul clipa de fata, desi aceasta este singura care exista 9 intea traieste necontenit in trecut , sau se %roiectea/a non+sto% in ,iitor."in trecut sare direct in viitor, iar din viitor cade din nou in trecut.Nu /abo,este nicio cli%a asu%ra momentului %re/ent. Este la fel ca pendulul unui ceas : trece de la o polaritate la cealalta , dar nu se opreste niciodata la mi4loc. (and mintea nu poate intelege ceva , ea tace. $ri de cate ori mintea se dovedeste neputincioasa intr3o anumita c&estiune , ea dispare. 7iecare copil se naste sanatos la minte , dar fiecare om moare ne un. 1intea inseamna activitate, iar fiinta inseamna inactivitate totala. intea inseamna sa aler&i, fiinta inseamna sa stai. 'n primul rand , nu asculta mintea. Ea repre!inta un un instrument pentru lumea de afara, insa e un o stacol la modul a solute atunci cand vrei sa patrun!i in interior. "o&ica e buna %entru oameni# $ar nu e buna atunci can$ e ,orba $e tine insuti . 5asati mintea la o parte. Nu e vor a de a fi impotriva mintii, ci de a trece dincolo de minte 2 de a o lasa deoparte.+ot asa cum atunci cand pleci afara folosesti pantofii, iar cand intri in casa ii lasi deoparte3 nu are loc nicio lupta,nimic. Atunci can$ &an$irea $is%are # -iin$ inlocuita $e cunoastere# $e luci$itate # $isci%olul isi $a seama ca a$e,arul nu %oate -i &an$it# ci $oar %ri,it in

-ataO

:sa se explica de ce oamenii care cunosc adevarul supreme sunt numiti clarva!atori, nu ganditori.Ei l3au va!ut , l3au privit in fata, nu s3au gandit la el. Nu sunt mari filo!ofi sau logicieni."impotriva, sunt oameni fara minte, oameni care si3au transcens mintea.Ei privesc adevarul in fata.'ntre ei si realitate nu sta nici un gand. Incercati sa intele&eti : un ne un traieste c&iar mai mult in mintea sa decat voi. "aca va veti centra prea mult in minte , intr3o !i veti ine uni. 0ractic , va aflati in rand cu ne unul, dar ceva mai in spate. Ne unul si3a folosit mintea ceva mai mult decat voi. )i3a folosit3o la maxim, pana cand a luat3o ra!na. Toti nebunii sunt oameni -oarte mentali'

6.

)e spune ca cineva l3a o servat odata pe 0icasso cum pictea!a. El l3a o servat pictand un ta lou de la inceput pana la sfarsit. (and ta loul a fost gata, el l3a intre at: M (are este semnificatia acestui ta lou #B 0icasso s3a enervat foarte tare si a strigat la el : M "u3te si intrea a trandafirul din gradina ce semnificatie are 9 "e ce tot vin oamenii sa ma intre e ce semnificatie au ta lourile mele # "aca un trandafir poate exista fara sa ai e o semnificatie speciala , de ce nu ar putea exista la fel de ine si ta lourile mele # M *e un$e %ana un$e aceasta obsesie %entru semni-icatie 8 )emnificatia este acordata intotdeauna de minte. Este un 4oc al mintii. 1intea este cea care pune intotdeauna intre area : M Care este semni-icatia # B ai $e,reme sau mai tar/iu ,eti constata ca e(istenta nu are nicio semni-icatie , si atunci veti trai un mare soc 9 :sta se intampla la ora actuala in occident. 1arii ganditori occidentali simt asta!i o mare angoasa , caci nu mai reusesc sa gaseasca semnificatia vietii , in conditiile in care au fost invatati de mici ca omul nu poate trai fara semnificatii. )enul afirma ca viata nu are nici o semnificatie, asa ca aceasta nu tre uie cautata. )avurati aceasta lipsa de semnificatie. Viata nu are sco%. Existenta nu se indreapta in nici o directie.Ea exista pur si simplu% este o sar atoare, o ucurie , o gluma.:sta numesc &indusii lila 2 viata este un 4oc. 'n aceasta privinta , au perfecta dreptate. :tunci cand te 4oci , nu incerci sa afli semnificatia 4ocului.<ocul inseamna ucurie pura% nu are nicio alta ratiune. 'nvatarea spirituala nu poate fi primita decat prin renuntarea la ego. Exista mai multe tipuri de invatare. $mul se poate duce la universitate, unde nu este nevoit sa renunte la egoul sau."impotriva cu cat este mai egoist , cu atat mai une vor fi re!ultatele sale, caci egoul este prin excelenta, competitiv , invidios % placerea vietii lui este sa se lupte cu ceilalti pentru suprematie. (u cat egoul omului este mai mare , cu atat mai une vor fi performantele sale la invatatura.?n om umil nu va avea re!ultate une intr3o universitate. :colo tre uie sa fii competitiv , nemilos , agresiv pana la violenta, extrem de egoist% tre uie sa te cre!i cel mai tare om din lume. Numai asa poti o tine medalia de aur. (and vii la un maestru , situatia se pre!inta cu totul altfel. :ici aveam de3a face cu un tip complet diferit de invatare % de fapt , este mai degra a un proces de de!vatare. 0rin natura ei , mintea omeneasca va alege intotdeauna sa ai a o ocupatie. (&iar daca ocupatia respectiva e dureroasa, c&iar daca aduce suferinta , mintea ,a ale&e sa -ie ocu%ata 2 fiindca in lipsa unei ocupatii incepi sa simti ca te di!olvi.

6E

0si&ologii spun ca atunci cand oamenii ies la pesie , cand se retrag din serviciu sau afacerea care repre!enta munca lor, mor curand.Viata li se scurtea!a imediat cu aproape 6/ ani.'ncep sa moara inanite de a muri.$cupatia nu mai exista, sunt lipsiti de ocupatie.(and esti lipsit de ocupatie , incepi sa te simti fara rost , inutil. 1intea este ucigasa3 ucigasa tuturor misterelor. $data gasita explicatia , misterul se topeste. intea este lo&ica# iar ,iata este $ialectica. (and spun ca mintea este logica, inseamna ca viata se misca in linie dreapta. (and spun ca viata e dialectica , inseamna ca ,iata se misca intre o%usi# nu in linie $rea%ta'Ea se misca in /i&+/a& de la negativ la po!itiv, de la po!itiv la negativ.)e misca in !ig3!ag.Ea foloseste opusi. intea se misca in linie $rea%ta si atat' ?n mort e in liniste a soluta, nu3l deran4ea!a nimeni. (ele doua polaritati nu sunt contradictorii, ele doar par a fi contradictorii. 'n profun!ime ele sunt una . Ele sunt exact asemenea picioarelor voastre, dreptul si stangul.7olositi dreptul , folositi stangul. 'n timp ce ridici piciorul drept , stangul asteapta pe pamant , fiind spri4in. Nu deveniti dependenti.Nu fiti adepti ai dreptului sau stangului. :mandoua picioarele sunt ale voastre, iar energia voastra curge in amandoua picioarele 2 nedivi!ata.

INTEA + Su%erioritatea intea ,rea intot$eauna sa aiba alaturi $e ea ceea ce ii e in-erior, ea se teme intotdeauna de ceea ce ii e superior.*e aceea isi cauta toata lumea %arteneri in-eriori 7 %rieteni# sotie # sot 7 oameni care sa le -ie in-eriori # asa incat ei sa se simta su%eriori. Cautati+i mereu %e cei su%eriori $aca intr+a$e,arat cautati a$e,arul, fiindca adevarul e superiorul prin excelenta."aca mereu cauti sa te incon4ori de ceea ce3ti este inferior, atunci vei sfarsi in ultima instanta cu o minciuna ultima. *aca ,rei cu a$e,arat sa ajun&i la $i,in# atunci cauta ceea ce e su%erior'

6F

INTEA +

area Cale nu este $i-iciala

+oate faptele retinute de istorie repre!inta tul urari ale starii de liniste. (and cineva devine cu adevarat linistit , el dispare din istorie, caci nu mai face parte integrata din ne unia de !i cu !i , din agitatia care poate fi consemnata in scris. !n om iluminat nu are o bio&ra-ie.El nu mai apartine lumii formelor% de aceea , nu are nici o importanta cand s3a nascut sau cand a murit. $rientali nu au fost niciodata preocupati de iografii , de fapte istorice. Natura mintii este fixitatea , la fel cum natura vietii este fluiditatea. :sa se explica de ce mintea cade atat de des in o sesie 2 datorita naturii sale solide , fixe. intea este un mecanism $e -acut ale&eri. :ristotel a pus3o la a!a logici si filo!ofiei sale. 5a extrema opusa lui :ristotel se afla )osan , care spune : M Nici cutare , nici cutare ,nu mai face nici o alegere B El spune : M 8enunta la optiuni % nu mai face distinctii B 'n clipa in care faci o distinctie, ai optat pentru o extrema si ai respins automat o alta% astfel spus , te3ai divi!at , te3ai fragmentat , nu mai esti un tot unitar. Esti olnav. (restinismul nu are aproape nimic de3a face cu 'isus % el ii apartine in intregime lui :ristotel. 'isus , a fost un om foarte asemanator lui )osan. El a spus : M Nu 4udeca pe altu, daca nu doresti sa fii 4udecat M (um ai putea construi o iserica daca nu faci nicio alegere # $ iserica tre uie sa fie neaparat in favoarea cuiva si impotriva altcuiva. Ea tre uie sa fie in favoarea lui "umne!eu si impotriva diavolului. 'n viata insa "umne!eu si diavolul sunt unul si acelasi lucru. "iavolul este o fata, iar "umne!eu este o alta fata a aceleasi energii 2 dar energia este aceeasi. 1intea simte tot timpul nevoia sa oscile!e dintr3o extrema in cealalta. Viata este ,ie# caci este %lina $e contrarii # $e %ara$o(uri# $e ritmuri' *andirea aristoteliana nu permite cultivarea ra darii, caci este liniara: daca iu ita a plecat , ea nu se mai poate intoarce. $ccidentalii cred in linie dreapta. $rientali cred in cerc. Viata repre!inta un &aos.5ogica este moarta% "aca vrei ca un lucru usor sa para dintr3o data dificil , tot ce tre uie sa faci este sa alegi, sa faci o distinctie.

6G

8enuntati la preferinte% lasati viata sa curga asa cum doreste. Nu3i spuneti : M 'a3o pe aici , du3te catre Nord , apoi ia3o catre Vest .B 5asati3va dusi de val.Nu inotati impotriva curentului% deveniti una cu el... 0referintele atrag dupa sine tensiuni.(&iar daca ceea ce preferi este o stare de liniste, preferinta ta va atrage dupa sinedoar o stare mai mare de tul urare. "eplasati3va prin viata fara opinii. 1isca3te gol , fara &aine, fara preconceptii referitoare la adevar , caci adevarul transcende orice opinii personale. 8enunta la toate filo!ofiile tale , la doctrine , teorii si scripturi, fara preferinte si fara alegeri."eplasea!a3te prin viata in tacere. INTEA + CA"EA ESTE PERFECTA Non+actiunea i se %are e(trem $e $i-icila mintii umane. "aca cineva iti spune : M Nu fa nimic B , te simti pierdut. 'l intre i din nou : M (e sa fac # , Nu fa nimic B iti raspunde el. ?sor de !is , greu de pus in practica. )e spune ca primul lucru pe care il facea 8in!ai atunci cand se tre!ea dimineata era sa rada in &o&ote , atat de puternic incat ecourile rasului sau rasunau in intreaga manastire ( si se aflau in ea F// de sann-asin3i ).7aceau acelasi lucru si seara, inainte de culcare. 1ulti oameni l3au intre at de ce are acest comportament i!ar, dar el se limita sa !am easca, fara sa le raspunda.(and a a4uns pe patul de moarte, cineva a indra!nit totusi sa insiste: M )pune3ne de ce ai ras intreaga ta viata , dimineata si seara # Nu ne3ai raspuns niciodata la aceasta intre are, ra!and de fiecare data de cel care ti3o punea.:cesta a ramas singurul mister legat de viata ta.+e rog , elucidea!a acest mister inainte de a3ti parasi corpul B 8in!ai i3a raspuns : M 8adeam din cau!a prostiei acestei lumi.(and ma tre!eam dimineata, radeam pentru ca intram din nou in aceasta lume in care toti ceilalti aratau si se comportau ca niste prosti.)eara , inainte de culcare , radeam din nou, fericit ca !iua a trecut asa usor, lucru la care m3as fi asteptat in aceasta lume de prostiB 'ntregul spectacol al acestei lumi este atat de ridicol , dar voi nu va dati seama de acest lucru, caci faceti parte integrala din el. E,itati into$eauna e(tremele . Nu mai faceti distinctii intre lumea exterioara si cea interioara si nu va incadrati in tipologiile lui <ung: in categoria de etra,ertitilor sau a intro,ertitilor.

6H

5umea interioara si cea exterioara sunt precum piciorul stang si piciorul drept. (ele doua lumi sunt precum cele doua urec&i: daca alegi o singura urec&e , vei pierde 4umatate din au!. Nu doar oamenii au ca!ut intr3o extrema sau alta , ci si societatile in care traiesc.)ocietatile din $rient au ramas introvertite. 1istici , poetii , introvertitii , care le3au vor it prea mult oamenilor despre lumea interioara , condamndand3o pe cea exterioara. $rientul a dat nastere multor introvertiti , dar a uitat sa savure!e frumusetea lumii exterioare. "e aceea , orientalii vin in $ccident ca sa3i invete pe oameni despre lumea interioara. )3a umplut Vestul de guru veniti in $rient ca sa3i invete pe oamenii cum sa medite!e, dar si Estul de guru veniti din $ccident ca sa3i invete pe oamenii cum sa3si cultive mai eficient pamanturile , cum sa3si gestione!e orasele. 'n relitate, am ele extreme sunt la fel de periculoase .+oate extremele sunt periculoase, iar pericolul consta in faptul ca roata se poate intoarce oricand. Echilibru con$uce intot$eauna la succes # la -el cum $e/echilibru con$uce intot$eauna la esec' (um ar putea exista un centru fara o periferie # 'nvers, cum ar putea exista o periferie fara centru # Este imposi il. Nu mai faceti alegeri% nu o luati la stanga sau la dreapta. Nu fiti stangaci sau dreptaci% ramaneti tot timpul la mi4loc. "aca simtiti o stare de ura , incercati sa ramaneti pe calea de mi4loc."aca simtiti o stare de iu ire, la fel.$rice ati simti , urmariti sa ramaneti pe calea de mi4loc.

6I

INTEA + N!

AI VORBI SI N!

AI .AN*I

:sta este marea pro lema a acestei lumi : Oamenii care &an$esc nu actionea/a , iar cei care nu &an$esc nu -ac altce,a $ecat sa actione/e.0rosti actionea!a pentru ca nu stau sa se gandeasca % asa se nasc oameni ca Napoleon , ca ,itler sau ca 1ao. :sa3!isii ganditori 2 :ristotel , Nant , ,egel 2 nu fac decat sa gandeasca , dar nu actionea!a niciodata. Exista oameni care se gandesc la infinit, renuntand la actiune.Neavand nimic de facut, intreaga lor energie se focali!ea!a asupra procesului de gandire. "evin mari filo!ofi , dar filo!ofia este un taram al prostilor, al celor care se &ranesc cu cuvintele , nu cu realitatea propriu3!isa.Ei nu mai stiu ce inseamna iu irea% nu mai cunosc decat cuvantul iu ire. :tractia fata de alcool sau de droguri este foarte mare , caci atunci cand te im eti sau cand te drog&e!i , mintea dispare.1intea adoarme si incepe sa vise!e.Visele unui drogat pot fi infinit mai frumoase dacat cele ale unui om o isnuit. "rogurile , alcoolul si celelalte su stante &alucinogene au fost folosite intotdeauna de oamenii religiosi , dar ele nu conduc niciodata la realitate.Ele nu pot conduce decat la o stare de somnolenta , de coma, in care poti visa. Nu ati o servat niciodata cum se intampla lucrurile # "aca iti planifici o excursie in ,imala-a sau in Elvetia, te gandesti luni de !ile la ea , iar cand a4ungi acolo, incepi sa te gandesti de4a la intoarcere. 7iecare sosire a voastra este inceputul unei noi plecari.Voi nu sunteti niciodata pre!enti, caci nu sunteti capa ili sa fiti pre!enti. Va traiti viata ca si cum ati vedea un film, ca si cum v3ar povesti altcineva. Va -olositi tot tim%ul $e memorie'

INTEA + INTOARCEREA "A RA*ACINI Viata este una sin&ura2 la -el si e(istenta' Numai mintea este $uala. Viata este una singura."umne!eu si diavolul repre!inta aceeasi realitate. :devarul este AICI si AC! . El nu este o teorie, ci o realitate care tre uie experimentata.

*aca nu sunteti -ericiti intr+o coliba# nu ,eti -i -ericiti nici intr+un %alat'

6L

INTEA + N! ITI PROP!NE NICI !N TE" Nu mai intre ati care este telul final , caci nu exista nici un tel fix. In$i-erent incotro ,a in$re%tati # mer&eti $ansan$.1ai devreme sau mai tar!iu, veti a4unge cu siguranta la ocean.+oate raurile a4ung la ocean, si cele mai mici , si cele mari. (&iar si cel mai mic paraias a4unge , oricat de greu vi s3ar parea de cre!ut. Retineti : "aca nu iti sta ilesti niciun tel, nu ai de ce sa te temi. +eama deriva intodeauna din sta ilirea unui tel. "aca nu te indrepti nicaieri, ce motive mai poti avea sa te temi# ?nii oamenii sunt locati in viata sociala, altii in manastiri.'n rest , nu exista nicio diferenta intre ei.?nii traiesc esecul in viata sociala, altii in cea religioasa. In ultima instanta # marele obstacol este mintea ,esnic orientata catre reali/are # catre un tel sau altul' +ot ce tre uie sa faci este sa accepti realitatea asa cum este , sa nu ii stai in cale, sa nu incerci sa sc&im i ceva. "aca esti un pacatos , te preocupa cum sa devii un sfant% daca esti urat , cu sa devii frumos % daca esti rau , cum sa devii un. intea nu cunoaste altce,a $ecat SCHI IBAREA. :ceasta pare foarte atragatoare, caci mintea iti susura la urec&e: M 0oti sa devii mai un . 'ncearca sa te sc&im i B. 'n realitate , daca incerci sa te sc&im i, nu vei deveni mai un , ci te vei loca 2 intrucat esti de4a perfect 9 7oloseste3ti mintea numai atunci cand doresti sa comunici, la fel cu iti folosesti picioarele numai atunci cand doresti sa mergi. 7oloseste3te de ganduri numai atunci cand doresti sa gandesti. "aca stai relaxat su un copac, ce rost are sa te folosesti de picioare # :i parea ne un 9 5a fel cum procede!i si cu mintea : daca nu ai nevoie de ea , ce rost are sa o lasi sa se agite # :tunci cand faci dragoste nu ai nevoie de minte , dar aceasta continua sa functione!e 9 "e pilda, eu va vor esc voua , deci am nevoie de mintea mea% in ca! contrar , cum as putea sa comunic cu voi #

@/

1intea are rostul ei : sa comunice cu cei din 4ur , sa asigure interfata cu aceasta lume in care traiesc atatia alti oameni , sa respecte regulile de circulatie astfel incat sa poti conduce masina , sa evite pericolele ( pentru sine si pentru ceilalti ) , sa priveasca in viitor si sa planifice. )uferinta este starea voastra naturala , motiv pentru care tan4iti dupa fericire. intea nu %oate acce%ta2 tot ce stie ea sa -aca este sa ne&e' Ori $e cate ori nea&a ce,a # ea se simte cat se %oate $e bine# $in cau/a e&oului. 1intea nu stie altceva decat sa vanda idei despre viitor. INTEA + TOATE VISE"E TREB!IE SA INCETE)E 'isus nu inceta sa le repete discipolilor sai : M Tre/iti+,aB $are dormeau tot impul , c&iar si atunci cand erau cu el # Audd&a le repeta in fiecare !i adeptilor sai : M Tre/iti+,a B Atunci can$ mintea rataceste %rintre amintiri# in trecut# omul ,isea/a. Atunci can$ ea rataceste in ,iitor# in ima&inatia ei# omul ,isea/a $e asemenea'

Nimeni nu se schimba in ,iitor2 orice trans-ormare se %ro$uce Aici si Acum'


1omentul de fata este singurul in care se poate intampla ceva. Nu exista niciun alt timp. +otul se sc&im a in 4urul vostru % este la fel ca vremea. INTEA + Viata traita in a$e,arata cre$inta "aca exista un inceput , tre uie sa existe si un sfarsit. +ot ce se naste tre uie sa moara. +ot ce este construit va fi mai devreme sau mai tar!iu daramant. $rice intalnire este urmata de o despartire. $rice sosire inseamna simultan o plecare :lergi acum numai pentru a te odi&ni mai tar!iu. $rice alegere conduce la repaus.

@6

$rice miscare conduce la o stare stationara. )e spune ca iu esti pe cineva , dar nu3ti dai seama ca ura este ascunsa in iu irea ta. 'u irea nu poate exista fara ura."aca iu esti pe cineva , il si urasti simultan, dar mintea nu poate vedea decat o singura polaritate."aca ea vede iu irea, nu mai vede deloc ura. Viata este ascunsa c&iar in mi4locul mortii."aca percepti simultan am ele polaritati, ele dispar , pentru ca minte nu poate percepe decat o singura polaritate, o singura realitate partiala .Ea nu are acces la totalitate.

Pri,iti intot$eauna ambele ca%ete # iar minte ,a $is%area ime$iat'

"aca iei in mana o pietricica , nu o poti privi in totalitatea ei. :tunci cand ii privesti o fateta , fateta opusa ramane ascunsa. 1intea nu poate percepe nimic in integralitatea sa . :tunci cand ve!i simultan am ele polaritati ale existentei, nu iti mai doresti si nu mai cauti nimic, caci stii ca orice ai cere, vei primi impreuna cu o iectul dorintei tale si opusul lui."aca iti doresti prestigiul si respect, vei primi insulte din toate partile."aca iti doresti flori frumoase, vei primi o sumedenie de spini."aca iti doresti sa fi cunoscut, vei fi uitat."aca iti doresti sa a4ungi in fruntea ierar&iei, caderea care va urma va fi cu atat mai dureroasa. Orice ai cere# ,ei %rimi intot$eauna o%usul $orintei tale. :tunci , ce rost mai are sa ceri ceva de la viata# (&iar daca dorintele iti sunt indeplinite, odata cu ele vei primi si opusul lor. Niciun om religios nu este dispus sa stea de vor a in contradictoriu cu un ateu pe marginea credintei sale, de teama ca acesta sa nu ii M distruga credinta B Cre$intiosii $e,in atei# ateii $e,in cre$intiosi 7 toata lumea isi schimba cu usurinta con,in&erile. "e ce # "eoarece opusul lor era ascuns in ele. $rice credinta poarta in sine germenul indoielii, la fel cum iu irea poarta in sine germenul urii , iar viata in sine germenul mortii. "aca viata te conduce catre moarte, ai incredere in moarte3 dar nu te crampone!i nici de ea. "aca viata iti ofera flori , foarte ine% daca iti ofera spini, la fel de ine . +ot ce iti ofera viata este perfect."aca ea iti ia , nu iti ofera , nici o pro lema. :sta inseamna adevarata credinta: sa nu mai faci nicio alegere personala, sa lasi totul pe seama vietii, sa nu iti mai doresti nimic, sa nu ceri nimic de la viata, sa te lasi condus de curent oriunde te duce acesta, stiinda ca in clipa in care ceri ceva , primesti odata cu el si opusul sau.

@@

INTEA + N! E9ISTA *OI "aca ai o durere de cap , accept3o , caci asa stau lucrurile. "aca iti poti accepta durerea de cap , aceasta va disparea. Incercati'Veti constata ca daca va puteti accepta in totalitate o oala , aceasta va incepe sa dispara.(e se intampla # :tunci cand te lupti cu oala , energia ta este divi!ata: 4umatate din ea se manifesta su forma olii, a durerii de cap, iar cealalta 4umatate se lupta cu ea. Nu3i de mirare ca acest conflict amplifica durerea de cap. "aca accepti durerea de cap si nu te mai plangi de ea , daca nu ii mai opui re!istenta, energia din interiorul tau se reunifica. 0rapastia se umple.: senta conflictului interior conduce astfel la o eli erarea unei cantitati uriase de energie. 1editatia asupra realitatii3asa3cum3este3ea este atat de puternica incat poate vindeca orice oala , deopotriva fi!ica , mentala , si spirituala. "aca ai reusit la acest nivel , poti trece la nivelele urmatoare. *aca ai o %roblema $e sanatate -i/ica # rela(ea/a+te si acce%t+o. :sa evoluea!a natura: lucrurile se sc&im a tot timpul. 8enuntati la asteptari 9 "aca va asteptati la permanenta intr3o lume a sc&im arilor continue, nu veti face decat sa va creati tot timpul gri4i. :cum stii ca iu irea a disparut.+e simti trist.7oarte ine% accepta3ti tristetea. +e apuca un tremur 2 nu3l suprima% accepta3l."aca iti vine sa plangi, plangi. :ccepta plansul 9 Nu forta starea de detasare% nu o mima , nu pretinde ca nu esti ingri4orat, caci aceasta auto3amagire nu te va a4uta cu nimic."aca te simti ingri4orat, te simti ingri4orat."aca sotia intentionea!a sa te paraseasca , te va parasi. "aca iu irea nu mai exista , nu mai exista si pace. Nu te poti opune realitatii % de aceea , este mai ine sa o accepti. "aca iti propui sa o accepti gradat , vei trai intr3o suferinta si o durere continua. Nu te mai simti ingri4orat, nu mai ve!i nicio pro lema , caci pro lema nu se datorea!a realitatii, ci incapacitatii tale de a o accepta. Retineti 0 Viata nu urmea/a nicio$ata cursul im%us $e ,oi . Voi sunteti cei care sunteti nevoiti sa o urmati, indiferent daca va place sau nu.

@.

INTEA + !NITATEA VI*!"!I *atorita mintii# omul nu mai %ri,este realitatea $in -ata lui # ci se &an$este la ea. +oata pro lema se naste datorita acestitui M la B % din cau!a lui, omul pierde contactul cu realitatea. Filo/o-ia este calea ideala de a pierde contactul cu realitatea. INTEA + Visele "aca nu ai mancat peste !i , noaptea vei avea vise legate de mancare. Vise!i ca esti invitat la masa si ca ti se pun in fata cele mai delicioase ucate. "aca esti nesatisfacut din punct de vedere sexual , noaptea vei avea vise erotice. "aca iti doresti putere si prestigiu, vei visa ca le3ai o tinut , ca ai devenit :lexandru cel 1are , un Napoleon sau un ,itler , ca domini intreaga lume. 1intea visea!a de regula acele lucruri care ii lipsesc cel mai mult in timpul starii de veg&e.(eea ce ti3a lipsit !iua , iti apare in vis , in timpul nopti. ?n vis inseamna o tentativa a mintii de a inc&eia ceva neterminat . 0e de alta parte , dorintele sunt de asa natura incat nu pot avea niciodata un sfarsit.Ele nu fac decat sa creasca si sa se amplifice la infinit% orice ai face, ceva iti va lipsi intotdeauna , si cine poate umple acest gol interior # Visul (u cat cresti mai mult din punct de vedere spiritual, cu atat mai putin simti nevoia sa vise!i, caci nu mai tre uie sa te adapte!i atat de mult."aca atingi starea $e luci$itate, nu mai vise!i deloc, caci nu iti mai doresti sa sc&im i realitatea. E&oul este cel care spune : M (ontinua sa faci eforturi. 1ai devreme sau mai tar!iu, realitatea va tre ui sa se adapte!e in functie de dorintele tale. B 0icatura nu poate sc&im a oceanul , nu il poate influenta in functie de ideile sale 9 "aca incerci sa sc&im i realitatea in functie de tine , devii un ganditor, caci tre uie sa concepi diferite mi4loace si instrumente, diferite artificii , pentru a forta realitatea sa se adapte!e.0oti deveni un mare om de stiinta , un mare matematician, un mare filo!of, dar vei trai in anxietate si in teama.

@E

*umne/eu Instrumentul $e comunicare cu *umne/eu este tacerea% Instrumentul $e comunicat cu ceilalti oameni este limbajul' "aca doresti sa comunici cu "umne!eu , tre uie sa taci% daca doresti sa comunici cu un alt om , tre uie sa vor esti. "e ce simt oamenii nevoia sa vor easca tot timpul cu altcineva # "eoarece se tem de singuratate.:tunci cand nu vor esti cu altcineva , este ca si cum acesta nu ar exista pentru tine, sau ca si cum tu nu ai exista pentru el. INTEA + PERFECTIONIS Nu intamplator, cei mai egoisti oameni din lume sunt cei din domeniul religiei, care incearca sa devina perfecti in toate.Ei insista la infinit asupra perfectiunii% nu stiu sa se relaxe!e, sunt intotdeauna tensionati.+ot timpul gasesc ceva gresit pe care isi propun sa3l indrepte."e aceea , astfel de oamenii, nu cunosc relaxare. *aca intri intr+un a/il $e nebuni# ,ei &asi in el :; < %er-ectionisti' ?n om reali!at se ucura de tot ceea ce face, constient ca va ramane intotdeauna imperfect, ca nu poate fi vreodata perfect. Orientalii au cre/ut $intot$eauna ca $aca cine,a $e,ine %er-ect # el $is%are $in aceasta lume# caci in aceasta lume nu %oate e(ista $ecat im%er-ectiunea. ?n om perfect nu mai are ce face aici, nu se mai incadrea!a in aceasta lume, nu mai este necesar 2 asa ca se di!olva in totalitate. *umne/eu are o =lo&ica6 -orte ciu$ata 0 $aca esti %rea %er-ect esti luat $in lumea asta' Asa$ar # retineti : orice efort de a atinge perfectiunea este prin excelenta un efort al egoului, care nu poate conduce decat la ne unie. Faceti in &eneral tot ce ,a sta in %uteri # $ar nu ,a atasati %rea tare $e i$eea $e %er-ectiune' "aca te apropii de un perfectionist , de un om pseudo3religios , nu vei constata nici un fel de gratie. +ot ce repre!inta el este o tinut prin propriile sale eforturi% totul este calculat, fiecare miscare a lui este planificata din timp, nimic nu este spontan% totul repre!inta o disciplina.?n astfel de om traieste dupa un anumit cod, dar tocmai acest cod devine o inc&isoare pentru el.El nu mai stie sa rada, sa se comporte la fel ca un copil, sa infloreasca la fel ca o floare.$rice ar face , nimic nu pare natural.

@F

+otul pare tensionat , caci el nu mai cunoaste spontaneitatea. Numai un o iect mort poate fi perfect. O -iinta ,ie nu %oate -i ast-el $ecat im%er-ecta.8etineti acest lucru. ?n perfectionist nu are niciodata incredere, ca el cauta intotdeauna greselile. "aca ii arati un trandafir , primul lucru pe care il face va fi sa ii descopere imediat imperfectiunile.El priveste prin oc&ii logici , nu prin cei ai iu irii. INTEA + CO P!TER!" ?n computer nu este alceva decat un ca% li%sit $e emotii si $e $orinte% pe scurt , este imaginea perfecta a "umne!eului crestin. (alculatorul este imaginea marita a unui cap de om% mai devreme sau mai tar!iu , omul va construi calculatorul cel mai performant si mai inteligent. 'ntr3o !i , va construi pro a il un calculator perfect , care va fi exact ca "umen!eu : un cap pur.Calculatorul nu are nevoie de $orinte# emotii# se(ualitate.El nu plange atunci cand moare cineva, nu rade niciodata, nu se ucura atunci cand se naste un copil si nu se indragosteste 2 doar nu este prost 9 El nu -ace altce,a $ecat sa &an$easca la in-init# -ara sa se o%reasca nicio$ata. ?manitatea este educate sa viole!e , caci scoala nu cultiva decat valorile capului : ambitia # e&oul # a&resi,itatea . 'ntregul nostru sistem educational ii pregateste pe copii sa devina niste violatori: sa viole!e natura , sa isi viole!e semeniii, sa fie agresivi si sa demonstre!e astfel ca sunt un fel de :lexandru cel 1are sau de :dolf ,itler. )istemul nostru educational preda arta am itiei , iar am itia ec&ivalea!a cu violul. "e aceea spunem ca mintea rationala sim oli!ea!a violul.

INTEA 7 VITE)A

Omul si mintea omeneasca n+au stiut nicio$ata altce,a $ecat Vite/a , de parca ne3am duce undevasi tre uie s3o facem in mare vite!a.:sa ca marim vite!a din ce in ce mai mult.?nde va duceti # In -inal tot la moarte ajun&eti# -ie ca aler&ati re%e$e sau incet. Exista o poveste sufista:

@G

?n rege a visat moartea.: va!ut in vis o um ra stand in picioare langa el, asa ca a intre at3o : > (ine esti # > ?m ra i3a raspuns : > )unt moartea ta% maine , pe la vremea amurgului , voi veni la tine.B 8egele a vrut sa intre e daca avea vreo cale de scapare, dar n3a putut din cau!a ca s3a inspaimantat atat de tare incat s3a tre!it, iar um ra disparut. +ranspira si tremura.'n mie!ul nopti si3a c&emat toti inteleptii si le3a !is : > *asiti3mi intelesul acestui vis.B "upa cum stiti , oameni mai neg&io i decat intelepti nu exista.:cestia au fugit acasa si si3au luat scripturile 2 volume mari ,mari de tot .)i au inceput sa studie!e si sa de! ata sis a se certe intre ei. :scultandu3i regele era din ce in ce mai confu!.'nteleptii nu se puteau pune de acord asupra niciunui lucru.0roveneau din secte diferite, asa cum se intampla intotdeauna cu inteleptii.Ei nu3si apartin lor insisi, ci apartin cate unei traditii moarte. ?nul era &indus, altul ma&omedan,altul crestin.'si adusesera scripturile cu ei si isi ateau capul de !or.)i pe masura ce discutia avansa, ine uneau certandu3se.8egele era tot mai tul urat, pentru ca soarele rasarea, iar odata ce soarele a rasarit, nu va mai trece mult pana ce va apune, fiindca realmente a rasarit inseamna a apune 2 rasaritul e inceputul.(alatoria a inceput si , in 6@ ore , soarele va apune. : incercat sa3i intrerupa , dar ei i3au !is : > Nu ne intrerupe, c&estiunea e foarte serioasa.B :tunci un atran care3l slu4ise regelui intreaga lui viata s3a apropiat si i3a soptit la urec&e: > 1ai ine fugi , caci oamenii acestia nu vor a4unge niciodata la o conclu!ie.'nteleptii n3au a4uns niciodata la o conclu!ie.Ei te sfatuiesc sa fugi, cel putin sa fugi din palat, din moment ce moartea te3a averti!at."u3te orincotro, degra a9B )fatul acestuia i3a placut regelui, era cat se poate de correct.(and omul nu poate face nimic, se gandeste sa fuga, sa scape.)i cum avea un cal foarte iute, s3a aruncat in spinarea lui si a luat3o la goanna.'nteleptilor le !isese : > "aca ma intorc in viata si voi veti fi a4uns la o &otarare , sa mi3o spuneti si mie . :cum insa eu plec. > Era tare fericit si gonea tot mai repede, fiidca in 4oc era viata lui.)e uita mereu inapoi sa vada daca venea dupa el um ra, dar nu era nici urma de ea.Era fericit , moartea nu se arata, iar el se tot indeparta.5a vremea amurgului se afla la sute si sute de mile distanta de capitala.)u un smoc&in mare a poposit , a co orat de pe cal si i3a multumit, spunandu3i : >+u , tu esti cel care m3a salvat.B 0e cand ii vor ea in felul acesta calului , multumindu3' , a simtit atingerea aceleiasi maini pe care o simtise in vis.)3a intors si s3a uitat.5anga el statea in picioare aceeasi um ra , iar 1oartea i3a vor it : > )i eu vreau sa3' multumesc calului tau , e cu adevarat iute.:m asteptat toata !iua su smoc&in si3mi faceam gri4i in privinta venirii tale la timp, din cau!a ca distanta era atat de mare."ar calul asta e de toata isprava: ai venit tocamai in momentul in care era mai mare nevoie sa fii aiciB 'ncotro te duci # ?nde ai sa a4ungi # +oata fuga asta si incercarea se a scapa te va duce su smoc&in.)i in timp ce tu ii vei multumi calului sau masinii tale, vei simti mana 1ortii atandu3te pe umar.1oartea3ti va spune : > +e astept de mult aici.:i venit.B

@H

Si toata lumea ajun&e e(act la tim%# nimeni nu intar/ie nici o cli%a' Am au/it ca unii ar -i ajuns inainte $e ,reme # $ar n+am au/it ca cine,a sa -i ajuns cu intar/iere'!nii ajun& inainte $e ,reme # $in cau/a $octorilor lor' OARTEA 1oartea este declaratia finala a intregii tale vieti 2 conclu!ia , remarca de inc&eiere. Felul in care traiti se ,a ,e$ea in moartea ta # in -elul in care mori. 0oti sa mori ra!and # 'nseamna ca esti o persoana matura. "aca mori plangand , suspinand , agatandu3te , atunci ai fost un copil. Nu esti matur , esti imatur."aca mori plangand, suspinand, agatandu3te de viata , cu toate durerile ei.(resterea , maturi!area inseamna infruntarea realitatii, acceptarea faptului , indiferent ce inseamna el. 7oarte rar se intampla ca un om sa moara cu adevarat. area majoritate se sinuci$# se otra,esc sin&uri ' eto$ele sunt $i-erite # $ar la ba/a lor sta intot$eauna $i,i/iunea. (resterea va ramane dureroasa daca nu accepti viata si dragostea cu toate suisurile si co orasurile ei.+re uie sa fie acceptate si vara , si iarna. (ultura incearca sa te faca sa nu cresti% vrea sa ramai copil. Nu3ti permite sa progrese!i psi&ologic, pe masura ce progrese!i fi!iologic. 'n cursul primului ra! oi mondial si apoi , din nou , in timpul celui de3al doilea ra! oi mondial , psi&ologii au devenit constienti de un fapt foarte ciudat 2 acela ca varsta mentala medie a omului nu este mai mare de 6@ sau 6. ani.(&iar si la un om de @H ani , varsta mentala este situata undeva intre 6/ si 6. ani. Ce inseamna asta8 'nseamna pur si simplu ca a incetat sa creasca la 6/ ani: corpul a continuat , dar mintea a incetat .Nici o societate nu accepta mintile mature.*e ce 8 0entru ca mintiile mature sunt periculoase pentru structura sociala % sunt re ele. )unt periculoase pentru structura sociala, deoarece percep toate felurile de prostii care se petrec in numele culturii, societatii , tarii. 0ictea!a , ocupa3te de gradinarit , cultiva flori, scrie poe!ii, invata mu!ica , dansea!a. 'nvata orice iti poate sc&im a energia distructiva intr3o energie creativa si imediat marele M N! B va deveni un mare M *A B Numai oamenii lipsiti de creativitate sunt impotriva tuturor lucrurilor.

@I

"ragostea vine in casa ta asemenea unei ri!e proaspete, parfumate , ramane atata vreme cat ii permite existenta si apoi pleaca.Nu tre uie sa incercati sa3ti inc&i!i toate usile , pentru ca astfel aceeasi ri!a proaspata va deveni statuta. Socrate se afla pe patul de moarte . $trava patrunsese adanc in trupul lui, dar fata sa avea intiparita pe ea o expresie de3a dreptul eatifica.0rietenii l3au intre at : M )ocrate , vei muri in cateva clipe."e ce arati atat de fericit # Nu am mai va!ut niciodata pe cineva murind cu o expresie atat de eatifica pe fata. (e se intampla # B )ocrate le3a raspuns : M 1a aflu in pragul mortii , al marelui mister. Viata nu inseamna nimic prin comparatie cu ea.'n fata mea se desc&ide necunoscutul, nesfarsitul, o lume pe care nu am putut3o explora niciodata pana acum.:m pornit in marea calatorie , ma pierd pe mine, dar castig intregul univers, intreaga existenta . B Nu ,a temeti $e moarte. +eama de moarte nu face decat sa va impiedice sa traiti marile experiente : iubirea # me$itatia si e(ta/ul' INTEA + "O.ICA "o&ica e $usmanul.5ogica va dovedi ca viata e suferinta. "o&ica va dovedi ca nu exista sens."o&ica va demonstra ca nu exista dumne!eire. "o&ica va demonstra ca nu exista posi ilitatea niciunui exta!. "o&ica este sinucigasa. J (e faci tu aici , tot repetand aceeasi rutina # "imineata te 4os din pat 2 un lucru necesar , fiindca te3ai tot sculat in fiecare !i si nu s3a intamplat nimic .)i3atunci de ce sa te mai scoli si a!i#:poi iei micul de4un 2 l3ai luat toata viata si nu s3a intamplat nimic.0e urma citesti !iarul, te duci la irou, te intorci si continui sa faci aceleasi lucruri fara sens91ananci , te culci,dimineata iar...un cerc repetitiv, care nu duce nicaieri, miscandu3te pe acelasi fagas. K "aca esti cu adevarat logic,mintea iti va spune : sinucide3te9 "e ce sa prelungesti acest intreg nonsens# "o&ica $uce la Sinuci$ere2 Cre$inta $uce la ,iata su%rema. +ranscende totul si treci dincolo.)i viata devine o aventura, o continu descoperire a necunoscutului.)i atunci ia nastere mai multa credinta. 'isus e un ne un , )f 0avel nu e .:cesta din urma e un lo&ician %er-ect. Aiserica a fost creata de )f 0avel , nu de 'isus. +oata crestinatatea a fost creata de )f 0avel, nu de 'isus.

@L

INTEA + "!CI*ITATEA 0rimul lucru care tre uie inteles: luci$itatea trebuie sa e(iste cli%a $e cli%a, dar ea poate exista doar atunci cand este mentinuta fara niciun efort. "aca faci efort pentru a o mentine, vei pierde contactul iar si iar , daca faci efort va tre ui sa te odi&nesti. $rice efort are nevoie de relaxare. Ai ajuns atat $e %reocu%at $e ceilalti # atat $e im%licat in relatiile cu ei incat intrea&a atentie iti e in$re%tata s%re celalalt# iar %este tine s+a lasat intunericul' Insasi lumina care ar$e in tine le ,a a$uce celorlati lumina' Insusi -ocul care ar$e in tine ii ,a incal/i %e ceilalti' "in cau!a ca erai atat de incordat , atat de preocupat , atat de nera dator sa3ti aduci aminte, nera darea ta devine un o stacol. (and o minte e foarte nera datoare, ea se inc&ide. +ot ceea ce e frumos si adevarat se intampla doar atunci cand nu astepti cu nera dare. Nu e vor a de cautare si gasire% e vor a de a ramane tacut si a permite. :tunci cand cauti, rate!i, fiindca un cautator e intotdeauna violent. (and cauti nu va veni la tine, pentru ca mintea care cauta e prea preocupata, nu e disponi ila.

Calea e creata $e %asi tai # nu se a-la acolo# aste%tan$u+te'

'f -ou are depressed, -ou are living in t&e 0ast. 'f -ou are anxious, living in t&e future. 'f -ou are at peace -ou are living in t&e moment. 5ao +!u

./

INTEA +

E*ITATIA

In,ita si Astea%ta.Nu poti forta.:tunci cand forte!i lucrurile se uratesc. "aca un om se fortea!a sa fie tacut, tacerea lui va fi urata,c&inuita,fortata,una de suprafata.

Cu cat me$ite/i mai mult# cu atat mai %utin ,ei intreba'


'ntre arile vor cadea.'ntre arile tin de o stare de spirit nemeditativa. 'ntr3o stare de spirit nemeditativa ele se inmultesc mereu. *aca ras%un/i unei intrebari# alte /ece intrebari rasar $in ras%unsul tau. 1intea este o forta creeatoare de intre ari , ea creea!a intre ari in continuu. e$itatia este cea datorita careia a4ungi sa nu mai pui intre ari. 'ntre arile sunt cu milioanele, raspunsul este numai unul. Aolile sunt cu milioanele , medicamentul este unul. Nu inotati, fiindca sa inoti inseamna sa lupti 2 pluteste doar. ?n maestru !en a fost intre at : M (e e meditatia # M El a raspuns : M :tunci cand mi3e foame , mi3e foame, iar cand mi3e somn, adorm B e$itatia e o ascultare %ro-un$a# ascultarea ,ocii interioare. Nu asculta de nimeni% asta e drumul tau spre "umne!eu. In actiune o-eri # in inactiune %rimesti 7 si e ne,oie $e un echilibru. 'ar cu cat oferi mai mult , cu atat mai mult vei primi, deoarece cu cat esti mai gol, cu atat vei fi mai capa il sa primesti. 1ultimea vrea ca tu sa devii functionar la posta, sau invatator , sau asistenta intr3un spital, iar vocea ta interioara poate sa nu fie pregatita pentru asa ceva.Ea poate sa te indrume spre a deveni poet, sau dansator, sau canteret.Ea poate sa te indrume spre a deveni un Audd&a ."ar societatea nu are nevoie de un Audd&a , ea are nevoie de executantul perfect , la ce3i foloseste un Audd&a # E inutil din punct de vedere economic , e o povara.

.6

E.O+!" "ar ce inseamna acest > E! >. V3ati pus vreodata aceasta intre are # Este el una cu picioarele dumneavoastra, cu mainile , cu capul , sau cu inima dumneavoastra # (e este >E!"B # "aca va veti ase!a in tacere, cautand acest , > E! > , veti ramane uimiti sa constatati ca nu il veti putea gasi nicaieri , oricat de mult l3ati cauta.

.@

'mparatul 1ilind l3a c&emat la curte pe calugarul Nagsen. 1esagerul s3a apropiat de Nagsen si i3a spus: 3 Nagsen , imparatul doreste sa te vada.:m venit sa te invite in curte Nagsen i3a raspuns : 3 "aca asa doreste , voi veni , dar scu!a3ma , nu exista nici o persoana care sa fie una cu Nagsen.:cesta nu este decat un nume, o etic&eta functionala. (urierul s3a intors la imparat si i3a raportat ca Nagsen este un om foarte ciudat : i3a raspuns ca va veni , dar ca nu exista nici o persoana care sa fie una cu Nagsen. 'mparatul a spus : 3 ,m 9 'ntr3adevar , ciudat 9 "ar daca a spus ca va veni, va veni cu siguranta. Nagsen a sosit la timp , in trasura regala , iar imparatul l3aprimit la portile palatului 3 A&iDsu Nagsen , fii inevenit 9 i3a spus el. :u!ind aceste cuvinte , calugarul a inceput sa rada: 3 'ti accept ospitalitatea in calitate de Nagsen , dar te rog sa nu uiti ca nu exista nici un Nagsen aici. 'mparatul i3a spus : 3 Vor esti in enigma."aca nu esti aici , cine este cel care se afla in fata mea si imi accepta salutul de un venit # (ine vor este cu mine # Nagsen a privit in spate , apoi a intre at: 3 $are nu este aceasta trasura in care am venit, maiestate# 3 Aa da. 3 +e rog sa dispui eli erarea cailor. "upa ce cai au fost eli erati , Nagsen a aratat catre ei si a intre at : 3 Este aceasta trasura # 3 (um ar putea fi numiti caii trasura # a intre at imparatul . 5a un semn al calugarului , caii au fost condusi in gra4d. Nagsen a aratat catre fraie si a intre at # 3 Este aceasta trasura # 3 Evident ca nu .:ceasta sunt fraiele :u fost desfacute si fraiele , iar Nagsen a intre at : 3 )unt aceste roti trasura# 3 Nu , sunt doar rotile ei , nu trasura in sine, a raspuns imparatul. (alugarul a continuat , ordonand desfacerea treptata a partilor trasurii , dar la fiecare intre are a sa , imparatul a fost nevoit sa raspunde : > :ceasta nu este trasura B 'n final , nu a mai ramas nimic.(alugarul a intre at: 3 Ei ine , unde este trasura # 5a fiecare parte componenta , te3am intre at : > Este aceasta trasura # > iar tu mi3ai raspuns ca nu. )pune3mi , unde este trasura # 8evelatia l3a uluit pe imparat. +rasura nu mai exista, dar cand fusese de!mem rata, a fost sa raspunda ca nici una din partile componente nu era una cu ea. (alugarul a continuat : 3 'ntelegi # +rasura nu era altceva decat o asam lare a mai multor parti componente.Ea nu are o existenta in sine , un ego.$ trasura este doar o com inatie. (autati in interior: unde este egoul # ?nde este > eul > dumneavoastra # Nu veti gasi acest >euB nicaieri.

..

El nu este altce,a $ecat o combinatie intre mai multe ener&ii2 asta+i tot' E.O + Co%ilul nu se naste in/estrat cu un e&o :cum ,Eul doreste sa creasca , sa devina din ce in ce mai mare , sa do andeasca tot felul de lucruri , sa ocupe o po!itie din ce in ce mai inalta in ierar&iea valorilor, sa detina un teritoriu mai mare. A"E9AN*R! CE" ARE

(&iar si :lexandru cel 1are avea pro leme imense. > EulB lui dorea ca el sa devina cel mai mare cuceritor al lumii, si aproape ca a reusit acest lucru. Nu avea decat .. de ani % era inca tanar."ar in acesti ani nu a facut altceva decat sa lupte , sa se lupte incontinuu.Nu e de mirare ca s3a im olnavit, plictisit de atatea ra! oaie, de atatea crime, de atata sange.Nu a mai a4uns niciodata acasa la el , in :tena . : murit cu numai o !i inainte. :lexandru era un om inteligent . Era discipol al marelui logician si filo!of Aristotel' :cesta era mentorul sau. 5a surt timp inainte de moarte, i3a spus comandantului armatei sale : > 'ata care este ultima mea dorinta, si ea va tre ui indeplinita. > Care cre$eti ca a -ost ultima $orinta8 : fost o dorinta foarte ciudata : > (and imi veti duce sicriul la groapa , lasati3mi mainile sa atarne in afara lui.B (omandantul l3a intre at : > (e fel de dorinta este aceasta # 1ainile tre uie sa stea intotdeauna in interiorul sicriului. Nimeni nu a au!it vreodata de un mort dus la groapa cu mainile atarnand in afara sicriului.B :lexandru i3a raspuns : > Nu mai am suficienta forta ca sa3ti dau un raspuns amplu. 0e scurt , ceea ce doresc este sa demonstre! astfel lumii ca plec din ea cu mainile goale.:m cre!ut ca voi deveni tot mai mare mai ogat si mai puternic, dar in realitate nu am devenit decat din ce in ce mai sarac si mai sla .(and m3am nascut , am venit pe lume cu pumnii stransi, fara sa tin nimic in ei . :cum , in momentul mortii , nu doresc sa plec tot cu pumnii stransi.B

4Se %are ca nimeni nu a in,atat nimic $in aceasta lectie a mainilor &oale# caci urmasii lui Ale(an$ru au continuat sa -aca acelasi lucru # $esi in maniere $i-erite'

.E

E.O + Trecut 7 Pre/ent 7 Viitor E&oul nu se poate ucura de 0re!ent .0ur si simplu, el nu poate exista in present. El nu poate trai decat in trecut sau in viitor, adica in ceea ce nu exista. +recutul nu mai este , viitorul nu a sosit inca. Egoul repre!inta trecutul,continuitatea , tot ceea ce ai facut , tot ceea ce ai acumulat , toate Darmele, toate conditionarile, toate dorintele,toate visele trecute. :cest intreg repre!inta egoul. Egoul poate exista prin intermediul memoriei: cine esti , de unde vii , cui apartii , tara, religia , familia , traditia , si toate ranile, toate placerile3 tot ceea ce sa petrecut in trecut.

E.O + Cine esti 8 0entru a supravietui in aceasta atalie numita viata. Omul trebuie sa intelea&a cine este. Nimeni nu are insa nici cea mai vaga ideea despre sine.

E.O+ul 7 Re/istenta (a sa3i dai nastere tre uie sa opui re!istenta.(a sa3i dai nastere tre uie sa condamni ceva ca fiind rau si sa aplau!i altceva ca fiind un.(a sa3i dai nastere egoului, tre uie mai intai sa dai nastere lui "umne!eu si "iavolului , dupa care tre ui sa te lupti cu "iavolul si sa incerci sa a4ungi la "umen!eu.E nevoi de un conflict ca sa poti crea egoul. (u cat te opui mai mult , cu atat mai mult ii dai nastere lui ME!B Ne unia e mai pre!enta in occident decat in orient, dar daca faci un simplu calcul aritmetic vei fi surprins : in orient , multi ne uni sunt venerati ca fiind sfinti, asa ca nu se numara printre cei din casele de ne uni.

.F

E&oul lasa urme . "aca egoul nu vrea sa moara, atunci se scriu autobio&ra-ii, ia nastere istoria. Nu te opune , ci TRAIESTE 9 7ii un om o isnuit, nu incerca sa fii extraordinar. Nu incerca sa -ii cine,a+ -ii un nimeni. Va veti ucura cu mult mai mult , pentru ca va va ramane mai multa energie , veti fi mai energici. Acce%tarea # Acce%tarea e tot ceea ce este # ea sta la ba/a lui Tao. ?n om o isnuit, nu pretinde a fi in nici un fel , el se ucura sa traiasca precum un om obisnuit .Nu traieste dupa principii , traieste $in instinct. 1intea omeneasca , mintea nevrotica venerea!a moartea , nu viata : cu cat esti mai mort , cu atat mai mult poti sa fii venerat. $amenii venerea!a moartea % 'isus e venerat pentru ca a fost rastignit. E,reii sunt oamenii re&ulilor , ei traiesc dupa reguli% sunt confucianisti , si e greu pentru ei sa conceapa ca cineva sa traiasca fara reguli poate sa fie un. Evreii sunt foarte moralisti, iar pe "umne!eu ei il concep ca fiind foarte ra! unator. "umen!eul evreu e foarte ra! unator% el te va arunca in foc daca nu3l asculti. :scultarea pare sa fie regula suprema. Con-ucius n3a cre!ut in "umne!eu niciodata , el a cre!ut in reguli% iar (&ina s3a fondat pe el. 'nsa el a spus ca regulile sunt omenesti, nu e nimic divin in ele% sunt ar itrare , relative 3 le poti sc&im a.

.G

E.O + Istorie +ot ceea ce este dificil exercita atractie. (u cat e mai greu , cu atat te atrage mai mult.Valoarea unui lucru e mai mare daca prin intermediul lui 2 prin intermediul cuceririi lui 2 egoul va atinge noi proportii. :tunci cand incerci ceva greu, c&iar daca nu reusesti egoul tot va aveade castigat , fiindca macar ai incercat, intre timp ce altii n3au facut nici cea mai mica incercare. Egoul e intotdeauna atras ca un magnet de ceea ce e dificil% Totusi # can$ e usor# atunci e bine 7 deci egoul nu e atras niciodata de ceea ce e ine, ci ceea ce e rau. $amenii devin criminali deoarece o crima e un lucru dificil, devin politicieni deoarece politica e grea, devin interesati de ani pentru ca a face ani e dificil. $amenii se dau in vant dupa tot ceea ce e greu. In istorie intra intot$eauna %rostii, fiindca prostii fac istorie si prostii o scriu 9 (um ai putea intra in istorie facand lucruri usoare # (and castigi un ra! oi si omori milioane de oameni , faci istorie. "ar daca doar te speli pe dinti dimineata , cum ai putea sa faci istorie # Istoria ii ia in seama %e cei NEB!NI # %e cei OBSE*ATI $e cate ce,a# %e cei care %ro$uc tulburari $e orice -el' Iar $i-icil inseamna rau# si usor inseamna bine. Ori ale&i Viata # ori ale&i sa intri in Istorie. "aca alegi viata , vei fi un om simplu,in largul lui, care face lucruri simple,marunte,si se ucura de ele.Nu vei tul ura linistea nimanui, nimeni nu va aga de seama existenta ta.

Can$ iti e usor # atunci e bine ' Ince%e bine si+ti ,a -i usor'
"aca esti SERIOS , ei cred ca esti un om de pret, dar daca RA)I toata !iua si faci prile4 de distractie din viata ta , vor crede ca esti un prost. 5asa3i sa creada.7ii prost, dar du o viata usoara. +u esti incordat si esti intotdeauna impresionat de oamenii incor$ati 2 oamenii care fac diverse lucruri, oamenii care stau pe tron , ca statuile. ?n om cu adevarat relaxat te va face si pe tine sa te relaxe!i, in timp ce un om incordat te va face sa te simti incordat.:laturi de un om care traieste natural vei simti ca esti ine in pielea ta%

.H

E.O + Fructul Imbunatatirea nu inseamna altce,a $ecat o sle-uire a %ersonalitatii. :ceasta poate deveni de frumoasa, dar cu cat este mai frumoasa , cu atat mai periculoasa devine ea, caci va fi mult mai greu sa renunti la ea. )e intampla uneori ca un pacatos sa devina un sfant.:cest lucru nu este insa posi il in ca!ul asa3!isilor oameni respecata ili, foarte admirati de catre voi.:cestia nu se pot transforma, caci au niste personalitati pe care le3au slefuit ani de !ile, pe care le3au decorat in fel si c&ip , in care au investit enorm. 'ntreaga lor viata a fost slefuita continua.)i3au creat astfel niste personalitati frumoase, la care nu ar mai renunta in ruptul capului.?n pacatos poate renunta la personalitatea lui , caci nu a investit nimic in ea. "e altfel , aceasta este atat de urata incat nici nu3i vine prea greu sa renunte la ea. (um ar putea insa o persona remarca ila sa renunte la personalitatea in care a investit atat si care i3a adus pana acum profituri atat de frumoase # E.O + *oar un -ruct co%t ca$e Inainte $e a+ti %ier$e e&oul trebuie sa+l a$uci la im%linire' Numai un fruct copt cade la pamant.(oacerea e totul.?n ego necopt nu poate fi aruncat, nu poate fi distrus.'ar daca lupti sa distrugi si sa di!olvi un ego necopt , intregul efort va fi un esec. Va fi o sarcina dificila pentru tine ca mai itai sa implinesti egoul si apoi sa3l pier!i 2 fiidca poti pierde doar ceea ce ai."aca nu3l ai cum poti sa3l pier!i # 0oti fi sarac numai daca esti ogat."aca nu esti ogat , saracia ta nu va avea acea frumusete pe care o predica 'isus : M 7iti saraci cu du&ul.B 8etineti ca orice lucru creste la timpul sau , se coace la timpul sau , cade la pamant si se di!olva.)i egoului dumneavoastra tre uie sa3i vina vremea.:re nevoie sa se maturi!e!e. Este ca atunci cand visati%daca visul a4unge la un punct culminant , el se risipeste. (and a4unge atat de aproape de realitate somnul se intrerupe, visul se spul era , iar tu esti pe deplin trea!.:celasi lucru se intampla cu toate tipurile de amagiri.Egoul este visul cel mai de pret.El are frumusetea lui, agonia lui. Visele sunt uneori frumoase , alteori cosmaruri , dar in am ele ca!uri sunt vise. Nu ai nevoie sa ramai de3a pururi in cocon.(and esti gata,sparge coconul, iesi afara din el.Egoul este coa4a oului,el te prote4ea!a."ar atunci cand esti gata,sparge coa4a,iesi afara din ou.Egoul este coa4a."ar asteapta.*ra a nu3ti va fi de prea mare a4utor% pripeala nu a4uta 2 ea poate fi o piedica. :corda3ti timp si nu condamna.

.I

:sadar se intampla uneori ca sfintii vostri sa fie mai egoisti decat pacatosii si3atunci sunt departe de divin.)i uneori pacatosii pot a4unge la dumne!eire mai usor decat acei asa3!isi sfintii ,din cau!a ca egoul este ariera.:sta mi3a aratat experienta mea, ca pacatosii pot renunta la egourile lor mai usor decat sfintii, fiindca n3au fost niciodata impotriva egoului. Can$ ai $estule bo&atii# $orinta $is%are'*is%aritia $orintei e criteriul in$estularii' Atunci can$ esti bo&at 7 %oti aban$ona totul# %oti $e,eni sarac# %oti $e,eni un cersetor asemenea lui Bu$$ha. (and stii pre multe 2 stii scripturile , cunosti trecutul traditiei, stii tot ce se poate sti 2 atunci devii deodata constient de !adarnicia tuturor acestor cunostiinte, devii deodata constient de faptul ca aceasta nu e cunoastere, toate acestea sunt imprumutate9 Aceasta nu este %ro%ria ta e(%erienta e(istentiala# nu e o cunoastere la care ai ajuns tu.0oate ca altii au a4uns sa cunoasca toate acestea, dar tu n3ai facut decat sa acumule!i.:cumularea ta e mecanica% ea n3a pornit din tine, nu e o crestere. :cumularea ta e adunata de pe la alte usi, lucru imprumutat , mort. +ineti minte , cunoasterea e ,ie $oar atunci can$ stii tu , atunci can$ ea re%re/inta e(%erienta ta ime$iata # $irecta'"ar cand stii de la altii nu e decat memorare, nu cunoastere. (and acumule!i multe 2 ogatii ale cunoasterii , scripturi de 4ur impre4ur , i lioteci condensate in mintea ta 2 si devii constient deodata ca n3ai facut decat sa te impovare!i cu ce provine de la altii, ca nu3ti apartine nimic, ca n3ai cunoscut tu toate acestea 2 atunci le poti a andona, poti renunta la toate aceasta cunoastere. 7eriti3va de toata literatura de auto3perfectionare.0iata americana este plina de asemenea carti.7eriti3va de ele , caci nu va vor conduce nicaieri. +ransformarea nu vine din im unatatire, ci din renuntarea completa la personalitate.

.L

E.O + I*EA"!RI"E +>+ Calatoria este %ersonala' 8ealitatea nu poate fi evitata. Nu te a4uta cu nimic sa teoreti!e!i.?itati de teorii si priviti faptele in fata. Va simtiti groa!nic # )uferinta tre uie privita in fata. Nu mai im%rumutati $e la altii'Nu traiti o ,iata secon$ han$. Nu am au!it vreodata ca "umne!eu sa iu easca o copie la indigo. ?rmariti sa fiti originali , unici , individuali!ati. 7iti voi insiva si priviti3va in fata pro lemele. 'n realitate , intre arile vin la pac&et cu raspunsurile, pro lemele vin su solutiile , ignoranta nu este nici o clipa separata de cunoastere. Totul este sa %ri,iti in interiorul ,ostru. Nimeni nu se naste direct un copac , ci doar ca o samanta care tre uie sa creasca, devenind un copac, pana cand acesta infloreste. ?n copil se naste a solute proaspat si tanar3 fara trecut , fara ego. "e aceea sunt copiii atat de frumosi.Ei n3au nici un trecut% sunt tineri si proaspeti. ?n copil e frumos fiindca egoul nu este present in el.?n atran se urateste, nu din cau!a varstei inainte ci din cau!a ca are prea mult trecut, prea mult ego. :cest proces de conditionare conduce la nasterea complexelor de inferioritate , incrucat ii im%in&e in %ermanenta %e oameni sa $e,ina su%eriori celor $in jur. Ei ii invata sa compare si sa intre in competitie , sa fie violenti, sa lupte. 8enuntati la con$itionarea sociala , care nu are nici o valoare, si scoateti la iveala ceea ce este natural in voi. 'ar natura este intot$eauna in$i,i$ualista. (and veti inflori , unul dintre voi va face trandafiri.:ltul va face margarete. Nici unul nu este superior celuilalt.+randafirul nu este superior margaretei.

E/

Ale(an$ru cel are s3a intalnit odata cu "iogene, un cersetor gol , care ducea o lampa, singura sa avere.*io&ene isi tinea lampa aprinsa c&iar si !iua in amia!a mare. :vea un comportament ciudat, asa ca :lexandru l3a intre at : 3 "e ce tii lampa aprinsa in mie!ul !ilei # "iogene si3a ridicat lampa si l3a privit pe :lexandru in fata , dupa care i3a spus : 3 (aut !i si noapte un om adevarat , dar nu il pot gasi. :lexandru a ramas socat sa auda asemenea cuvinte din partea unui cersetor gol , adresate lui , cuceritorul lumii. Nu putea insa sa remarce frumusetea naturala a lui "iogene , cu toata nuditatea lui. $c&ii sai exprimau o asemenea liniste , fata lui era atat de impacata, cuvintele sale aveau o autoritate atat de mare , pre!enta lui era ca un alsam pentru suflet... "e aceea , desi s3a simtit insultat , :lexandru nu a putut sa se ra! une. 0re!enta omului din fata lui era coplesitoare, iar :lexandru a regasit in el cersetorul din interiorul lui.<urnalul lui pastrea!a pana asta!i aceste cuvinte : M Pentru %rima oara in ,iata am $esco%erit ca bo&atia inseamna cu totul altce,a $ecat sa ai bani'Am ,a/ut in s-arsit un om bo&atB 7iti ogati in autenticitate , sinceritate , adevar, iu ire, creativitate, sensi ilitate, liniste interioara.:ceasta este adevarata voastra ogatie. )ocietatea doreste ca voi sa deveniti cineva. Ei nu3si dau seama ca trandafirul nu poate deveni o margareta , sau invers. +oti s3ar stradui sa va a4ute sa fiti voi insiva.A -i tu insuti este cea mai mare bo&atie $in lume':tunci cand esti tu insuti te simti implinit, iar viata ti se pare plina de semnificatie. 7eriti3va de oamenii ine intentionati , de facatori de ine cu orice pret , care va sfatuiesc in permanenta ce tre uie sa faceti. Sin&urul in$rumator corect in marea calatorie a ,ietii este intuitita %ro%rie' ?rmea!a cursul naturii si accepta rolul primit in aceasta drama, oricare ar fi el. Nu toata lumea tre uie sa 4oaca neaparat rolul imparatului.:ceasta este adevarata ogatie.

E6

E.O + I*EA"!RI"E +?+ (uvantul Mi$ealB mi se pare cuvant murdar. 0ersonal , nu am idealuri. 'dealurile te pot ine uni. Asa se e(%lica $e ce acest %amant a $e,enit o casa $e nebuni. I$ealul inseamna ca nu esti ceea ce ar tre ui sa fii. El creea!a tensiuni , anxietate, angoasa. +e divide, face din tine sc&i!ofrenic. 'dealul se petrece intotdeauna in viitor. 'dealurile sunt intodeauna imposi ile.+ocami de aceea sunt idealuri. Ele nu fac altceva decat sa te ine uneasca. *a+i omului un i$eal # iar starea $e ,ino,atie ,a urma $e la sine' Im%ortanant este sa ,a acce%tati asa cum sunteti' "umne!eu v3a facut perfecti si nu a lasa nimic incomplet in voi. *umne/eu insusi este $e o im%er-ectiune %er-ecta. 0ersonal , nu sunt deloc interesat de o societate perfecta. 'ndivi!i ideali nu imi starnesc deloc admiratie. Nu ma interesea!a nici o forma de i$ealism. "intotdeauna , oamenii au urmarit sa im unatateasca societatea, sa isi construiasca o societate ideala.

Per-ectionismul este sursa oricarei ne,ro/e


0erfectionismul este sursa oricarei nevro!e.:tata timp cat umanitatea nu va renunta la i$eea $e %er-ectiune, eu nu isi va recapata sanatatea. 'nsasi ideea de perfectiune a condus intreaga umanitate la o stare de ne unie. "e aceea , as dori sa va amintesc intotdeauna :

Eu sunt im%er-ect # acest uni,ers este im%er-ect .


'u irea insasi este imperfecta , iar mesa4ul meu este unul singur:

Bucurati+,a $e aceasta im%er-ectiune'

E@

E.O + Nu ,a mai &an$iti la %er-ectiune Nu va mai ganditi la perfectiune.*anditi3va la totalitate. 'n aceasta consta invatatura mea : fiti totali , nu fiti perfecti. Orice ati -ace # -aceti cu toata -iinta. Nu urmariti sa fiti perfecti , ci totali. 'n ce consta diferenta # (and esti manios , perfectionistul iti va spune: M Nu te mania .:cest lucru nu e un.?n om perfect nu se infurie niciodataB :sta e o mare prostie.)tim acest lucru , caci si 'isus s3a infuriat. )3a infuriat cu adevarat impotriva religiei traditionale, a preotilor , a ra inilor. ?n om care nu se infrurie niciodata pare lipsit de coloana verte rala. "e altfel , un om care nu se infurie niciodata nu va putea nici sa iu easca 2 caci am ele stari au nevoie de pasiune, si este vor a de aceeasi pasiune.?n om care nu poate ura nu va putea sa iu easca% cele doua emotii merg mana in mana.'u irea lui va fi rece. 8etineti : o ura fier inte este de preferat unei iu iri ca g&eata. ;iua nu poate exista fara noapte, iar vara nu poate exista fara iarna. Viata trebuie acce%tata in totalitatea ei . Ea are un anumit ritm , o polaritate.

E.

E.O + S!CCES!" :m itia este o otrava. = "a ce+i -oloseste omului $aca $oban$este intrea&a lume # $ar isi %ier$e su-letul 8 6 )ingurul lucru care contea!a cu adevarat in final este modul in care ti3ai trait fiecare clipa din viata.: fost ea o ucurie, o cele rare # :i stiut sa fii fericit in acele clipe marunte ale vietii # I$eea $e succes este o tortura' )uccesul inseamna ca tre uie sa intri in concurenta cu altii, sa te lupti prin mi4loace mai mult sau mai putin oneste 2 aproape orice este permis. :ceasta educatie care vi s3a dat este profund gresit .Este de3a dreptul otravitoare. )colile voastre , colegiile, universitatile , 3 nu fac altceva decat sa va otraveasca. )unt ca niste fa rici in care se produce pe anda rulanta iadul, pre!entat insa intr3un am ala4 atat de frumos incat aproape nimeni nu3si da seama ce se ascunde in el. Orice -orma $e e$ucatie care are la ba/a i$eea $e ambitie con$uce la crearea unui a$e,at ia$ %e %amant# lucrul care s+a si intam%lat' +oata lumea sufera si se simte inferioara.:cest lucru este a solut ciudat, caci nimeni nu este inferior nimanui.0ur si simplu , -iecare in$i,i$ este unic , si orice comparatie nici nu este inutila.+u esti tu , si nu poti fi altcineva.0e de alta parte , nu tre uie sa devii faimos , sa fii cunoscut de lumea exterioara.:ceasta vanitate este o prostie. ?nicul lucru de care ai nevoie este sa fii creativ , plin de iu ire, lucid , constient. *aca esti con,ins ca esti un om s%ecial # esti %re$is%us sa su-eri. "aca esti convins ca esti mai presus decat ceilalti, mai un sau mai destept ca ei , iti vei construi un ego foarte puternic.'ar egoul este otrava. !n om s%ecial nu %oate iubi# caci un$e %oate &asi alt om la -el $e s%ecial ca si el 8 ?n om a ramas neinsurat toata viata.(and era pe punctul de a muri , la varsta de L/ de ani cineva l3a intre at : 3 :i ramas neinsurat toata viata, dar nu ne3ai spus niciodata de ce . :cum te afli pe patul de moarte.)atisfane aceasta curio!itate."aca ai vreun secret , acum este timpul sa ni3l spui, caci nu mai ai mult de trait.Nici c&iar secretele cele mai ascunse nu3ti mai pot face rau. 3 "a , am un secret , a raspuns omul. Nu am nimic impotriva casatoriei , dar am cautat -emeia %er-ecta.:m tot cautat , dar viata mi s3a scurs printre degete. 3 Aine , i3a spus intigrat amicul, dar nu ai putut gasi o -emeie %er-ecta intrea atatea milioane , cate exista pe acest pamant # 3 Aa da , am gasit una , i3a raspuns cu lacrimi in oc&ii muri undul. :tunci a ramas a solut socat: 3 :tunci ce s3a intamplat # "e ce nu te3ai insurat # 3 "in pacate, femeia cauta si ea un barbat %er-ect.

EE

Viata ta ,a $e,eni -oarte $i-icila $aca traiesti cu asemenea i$ei'


Nimeni nu este s%ecial # sau # $aca ,rei # toata lumea este s%eciala. 'n mod similar , nimeni nu este o isnuit sau toata lumea este o isnuita.$rice ai crede despre tine , poti crede si despre cei din 4ur , si astfel , pro lema ta va disparea . :i de ales."aca preferi cuvantul M s%ecial M , poti crede ca esti cineva special , dar in acest ca! considera3i si pe cei din 4ur la fel de speciali. "aca vei incerca sa iesi in evidenta, vei deveni un om o isnuit, pentru ca eforturile tale isi au radacina intr3o neintelegere.Ele vor crea confu!ii , caci daca incerci sa devii special, inseamna ca pornesti de la premisa ca nu este de4a astfel.'n acest fel , ai devenit de4a un om comun.:i ratat esenta. Nu ai ne,oie sa $e,ii unic # caci esti $eja. +ot secretul este sa recunosti acest lucru.0atrunde adanc in sinele tau si simte cat de unic esti.Nimeni nu mai are amprentele tale digitale , oc&ii tai , sunetul vocii tale , mirosul tau.'n toata lumea asta nu ai nici o du lura. esajul meu este altul : accepta3te asa cum esti , caci si "umen!eu accepta acest lucru."umen!eu te respecta, dar tu nu ai a4uns inca sa iti respecti fiinta. Eu sunt eu # tu esti tu ' Orice com%aratie atra&e $u%a sine con-licte # ambitii si imitare' "umne!eu nu se repeta niciodata. Voi ati fost insa sa deveniti altcineva. M 7ii si tu la fel ca fiul vecinului...0riveste cat de inteligent este.0riveste acea fata...cat de grandios merge.7ii si tu la fel ca ea 9 B Nimeni nu v3a spus pana acum : Fii tu insuti si res%ecta+ti -iinta # caci este un $ar $e la *umen/eu' Nu3i imita niciodata pe cei din 4ur. 7iti voi insiva 9 7iti autentici, si atunci veti sti ca sunteti speciali."umne!eu v3a iu it atat de mult , de aceea sunteti cei care sunteti9 ?nicitatea voastra nu poate fi insa comparata cu a celor din 4ur.

EF

E.O +

INTEA

1inta nu este altceva decat un io3computer.(and copilul se naste , el nu are o minte. 7etele incep sa vor easca mai devreme decat aietii.(utiile lor vor itoare sunt mai mari.Aio computerul lor este de o calitate mai una. 1intea incepe sa isi acumule!e datele de la parinti, de la scoala , de la alti copii , vecini, rude , de la societate, de la iserica. :rta de a vor i aduce dupa sine respecta ilitate, ani , putere."e aceea , toata lumea incearca sa ii imite, iar mintea se umple cu tot mai multe cuvinte, cu tot mai multe ganduri. ?n calculator mai poate fi oprit , dar mintea aproape ca nu poate fi oprita. 0ur si simplu , ea nu are un comutator. (&iar si cand omul doarme , mintea sa continua sa functionea!e. Ea nu cunoaste odi&na.0ana la H/3I/ de ani, mintea continua sa functione!e neo osita. 1intea poate fi insa educata sa se relaxe!e. :cest proces se numeste me$itatie si este exact ceea ce incercam noi sa invatam. +ot ce aveti de facut este sa invatati sa va opriti mintea atunci cand doriti acest lucru , spunandu3i : M *ata , este de a4uns . "u3te la culcare. )unt trea! , nu3ti fa pro leme B 7olositi mintea atunci cand aveti nevoie de ea , cand este plina de energie , odi&nita. $ minte care lucrea!a !i si noapte este predestinata sa devina sla a, stupida, sa nu impresione!e pe nimeni. "aca ati putea sili mintea sa se odi&neasca din cand in cand 2 si acest lucru este intru totul posi il 3 , ati capata o forta uluitoare. $amenii cred ca mintile personalitatilor carsimatice sunt &ipnotice.)unt mai degra a proaspete, pline de energie, odi&nite.:cestea sunt eneficiile pe care le poate o tine mintea.

intea ,rea intot$eauna mai mult ' Ea este un cersetor


1intea vrea intotdeauna mai mult.Ea este un cersetor. Vrea sa va povestesc o para ola...

EG

?n cersetor a atut la portile palatului regal."in intamplare , regele tocmai iesea pentru plim area sa de dimineata prin gradina, asa ca i3a des&is c&iar el usa. (ersetorul i3a spus : 3 0are sa fie o !i norocoasa pentru tine 3 0entru mine sau pentru tine # l3a intre at regele. 3 :sta nu vom sti decat la sfarsitul !ilei.Eu sunt un cersetor si nu cer decat un singur lucru. 0ort la mine acest vas gol."aca doresti, poti sa3l umpli , cu orice vei dori. (ersetorul arata ciudat.:vea o privire mistica, iar cuvintele lui nu erau acelea ale unui cersetor, ci mai degra a ale unui imparat. 0area sa raspandeasca in 4ur o autoritate imense.8egele i3a poruncit primului ministru sa umple olul cersetorului cu monede de aur , ca sa nu uite ca a aut la poarta unui rege."ar cersetorul s3a multumit sa i! ucneasca in ras. 8egele l3a intre at: 3 (e s3a intamplat # 3 Nu vom sti decat la sfarsitul !ilei , a raspuns am iguu cersetorul. (omportamentul lui era ciudat , dar acea un farmec anume. Era intr3adevar un om minunat. :u inceput neca!urile.0rimul ministru a adus o gramada de monede de aur, dar o data introduse in ol , acestea au disparut.Vasul a ramas gol.$ricate monede ar fi adus primul ministru , acestea continuau sa dispara.'n curand , vistiera regatului s3a golit, dar vasul cersetroului tot nu s3a umplut.Vestea s3a raspandit ca prin farmec, si intregul oras s3a adunat sa vada minunea. 8egele i s3a adresat primului ministru: 3 $rice s3ar intampla , adu umple giuvaierurile , tot aurul, toate pietrele pretioase , dar umple o data olul cersetorului. $ricat s3ar fi straduit insa primul ministru , vasul ramanea gol. 'n cele din urma , regele si3a pierdut intreaga avere.Era de4a seara.)upusii regelui erau intr3o stare de tul urare maxima.$ricat de incapatanat ar fi fost regele , seara el nu a mai avut ce sa3i daruiasca cersetorului.El a ca!ut la picioarele acestuia si l3a intre at care este secretul vasului: 3 Este un vas magic # 'ara , s3a inserat , si toata !iua mi3ai spus ca pana seara am sa aflu ce tre uie sa aflu. :cum a sosit timpul.'ntr3un fel , nu mai este nimic de spus.:m fost invins de catre un cersetor o isnuit.Nu mai doresc sa aflu decat un singur lucru : (are este secretul acestui vas. 3 Nu inteleg , i3a spus regele. 3 Nimeni nu intelege.'n interiorul craniului uman se afla mintea .$ricat ai turna in ea, totul dispare.Ea cere intotdeauna mai mult decat poate primi, dar ramane mereu goala.1intea este un cersetor, ea nu poate fi sc&im ata. Nu %oti sca%a $e ea $ecat $aca o intele&i'

EH

(am aceasta este si situatia voastra. "aca va veti asculta in permanenta mintea, nu veti cunoaste niciodata satisfactia. 8etineti : 1intea nu poate cunoaste altceva decat suferina , caci dorintele ei nu se opresc niciodata. "aca nu faci decat sa iti asculti mintea , nu vei cunoaste niciodata pacea."aca doresti sa te ucuri de linistea interioara, renunta sa iti mai asculti mintea, inclusiv la toate reali!arile pe care le3ai atins ascultand3o. 0e vremea cand erai sarac, erai fericit.Nu aveai nici un fel de posesiuni, dar aveai o aura atat de frumoasa.Nu spun sa renunti la ani , dar nu3i lasa sa iti domine mintea. 'ntr3un fel, oriunde te3ai afla , vei fi fericit. Nu %oate e(ista $ecat ori PACE # ori INTEA

1intea este una dintre cele mai pretioase posesiuni al noastre, dar este numai un slu4itor , nu este sta%anul casei."in momentul in care mintea devine stapanul, incep sa apara pro lemele.Ea are tendinta sa inlocuiasca imediat inima, fiinta, sa puna stapanire pe voi. 8etineti : cea mai im%ortanta este -iinta 2 $u%a ea ,ine inima# si abia mintea ' In aceasta consta %ersonalitatea echilibrata a unei -iinte umane autentice' 1intea este logica . :cest lucru este foarte util la piata unde nu ati putea functiona fara minte. Nu uitati insa ca ,oi o -olositi # si nu in,ers."iferenta este una foarte mare. intea ,a %oate o-eri %aine# $ar nu si bucurie. Ea nu va poate a4uta sa va ucurati de viata. Este intot$eauna -oarte serioasa3 nu suporta nici macar rasul , iar viata fara ras nu poate fi considerata umana. Este o viata su umana, caci in tot universul, numai omul stie sa rada. Rasul este un re-le( al constintei su%erioare.:nimalele nu pot rade 2 nici copacii. 'n categoria celor care nu pot rade intra si oamenii supusi mintii 2 sfintii, oamenii de stiinta , marii conducatori.+oti acestia sunt foarte seriosi, iar serio!itatea este o oala Este ca un cancer al sufletului % este distructiva. $data ca!uti in mainile mintii, intreaga noastra putere creatoare este pusa in slu4 a distrugerii. 'u irea , ucuria, rasul,compasiunea...toate acestea au nevoie de o inima des&isa, eli erata de su tirania mintii.

EI

Iisus avea dreptate atunci cand spunea : M $mul nu poate trai numai cu paine.B 'ar mintea nu poate produce altceva decat paine. 0oti supravietui cu ea, dar supravietuirea nu inseamna viata. Viata are nevoie de ceva mai mult : de dans , de mu!ica , de iu ire. 1intea are si ea rolul ei , dar la piata.$ data a4uns acasa , ea tre uie sa isi incete!e sporovaiala.5a fel cum va dati 4os &ainele , pantofi , palaria, spuneti3i mintii : M :cum taci , aici nu te afli in lumea ta M :sta nu insemana sa fii impotriva mintii. "impotriva , inseamna sa o a4uti sa se odi&neasca. :tunci cand sunteti acasa, cu sotia , cu sotul , cu copii, cu parinti, cu prietenii, nu aveti nevoie de minte.:veti nevoie de o inima desc&isa. $mul traieste cel mult HF 2 I/ de ani , din care @F ii petrece in scoli , colegii, universitati.El isi petrece o treime din viata pentru sa3si cultive un anumit tip de minte. )ocietatea nu doreste sa fiti decat o copie la indigo , niciodata un original. 0rin natura ei , mintea este fascinata si are nevoie de lideri, de cineva care sa o conduca. 'ntreaga lume a ramas surprinsa cand *ermania a ca!ut in capcana intinsa de :dolf ,itler.Nimeni nu putea sa creada acest lucru, era aproape ilogic. ?n popor atat de frumos , cu o inclinatie atat de evidenta pentru invatare, pentru filo!ofie, un popor care i3a dat pe Nant, pe 7euer ac& , pe 1arx...?n popor cu o cultura atat de mare cu un intelect atat de rafinat, cu mari oameni de stiinta, mari mu!icieni, mari scriitori , si poeti...?n popor al filo!ofilor si profesorilor...'n nici o alta tara din lume nu a fost atat de respectat cuvantul M profesor M ca in *ermania. "e ce au devenit ei adeptii unui ne un ca :dolf ,itler # O minte cu a$e,arat matura nu arunca res%onsabilitatea asu%ra altora% ea devine responsa ila pentru propria sa fiinta. (red ca intelegeti acum cat de mare este prostia intelectului. 'ntelectul este foarte superficial. "aca oamenii nu se de!volta in fiinta lor, ei vor deveni intotdeauna victime ale unor oameni ca :dolf ,itler. !n om liber isi a%artine siesi # si nimanui altcui,a' "in cau!a nesigurantei voastre , voi deveniti victimele tuturor ne unilor. Ne unii sunt intotdeauna sigur pe ei.Numai oamenii cat de cat constienti si luc!i e!ita , caci ei inteleg complexitatea vietii. $amenii arunca intotdeauna vina asupra altora."egea a sc&im i femeile intre ele. 1intea tre uie sa ti3o sc&im i.

EL

E.O + I*ENTIFICAREA $ri de cate ori spuneti M E! M , va identificati cu ceva 2 cu un nume , cu o forma , cu un corp, cu un trecut % cu mintea , cu amintirile. "aca nu va identificati cu nimic , ramanand doar cu fiinta voastra M Eul M dispare. )pre exemplu, toata lumea se identifica cu numele sau , dar nimeni nu se naste cu un nume.+reptat numele capata o semnificatie atat de mare incat exista oameni dispusi sa moara pentru numele lor. 0rincipalul lucru pe care tre uie sa3l intelegi este faptul ca tu nu esti una cu mintea3 nici cu partea intunecata , nici cu partea ei luminoasa . Intrea&a an(ietate a omului se naste $in -a%tul ca el $oreste sa %astre/e ceea ce este -rumos si stralucitor# renuntan$ insa la %artile sale intunecate'El nu3si da seama ca cele doua extreme nu pot exista una fara cealalta.5una nu poate straluci fara fundalul negru al cerului nopti. E.O + P!TEREA ?nul din cei mai mari psi&ologi ai acestei epoci Al-re$ A$ler , si3a a!at intreaga anali!a psi&ologica pe acest simplu fapt 2 ca toate pro lemele omului apar din aceasta $orinta $e %utere.El doreste sa devina cineva special, mai presus decat altii, mai sfant decat ei. Nu contea!a daca se afla la piata sau intr3o mansatire, important este sa a4unga in varf. 0oti foarte ine sa fii un nimeni si sa dispui de toate comorile lumii 2 caci aceste nu se afla in afara ta.Voi sunteti inconstienti de ogatiile voastre interioare. Exista o afirmatie cele ra a unui filosof engle! : M Puterea coru%e'Puterea absoluta coru%e la mo$ul absolut B 0ersonal nu sunt de acord cu el.:nali!a mea porneste de la cu totul alte premise. +oata lumea este violenta , lacoma,invidioasa , manioasa, pasionala 2 dar nimeni nu are putere % de aceea , tot ce pot face asemenea oameni este sa treaca drept sfinti. (a sa fii violent , ai nevoie de putere.(a sa3ti implinesti lacomia , ai nevoie de putere.0entru a3ti satisface pasiunile , ai nevoi de putere. "e aceea , cand puterea cade in mainile cuiva , toate aceste voci tacute incep sa tipe, creand un mare vacarm interior.0uterea devine un fel de &rana interioara, o oportunitate.Nu este corect sa afirmi ca puterea corupe% mai degra a te lasi corupt.0uterea nu face decat sa permita coruptiei tale interioare sa iasa la lumina. :i vrut intotdeauna sa omori pe cineva, dar nu ai avut putere sa o faci. "aca do andesti puterea , primul lucru pe care il faci este sa uci!i.

F/

Puterea am%li-ica ceea ce esti tu $eja Nu puterea corupe . (oruptia exista de4a in voi.0uterea va da doar oca!ia sa faceti ceea ce ati dorit dintotdeauna sa faceti. 'n sine , %uterea este neutra.'n mainile unui om un, ea devine o inecuvantare. 'n mainile unui om inconstient , ea devine un lestem."e mii de ani puterea este condamnata, fara sa ne gandim ca ea nu are nici o vina.(ei care ar tre ui purificati de instinctele lor urate sunt oamenii, caci aproape orice om a4unge sa detina o forma sau alta de putere. $rice funcite inseamna un anumit tip de putere. )e spune ca Auran&/eb , unul din imparatii ma&imedani ai indiei , era atat de nera dator incat nu a mai avut ra dare ca tatal sau sa moara in mod natural pentru a3i putea urma tronul.El l3a intemnitat si a devenit imparat.+atal sau nu stia ce sa faca in inc&isoare , caci fusese o isnuit toata viata sa munceasca."e aceea , el i3a scris fiului sau , cerandu3i : M (el putin trimite3mi ./ de aieti ca sa3i invat (oranul M (omentariul pe care la facut Auran&/eb catre curtenii sai este cat se poate de semnificativ: M Aatranul nu doreste sa3si piarda puterea .:cum nu mai este imparat. "aca ar deveni profesor peste ./ de copii nexperimentati , ar o tine din nou o forma de putereB Psiholo&i a-irma ca oamenii care se tem $e com%etitie %entru %utere ale& calea mai sim%la0 $e,in %ro-esori' Este o stratedie politica.7emeilor le place sa fie atragatoare , caci acest lucru le da un sentiment de putere.(u cat sunt mai atragatoare, cu atat mai puternice se simt asupra ar atilor.)i cine nu doreste sa fie puternic # 'ntreaga viata , oamenii se lupta pentru putere. 7emeile au fost condamnate din cau!a sfintilor vostri, care s3au temut de ele."in cau!a represiunii la care au fost supuse , ele nu au avut acces la alte forme de putere, asa ca au facut ce au stiut mai ine cu unica sursa care le3a mai ramas: tru%ul lor. 0uterea inseamna capacitatea de a te folosi de celalalt. (and altcineva se foloseste de tine, puterea ta a disparut si esti redus la neputinta. "e aceea , nici o femei nu doreste sa fie folosita. 7emeile si3au de!voltat o arma noua , mult mai su tila.7ac toate eforturile pentru a parea atragatoare, dupa care le neaga ar atilor dreptul de a atinge.Este un 4oc al puterii. 1ai intai te atrag , ca si cum te3ar trage de sfori , dupa care te resping , lasandu3te lipsit de putere. 'ar tu continui sa dai din coada , ca un catelus, iar femeia triumfa.

F6

E.O + VIO"ENTA +oti dictatorii lumi sunt creati de noi +oti dictatorii lumi sunt creati de noi , caci noi dorim intotdeauna ca altcineva sa ne spuna ce avem de facut. :tunci cand accepti ca altcineva sa iti spuna ce ai de facut, nu mai ai nici o res%onsabilitate. $ameni ca :dolf ,itler , 'osif )talin sau 8onald 8eagan nu se afla in functiile respective din cau!a calitatilor lor , ci pentru ca milioane de oameni doresc sa li se spuna ce au de facut. :dolf ,itler a fost aproape ne un, dar o natiune intreaga 2 una dintre cele mai inteligente natiuni din lume , care a creat cele mai mari traditii filo!ofice, ganditori si teologi de prima mana 2 l3a ales drept conducator. 1otivul este simplu : nimeni nu $oreste sa isi asume res%onsabilatatea. $amenii ii condamna pe dictatori , dar nimeni nu se gandeste la psi&ologia lor , la felul in care sunt creati ei. 'n momentul in care ne plasam responsa ilitatea pe umerii altcuiva, noi ne3am pierdut sufletul.Vor exista intotdeauna oameni carora le va place sa domine, sa dicte!e, oameni olnavi, dispusi insa oricand sa preia aceasta responsa ilitate din mainile noastre.

F@

E.O + TERAPIA $mul simte nevoia sa fie dorit.:ceasta este una din principalele nevoi ale fiintei umane.*aca nu se simte iubit# omul ince%e sa moara."aca simte ca viata sa nu contea!a pentru nimeni, ea isi pierde semnificatia c&iar pentru el insusi. 5umea are nevoie de terapie tocmai pentru ca ii lipseste iu irea. 'ntr3o lume plina de iu ire , terapia nu ar fi necesara deloc. )impla sen!atie de caldura provenita de la celalalta persoana poate vindeca multe oli, inclusiv raceala si egoul. 5a ora actuala , psi&ologii au inteles ca daca nu este im ratisat si sarutat suficient de mult copilul nu poate creste normal. :sa cum respiratia este esentiala pentru corpul fi!ic 2 daca incetam sa mai respiram , corpul moare, 3 iu irea repre!inta respiratia interioara a sufletului. :cesta traieste prin iu ire. "in 6// de ca!uri, L/ de oameni olnavi sufera in primul rand ca nu au avut parte de iu ire. intea este cau/a tuturor bolilor # in tim% ce inima este sursa oricarei ,in$ecari "in punct de vedere spiritual , oamenii erau mai sanatosi in trecut, iar explicatia consta in faptul ca mintea nu era &ranita cu atatea informatii simultan% ea nu era complesita. 1intea moderna este sufocata , iar informatiile neasimilate creea!a nevro!e. Este ca si cum ati manca prea mult, incarcandu3va trupul.:limentele nedigerate devin otravitoare."ar ceea ce mancati este mai putin important decat ceea ce vedeti si ceea ce au!iti. Este ca si cum ati sta la masa @E de ore pe !i , mancand incontinuu. :ceasta este situtatia in care se gaseste mintea moderna% ea este sufocata de informatii.

$ persona cu adevarat sanatoasa isi acorda F/ P din timp pentru a3si asimila experientele F/ P din timp actionea!a F/ P asimilea!a intr3o stare de relaxare F/ P meditea!a :cesta este remediul.

F.

"in pacate , lumea moderna a uitat de meditatie. 'n !ilele de demult , oamenii erau in mod natural meditativi.Viata nu era atat de complicata , iar oamenii aveau suficient timp la dispo!itie pentru a sta si a nu face nimic, pentru a contempla stelele , copacii , pentru a asculta ciripitul pasarilor.$amenii aveau intervale in care nu faceau nimic , in care erau pur si simplu pasivi. ?n discipol nu va deveni niciodata un nevrotic. M "iscipolulB inseamna cineva capa il sa invete. El nu o tine niciodata cunoasterea, dar se afla continuu intr3un proces de invatare. Cunoasterea ii -ace %e oameni ne,rotici."eloc intamplator , primii care ine unesc sunt profesorii, filosofii, psi&iatrii, savantii de toate felurile.Ei au invatat atat de multe incat au a4uns la conclu!ia ca nu mai au nimic de invatat. $mul modern tre uie sa fie capa il sa se adapte!e in fiecare !i la noi situatii, caci lumea se sc&im a asta!i incredi il de rapid. )timulii sen!oriali vor continua sa creasca in intensitate.Vom primi cu totii tot mai multe informatii, iar viata noastra va continua sa se sc&im e intr3un ritm din ce in ce mai rapid."e aceea , tre uie sa fim capa ili de invatare, de adaptare, de sc&im are. 'n trecut omul traia intr3o lume aproape statica.+otul stagna in 4urul lui. El se nastea in aceeasi lume in care a trait tatal sau.Nu exista nici cea mai mica sc&im are.Nimeni nu isi punea pro lema sa invete mai mult. (unoasterea e limitata , dar iti permite sa traiesti foarte ine. "e aceea , mintile oamenilor erau odi&nite, lucru care il a4uta pe acestia sa ramana sanatosi.5a ora actuala, in mintile noastre nu mai exista nici un spatiu gol , daca nu stim sa ni3l cream singuri. *aca nu me$ite/i cel %utin o ora %e /i # omul isi creea/a sin&ur starea $e ne,ro/a 2 aceasta nu mai este acci$entala' 0resiunea exterioara de a invata si vec&iul o icei de a nu invata ii ine uneste pe oameni.1intea moderna este literalmente sufocata cu informatii , pe care nu are timp sa le digere , sa le asimile!e.:ici tre uie sa intervina meditatie, al carei rol a devenit mai semnificativ ca oricand. "aca nu avem timp sa ascultam mesa4ele pe care le primeste continuu mintea, aceastea continua sa se acumule!e, la fel ca si dosarele care se acumulea!a pe masa de irou, pentru ca nu ai timp sa citesti si sa le re!olvi.'n mod similar, mintea devine sufocata 2 sunt atatea dosare de citit si de re!olvat, atatea cereri la care tre uie sa raspun!i, atatea provocari la care tre uie sa faci fata.

FE

$mul nu se mai poate opri din invatare, caci tot timpul se petrece ceva nou, iar vec&ile idei nu mai corespund acestor noutati.Nu te mai poti a!a pe cunoasterea parintilor, nici macar pe profesorii din scoala si din universitati, caci ceea ce predau este de4a depasit. )tudentii nu3si vor mai putea respecta profesorii daca acestia nu vor invata in permanenta."e ce le ar respecta # +elevi!iunea toarna in mintea omului informatii exceptionale de periculoase , imposi il de digerat.;iarele scriu tot felul de prostii.$ri de cate ori aveti timp, voi va uitati la televi!or, dati drumul la radio sau cititi !iarele .:lteori , cand doriti sa va relaxati, va duceti la film.(e fel de relaxare este aceasta # 7ilmul nu va permite sa va relaxati , caci toarna in minea voastra tot felul de informatii. Ne,ro/a este o stare $e $e/echilibru mental : prea multa activitate si nici un pic de relaxare, prea multa energie masculina si nici un pic de energie feminina, prea mult -ang si prea putin -in.Echilibrul inseamna ca ambele ener&ii sa -ie e&ale. $amenii fac oli ciudate , incura ile.Ele sunt incura ile tocmai pentru ca sunt puternic sustinute de su constientul persoanei.)e stie ca fara cooperarea sufletului, medicina si medicul nu poat face nimic pentru vindecarea pacientului. Nimeni nu te %oate ,in$eca im%otri,a ,ointei tale 2 acesta este un adevar fundamental. 'n $rient , viata este saraca , dar nu stresanta .$amenii sunt atat de saraci incat nu3si pot permite nici c&iar stresul.Ei nu au ani de psi&analisti. Nebunia este un lu( %e care nu si+l %ot %ermite $ecat bo&atii. "aca ii veti privi cu atentie veti constata ca oamenii ne uni au o anumita consecventa% eu nu sunt duali.Te %oti ba/a %e un nebun # caci $ualitatea a $is%arut in el.+e poti a!a pe un ne un, caci dualitatea a disparut in el . Ne unul nu mai are decat un singur tip de minte , cea inconstienta. 1ai mult decat atat , el are o anumita inocenta. Este ca un copil.Nebunii nu cunosc ,iclenia."e fapt , de aceea au si ine unit, pentru ca nu au putut sa accepte du la masura a acestei lumi, duplicitatea. Ne unul nu este divi!at .Evident , nu traieste in aceasta realitate. "e aceea , am ele categorii par la fel % ne unul crede , udd&a are credinta. Cre$inta si incre$erea pot fi cu usurinta confundate. Ne unul este una , perfect inconstient% Audd&a este una , perfect constinent% Ne unul a renuntat , la mintea rationala % Audd&a a transcens3o. 0rimul a ca!ut su nivelul uman , celalalt s3a ridicat deasupra acestui nivel.

FF

E.O + Sinele

artor

:cest Sine+ artor poate re!olva pro lema.0rin simpla contemplare detasata a pro lemei, ea este pe 4umatate re!olvata, cand o poti o serva cu impartialitate, fara a te implica in ea, in tine se naste o luci$itate care iti permite sa ii gasesti cu usurinta solutia. Voi nu a,eti ne,oie $e solutii # ci $e

luci$itate'

$ pro lema corecta inteleasa este de4a re!olvata, caci pro lemele nu apar decat din neintelegere. Voi creati %robleme %entru ca nu intele&eti' *e aceea # ceea ce contea/a nu este re/ol,area unei %robleme# ci intele&erea ei' :sa cum sunteti acum, voi sunteti atat de prinsi in pro lemele voastre incat nu puteti vedea dincolo de ele.:ti pierdut perspectiva. 0si&anali!a conduce la dependenta. 0si&anali!a nu conduce la crestere, ci la dependenta.:i nevoie de psi&analist in fiecare !i. 0si&anali!a devine un fel de etie, o dependenta de alcool sau droguri. (unosti un expert si ii spui pro lemele tale.El te a4uta sa le re!olvi, discuta cu tine, iti revelea!a radacinile su constiente ale pro lemelor.(el care le re!olva este insa el , nu tu . 8etineti: O %roblema re/ol,ata $e altcine,a nu ,a ,a ajuta sa $e,eniti mai maturi. 0oate persoana respectiva sa devin mai matura prin re!olvarea pro lemei voastre, dar nu voi."impotriva , voi veti deveni mai imaturi ori de cate ori apare o pro lema , veti simti nevoia sa apelati la expert, sa primiti un sfat profesionist. $rice psi&analist se duce% la alt psi&analist pentru pro lemele sale.Este la fel ca in ca!ul profesiei medicale."aca un medic se im olnaveste , el nu isi poate pune singur diagnostic.Este atat de aproape de sine incat se teme% de aceea , se duce la altcineva. "aca esti c&irurg nu iti poti opera propriul corp.Este la fel de dificil sa opere!i si daca sotia ta este grav olnava si are nevoie de operatie, caci te temi sa nu iti tremura mana.'ntimitatea dintre voi este ata de mare incat te temi si iti pier!i siguranta de sine. 0riviti viata lui Si&mun$ Freu$ . : fost parintele psi&anali!ei% a a4uns sa discute foarte profund despre pro lemele oamenilor, dar nu a reusit sa3si re!olve nici macar o singura pro lema personala.Era temator si foarte nervos.)e mania la fel de usor incat lesina. :cest om stia atatea de multe despre mintea umana, dar era incapa il sa aplice aceste cunoastere pe sine insusi.

FG

5a fel , 1un& lesina atunci cand se afla intr3o stare de anxietate profunda. (um este posi il# Toate %roblema este le&ata $e $istanta.(ei doi s3au gandit mult la aceste pro leme, dar nu au crescut in planul constiintei.'mportant este ca ei nu au crescut in planul constintei. 'n ultimile sale !ile , 7reud o isnuia sa spuna ca omul este incura il.'n cel mai un ca! putem spera ca poate supravietui prin adaptare, dar asta este tot ce putem spera. $mul nu poate fi fericit, spunea 7reud.'n cel mai un ca! putem aran4a astfel lucrurile incat sa nu fie foarte nefericit.:sta e tot 9 "ar fericit nu poate fi. "in acest punct de vedere, omul este incura il.(e fel de solutii poate da un om cu o asemenea atitudine # El a tras conclu!ia ca omul nu poate fi a4utat, ca natura lui este suferinta. $rientali afirma insa cu totul altceva % constiinta omului poate fi transcens. $mul nu este incura il% constiinta sa minimala este cea care creea!a pro lemele. "aca stie sa isi dilate constiinta , pro lemele dispar. 0si&anali!a poate fi considerata un fel de remediu, dar nu o vindecare. Ea nu %re,ine si nu ,in$eca# ci cel mult alina' 1editatia merge mult mai departe.Ea sc&im a insasi fiinta umana, astfel incat pro lemele nu mai pot aparea deloc.Psihanali/a este %reocu%ata $e %robleme' e$itatia este %reocu%ata $e om% ea nu este interesata de pro leme.:sa se explica de ce marii psi&ologi ai Estului 2 Audd&a , 1a&avira sau Nris&na 2 nu vor esc niciodata de pro leme. 7reud a reusit sa dovedeasca a ia la inceputul acestui secol existenta su constientului.Audd&a a vor it despre el cu @F de secole inainte 9 "ar Bu$$ha nu a -ost %reocu%at $e %robleme # %entru ca 7 s%unea el 7 acestea sunt in-inite ."aca te3ai ocupa de fiecare pro lema in parte, nu le3ai putea re!olva niciodata pe toate. Im%ortant este sa te ocu%i $e om# nu $e %robleme' $cupa3te de om si a4uta3l sa creasca.0e masura ce omul creste, devenind din ce in ce mai constient, pro lemele dispar una dupa alta."e aceea , nu tre uie sa fii preocupat de ele. 'ntreaga umanitate este olnava.1otivele sunt profunde.(and copilul se simte olnav , el o tine atentia celor din 4ur.(and este sanatos, nimeni nu il aga in seama.(and copilul se im olnaveste, parintii il iu esc mai mult 2 sau cel putin asa pare. (and el nu are nimic, nimeni nu mai sta dupa el, nu3l mai im ratisea!a si nu3l mai saruta.(opilul de mic invata acest truc.'u irea este o necesitate fundamentala, iar atentia celor din 4ur este o &rana pentru sufletul lui.0entru copil, atentia este c&iar mai necesara decat laptele.7ara atentie, in interiorul lui moare ceva. Atentia inseamna ener&ie.(and cineva te priveste plin de iu ire , el te &raneste.Este o &rana su tila , dar a solut necesara.Este o &rana su tila, dar a solut necesara.(opiii simt nevoia sa primeasca aceasta &rana si pentru a o o tine sunt dispusi la orice, c&iar si sa se im olnaveasca.:stfel , ei invata de mici sa devina creaatorii propriilor lor pro leme. 'u irea este o necesitate de a!a.(orpul creste cu &rana, iar sufletul cu iu ire.

FH

In$eosebi in ca/ul -emeilor # :: < $in bolile lor # $in %roblemele lor mentale # nu sunt altce,a $ecat o ne,oie $e iubire'Can$ se simte iubita # -emeia # -emeia nu are %robleme $e sanatate':ceasta apar numai odata cu pro lemele in cuplu. 0si&analistul nu este altceva decat un om care isi ofera atentia intr3o maniera profesionista. LL P dintre paciente se indragostesc de psi&analistul lor.0rotectia relatiei client3expert este pusa in dificultate caci mai devreme sau mai tar!iu se transforma intr3o relatie de iu ire. "e ce # "e ce se indragostesc pacientele de psi&analisti # )au invers% de ce se indragostesc pacientii de psi&analiste # "in cau!a atentiei pe care o primesc pentru prima oara in viata lor. Can$ $e,ii %e $e%lin luci$# %roblemele nu mai a%ar $eloc . 1editatia nu are nimic de3a face cu anali!a.Ea este sinonima cu cresterea. Nu este preocupata de pro leme , ci de fiinta. E.O + E*ITATIA

e$itatia este absenta &an$urilor . 7iinta ascunsa dincolo de gandurile noastre nu poate fi revelata decat atunci cand nu mai exista gandire.(erul infinit nu devine vi!i il decat prin a senta norilor. Nu aveti nimic altceva de facut decat sa vedeti ceea ce se petrece in interiorul si in exteriorul vostru.Exista o iecte interioare si o iecte exterioare.+ot ce tre uie sa faceti este sa le priviti fara nici un scop.Vederea nu are nevoie de 4ustificare. "eveniti martorul detasat al manifestarii , un simplu o servator. :ceasta luciditate care o serva totul cu detasare conduce la starea de pace, la vid , la a senta gandurilor. Tre/irea este sinonima cu me$itatia.'n clipa cand te tre!esti, somnul dispare , si o data cu el dispar toate visele , toate proiectiile , asteptarile si dorintele. (el care meditea!a devine martorul mintii sale 1i3am amintit de o poveste foarte interesanta , pe care crestinii au scos3o din Ai lia lor.Ea exista insa in literatura sufista si de refera la 'isus :

FI

'isus a venit odata intr3un oras .(and sa intre in oras, el a va!ut un om, pe care l3a recununoscut.Era un fost or , pe care il vindecase mai demult.:cum , omul alerga dupa o prostituata, 'isus l3a oprit si l3a intre at : M 'ti amintesti de mine # M M "a , i3a raspuns omul.'mi amintesc foarte ine de tine si nu am sa te iert niciodata9 0e vremea cand eram or , eram perfect fericit, caci nu va!usem niciodata frumusetea.+u mi3ai daruit inapoi vederea.(e pot sa fac insa daca oc&ii mei sunt atrasi de femeile frumoase # B 5ui 'isus nu3i venea sa3i creada urec&ilor. Era de3a dreptul socat , uluit: M Eram convins ca i3am facut un mare serviciu acestui om, si cand colo , el ma lestema , spunandu3mi : M 'nainte nu putea vedea.Nu ma gandeam niciodata la femei , si cu atat mai putin la prostituate.:cum , ca mi3ai redat vederea , practiv m3ai distrus.B 'isus a plecat fara sa mai spuna nimic. Nici un era nimic de spus.1ergand mai departe , el a recunoscut un alt om , ca!ut in sant, eat mort, si rostind tot fel de cuvinte fara noima.'isus l3a scuturatsi i3a reamintit ca l3a a4utat candva sa mearga din nou , vindecandu3l de o parali!ie.'n timp ce il intre a : M 1a cunosti # M , c&iar lui ii tremurau picioarele... $mul i3a raspuns : M "a, te cunosc. "esi sunt eat , nu te3as putea uita niciodata, caci tu mi3ai tul urat pacea de care ma ucuram inainte.0e vreamea cand eram parali!at , nu ma puteam duce nicaieri.Eram perfect impacat.Nu aveam prieteni cu care sa 4oc carti, nu ma duceam la carciuma, nu ma ateam cu nimeni."e cand mi3ai daruit inapoi picioarele nu am mai avut o clipa de pace.:lerg tot timpul de colo3colo , iar in final cand o osesc, ma im at , ca sa uit.Ve!i si tu in ce stare sunt9 'ar tu esti singurul responsa il9 :r fi tre uit sa ma averti!e!i dinainte ca , o data cu recapatarea puterii de a merge , ma voi tre!i pe cap cu toate acestea pro leme.Nu m3ai averti!at.13ai vindecat pur si simplu , fara sa3mi ceri permisiunea.B 'isus s3a simtit atat de socat incat a parasit orasul.Nu a indra!nit sa3si continue drumul prin el , gandindu3se : M (ine stie pe cine mai intalnesc # B . "ar c&iar la iesirea a va!ut un om care incerca sa se span!ure de creanga unui copac. '3a strigat : M :steapta 9 (e vrei sa faci # B $mul i3a raspuns : M :& 9 'arasi tu 9 Eram mort , iar tu m3ai readus la viata...:cum sunt somer , iar sotia m3a parasit , convinsa ca un mort nu poate sa invie vreodata. ;ice ca sunt un strigoi.Nimeni nu vrea sa mai vor easca cu mine % prietenii m3au parasit.0arca as fi invi!i il.)i acum , cand m3am decis sa3mi pun capat !ilelor, ca sa scap de toate neca!urile, ai venit din nou # (e ai cu mine # (e rau ti3am facut # "e ce nu ma lasi in pace # (and eram mort , m3ai inviat % acum cand doresc sa ma span!ur , ai venit din nou9 Esti atat de pus pe facut miracole, dar nu3ti pasa deloc de cei pe care opere!i miracolele tale 9B

FL

E.O + TRANSCEN*EREA E.O!"!I Este imposi il sa renunti la ego.Este la fel ca in ca!ul intunericului.Nu poti renunta la intuneric% tot ce poti face este sa aprin!i lumina.'n clipa in care apare lumina , intunericul dispare automat.:m putea spune ca este o forma de renuntare la intuneric. 'n relitate, intunericul nu exista in sine , el este a senta luminii. e$itatia este lumina 0are paradoxal , dar este adevarat , inainte de a3ti pierde egoul, tre uie mai intai sa3l reali!e!i.Numai un fruct copt cade la pamant.1aturitatea este tot secretul. ?n ego necopt ( imatur) nu poate fi transcens , nu poate fi distrus. "aca lupti incercand sa distrugi un ego necopt , nu poti decat sa dai gres. 'n $rient , toate religiile predica a senta egoului."e aceea , toti orientali sunt impotriva egoului de la un inceput."in cau!a aceastei atitudini de tip M anti B , egoul nu devine niciodata suficient de puternic, nu a4unge niciodata % acea plenitudine care ii permite di!olvarea.:ltfel spus , el nu se maturi!ea!a niciodata."e aceea , in $rient este practic imposi il sa iti di!olvi egoul. 'n $ccident , intreaga traditie religioasa si filo!ofica predica exact opusul: un ego cat mai puternic.(um ar putea supravietui omul 2 spun ei 2 daca nu are eu ego puternic# Viata este o lupta.(ine nu este in!estrat cu un ego puternic va fi distrus. (ine poate opune re!istenta# (ine poate intra in aceasta atalie continuua # Egoul 1ai intai tre ui sa reali!e!i , iar apoi sa pier!i, caci nu poti renunta decat la ceva ce ai de4a.(um ai putea pierde ceva ce nu ai #Nu poti fi sarac decat daca esti mai intai ogat."aca nu esti mai intai ogat, saracia ta nu poate avea acea frumusete de care vor ea 'isus . 5a fel se petrec lucrurile si cu cunoasterea.?panisadele , 5ao +se, 'isus , Audd&a 2 toti predica inutilitatea cunoasterii.)impla acumulare de cunostinte nu a4uta la nimic."impotriva , ea devine o ariera. (unoasterea nu este necesara, dar asta nu inseamna ca tre uie sa ramai un ignorant. Numai cel care a acumulat su-icient $e multe cunostinte# renuntan$ a%oi la ele# %oate cunoaste a$e,arata i&noranta' Numai atunci poti deveni la fel ca )ocrate , care spunea : M Nu stiu $ecat un sin&ur lucru2 ca nu stiu nimic B

G/

:tunci cand stii foarte multe lucruri , cand cunosti in profun!ime scripturile , traditiile , trecutul , cand cunosti tot ce poate fi cunoscut3 devii dintr3o data constient de inutilitatea acestei cunoasteri.'ti dai atunci seama ca acestea nu este cunoastere adevarata, ci una de imprumut. +ot ce ai facut a fost sa3i citesti pe altii autori, care au trait direct aceste lucruri. :i acumulat in mod mecanic niste cunostinte.Ele nu s3au nascut din tine, si nu te3au a4utat sa cresti.)unt doar cuvinte moarte, de imprumut , adunate de la altii. 8etineti : Cunoasterea este ,ie numai atunci can$ cunosti $in e(%erienta $irecta' Restul este memorie# nu cunoastere' emoria este ce,a mort' "upa cum vedeti , eu sustin am ele cai : si calea egoului si a senta acestuia. 5a inceput fiti egoisti , cat se poate de egoisti, ca si cum intreaga existenta nu ar exista decat pentru a va satisface voua capriciile, ca si cum ati fi centrul universului, ca si cum soarele ar rasari numai pentru voi, pentru a va a4uta pe voi sa va continuati existenta. Nu va temeti de aceasta exacer are a egoului, caci fara ea nu veti atinge niciodata maturitatea. Egoul este precum coa4a unui ou. El va prote4ea!a.(and fiinta este pregatita, ea sparge insa coa4a si se tre!este la viata.Nu va gra iti sa spargeti aceasta coa4a, caci nu sunteti inca suficient de matur pentru existenta . Nu condamnati inutil coa4a, caci cine este acela care o condamna # "acomia nu este altce,a $ecat sen/atia $e -oame a e&oului'

(el mai greu lucru din lume este sa faci ceva de dragul sau , sa canti din pura placere de a canta, sa medite!i de dragul meditatiei , sa iu esti pentru ca iu esti iu irea. :cesta este cel mai greu lucru din lume pentru mintea umana, pentru ca ea este intotdeauna orientata catre viitor.

G6

E.O + !N O

OBISN!IT

Nu iti tre uie un motiv ca sa te 4oci.$ faci pur si simplu pentru ca te ucuri de ea. <oaca este o activitatea fara motiv. "e aceea , sin&urii care stiu sa se joace sunt co%ii.(u cat omul im atraneste mai tare , cu atat mai greu ii este sa se 4oace, caci intre timp au aparut telurile , motivele. Numai copiii se 4oaca, intruncat ei nu se gandesc la viitor.Ei traiesc aici si acum Efortul inseamna un timp pierdut.<oaca poate continua la infinit, fara sa te plictisesti. Ea nu se desfasoara in timp, ci intr3un pre!ent continuu. $mul nu vede niciodata situatia in care se afla , ci repeta la infinit vec&ile solutii pe care le cunoaste dintotdeauna."ar pro lemele sunt noi , ele se sc&im a in fiecare moment.Viata se schimba in %ermanenta2 numai mintea ramane statica .:ceasta este pro lema: mintea ramane un mecanism static, in timp ce viata repre!inta un flux continuu."e aceea , intre minte si viata nu poate exista nici o comuniune. Numai prin viclenie , va puteti dovedi superioritatea.'n realitate, acesta este un vis, o minciuna, caci in natura nimeni nu este superior altuia, la fel cum , nimeni nu este inferior. "umne!eu nu creea!a niciodata @ persoane la fel.7iecare individ este a solut unic. "e aceea , daca il veti copia pe 'isus, veti trai in minciuna, in falsitate.+oti crestini sunt falsi3 la fel si &indusi , 4ainisti, udisti 2 caci ei incearca sa fie altcineva decat sunt, ceva ce nu vor putea devenii niciodata. 0uteti fi un (&ristos , dar nu 'isus (&ristos , caci 'isus a fost un individ.(&ristos este doar un alt nume pentru starea de udd&a , starea de suprema de constiinta. "in pacate, asa au trait dintotdeauna asa3!isii oameni religiosi : incercand sa urme!e pe altcineva, imitand.Nici un imitator nu poate fi simplu, caci tre uie sa3si adapte!e in permanenta viata la ideile sale. (&iar daca ai fi copia la indigo a lui 'isus , Audd&a sau 1a&avira , nu vei fi niciodata originalul. ?n om cu adevarat inocent curge cu viata , se lasa dus de ea. El nu isi propune o destinatie , un scop ."aca ti3ai propus un scop , nu poti fi inocent. (a sa3l atingi , va tre ui sa3ti demonstre!i inteligenta , viclenia , capacitatea de a3i manipula pe altii, sa iti faci un plan, sa urme!i o anumita &arta. Viata nu se con-ormea/a nicio$ata aste%tarilor noastre'Ea este o continua sur%ri/a .

G@

Nu te poti pregati dinainte.Viata nu are nevoie de repetitii generale. Numai cine devine eli erat de trecutul mort poate trai in pre!entul viu 2 autentic , sincer , pasional, intens. Inocenta inseamna sa traiesti aici si acum $mul inocent nu are principii, nu are o ideologie .El este complet neprincipial. $mul inocent nu are un caracter , el este complet lipsit de caracter. ?n om simplu nu este cel care nu poseda nimic, ci cel care nu este atasat de nimic , care nu priveste niciodata inapoi. 1aturitatea nu consta numai in experienta do andita intr3o viata de om.?n om care a acumulat foarte multe experiente nu va semana cu un copil si nu va fi o simpla pre!enta.Va fi doar un om experimentat , o persoana cu multe cunostinte, dar nu matura. 1aturitatea nu are nimic de3a face cu experientele vietii exterioare. :re in sc&im de3a face cu experientele interioare, cu calatoria sufletului. E.O + E"IBERAREA 1a4oritatea oamenilor se tem de li ertate , caci acesta este riscanta.Nu stii niciodata ce vei face in continuare, unde te vei duce , care va fi re!ultatul final al demersurilor tale.'ntreaga responsa ilitate iti apartine. Eu nu ,a $au nici o $isci%lina # caci orice $isci%lina este o -orma subtila $e scla,ie'Nu ,a $au nici un -el $e %orunci # caci orice %orunca $ata $e altcine,a ,a -ace $in ,oi niste scla,i' Eu nu doresc decat sa va invat cum sa deveniti li eri, lasandu3va apoi sa va ucurati de aceasta li ertate asa cum veti dori.

intea obisnuita arunca intot$eauna res%onsabilitatea asu%ra altcui,a

1intea o isnuita arunca intotdeauna responsa ilitatea asupra altcuiva. 'ntotdeauna , celalalt este de vina .)otia , sotul , parintii, copiii 2 ei te3au facut sa suferi% eventual societatea, situatia economica, capitalismul in ansam lu sau , comunismul, fascismul, ideologia politica, structura sociala , Narma , "umne!eu ...puteti sa3i spuneti cum doriti 9 $amenii au inventat milioane de cai de a evita responsa ilitatea.

G.

= Eu sunt sin&urul res%onsabil %entru mine insumi'Nimeni altcine,a ne este res%onsabil %entru mine'Intrea&a res%onsabilitate imi a%artine'Orice as -i# sunt %ro%ria mea creatie'6 "aca ati fi complet lipsiti de dorinte , ati fi morti3 nu ati mai fi in viata.+oata lumea va spune : renuntati la dorinte 9 "ar cum sa faci acest lucru # (u cat renunti la mai multe dorinte, cu atat mai peni ila devine viata ta.(and toate dorintele au disparut, poti spune ca te3ai sinucis din punct de vedere spiritual. Semni-icatia corecta este urmatoarea 0 Fiti com%let liberi $e a a,ea sau $e a nu a,ea $orinte' *orinta nu trebuie sa $e,ina o obsesie 7 aceasta este semni-icatia' "aca aceasta dorinta nu te face sa3ti pier!i li ertatea interioara , atunci poti spune ca esti lipsit de dorinta. :sa se explica de ce intreaga umanitate a ine unit.+oate aceste dorinte va trag in toate directiile , divi!andu3va in 6/// si 6 de fragmente , pentru ca ele pun stapanire pe voi. 1ai mult , aceste dorinte sunt contradictorii intre ele.'n acest fel , nu numai ca sunteti fragmentati, dar deveniti si contradictorii.$ parte din voi vrea sa devina foarte ogata , alta parte vrea sa , fie si poet.0oetul visea!a la cu totul altceva , nu la ogatie. Aani nu au nimic de3a face cu poe!ia.(a sa3i acumule!i, tre uie sa treci peste cadavre, sa eploate!i, sa fii crud.?n poet demn de acest nume nu poate exploata pe nimeni.El are o anumita vi!iune asupra frumusetii , iar dorinta de a3i exploata pe altii numai pentru a te im ogati nu are nimic frumos in sine. :ltcineva vrea sa devina un politician , dar si sa medite!e. :cest lucru este imposi il.?n politician nu poate fi o fiinta religioasa. : fi religios inseamna : sunt fericit asa cum sunt. : fi un om politic inseamna : nu voi fi cu adevarat fericit decat atunci cand voi a4unge in varful ierar&iei 2 asa cum sunt acum nu sunt fericit.

Nu ati remarcat # ?n om o sedat de ani sai tinde sa capete calitatile anilor. El devine una cu ei 2 isi pierde spiritualitatea.Este redus la un o iect."aca iu esti ani, ai tendinta sa devii la fel ca ei."aca iti iu esti casa, ai tendinta sa devii material.$rice iu esti , devii. Nu iu iti niciodata ceea ce nu tre uie, caci acest act va va transforma. :sadar , un tip de iu ire este cea legata de o iecte.(elalalt este legat de o persoana. Can$ iubesti o %ersoana# ai ten$inta sa $e,ii si tu una'

GE

I!BIREA (and iu esti , tre uie sa renunti la toate pre4udecatile pe care le aveai despre tine insuti.(and iu esti , nu mai poti fi una cu egoul, caci egoul permite iu irea. (ele doua concepte sunt anta&onice.( contradicie care constituie coninutul procesului de de!voltare i care nu se re!olv decQt prin distrugerea elementului vec&i n favoarea celui nou. ) *aca %re-eri e&oul# nu ,ei %utea iubi' *aca ale&i iubirea # ,a trebui sa renunti la e&o. 7ara iu ire , viata isi pierde orice semnificatie.Ea isi pierde orice poe!ie.?n copac poate exista fara iu ire, dar nu poate inflori.7ara iu ire nu puteti dansa, nu puteti sar atori, nu puteti simti recunostinta fata de existenta, nu va puteti ruga. $mul capata pentru prima oara su stanta atunci cand iu este. Este pentru prima oara cand sufletul se tre!esti in el.Egoul moare, dar sufletul se tre!este. 'u irea este dureroasa pentru ca desc&ide calea catre eatitudine, prin transformarea fiintei.:devarata mutatie care se produce este c&iar 2 iu irea.$rice transformare este prin natura ei dureroasa, caci presupune parasirea vec&iului in favoarea noului. Vec&iul este intodeauna familiar, cunoscut , sigur,noul este a solut necunoscut. El presupune intrarea intr3o lume straina, fara sa ai la dispo!itie o &arta. Noul loc&ea!a intotdeauna mintea% in vec&iul ei mediu, mintea se simte la ea acasa. Ea nu poate functiona decat in vec&iul ei univers. (and intra intr3un domeniu nou , mintea devine inutila. Pentru a -i %uri-icat # aurul trebuie sa treaca %rin -oc. "in cau!a durerii pe care o provoaca , milioane de oamenii prefera sa traiasca fara iu ire.)i ei sufera , dar in !adar.)uferinta provoacata de iu ire nu este niciodata inutila% ea este creatoare.)uferinta fara iu ire este o prostie. Ea nu conduce nicaieri, invartindu3l pe om in acelasi cerc vicios. 'u irea este a solut necesara pentru cunoasterea de sine. (a sa iu esti tre uie sa devii vulnera il, sa renunti la armura ta , iar acest proces este dureros.(and iu esti, nu poti fi in permanenta in garda.+re uie sa renunti la calcule , sa3ti asumi riscurile , sa traiesti periculos.(elalalt te poate oricand rani sau respinge. "e aici si teama de a iu i. $mul tre uie sa cunoasca iu irea .:cesta este primul pas catre "umne!eu, si eul nu poate fi evitat.

GF

8enuntarea la ego este extrem de dureroasa, pentru ca oamenii au fost invatati sa isi cultive egoul.Ei cred ca egoul este comoara lor cea mai pretioasa.'l prote4ea!a, il decorea!a , il slefuiesc la infinit, iar cand iu irea le ate la usa , ea le cere sa renunte la el. Iubirea creea/a %robleme.Ele pot fi evitate prin evitarea iu irii, dar retineti : acestea sunt pro leme esentiale.)i nu poti transcede o experienta prin care nu ai trecut. 7oarte multi oameni iau deci!ia sa nu se incurce cu iu irea , dar raman locati in ei insisi.Viata lor nu mai seamana cu un pelerina4 , cu curgerea raului catre ocean% ea ramane un lac murdar, cu apa stagnanta , din care nu va mai ramane in curand decat namol. 0entru a3si pastra puritatea, fiinta tre uie sa curga. 8aul isi pastrea!a puritatea pentru ca nu incerea!a sa curga. $amenii care afirma ca viata nu are nici un rost sunt cei care nu cunosc iu irea.Ei nu vor sa spuna altceva decat ca nu au cunoscut niciodata acest sentiment.:cceptati suferinta provocata de iu ire.Cine nu trece %rin noa%tea intunecata nu %oate cunoaste sublimul rasarit $e soare')oarele nu poate rasari decat din pantecul intunecat al noptii. (ine nu isi iu este casa nu o va curata, nu o va !ugravi , nu isi va face in 4urul ei o gradina frumoasa, cui un ia! pe care cresc lotusi. (ine se iu este pe sine isi creea!a o asemenea gradina c&iar in 4urul sufletului sau. Si# sur%ri/a 3 (ine se iu este pe sine este iu it si de ceilalti. 'n sc&im , nimeni nu iu este o persoana care se uraste singura. Re/ulta ca $aca nu te iubesti %e tine insuti # esti obli&at sa urasti ( in viata nu exista neutralitate ) 'ar cel care se uraste pe sine devine autodistructiv.1ai mult , el ii va uri si pe ceilalti, caci intreaga lui fiinta va fi alcatuita din manie si violenta. "aca cineva se uraste pe sine, cum ar putea spera el ca va fi iu it de altcineva # 4 )e spune ca un sculptor lucra odata asupra unui loc de marmura.?n vi!itator venit sa vada cum se naste o statuie a privit munca artistului, dar nu a va!ut decat un loc din care sareau asc&ii. 3 (e faci # l3a intre at el . Nu sculpte!i o statuie # :m venit sa vad cum se face o statuie , dar nu o serv decat ca ciopartesti marmura. 3 )tatuia se afla dR4S ascunsa inauntru, i3a raspuns sculptorul.Nu am nevoie sa o >facB . +ot ce tre uie sa fac este sa inlatur masa inutila de marmura care o ascunde, iar statuia va iesi la iveala.$ stauie nu poate fi create , ci doar descoperita , scoasa la lumina.

GG

'u irea este ascunsa inlauntrul oamenilor % ea tre uie doar scoasa la lumina. 5umea nu3si da seama ca nu poti iu i pe nimeni pana nu devii capa il sa iu esti pe toata lumea. 'u irea tre uie sa devina insasi natura vietii , @E din ore din @E. Nu %oti -i %lin $e iubire -ata $e cine,a si li%sit $e iubire -ata $e restul lumii'

Evolutia iu irii nu este altceva decat energia transmutata a sexului."aca privesti o ucata de car une, nici nu3ti trece prin cap, ca aceasta s3ar putea transforma vreodata intr3un diamante.)i totusi, intr un diamant si o ucata de car une nu exista nici o diferenta fundamentala.Elementele din care sunt alcatuite cele doua sunt aceleasi.(ar unele trece printrun proces care dura mii de ani, in urma caruia se transforma intr3un diamant. ?na din cele mai dramatice pro leme ale lumii in care traim se datorea!a faptului ca indragostiti incearca sa sc&im e persoana pe care o iu esc.Ei nu inteleg ca daca acesta se va sc&im a , iu irea lor va disparea, caci ei s3au indragostit de ea asa cum arata acum , nu intr3o alta iposta!a.'naltarea in iu ire iti permite sa intelegi ca fiecare are dreptul la propriul teritoriu , pe care tu nu ai dreptul sa3l incalci.

Arborele care $aruieste


:m citit o poveste frumoasa scrisa de )&el )ilverstein si intitulata Arborele care $aruieste'

GH

)e spune ca a existat odata un ar ore atran si maiestuos, cu ramurile intinse spre cer. (and inflorea, fluturi de toate formele si culorile veneau de pretutindeni si dansau in 4urul lui. (and facea fructe, pasari din tari indepartate veneau sa guste din ele. 8amurile sale aratau ca niste rate van4oase. Era minunat. ?n aietel o isnuia sa vina si sa se 4oace su el in fiecare !i, iar copacul s3a o isnuit cu el si a inceput sa3l iu easca. (eea ce este mare si atran se poate indragosti de ceea ce este mic si tanar, cu conditia sa nu fie atasat de ideea ca el este mare, iar celalalt mic. (opacul nu avea aceasta idee, asa ca s3a indragostit de aiat. Egoul incearca intotdeauna sa iu easca ceea ce este mai mare decat el. 0entru adevarata iu ire, nimic nu este insa mare sau mic. Ea ii im ratisea!a pe toti cei de care se apropie. :sadar, copacul s3a indragostit de aietelul care venea in fiecare !i sa se 4oace su el. 8amurile sale erau foarte inalte, dar el si le apleca, pentru ca aiatul sa le poata atinge pentru a3i mangaia florile si pentru a3i culege fructele. 'u irea este intotdeauna gata sa se incline% egoul, niciodata. "aca incerci sa te apropii de un ego, acesta se va inalta si mai mult, devenind atat de rigid incat sa nu3l poti atinge. (eea ce poate fi atins este considerat a fi mic. (eea ce nu poate fi atins, cel care sta pe tronul puterii, este considerat a fi mare. :sadar, ori de cate ori venea copilul, ar orele isi pleca ramurile. (and micutul ii mangaia florile, atranul copac se simtea cuprins de un val incredi il de fericire. 'u irea este intotdeauna fericita atunci cand poate darui ceva% egoul nu este fericit decat atunci cand poate lua ceva de la altcineva. Aaiatul a crescut. ?neori, dormea in poala copacului, alteori ii manca fructele, sau purta o coroana impletita din florile sale. )e simtea atunci de parca ar fi fost regele 4unglei. 7lorile iu irii te fac intotdeauna sa te simti ca un rege, in timp ce g&impii egoului te fac sa te simti mi!era il. Va!and cum aiatul poarta o cununa din florile sale, dansand cu ea, copacul se simtea fericit. 'l apro a cu ramurile sale% canta in ataia vantului. Aaiatul a crescut si mai mult. : inceput sa se catere in copac, leganandu3se pe ramurile sale. $ri de cate ori se odi&nea pe ele, copacul se simtea fericit. 'u irea este intotdeauna fericita atunci cand altcineva se poate spri4ini de ea% egoul nu este fericit decat atunci cand altcineva il reconfortea!a.. +impul a trecut, iar aiatul a inceput sa fie apasat de alte indatoriri. :vea am itiile lui. +re uia sa isi treaca examenele, sa isi faca prieteniO "e aceea, a inceput sa vina din ce in ce mai rar pe la copac. :cesta il astepta insa cu o nera dare din ce in ce mai mare, strigandu3i din adancurile sufletului sau: >Vino, vino. +e asteptB. 'u irea isi asteapta intotdeauna o iectul afectiunii sale. Ea nu este altceva decat o continua asteptare. (and aiatul nu venea, copacul se simtea trist. )ingura tristete pe care o simte iu irea este aceea de a nu se putea impartasi cu altcineva, de a nu se putea darui. :tunci cand se poate darui in totalitate, iu irea este fericita. Aaiatul a crescut si mai mult, iar !ilele in care trecea pe la copac au devenit din ce in ce mai rare. +oti cei care cresc in lumea am itiilor isi gasesc din ce in ce mai putin timp pentru iu ire. Aaiatul a devenit am itios si prins in afacerile sale lumesti. >(e copac# "e ce ar tre ui sa3l vi!ite!#B 'ntr3o !i, pe cand trecea prin apropiere, copacul i3a strigat: >:sculta9 +e astept in fiecare !i, dar tu nu mai vii pe la mineB. Aaiatul i3a raspuns: >(e poti sa3mi oferi, ca sa trec sa te vad# Eu imi doresc aniB.

GI

Egoul este intotdeauna motivat: >(e poti sa3mi oferi pentru ca sa vin la tine# :s putea veni, dar numai daca ai ceva de oferit. :ltminteri, nu vad de ce as face3oB. Egoul are intotdeauna un scop. 'u irea nu are nici un scop. Ea repre!inta propria sa rasplata. ?imit, copacul i3a spus aiatului: >Nu vei mai veni decat daca iti voi oferi ceva# 'ti ofer tot ceea ce amB. 'u irea nu tine niciodata nimic pentru ea. Egoul o face, dar iu irea se daruieste neconditionat. >"in pacate, nu am ani. :ceasta este o inventie a oamenilor. Noi, copacii, nu avem ani. 'n sc&im , suntem fericiti. (rengile noastre se umplu de flori, apoi de fructe. ?m ra noastra ii racoreste pe cei incal!iti. (and ate vantul, dansam si cantam. "esi nu avem ani, pasarelele se cui aresc pe ramurile noastre si ciripesc vesele. "aca ne3am implica si noi in afaceri financiare, am deveni la fel de inraiti si de nefericiti ca voi, oamenii, care sunteti nevoiti sa stati prin temple si sa ascultati predici despre iu ire si despre pace. Noi nu avem nevoie de predici, caci traim tot timpul aceste stari. Nu, noi nu avem nevoie de aniB. Aaiatul i3a spus: :tunci, de ce sa vin la tine# Nu am de gand sa merg decat acolo unde pot o tine ani. :m nevoie de aniB. Egoul cere intotdeauna ani, caci anii inseamna putere, iar aceasta este cea mai mare nevoie a sa. (opacul s3a gandit mult, dupa care a spus: >:tunci, culege3mi fructele si vinde3le. 'n felul acesta, vei o tine aniB. Aaiatul s3a luminat imediat la fata. )3a urcat in copac si a cules toate fructele copacului, c&iar si pe cele necoapte. 'n gra a sa, i3a rupt crengile si i3a scuturat frun!ele, dar copacul s3a simtit din nou fericit. 'u irea se ucura c&iar si atunci cand este lovita. Egoul nu este cu adevarat fericit nici macar atunci cand o tine ceva. El nu poate simti decat nefericire. Aaiatul nu si3a dat nici macar osteneala sa3i multumeasca ar orelui, dar acestuia nu3i pasa. :devarata sa multumire s3a produs atunci cand acesta a acceptat oferta sa de a3i culege fructele, pentru a o tine ani in sc&im ul lor. Aaiatul nu s3a mai intors multa vreme. :cum avea ani si era foarte ocupat sa o tina cu a4utorul lor inca si mai multi ani. : uitat cu totul de copac, si astfel au trecut anii. (opacul era trist. +an4ea dupa intoarcerea aiatului, la fel ca o mama cu sanii plini de lapte, dar care si3a pierdut copilul. 'ntreaga sa fiinta tan4este dupa copilul pierdut, pentru a3l strange la piept si a se usura. (am la fel tan4ea si copacul nostru. 'ntreaga sa fiinta era in agonie. "upa multi ani, aiatul, devenit intre timp adult, s3a intors la copac. :cesta i3a spus: >Vino la mine. Vino si im ratisea!a3maB. Aar atul i3a raspuns: >+ermina cu prostiile. 7aceam asemenea lucruri pe vremea cand eram un copil fara minteB. Egoul considera iu irea un lucru prostesc, o fante!ie copilareasca. (opacul a insistat: >Vino, mangaie3mi crengile. "ansea!a cu mineB. Aar atul i3a raspuns: >+ermina cu flecareala asta stupida9 :cum doresc sa3mi construiesc o casa. 'mi poti oferi o casa#B (opacul a exclamat:

GL

>$ casa# Aine, dar eu traiesc fara sa stau intr3o casaB. )ingurii care traiesc in case sunt oamenii. +oate celelalte creaturi traiesc li er, in natura. (at despre oameni, cu cat casa in care traiesc este mai mare, cu atat mai mici par in interiorul ei. >Noi nu traim in case, dar uite ce iti propun: imi poti taia crengile, pentru a3ti construi o casa cu a4utorul lorB. 7ara sa mai piarda timpul, ar atul a luat un topor si i3a taiat crengile copacului. "in acesta a ramas acum doar trunc&iul, dar el era foarte fericit. 'u irea este fericita c&iar si atunci cand ii sunt taiate mem rele de catre cel iu it. 'u irea nu stie decat sa daruiasca. Ea este intotdeauna pregatita sa se ofere in intregime. Aar atul a plecat, fara sa3si mai dea osteneala sa arunce in urma macar o privire. )i3a construit casa visata, iar anii au trecut din nou. (opacul, devenit acum un simplu trunc&i fara crengi, a continuat sa3l astepte. :r fi vrut sa il strige, dar nu mai avea ramuri si frun!e care sa poata canta in ataia vantului. Vanturile continuau sa ata, dar el nu mai putea scoate nici un sunet. (u un efort suprem, sufletul sau a reusit sa rosteasca o ultima c&emare: >Vino, vino, iu itul meuB. +impul a trecut, iar ar atul a im atranit. $data, se afla prin apropiere, asa ca a venit si s3 a ae!at su copac. :cesta l3a intre at: >(e mai pot face pentru tine# :i venit dupa foarte, foarte mult timpB. Aatranul i3a raspuns: >(e poti face pentru mine# :s vrea sa a4ung intr3o tara indepartata, sa castig si mai multi ani. 0entru asta, am nevoie de o arcaB. 7ericit, copacul i3a spus: >+aie3mi trunc&iul si fa3ti o arca din el. :s fi extrem de fericit sa devin arca ta si sa te a4ut sa mergi astfel in tara aceea indepartata, pentru a castiga mai multi ani. "ar, te rog, ai gri4a de tine si intoarce3te cat mai repede. Voi astepta de3a pururi intoarcerea taB. $mul a adus un ferastrau, a taiat trunc&iul copacului, si3a facut o arca din el si a plecat. :cum, din copac nu a mai ramas decat radacina, dar el a continuat sa astepte cu ra dare intoarcerea celui iu it. : asteptat mereu si mereu, constient insa ca nu mai avea nimic de oferit. 0oate ca ar atul nu se va mai intoarce niciodata. Egoul nu se duce decat acolo unde are ceva de castigat. $data, m3am ase!at langa ciot. :cesta mi3a soptit: >:m un prieten care a plecat departe si nu s3a mai intors. 1a tem sa nu se fi inecat, sau sa nu se fi ratacit. 0oate ca s3a pierdut in tara aceea indepartata. 0oate ca nici macar nu mai este in viata. $, cat mi3as dori sa aflu vesti de la el9 1a apropii de sfarsitul vietii, asa ca tot ce mi3as mai dori ar fi sa aflu vesti despre el. :tunci as muri linistit. "ar stiu ca nu ar mai veni nici daca mi3ar au!i strigatul, caci nu mai am nimic sa3i ofer, iar el nu intelege decat acest lim a4B. E&oul nu intele&e $ecat limbajul acce%tarii' Iubirea ,orbeste limbajul $aruirii'

H/

F"ACARA CONSTIENTI)ARII Viata este un flux permanent # totul se schimba# se a-la in miscare . Viata ta se alfa intr3o continua sc&im are 2 de la copilarie , la tinerete , la maturitate , la atranete , la moarte , se tot sc&im a. (entrarea asupra unei singure persoane este cea care in mod sigur te duce la ne unie. 0entru o viata mai placuta , pentru o viata mai vesela tre uie sa fii flexi il.+re uie sa iti amintesti ca libertatea este cea mai inalta valoare si ca , in ca!ul in care dragostea nu3ti acorda li ertate, atunci nu este $ra&oste . *ra&ostea si libertatea merg mana in mana , sunt cele doua aripi ale aceleiasi pasari.

(resterea , cultura , societatea le3au ucis insasi capacitatea de a iu i 2 deoarece toata acesta lume nu este condusa de dragoste , ci de viclenie.0entru a reusi in aceasta lume , nu ai nevoie $e $ra&oste , ai nevoie de o inima tare ( impietrita ) si o minte ascutita. "e fapt , nu ai nevoie deloc de inima. )ocietatea este condusa intr3un asemena fel incat fiecare copil incepe sa3si piarda inima, iar energia sa incepe sa se deplase!e catre cap.Inima este i&norata. :m au!it o para ola stravec&e din +i et, ca la inceputul timpului inima se afla c&iar la mi4locul trupului.'nsa din cau!a ca a fost tot timpul impinsa la o parte , data la o parte din cale , acum nu se mai afla la mi4locul trupului.:cum , sarmana , sta pe marginea drumului : M "aca intr3o !i vei avea nevoie de mine , voi fi aici B 2 insa nu primeste &rana , nu este incura4ata.'n sc&im , se alege cu tot felul de acu!atii. "aca faci ceva si spui : M :m facut3o pentru ca asa am simtit B toata lumea o sa rada : M :i simtit B +i3ai pierdut mintile # 7oloseste3ti ratiunea , logica , atunci cand faci ceva. )imtul nu este un motiv ca sa faci ceva B Nimeni nu aude inima. )i mintea este atat de guraliva , tot timpul sporovaieste 2 taca 2taca 2taca3taca3 incat daca inima mai spune ceva cateodata , nu o au!i nicicand. Nu sti ca ec&ili rul si dragostea repre!inta unul si acelasi lucru.

H6

Ce este *ra&ostea 8
"ragostea este &rana sufletului, insa ai fost privat de ea. "ragostea este o floare fragila.+re uie sa fie prote4ata, tr uie sa fie calita , tre uie udata% numai atunci devine puternica. Oamenii cre$ ca %ot sa iubeasca numai atunci can$ &asesc %artenerul %otri,it 2 o prostie9 Nu3i vei gasi niciodata, deoarece femeia perfecta si ar atul perfect nu exista. Am au/it $e un barbat care a ramas holtei toata ,iata %entru ca o cauta %e -emeia %er-ecta#la ,arsta $e @; $e ani# cine,a l+a intrebat 0 = Ai calatorit -oarte mult 7 ai cautat $e la NeA Bork in Catman$u# $in Catman$u la Roma # $e la Roma la "on$ra'Chiar nu ai %utut sa &asesti -emeia %er-ecta 8 Nici macar una 8 6 Batranul s+a intristat %ro-un$'A s%us 0 = Ba #$a# o $ata am &asit+o'Intr+o /i # can$,a $e mult # am $at %este o -emeie %er-ecta'6 Curios l+a intrebat mai $e%arte 0 = Si ce s+a intam%lat 8 *e ce nu te+ai casatorit 86 Trist batranul i+a s%us 0 = Pentru ce 8 Si ea cauta %e barbatul %er-ect 6 )a nu cautati niciodata ar atul sau femeia perfecta. "aca aerul nu este perfect , nepoluat , eu nu respir.(ontinui sa respiri c&iar si in 5os :ngeles% continui sa respiri c&iar si in Aom a-.(ontinui sa respiri pretutindeni, c&iar daca aerul este poluat , otravit.(ontinui sa respiri 9 "aca ti3e foame , mananci ceva , indiferent ce.'n desert , daca mori de sete, ei orice. Nu vei insista sa ti se dea o (oca (ola , merge orice3 orice este de aut, apa c&ioara, c&iar si apa murdara.Este un fapt cunoscut ca au existat oameni care si3au aut propria urina.(and mori de sete , nu te mai interesea!a , ei orice sa3ti astamperi setea. $amenii si3au ucis camilele in desert sa ea apa 2 camilele stoc&ea!a apa in corpul lor. 'n loc sa te gandesti cum sa faci sa primesti dragoste, ince%e sa o $ai . 0e toti ii interesea!a sa primeasca si se pare ca nimeni nu3i face placere sa dea. Tot$eauna au -oarte mare &rija sa %rimeasca mai mult $ecat $au.

H@

= *RA.OSTEA RANESTE 6 SI A"TE "!CR!RI .RESIT INTE"ESE 'nteligenta este re ela si nici un parinte nu vrea sa ai a copii re eli. )otii spun ca isi iu esc sotiile , insa este vor a numai despre $ominare. )unt atat de gelosi, atat de posesivi, cum pot sa iu easca # )otiile sustin ca3si iu esc sotii, dar 6@ din @E de ore le fac !iua un iad% prin toate mi4loacele cu putinta isi reduc sotii la ceva urat.)otul tinut su papuc este un fenomen urat. Toti iubesc libertatea $ecat orice altce,a'Pana si $ra&ostea este $e o im%ortanta secun$ara in com%aratie cu libertatea Nu ceri nimic in sc&im , nu astepta nimic % si atunci cum poti sa suferi # (and nu te astepti la nimic , nu exista posi ilitatea de a suferi. Bucuria ta a -ost aceea $e a

$a # nu $e a %rimi'

(and este asemenea luminii.(and exista lumina , nu poate exista intuneric. (and exista dragoste, nu poate exista frica. (ersetoria raneste.'ti raneste mandria , iti raneste integritatea.'nsa impartasirea te face sa fii mai ec&ili rat , mai integrat , mai mandru 3 insa nu si mai egoist , pur si simplu mandru ca existenta a dovedit o asemenea compasiunea fata de tine. 0entru ca nu dai pentru a o tine ceva , nici macar gratitudine. *ai %entru ca esti atat $e %lin # incat trebuie sa $ai' ATRACTIE SI OPO)ITIE (u cat sunt mai diferiti , cu atat mai profunda va fi atractia dintre ei % cu cat sunt mai diferiti intre ei, cu atat mai mare va fi farmecul , frumusetea si atractia. e$icamentul ,in$eca tru%ul 2 me$itatia ,in$eca su-letul' 'nsa in viata de toate !ilele , plecarea este necesara pentru intoarcere% Este ca atunci cand mananci: ti3e foame , asa ca mananci%apoi foamea dispare, pentru ca ai mancat.(and iu esti pe cineva este ca &rana.*ra&ostea este hrana 2 foarte su tila, spirituala, dar este &rana si te &raneste.(and iu esti pe cineva, foama se potoleste% te simti satul, apoi rusc apare impulsul de a pleca si va despartiti.'nsa apoi iti va fi foame din nou% ai vrea sa te apropii, sa vii mai aproape , sa iu esti sa va confundati unul in celalalt.1ananci , apoi timp de cateva ore uiti de mancare% nu stai incontinuu in ucatarie, nu stai incontinuu in restaurant.

H.

e$itatia nu inseamna nimic altce,a $ecat un %roces $e $econ$itionare a mintii. $rice ti3ar fi facut societatea , tre uie desfacut. 1editatia inseamna doar cura4ul de fi tacut si singur. "aca ar fi posi il sa existe o lume fara ura , nu as prefera3o% ar -i absolut moarta si %lictisitoare'Poate ar -i $ulce # $ar %rea $ulce 7 ai tanji $u%a sare' 7ierul o isnuit ,cand trece prin foc , devine otel % fara foc nu poate sa devina otel. )i cu cat este mai mare temperatura, cu atat mai tare va fi si temperatura , taria otelului. TOVARASI *E S!F"ET SA! TOVARASI *E INCHISOARE Nu mai poti 4uca un rol.Can$ traiesti im%reuna cu cine,a # trebuie sa -ii real in -ata acelei %ersoane2 nu %oti sa te ascun/i# nu %oti sa ai secrete' :devarul este ca amandoi, indiferent cine sunt , sunt individualitati diferite."aca iu esti pe cineva tre uie sa intelegi persoana pe care o iu esti nu este um ra ta , nu este imaginea ta reflectata in oglinda. "ragostea tre uie sa fie o relatie prieteneasca , in cadrul careia nimeni nu este superior, in care nimeni nu ia deci!iile , in care amandoi partenerii sunt pe deplin constienti de faptul ca sunt diferiti, ca felurile in care a ordea!a viata sunt diferite, ca gandesc diferit si totusi 2 cu toate aceste deose iri 2 se iu esc. "aca devii asemenea unui animal, atunci si plictiseala va disparea.:stfel , vei desoperi ca oamenii care au un stil de viata foarte animalic sunt mai putin plictisiti. Vei descoperi ca intelectualii , oamenii care gandesc prea mult , sunt mai plictisiti 2 deoarece gandesc , iar gandirea lor isi dau seama ca ceva se repeta pur si simplu. Viata ta este plina de repetitii. 'ntreaga voastra relatie a devenit o repetitie continua. (asatoria este aproape terminata in momentul inc&eierii lunii de miere , iar apoi doar te prefaci.'nsa in spatele acestei prefacatorii se acumulea!a o imensa plictiseala. 0riveste3i pe oamenii care um la pe stra!i si vei vedea ca sunt complet plictisiti. +oata lumea este plictisita, plictisita de moarte.priviti3le fetele 2 nu exista nici o aura de incantare. 0riveste3le oc&ii 2 sunt acoperiti de praf, lipsiti de stralucirea si fericirea interioara.)e duc de la serviciu acasa , si incetul cu incetul intreaga lor viata devine o rutina mecanica, o permanenta repetitie.'ar intr3o !i mor...aproape intotdeauna oamenii mor fara sa fi fost vreodata cu adevarat vii.

HE

0lictiseala este constiinta repetitiei.*eoarece nu+si %ot aminti trecutul # animalele nu %ot sa -ie %lictisite.Ele nu3si pot aminti trecutul, astfel incat nu3si dau seama de repetitie.Aivolul continua sa manance aceeasi iar a in fiecare !i, cu aceeasi placere. :cesta este motivul pentru care oameni vor sa faca sc&im ari.)e muta intr3o locuinta noua , divortea!a de fostul sot, isi gasesc o noua relatie de dragoste 2 dar din nou , acest lucru va deveni repetitiv mai curand sau mai tar!iu.)c&im area decorului, sc&im area partenerului, sc&im area locuintei nu vor re!olva nimic. )i de cate ori o societate a4unge sa fie foarte plictisita, oamenii incep sa se mute dintr3un oras in altu, sa treaca de la o slu4 a la alta, de la o sotie la alta 2 insa mai curand sau mai tar!iu , vor reali!a ca toate acestea sunt prostii. *aca $e,ii mai constient # ,ei -i ca%abil sa intele&i ca -iecare moment este nou' 'nsa pentru aceasta este nevoie de foarte multa energie, de o energie extraordinara a constiintei. :minteste3ti ca sotia nu este aceeasi.+raiesti o ilu!ie.'ntoarce3te acasa si uita3te la sotia ta 2 nu este aceeasi.Nimeni nu poate sa fie aceiasi care erau ieri. Aatranul ,eraclit a spus ca nu poti pune piciorul de doua ori in acelasi rau , deoarece raul nu este niciodata acelasi. Nu mai traim ,iata # traim niste roluri .)otul vine acasa , se fortea!a sa corespunda unui anumit rol.(and intra in casa , nu mai este o persoana vie , este doar un sot. Sot inseamna un anumit tip de comportament asteptat .:casa , femeia este sotie si ar atul este sot.(and aceste doua persoane se intalnesc, de fapt sunt patru 3 sotul si sotia, care nu sunt persoane reale, ci doar persona4e , masti, tipare false de comportamente asteptate , indatoriri si asa mai departe, si persoanele reale se ascund in spatele mastilor. 'nsa ai investit in persona4ul tau , in masca ta ."aca vrei cu adevarat o viata lipsita de plictiseala, descotoroseste3te de masti , -i real. ?neori va fi dificil , stiu , dar merita, Fii a$e,arat. *ra&ostea trebuie sa -ie un stil $e ,iata 'Esti nascut sa -ii iubitor' $rice relatie care te mentine copilaros este distructiva.)capa de ea . "aca va certati din cau!a unor lucruri marunte 2 lucruri fara semnificatie, care oricum nu inseamna nimic 2 inseamna ca ramaneti imaturi si co%ii. +re uie sa le infrunti si niciodata nu tre uie sa le eviti.'ar pro lemele minore sunt o cale de a scapa de pro lemele reale. *ra&ostea nu %oate sa e(iste in li%sa intele&erii "aca iu esti pe cineva , singurul dar valoros pe care i3l poti face este o anumita cantitate de intelegere.

HF

''' LI P dintre olile psi&ice de care sufera ar atii sunt datorate suprimarii sexualitatii% LLP dintre isteriile si olile asociate cu acestea de care sufera femeile sunt datorate aceluiasi motiv."aca oamenii sunt agitati, incapa ili sa se relaxe!e , nefericiti si suferin!i, acest lucru se datorea!a tocmai faptului ca si3au intors spatele energiei atotputernice a vietii , fara a incerca sa o inteleaga.8e!ultatul a fost opus intentiei lor. "aca un extraterestru ar co ora din ceruri si ar anali!a literatura oamenilor, daca le3ar citi cartile si poe!iile , daca le3ar privi picturile, ar ramane uimit. Intrea&a arta a umanitatii este centrata in jurul se(ului' "e ce sunt saturate de sex toate poemele, nuvelele si romanele oamenilor# "e ce tre uie sa existe o femeie goala pe coperta oricarei reviste # "e ce nu poate fi conceput un film de succes fara putina goliciune# Extraterestru nostru ar ramane uimit : de ce nu se pot gandi oamenii la altceva decat la sex # ?nde se invata despre sex # 'ntreaga lume tuna si fulgera , sustinand ca celor mici nu tre uie sa li se vor easca despre sex. 0arinti incearca sa le ascunda copiilor existenta acestei pro leme% la fel si profesorii lor , a c&iar si scripturile.Nu exista nici o scoala , nici o universitate in care profesorii sa predea despre sex , si totusi , tinerii se tre!esc intr3o una !i ca intreaga lor fiinta este plina de aceasta energie , care da pe3afara. (um este posi il sa se intample acest lucru # Niet!c&e a facut odata o afirmatie extre de relevanta . El a spus ca religiile au incercat sa ucida sexul otrivandu3l% desi nu a murit , sexul a devenit otravit. Poli&amie ,s ono&amie

"in punctul meu de vedere , am ii sunt poligami."aca femeia nu se comporta astfel , asta se datorea!a cresterii% nu naturii. 7emeia a tre uit sa fie dependenta financiar de ar at , iar ar atul i3a taiat aripile. +imp de secole , femeia nu a avut voie sa invete carte, sa se califice in vreo meserie. 3 :u tre uit sa fie dependente financiar de ar at. Aara atul era atoatestiutor, femeia nu stia nimic.Era tinuta in nestiinta , pentru ca stiinta inseamna putere 3 de aceea femeile sunt private de stiinta de carte. Aar atul si3a creat calea pentru poligamie creand prostituatele.

HG

(u cat o societate este mai civili!ata , cu atat mai mare este numarul de prostituate care traiesc in ea. V3ati gandit vreodata cum a aparut aceasta institutie a prostitutiei # :ceste popoare nu3si pot imagina cum si3ar putea vinde o femeie trupul si imaginea si onoarea , comerciali!andu3si sexul in sc&im ul anilor. (u cat civili!atia devine insa mai avansata, cu atat mai mult creste numarul prostituatelor. ... :tat ar atii cat si femeile sunt prin natura lor poligami.7iinta umana este poligama, dar toate societatile i3au impus monogamia."e aici apar o gramada de neca!uri. Ele nu deriva din sex , ci din monigamie. $mul se tre!este legat pe viata de un partener de cuplu.(&iar si in ca!ul alimentatiei este ceva firesc sa mai sc&im i din cand in cand mancarea.)a ai intotdeauna de3a face cu acelasi partener, cu aceasi &arta pe care ai explorat3o de o mie de ori ... Esti nevoit sa o explore!i din nou, dar nu mai exista nimic de explorat.Este normal sa te plictisesti."in cand in cand, ti se pare normal sa te mai poti ucura de un alt partener. 'n lumea noua , nu ar tre ui sa existe casatorie 2 doar iubiti' *aca $ra&ostea nu %oate sa con-ere libertate # atunci nu este $ra&oste' (and ar atul devine interesat de o alta femeie, asta nu inseamna ca nu o mai iu este% inseamna pur si simplu o sc&im are de gusturi."in cand in cand , iti place sa te duci la pi!!erie.:sta nu inseamna ca ai renuntat la mancarea ta o isnuita, dar din cand in cand , este foarte ine."e fapt , dupa un drum la pi!!erie , te intorci mai ucuros la masa ta. *aca ne+am intele&e natura umana %utin mai mult# nu ar trebui sa e(iste &elo/ie . 'nsa exista o mostenire de secole.Nu este c&iar atat de usor de a scapa de ea.Nu spun ca poti sa te de arase!i de ea pe loc.Va tre ui sa medite!i la ea.'ncetul cu incetul , meditatia va crea distanta dintre tine si gelo!ie.)i cu cat mai mar va fi distanta, cu atat mai mica va fi gelo!ia.'ntr3o una !i, cand nu va mai exista nici un pic de gelo!ie, dragostea ta va produce un asemenea parfum, incat nici o floare nu va putea concura cu el. )implu fapt ca te3ai casatorit cu o femeie nu inseamna ca nu mai este deloc interesat de alte femei.*e -a%t # $in /iua in care nu ,ei mai -i interesat $e alte -emei# nu ,ei mai -i interesat nici $e sotia ta.Esti indragostit de ea deoarece , esti indragostit , inca , de femei. 'ntr3o relatie intima , a4ungi sa cunosti c&ipul adevarat al celuilalt, iar el a4unge sa3ti cunoasca c&ipul adevarat. $amenii isi tin gura.Nu spun nimic.Nu spun nicidecum adevarul. )e prefac cu minciuni.;am esc cand nu vor sa !am easca , saruta cand nu vor sa sarute.Evident , cand saruti si nu vrei sa saruti, sarutul este otravitor. Normal , cand nu vrei sa !am esti si tre uie sa !am esti, !am etul tau este urat , este %olitic'

HH

(eea ce ascun!i su numele de relatie este un 4oc al falsitatii si ipocri!iei. Relatia inseamna ceva inc&eiat , sfarsit , inc&is. *ra&ostea nu inseamna niciodata o relatie% dragostea inseamna relationare. Este in permanenta un rau, curgator , fara sfarsit. "oresc sa insist insa asupra faptului ca aceasta este experienta tuturor cuplurilor din lume.(&iar daca ,a schimbati sotul sau sotia , situatia nu se va sc&im a cu nimic. Este ca si cum ati sc&im a umerii in timp ce carati un sicriu catre cimitir: 5a inceput simtiti o mica usurare, dar in scurt timp constatati ca greutatea a redevenit aceeasi.Experienta occidentalilor , in care divortul a devenit la ordinea !ilei , ne demonstrea!a ca noua sotie se dovedeste in scurt timp la fel ca cea dinainte , iar noul sot nu difera cu nimic de cel anterior. Nu mai stati atat de mult timp impreuna.:cesta este unul din principalele motive pentru care atatea povesti de iu ire sunt distruse.Aucura3te de spatiul tau privat si acorda3i si ei intimitatea de care are nevoie.'ntalniti3va din cand in cand, stati impreuna, dar nu @E de ore din @E .5as3o singura , astfel incat sa i se faca dor de tine. (and nu esti in relatie , esti ceva anume% dupa ce intri intr3o relatie devii imediat altcineva. ?n om orientat spre frica intotdeauna calculea!a,planifica,face aran4amente,isi ia masuri de siguranta. (and nu ti3e frica, nu ai nimic de ascuns% atunci poti fi desc&is, atunci poti retrage toate limitele si atunci il poti invita pe celalalt sa patrunda pana in mie!ul tau cel mai intim. "aca permiti cuiva sa patrunda adanc in tine , celalalt iti va permite sa patrun!i in el , fiindca atunci cand permiti cuiva sa patrunda in tine ia nastere increderea. (and tie nu3ti e frica celalalt devine netemator. +rupul acesta va fi luat de moarte.'nainte sa va fie luat de moarte, dati3l iu irii. +ot ceea ce aveti va va fi luat."aca poti impartasi si poti oferi , tu esti stapanul. 'ti va fi luat, nu exista nimic pe care sa3l poti detine vesnic. oartea ,a $istru&e tot. 0entru cel care iu este nu exista moarte. 0entru unul care nu iu este, fiecare moment este o moarte. "in cau!a ca nu putem iu i, avem nevoie de atatea ritualuri religioase. :cestea sunt su stitute, si inca unele foarte sarace. 'n relatiile de iu ire, voi dati intotdeauna vina pe celalalt daca ceva merge rau. "aca ceva nu se intampla asa cum ar tre ui, celalalt e responsa il pentru asta.

HI

CASATORIA Casatoria e o -loare $e %lastic# iubirea e -loarea a$e,arata3 dimineata infloreste , iar pana seara e ofilita.(asatoria continua , ea are caracter permanent. Vii si faci dragoste cu sotia ta pentru ca asa cere legea 2 o faci pentru ca tre uie , nu e ceva spontan. Iubirea e un fenomen necunoscut, pe care nu3l poti manipula. 0refacatoria aceea va deveni din ce in ce mai mult o o isnuinta , din cau!a ca iti vei inter!ice spontaneitatea.)i atunci toata lumea se simt inselata. PARINTI "aca iti poti re!olva conflictele cu parintii , multe alte conflicte vor disparea pur si simplu, deoarece se a!ea!a pe acelasi conflict fundamental. "e exemplu , un ar at care nu este impacat cu tatal sau nu poate sa fie impacat cu seful de la serviciu 2 niciodata , pentru ca seful este o figura parentala. "aca nu esti impacat cu mama ta, nu poti sa fii impacat cu sotia ta , deoarece ea va fi femeia repre!entativa % nu poti sa fii impacat cu femeile in general, deoarece mama ta este prima femeie , ea este primul model de femeie. "aca te3ai impacat cu tatal si cu mama ta , ai devenit matur. :cum nu mai exista ego . COPIII )e nasc $oi co%ii 2 unul bun , altul rau."e ce numesti pe unul ca fiind un si de ce3l numesti pe celalalt rau# :sa stau lucrurile in realitatesau este vor a despre interpretarea ta # (are dintre copii e cel un , si de ce # "aca e ascultator, atunci copilul e un% daca e neascultator, atunci copilul e rau.0rimul accepta tot ce3i spui:B)tai linistitB, el sta, dar celalalt cauta sa nu se supuna,cauta sa se re!vrateasca 2 celalalt e rau. :sta e interpretarea ta . Tu nu s%ui nimic $es%re co%ii # tu s%ui ce,a $es%re mintea ta. "e ce e un cel ascultator # "e fapt , cei ascultatori n3au fost niciodata sclipitori, n3au fost niciodata foarte radiosi, au fost intotdeauna anosti (0licticos, sear d, fad, monoton, uniform ).Niciun co%il ascultator n+a ajuns un mare om se stiinta# sau un om $e o mare reli&io/itate# sau un mare %oet 7 niciunu co%il $intre cei ascultatori'*oar cei neascultatori au ajuns mari in,entatori#mari creatori2$oar rebelii transcen$ ,echiul si ajun& la nou si la necunoscut'

HL

Trebuie sa sti ca $oar %rin libertate creste ceea ce este launtric."aca a experimentat ceva in viata lui, atunci stie ine ca exerienta are nevoie de li ertate. (u cat ai mai putina li ertateOposi ilitatea experimentarii se pierde. )a fi tatal unui copil inseamna sa3i acor!i tot mai multa li ertate, sa3l faci din ce in ce mai independent, sa3i permiti sa patrunda in necunoscut,acolo unde tu n3ai a4uns vreodata. S%iritele au ne,oie$e libertate 7 el creste in libertate si $oar in libertate' (opilul care te urmea!a pare un 2 pentru ca e mort. (opilul care se ra!vrateste pare rau, pentru ca e viu. "aca toata lumea ar spune numai > *A > lumea ar fi a solute anosta si stupida. E nevoie de cei care spun > N! > , acestia repre!inta polul opus. :minteste3ti un singur lucru , acela ca indifferent prin ce treci, sa fii mai constient. "aca spui ": , spune3o constient."aca spui N? , spune3o constient. (e ar tre ui sa ofere un tata sau o mama copiilor sai # *oar luci$itate. 7aceti astfel incat copiii sa fie mai luci!i.0ermiteti3le sa fie li eri si spuneti3le: >7ii vigilant si paseste li er.(&iar daca faci greseli, nu te teme , fiindca viata invata si din greseli.)i greselile iti maresc vigilenta 2 asa ca nu te teme.E omeneste sa gresesti > Nu e(ista $oi 0artea respinsa nu poate fi distrusa.Ea te repre!inta pe tine , ea exista.5ucrea!a mereu din interiorul tau 2 poate ca ai impins3o in intuneric, asta e tot. )fantul are intotdeauna ascuns in el pacatosul% 'nteleptul este un intreg. 'nteleptul nu pleaca in vacanta , pentru ca el e intotdeauna in vacanta 2 nu exista in el parte pe care sa o respinga, el traieste ca o totalitate. (lipa de clipa el se misca pastrandu3si integralitatea%nu respinge nimic. )3a acceptat pe el insusi in totalitate. )pune3i ce te face sa suferi, spune3i ce iti aduce foloase , dar nu spune M ineB si MrauB."aca esti vigilent , vei renunta la cuvintele MbunB si MrauB din voca ularul tau. Va tre ui sa experimente!e el insusi.?neori c&iar si lucrurile daunatoare tre uie facute%doar asa va creste.?neori va tre ui sa cada si sa se loveasca%doar asa va a4unge sa stie.+re uie sa treaca prin diverse situatii,sa se loveasca si sa se sperie,dar numai asa se poate creste. *aca+ti %roteje/i %rea mult co%ilul # nu ,a creste.1ulti oameni raman copii,varta lor mentala nu o depaseste niciodatape cea a unui copil.'m atranesc 2 a4ung la @H ani , dar varsta lor mentala ramane undeva pe la 6H ani, din cau!a ca au fost atat de ocrotiti.!itati+,a la -amiliile -oarte bo&ate:copiii lor sunt atat de ocrotiti , nu li se permite nicio li ertate de a face erori,de a experimenta,de a lua pe cai gresite. )i apoi uitati3va ce se intampla cu ei: aproape intotdeauna cei care se nasc in familiile ogate sunt stupi!i,sunt prosti.

I/

intile marete n+au %ro,enit nicio$ata $in -amiliile bo&ate 7 e &reu. "aca iei copacul in casa, va muri.$ planta de sera e nenaturala,iar noi devenim cu totii plante de sera din cau!a parintilor excesiv de protectori. 'u este3l , spune3i ce experiente , ai avut tu , dar nu incerca sa3l determini sa3ti calce pe urme.Nu impune."aca te urmea!a el , din propria initiativa , e ine % daca nu te urmea!a , asteapta 2 nu e nici o gra a.(urand , faptul ca a4uti copii sa creasca va deveni pentru tine o meditatie profunda 2 vei creste si tu impreuna cu ei. 7ii un tata, fii o mama , si3atat."ar nu interpreta , nu condamna , nu fi moralist.'u este3l si accepta3l si a4uta3l sa fie ei insisi.:sta sta la a!a oricarei iu iri% sa3l a4uti pe celalalt sa fie el insusi. "aca vrei sa tragi, sa manipule!i, atunci nu iu esti ,esti distructiv. STA*I"E NAT!RA"E A"E VIETII SI *RA.OSTEI (opilul are nevoie de dragostea ta , nu de a4utorul tau. (opilul are nevoie de ingri4ire , de spri4in, dar nu de a4utor. 0rimii H ani sunt foarte importanti deoarece este creat fundamentul vietii.:cesta este motivul pentru care toate religiile lumii sunt foarte preocupate sa acapare!e copiii cat mai repede posi il.:cesti primi H ani sunt anii in care esti conditionat, umplut cu tot felul de idei, care te vor antui toata viata, care vor continua sa te distraga de la potentialitatea ta , care te vor corupe , care nu te vor lasa niciodata sa ve!i lucrurile clar. 0rima expresie a dragostei fata de copil este sa3l lasi sa ramana a solut inocent pe parcursul primilor H ani de viata , neconditionat , sa3l lasi a solut sal atic timp de H ani , un pagan. "aca fiecare copil este de acord cu tatal sau, atunci nu se va produce nici o evolutie, deoarece fiecare nou tata va fi de acord cu tatal sau si toata lumea va ramane acolo unde i3a parasit "umen!eu pe :dam si pe Eva 2 goi, in fata portilor *radinii Edenului. +oata lumea va fi locata acolo. *eoarece -iii si -iicele nu au -ost $e acor$ cu tati si mamele lor # cu intrea&a lor tra$itie # -iintele umane au e,oluat' )i cu cat esti mai inteligent , cu atat de!acordul va fi mai accentuat.'nsa parintii ii aprecia!a pe copiii care sunt de acord si ii condamna pe copiii care nu sunt de acord. (and esti tanar poti sa fii ateu % cand im atranesti , incepi sa cre!i in "umne!eu. Este foarte greu sa gasesti un &ipp- atran. "esc&ide3i copilului usi catre directi necunoscute, astfel incet sa poata explora.

I6

Nu3l face sa3i fie frica de intuneric, nu3l face sa3i fie frica de esec, nu3l face sa3i fie frica de necunoscut.:corada3i spri4in.(and pleaca intr3o calatorie in necunoscut, trimite3l cu tot spri4inul tau , cu toata dragostea ta , cu inecuvantarea ta. Nu3l lasa sa fie afectat de temerile tale. "upa varsta de H ani , urmatorul ciclu de H ani , de la H la 6E 3 repre!inta un nou adaos la viata.(opilul incepe sa cunoasca primele nelinisti ale energiei sexuale. 'n ca!ul in care copiilor cu varste cuprinse intre H 2 6E ani sa se permite sa stea impreuna, sa inoate impreuna, sa stea goi unii in fata celorlalti , :; < $in %er,ersiuni si :; < $in %orno&ra-ie # %ur si sim%lu ar $is%area. 7etele si aietii ar tre ui sa mearga impreuna la aceleasi scoli , internate , a!ine de inot si sa doarma in aceleasi paturi. 0entru ca aceasta lume sa poata fi eli erata de sexualitate , copiilor ar tre ui sa li se permita sa stea cat mai mult timp goi in casa.:tat timp cat este posi il , este recomanda il , ca ei sa se 4oace goi unii cu altii , aietei si fetite, astfel incat sa se familiari!e!e cat mai mult cu trupurile lor. Nu vor mai fi nevoiti sa caute , po!e cu trupuri goale prin reviste.Vor fi atat de familiari!ati cu trupurile de sex opus incat orice atractie perversa fata de trup va disparea. +raim intr3o lume foarte ciudata .Esti nascut din sex , traiesti pentru sex , copiii tai se nasc din sex 2 si sexul este lucrul cel mai condamnat , cel mai mare pacat. )i toate religiile continua sa iti age prostiile aste in cap. 5asati omul sa fie li er, sa stea gol.Nu spune ca tre uie sa stea tot timpul gol, dar nuditatea ar tre ui acceptata.0e pla4a, la piscina , acasa ... nuditatea ar tre ui acceptata. (opiii ar tre ui sa faca aie cu mama si cu tata.Nu este necesar ca tatal sa se inc&ida in aie atunci cand intra in ea.(opiilor ar tre ui sa li se permita sa intre , sa se 4oace, apoi sa iasa li eri.'n acest fel , pornografia va disparea. $rice copil doreste sa cunoasca. M (um arata tati # B M (um arata mami # B . Nu este nimic gresit in asta.0rocesul tine de inteligenta sa naturala , de curio!itate. "aca nu stie cum arata cu adevarat tata si mama , in mintea sa pot aparea ganduri ciudate. )i inca ceva."in cau!a &ainelor, corpul se urateste , caci simte ca nu va pasa de el. Nu va pasa decat cum arata fata dumneavoastra.(e contea!a daca pantecul dumneavoastra creste continuu # "oar il puteti ascunde. "aca nu este expus, corpul se urateste. *aca ai %ractica nu$itatea # ,+ati &an$i %utin inainte $e a manca incontinuu' (e sa mai vor im de nuditatea interioara....

I@

(u cat omul se rusinea!a mai tare atunci cand vine vor a de sex , cu atat mai ci,ili/at este el'(ivili!atia este ec&ivalenta cu sc&i!ofrenia. Co%iii ar trebui in,atati asa$ar sa iubeasca mai mult , si mai putin sa faca matematica istorie si geografie.*eografia , matematica si istoria nu le vor folosi prea mult in viata. Iubirea le ,a a$uce insa bene-icii incomensurabile.Nimic nu se compara cu ea. "aca dispui de totul , dar iti lipseste iu irea , viata ta va parea un gol imens. :sa apare anxietatea. :veti datoria de a le vor i copiilor despre sex.1ai mult decat atat, tre uie sa le spuneti adevarul.Nu le vor iti in metafore si nu ii amagiti.0e termen lung , adevarul iese intotdeauna la lumina , iar de!amagirea provocata de minciuna poate fi crunta. 3 3 3 3 3 3 3 3 3 1ami , noi ne primim painea de la "umne!eu # $, da , Aar ara. )i de (raciun , 1os (raciun este cel care ne aduce cadourile # :sa este. )i de !iua mea , cea care imi aduce daruri este !ana cea una # '&im.. )i fratiorul meu a fost adus de ar!a # (orect. :tunci la ce nai a foloseste tata #

(el mai ine este sa le spuneti copiilor adevarul 9 'n ca!ul in care copilul doreste sa afle , spuneti3i adevarul."aca nu va intrea a nimic , nu va gra iti sa ii spuneti ceva , caci este evident ca su iectul nu il interesea!a inca. :poi , intre 6E ani si @6 de ani 2 viata sexuala se maturi!ea!a. Nasterea are la a!a un act sexual, iar moartea repre!inta o moarte a sexualitatii. Can$ simtiti ca ener&ia $umnea,oastra se(uala s+a e%ui/at# %uteti -i si&uri ca moartea ,a este a%roa%e' "aca un om are capacitatea de a iu i foarte multe persoane , nu va fi dispus sa se casatoreasca cu una dintre ele numai pentru ca o iu este.Oricum # iubeste -oarta multa lume# -ara a -i nea%arat casatorit cu toti' Noi ii -ortam %e cei care se iubesc sa se casatoreasca' 'ar cea mai placuta perioada a vietii urmea!a intre @I si .F 2 perioada cea mai vesela , mai linistita si armonioasa , deoarece partenerii incep sa se topeasca unul in celalalt.

I.

BATRANETEA Nu ,ei reusi sa &asesti un om batran si totusi FERICIT."aca gasesti vreunul, traieste alturi $e el 2 acela e un om intele%t.0oti gasi tineri fericiti , asta nu inseamna nimic. "aca poti sa gasesti un atran fericit, asta e ceva. +oti oamenii atrani incep sa priveasca inapoi.$amenii atrani se intorc mereu la amintiri, la !ilele in care ei erau cineva, la !ilele in care erau iu iti si respectati si cinstiti.'ar si iar si iar se intorc tot acolo."aca stai sa3i asculti pe oamenii atrani, simti ca sunt foarte plictisitori."e ce simti ca sunt plictisitori# "e ce te simti iritat# "in cau!a ca repeat intruna aceeasi poveste a vremurilor de demult.'ncep intotdeauna cu vremurile une de altadata."e ce erau une# "e ce nu mai sunt une si acum # Niciunui atran nu3i vina sa creada ca vremurile de acum sunt une. 2ele au fost numai in trecut , in trecutul aurit, in vremurile une de altadata , cand lucrurile erau asa si pe dincolo. Exista tari atrane asa cun exista oameni atrani."e exeplu, 'ndia e o tara atrana % ea se gandeste mereu la trecut, la epocile stravec&i.Exista tari tinere ca, de exemplu, :merica % ea traieste aici si acum, in c&iar momentul de fata.Exista tari tinere , de exemplu (&ina. +arire au acelasi mers ca si oamenii.(ei tineri traiesc in pre!ent: totul e ine , nimic n3ar putea merge mai ine ca acum."ar asta nu poate continu la nesfarsit. (urand vor veni !ilele atranetii, iar atranul se va gandi la trecut. Audd&a a spus ca atunci cand intalnesti un atran care e fericit precum unul in floarea varstei , atunci e ceva in el3 inclina3te in fata lui si asculta3l si invata de la el. Numai un varstinic poate sa fie professor , unul care a trecut prin toate anotimpurile vietii, unul trecut prin toate si totusi fericit si eatific.

IE

RE"I.IE 7 CREDSETINA 2 A*A 'nainte sa manance din pomul cunoasterii :":1 era natural, traia in *radina Edenului.:cea *radina a Edenului e aici% pomii acestia inca traiesc in ea, animalele acestea inca fac parte din ea%soarele si luna si telele inca se misca in ea. :ici si :cum e gradina Edenului3 dar tu esti in afara ei."e ce ai fost i!gonit :dam # : mancat fructul cunoasterii.'ar la varsta de E ani , fiecare :dam si fiecare Eva sunt i!goniti din nou. Nu e ceva ce s3a intamplat in trecut.5ucrul acesta se intampla de fiecare data cand se naste un copil. Pana la ,arsta $e F ani nu e(ista cunoastere."ar in 4urul acestei varste copilul incepe sa inteleaga ce si cum.)i atunci se rataceste, incepand de3atunci nu mai e natural, isi pierde spontaneitatea.*e+acum ,a trai $u%a re&uli.

O$ata ce ai ince%ut sa traiesti $u%a re&uli # ,ei su-eri.Vei su-eri $in cau/a ca nu mai %oti iubi s%ontan# nu te mai %oti bucura# nu mai %oti $ansa# nu mai %oti canta. $data ce ai inceput sa traiesti dupa reguli, va tre ui sa urme!i un tipar fix 2 iar ,iata nu e nicio$ata un ti%ar -i(.E fluiditate, e o curgere lic&ida,flexi ila , nimeni nu stie incotro se indreapta ea.
:sa ca atunci cand te afli in suferinta, in neca!, sa stii ca te3ai opus legilor naturii. :poi copilul creste.)i ati o servat vreodata ca toti copiii sunt frumosi # E foarte greu sa gasesti un copil urat.+oti copiii sunt frumosi."e unde vine gratia# 1ai tar!iu , e greu sa gasesti un om frumos dintr3o 6//. 5a inceput toti cei 6// erau frumosi 2 deci ce sa intamplat cu ceilalti LL #(um de s3au uratit # "e ce fiecare copil e frumos # E -rumos $atorita miscarii2 cur&erea e naturala' Natura e -rumoasa. "evenind artificial, nenatural , te uratesti% actionand deli erat, desc&i!i usa urateniei.(opilul traieste inconstient.(and ii e foame plange% cand ii e somn, adoarme. "ar noi ii impunem reguli dupa care sa traiasca. 'n !ilele noastre sunt g&iduri despre cum sa cresti un copil, cum sa fii mama, cum sa fii tata.)i ti se da totul mura3n gura.+e si miri cum se nasteau copiii inainte sa existe astfel de g&iduri.*&idurile contin reguli specifice.5a fiecare E ore tre ui sa3i dai copilului lapte.(opilul plange, dar mama tre uie sa se uite la ceas, nu la copil, iar cele E ore n3au trecut inca.'n felul aceste ii distrugi natura inconstienta. "imineata devreme tre uie sa stea pe olita.'nvatarea la olita e o mare pacoste9 (um poate sa ai a copilul scaun atunci daca nu3i vine # 'ar maica3sa sta acolo , cu o privire acu!atoare indreptata spre el, spunandu3i sa faca 2 la comanda 9 )omnul nu poate veni la comanda, asa ceva e imposi il. Toti cei naturali sunt co%ii rai # iar cei arti-iciali sunt co%ii $e treaba.

IF

:sadar , :dam a devenit un invatat , ca!and astfel din rai. (aderea nu este altceva decat sinonim perfect pentru cunoastere. :sa se intampla cu fiecare copil care este dus la scoala. El se naste in *radina 0aradisului, dar apoi este convins de sar%ele ci,ili/atiei, al culturii si al educatiei. Este conditionat , manipulat si orientat catre am itie , catre sco%urile e&oului : sa devina precum !eii.:cesta este principiul care sta la a!a intregii stiinte.Ea crede ca va veni o !i in care va putea cunoaste misterele si in care omul va deveni un !eu cu o putere infinita. Noi ii atragem pe copii pe calea egoului , iar acesta nu poate supravietui fara lim a4. (u cat este mai articulate, cu atat mai egoist devine copilul.(u cat se exprima si comunica mai ine prin intermediul cuvintelor, cu atat mai faimos devine el. :re toate sansele sa devina lider al oamenilor , un mare autor de carti , un scriitor, un poet 2 acestia sunt cei mai faimosi oameni din !ilele noastre.:re toate sansele sa devina nu ganditor , un professor sau un filo!of. Acestia sunt oamenii care $omina ci,ili/atia "e ce domina ei aceasta lume # (ei aflati la putere sunt intotdeauna foarte articulati in lim a4. Este imposi il de conceput un lider prost , incapa il sa vor easca si sa se exprime rafinat.:ceasta este calea care duce catre cele ritate. :dultii l3au corupt , l3au &ipnoti!at , atragandu3l in capcana lim a4ului.El nu mai ,e$e # ci &an$este. Nu mai cunoaste , ci gandeste. El incepe sa vor easca despre "umne!eu , despre iu ire, dar nu mai cunoaste nimic din ceea ce spune , caci iubirea nu %oate -i cunoscuta ,orbin$# ci $oar iubin$.Este inutil sa citesti despre ea, sa te gandesti la ea.0oti sa devii unul dintre cei mai mari experti in iu ire fara sa cunosti nimic despre ea. Iubirea este o e(%erienta nu un conce%t' "e aceea , incercati sa intelegeti ce s3a intamplat cu voi din cau!a lim a4ului , cat de multe a distrus acesta in fiinta voastra. 'ncercati sa intelegeti ca :

:cumularea $e cunostinte nu este totuna cu cunoasterea'


(um spunea Constatin Noica 2 Au cunostinte dar nu au cunoastere 'n clipa in care cre!i ca stii, mori 2 caci in viata ta nu mai exista miracolul, ucuria si surpri!a.(e fel de viata este aceasta # 0oti intra linistiti in mormant , caci nu vei pierde nimic."aca nu te mai supara nimic , ce rost mai are sa traiesti #

IG

?n maestru )en care avea tot timpul la el doua papusi. Erau aproape identice, dar exista totusi o diferenta fundamentala intre ele : una dintre ele avea ca%ul -oarte &reu. 0ro a il ca avea ascunsa in interioril capului o ucata de metal. Cealalta era -oarte &rea in re&iunea ab$ominala ( avea si ea ascunsa o ucata de metal , dar in stomac ) :ltminteri, cele doua papusi aratau la fel % purtau c&iar si aceleasi &aine. $riunde se ducea maestru , isi , ase!a papusile alaturi de el.

5upta dintre cap si stomac ia multe infatisari.Ea devine un conflict intre intelect si
intuitie , intre lo&ica si iubire , intre constienta si inconstienta, intre %arte si totalitate, intre actiune constienta si intam%lare, intre moarte si ,iata, intrea a a,ea si a -i. $ri de cate ori omul are o intuitie , el percepe un fior la nivelul stomacului sau , al intestinelor , al regiunii a dominale. (and se indragosteste , el nu simte acest lucru la nivelul capului% de aceea se spune ca indragostitii sunt or i. 'ntr3un fel , ei c&iar sunt , caci iu irea lor nu are nimic de3a face cu creierul. *andirea este centrata in cap, dar ea nu repre!inta decat o simpla speciali!are. 5a fel cum ne folosim de maine pentru un anumit scop, de picioare pentru un alt scop, de urec&i de nasO noi ne folosim si de creier pentru a gandi. (el care acumulea!a este capul . El este marele avar , care nu stie altceva decat sa acumule!a.+oate eforturile sunt concentrate pentru a acumula din ce in ce mai mult. Nu contea!a daca este vor a de bani sau $e cunostinte% important este sa continui sa acumule!i , sa ai din ce in ce mai multe femei, din ce in ce mai multe case , tot mai multi ani, tot mai multa putere, tot mau multe cunostinte. (apul este distructiv."e aceea , renuntati la el. :sta nu inseamna ca nu il puteti folosi. 'mportant este sa nu va lasati folositi de el . $amenii au devenit niste cu uri de g&eata .Ei nu mai stiu ce inseamna caldura . Iubirea este totuna cu cal$ura % de aceea , oamenii se tem sa iu easca ."e fapt , ei se tem ca daca , oamenii vor incepe sa se topeasca , iar granitele pe care le3au sta ilit vor disparea .'n actul iu irii &otarele dispar. 5a fel si in toiul ucuriei, caci si aceasta este calda.Sin&ura moartea este rece.

Egoul este foarte rece.El este ec&ivalent cu moartea.

IH

RE"I.IE "aca citesti vietile )fintilor crestini vei vedea ca sunt obse$ati $e se(. )exul tre uie sa fie transformat 2 nici reprimat , nici ingaduit ne uneste.

Re%rimarea inseamna ca incerci sa ascun!i anumite energii pe care le ai3 nu le permite


sa existe in felul lor, nu le permite sa se manifeste.+ransformarea inseamna sa transformi, sa sc&im i cursul energiilor catre o noua dimensiune. Nicio societate umana n3a avut o atitudine relaxata fata de sex. :sa3!isii vostri sfinti sunt impotriva sexului 2 nu pentru ca sexul e rau, ci din cau!a egourilor lor.Nu se pot vedea ca fiind dependenti de cineva, cersind ceva de la cineva. Se(ul raneste e&oul cel mai mult. 'n al doilea rand , insusi fenomenul sexului implica posi ilitatea respingerii. 8espingerea aceasta da nastere fricii. Egoul spune ca e mai ines a nu incerci decat sa fi respins. Visele ahatma .an$hi scria ca si la varsa de H/ de ani continua sa ai a vise erotice. "e ce sa mai vise!i fantaseme erotice la H/ de ani # 'ata ce a scris el : M "in !iua in care am devenit disciplinat , nu am mai permis nici unui gand sexual sa imi treaca prin minte in timpul !ilei , dar noaptea sunt incapa il de acest lucru , caci sunt inconstient, si intreaga disciplina dispare.B Si&mun$ Freu$ avea dreptate atunci cand spunea ca pentru a cunoaste un om tre uie sa3i cunosti visele , nu viata din timpul constiintei de veg&e.Viata $in tim%ul ,iselor este mult mai reala # caci aceastea sunt naturale # nu sunt re%rimate # controlate# $isci%linate."e aceea psi&analisti nu sunt interesati deloc preocupati de constiinta de veg&e. (and omul doarme , mintea sa constienta este adormita, iar su constientul are in sfarsit un cuvant de spus. Cu cat esti mai %atruns $e cultura si mai ci,ili/at # cu atat esti mai mort' :tatea precepte de urmat , atatea principii de tinut minte si respectat 2 atat de multe concepte morale. Nu $racu te $uce %e cai &resite# ci %reotii# -acatorilor $e bine. Nu exista "umne!eu , nu exista diavol, doar viata exista. 0reotii ii dau nastere distinctiei dintre ine si rau.

II

0ana acum , toate religiile au fost preocupate de ceea ce se va intampla dupa moarte , de cer , de mantuire, de nirvana , ca si cum ceea ce se petrece inaintea mortii nu ar conta deloc. +ocmai din cau!a acestei intelegeri gresite, ma4oritatea celor cu adevarat interesati de religie sunt oamenii in varsta."aca intri intr3un templu , intr3o iserica , nu vei gasi decat oameni atrani 2 nici un tanar."e ce # Nu poate exista decat o singura explicatie : 0ana acum , religiile noastre au fost religii pentru atrani, pentru cei care se apropie de moarte.'nspaimantati de aceasta apropiere, ei doresc sa afle mai multe in legatura cu viata de dupa moarte. 8eligia si3a ales drept fundament moartea, in locul ,ietii.'n locul florilor proaspete , ea le prefera pe cele ofilite de pe morminte. Filo/o-ia cre$e ca ,iata e o &hicitoare: tre uie s3o de!legi, sa gasesti explicatii, teorii, doctrine. 7ilo!ofia crede ca se va gasi un raspuns, ca viata e un semn de intre are si ca ai sapat din greu ca sa3i gasesti raspunsul. Reli&ia spune ca a lua viata ca pe o intre are e fundamental gresita. Ea nu este o intre are 2 e acolo, fara semn de intre are. E acolo, ca un secret desc&is% e o invitatie. +re uie sa devii un oaspete , tre uie sa patrun!i in ea. Ea e pregatita si peimitoare 2 nu lupta cu ea. E &reu $e &asit un om care sa nu -ie -ilo/o-. ?nii sunt filo!ofii uni , altii sla i, dar fiecare om e un filo!of. ?nii au mai multa logica, altii mai putina, dar toti sunt filo!ofi. 8enuntati la calea filo!ofiei.)i doar atunci veti patrunde in ceea ce e real, existential. intea e lo&ica # iar ,iata e contra$ictorie , de acea ele nu se intalnesc niciodata. Traieste# nu te %ier$e in &an$uri 3 Renunta la &an$uri si -ii 2 e nevoie de toata fiinta ta.0entru stiinta foloseste3ti capul, pentru arta foloseste3ti inima , dar pentru religie e nevoie de tine in totalitatea ta. "aca functionea!a numai capul , el produce teorii seci% daca functionea!a numai mintea , ea da nastere la fictiuni, la vise.E nevoie de deplinatatea ta. 'ar cand functionea!a pe deplin, a4ungi la deplinatatea care este universul.

IL

?n preot se duce la iserica.Era inca destul de departe , asa ca a fost nevoit sa alerge pentru a a4unge la timp la slu4 a.+recand peste un camp , el a va!ut un om in4ung&iat ca!ut pe o movila.:vea infipt in piept un cutit si sangera a undant.0reotul s3a gandit o clipa sa3' dea o mana de a4utor , dar si3a dat seama ca acest lucru l3ar putea intarsia si mai tare.+ocmai alesese > 'u ireaB ca tema pentru predica din acea !i , urmand sa detalie!e cele ra maxima alui (&ristos : > "umne!eu este iu ire >. (ontinuandu3si in gra a drumul, el a inceput sa isi pregateasca mental discursul. 'n urma sa , omul ranit si3a desc&is oc&ii si i3a strigat 3 0arinte , stiu ca te duci la iserica pentru a le tine enoriasilor o predica despre iu ire."oream sa particip eu insumi la slu4 a, cand un tal&ar m3a in4ung&iat si m3a aruncat aici.:sculta , daca voi supravietui le voi spune oamenilor ca in timp ce stateam aici, aproape mort , m3ai a andonat si ai fugit si iti tii predica despre iu ire.+e averti!e! nu ma lasa asa. :ceasta amenintare l3a ingri4orat pe preot.El si3a dat seama ca daca omul va supravietui si le va spune oamenilor ce s3a intamplat , satenii vor considera ca predica sa despre iu ire a fost alcatuita din vor e goale.El nu3si facea pro leme in legatura cu omul care murea langa el , ci cu opinia pu lica."e aceea m vrend3nevrand , s3a apropiat de ranit. 7ata acestuia i se parea familiara.'3a spus : 3 0arca te3am mai va!ut undeva. 8anitul i3a raspuns: 3 )i eu cred ca m3ai va!ut.)unt )atana si am relatii foarte stranse cu preotii si cu liderii religiosi."aca pe mine nu ma cunostiO :tunci , preotul si l3a amintit cu claritate.:vea intr3adevar o picture a lui in iserica.)3a tras inapoi , spunandu3i : 3 Nu te pot salva.Este mai ine sa mori .+u esti )atana.'ntotdeauna ti3am dorit moartea."e ce as incerca sa te salve! # :r fi un pacat c&iar sa te ating.1ai ine imi vad de drum. )atana a inceput sa rada si i3a spus at4ocoritor: 3 :sculta , in clipa cand voi muri vei ramane pe drumuri.+u nu poti exista fara mine.Esti ceea ce esti tocmai din cau!a mea.Eu sunt fundamentul profesiei voastre."e aceea , mai ine salvea!a3ma, caci daca voi muri toti preotii vor ramane someri.8asa voastra va disparea.5umea va deveni un loc mai un si nu va mai avea nevoie de voi. 0reotul nu i3a luat mult ca sa3si dea seama ca diavolul avea perfecta dreptate. "e aceea , el s3a gra it sa ii ridice in spinare, spunandu3i : 3 Nu3ti face gri4i , dragul meu )atana.+e voi duce imediat la spital si vei primi ingri4iri.+e vei reface rapid.+e implor , nu muri.:i perfecta dreptate."aca vei muri , noi vom ramane someri.

L/

"a ora actuala # noi ne nastem necre$inciosi , traim intr3o stare lipsita de religio!itate si murim fara a descoperi divinitatea.:sa se explica de ce vor im !i si noapte numai despre religie.Noii oameni nu vor mai simti nevoia sa vor easca despre religie, caci aceasta va fi insasi modul lor de existenta.Omul ,orbeste numai lucruri $e care nu are %arte in ,iata'Nimeni nu vor este asta!i despre sex, deoarece acesta este c&iar modul nostru de viata.+oata lumea vor este insa despre "umne!eu , tocmai pentru ca vietile noastre nu au nimic de3a face cu el. Vorbele noastre incearca sa com%ense/e ceea ce ne li%seste in ,iata' 8eligiile va pacalesc .1ana in mana cu liderii vostri politici , ele distrug acesti H/ de ani de ucurie , inecuvantare, exta! si iu ire ."aca va lasati astfel amagiti, puteti fi siguri ca nu veti cunoaste niciodata 0aradisul, caci nu ati a solvit aceasta scoala de H/ de ani. ?nicul lucru pe care v3ati antrenat in timpul ei este iadul.:ti suferit, v3ati torturat, ati postit , ati practicat celi atul.Nu ati fumat , nu ati aut , nu ati savurat nici macar mancarea cu care v3ati &ranit. ?nul din principiile fundamentale ale &induismului le impune adeptilor sai sa nu savure!e mancarea. oti,ul %entru care se(ul a ajuns atat $e con$amnat se $atorea/a reli&iilor # care s+ au o%us $intot$eauna tuturor bucurilor omului'"aca omul ar fi cu adevarat fericit in aceasta lume , ce nevoie ar avea el sa se preocupe de viata de dincolo. +oate societatile au reali!at ca unica forta care poate sta in calea teoriilor despre *umne/eu este sexul.*aca omul este im%linit $in %unct $e ,e$ere se(ual el nu mai are ne,oie sa ,orbesca $es%re *umne/eu # %entru ca isi simte ,iata $eja im%linita # $aca se(ul este insa re%rimat # con$amnat # otra,it # $aca omul se simte ,ino,at $in cau/a lui # *umne/eu %oate trai la in-init ' (onceptul de "umne!eu isi trage energia din sinucirea omului. Nu este mai putin adevarat ca societatile care reprima sexul au devenit civili!ate , ogate , filo!ofice si stiintifice .)ocietatiile care se ucura de sex , din care la ora actuala au mai ramas foarte putine 2 cele ar irigene 2 sunt sarace si necivili!ate.Evolutia lor a fost diferita fata de cea care reprima sexul. (u cat sexul este mai reprimat , mai puternic , cu atat este mai mare rafinamentul cultural.:sa se explica de ce societatile care au reprimat sexul au devenit mai ogate. )ocietatea nu mai este nimic altceva decat o suma de cadavre am ulante , evident , foarte culturali!ate.+oate vor esc engle!a cu accente de oxford , c&iar si asa ele raman niste cadavre."evin mari mari lideri religiosi , mari politicieni. Reli&iile au e(%loatat -rica omului si ten$inta sa $e a -i e&oist. Ele au creat multe te&nici pentru ina usirea lui. )exul repre!inta energia cea mai vitala, singura, va spun, pe care o aveti. Nu luptati impotriva ei 2 va fi o pierdere de viata, si de timp 2 trans-ormati+o'

L6

(ontrolul se produce spontan atunci cand esti martor. 'ntr3adevar , numai un ar at sal atic poate fi frumos.$ femeie care nu este sal atica nu poate fi frumoasa 2deoarece cu cat e mai sal atica , cu atat e mai vie . Calu&arii $in manastirile catolice , sau calu&ari a$e%ti ai jainismului tra$itional , sau alte ti%uri $e calu&ari sunt casti doar cu numele , fiindca mintea lor continua sa faca dragoste 2 mai mult decat mintea voastra.0entru ei, sexul devine cere ral , acesta fiind lucru cel mai rau care se poate intampla, fiinca repre!inta o perversiune.Sa te &an$esti la se( este o %er,ersiune'Sa -aci $ra&oste e natural2 sa te gandesti la asta , sa ai asta permanent in minte , e perversiune. :sa3numitii calugari sunt fiinte pervertite, nu fiidca sunt calugari, ci fiindca au ales calea refularii , care este o cale gresita. 'n vi!iunea mea , adevarata religio!itate consta in expansiunea energiei , pentru a devenii simultan , un )orba .recul si un Bu$$ha. ;or a este 6//P viu , dar nu stie nimic despre dimensiunile superioare.El se taraste , fericit la sol desi ar putea sa3si desc&ida aripile si sa3si ia ! orul."ar el nu stie ca are aceste aripi. )eful lui este un om educat , ogat , cu o vasta cultura 2 dar se simte a solut mi!era il este tot timpul nefericit . ;or a ii spune la un moment dat : 3 M )efule , ai o pro lema , gandesti prea mult."e ce nu traiesti # Nu inteleg de ce tre uie sa te gandesti tot timpul...5a ce te a4uta # +raieste 9 Vino cu mine 9 B El isi ia instrumentul mu!ical , isi taraste seful pe malul raului si incepe sa cante si sa danse!e.)eful lui ramane nemiscat simtindu3se extrem de stan4enit . (e vor crede oamenii daca il vor vedea alaturi de acest ne un # "esi nu dansea!a , se teme de4a de ce vor spune oamenii... ;or a il trage da maneca si ii spune : M ,ai dansea!a 9B )eful ii raspunde : M Nu stiu sa danse! B ;or a : M Nimeni nu stie sa danse!e. "ansul nu este ceva ce tre uie invatat.1isca3te in ritm si va veni singur la tine.Eu iti cant.+ot ce ai tu de facut este sa incepi sa te misti B Va!and ca nu scapa de gura lui seful incepe sa se miste , iar ;or a continua sa traga de el. 'n cele din urma , el uita complet de cultura , civili!atie , educatie 2 si pentru prima data in viata , reali!ea!a ca este viu , ca poate dansa . 0icioarele sale nu sunt facute pentru a merge.

L@

Calea )en
"a -el ca si cerul &ol # el nu are hotare2 si totusi# se a-la chiar in acest loc # %ururi %ro-un$ si clar'*aca incercati sa il cunoasteti # nu il %oti ,e$ea # nu il %oti %ose$a# $ar nu il %oti nici %ier$e '*aca ai inteles ca nu il %oti %ose$a # l+ai obtinut'

*aca %astre/i tacerea # iti ,orbeste2 in schimb # $aca ,orbesti el tace4


'n vec&iul +estament "umne!eu spune : > Eu sunt un "umne!eu foarte gelos si nu pot tolera niciun alt "umne!eu.(ine nu este cu mine , este impotriva mea, iar eu sunt un "umne!eu violent si crud. "e aceea, ii voi pedepsi pe toti cei care cred in alti "umen!ei, aruncandu3' in focul etern al iaduluiB Nimeni nu poate inflori in captivitate. ;enul afirma ca omul care crede intr3un "umne!eu va ramane de3a pururi un sclav, un adorator crispat, o fiinta care traieste in teama.(um ar putea inflori un om care traieste in teama#El se va usca , se va degrada , va incepe sa moara. Nu exista "umne!eu.$mul este responsa il pentru el insusi si pentru , lumea in care traieste. Noi suntem proprii nostril stapani. Res%onsabilitatea con$uce la luci$itate# la tre/irea constiintei.$mul incepe sa traiasca altfel.El devine mai atent , se transforma in martor. ;enul afirma ca rugaciunea este desarta .Ea ar tre ui inlocuita cu meditatia.

Nu mai ingenunc&eati in fata altcuiva% renuntati la acest o icei de sclavi.


Teolo&ia are intotdeauna la a!a o carte.Ea are nevoie de o Ai lie , de un (oran , de o carte care pretinde ca este sacra, speciala. Reli&ia este una sin&ura'Teolo&iile sunt mai multe.$ teologie este o filo!ofie despre "umne!eu , o formula logica.Ea este din start a surda , caci "umne!eu nu poate fi demonstrat , la fel cum nu poate fi nici infirmat logic. Teolo&ia este o -orma $e %olitica2 ea ii $i,i$e %e oameni# %entru a+i con$uce. )enul nu are nimic $e+a -ace cu mintea# ci mai $e&raba cu totalitatea.El nu contesta dreptul mintii de a exista , dar o asea!a la locul ei firesc.'n !en, rolul mintii nu mai este unul dominant.Ea este nevoita sa functione!e alaturi de totalitate.(apul este la fel de important ca si intestinele , ca si picioarele , ca si inima. 'ntregul tre uie sa functione!e ca un organism % niciuna din partile sale nu are dreptul sa le domine pe celelalte.

L.

;enul repre!inta o a ordare feminine , la fel ca si religia. )tiinta este prin excelenta masculine , la fel ca si filo!ofia. +ot ce este frumos in lume 2 poe!ia , dansul , pictura 2 s3a nascut dintr3o minte feminina. +recutul umanitatii a fost dominat de mintea masculine. Viitorul ei ,a -i mai -eminine , mai land, mai pasiv, mai relaxat , mai elastic si mai poetic. 7ilo!ofia este prin excelenta logica.0oe!ia inseamna iu ire. 7ilo!ofia diseca si anali!ea!a.0oe!ia sinteti!ea!a si integrea!a. 7ilo!ofia este prin natura ei distructiva % poe!ia este datatoare de viata. $mul a fost divi!at in mai multe parti.:sa au aparut specialistii 2 unii se ocupa de oc&ii, altii de inima , altii de cap , sau mai stiu eu.Cert este ca omul este $i,i/at. "aca scoti una din piesele componente ale ceasului , ticaitul dispare."aca pui la loc piesele , in ordinea lor corecta, ticaitul reapare. (el care ticaie este ansam lu unitar. :cest >ticaitB este sufletul omului. >"umne!euB este ticaitul intregii existente. (ine diseaca existenta nu il va gasi niciodata pe "umen!eu. 1isterul vietii nu tre uie re!olvat. "aca aprin!i o lampa , lumina acesteia nu este focali!ata , ci difu!a.Ea curge in toate directiile."e fapt , nu curge, pur si simplu se afla acolo.'ntregul spatiu se umple cu ea.5umina unei lanterne este focali!ata.Ea este orientate intr3o singura directie.5anterna poate fi comparata cu concentrarea% ea este focali!ata. Nu il poti gasi pe "umne!eu cu a4utorul lanternei, ci numai cu a4utorul unei lampi."aca vrei sa gasesti o furnica , sau un soarece , lanterna este ideala.(onstiinta focali!ata este a solute necesara pentru a sesi!a lucruri minore. "aca vedeti o floare frumoasa , voi va repe!iti sa o rupeti, din dorinta de a o poseda. 'n acest fel , nu faceti decat sa o ucideti 9 $ puneti la utoniera , dar este o floare moarta , un cadavru.7rumusetea ei a disparut.(um ar putea fi frumos un lucru mort # 7loarea nu mai este decat o amintire veste4ita.(at timp a facut parte integranta din vre4ul ei , arata minunant.Era atat de tanara si de fericita% parea ca dansea!a , iar existenta ei parea un imn."e indata ce ati rupt3o , ati ucis3o.+ot ce a mai ramas in urma ei este o floare moarta la utoniera dumneavoastra. Asa %roce$ea/a oamenii in &eneral'Oriun$e $esco%era ce,a -rumos # iubirea sau %e *umene/eu # ei $oresc sa intre in %osesiunea acestora'

LE

;enul este prin excelenta ne3serios.El dispune de un urias simt al umorului. Nicio alta religie nu a evoluat atat de mult incat sa dispuna de un asemenea simt al umorului.;enul pufneste in ras, c&icoteste , traieste o stare de spirit festiva. Esenta !enului este cele rarea. *eci rasul este s%eci-ic numai /enului % de aceea afirm ca !enul este cea mai inalta religie care exista la ora actuala pe pamant.El nu uraste viata nimanui, nu face din tine un sc&ilod."impotriva , te invata sa danse!i , sa te ucuri de viata. )enul este sin&ura reli&ie $in lume ca%abila sa ar$a scri%turile # sa $istru&a i$olii# $ar si toate i$ealurile' 'n !en nu exista nici o teorie, in !en nu exista >eleviB.Este imposi il.?n elev doreste sa afle o teorie, sa acumule!e cunostinte noi.El se duce la sarpe, nu la un maestru spiritual.)e duce la un profeser , la un colegiu , la o universitate, la o academie. Neavand teorii , nu poate avea nici elevi, nici profesori. 0rofesorul te invata multe lucruri.1aestru te >de!vataB de ele. Nu $oreste sa -ii un scla, 7 al tra$itiilor # al scri%turilor # al societatii # al statului' !n maestru )en este %rin e(celenta im%re,i/ibil."aca te duci la un s=ami &indus , acesta este cat se poate de previ!i il.El iti recita din Vedele , din ?panisade , la fel ca un papagal.$rice l3ai intre a , ii poti cunoaste raspunsul dinainte. )enul este sin&ura reli&ie care nu a %utut -i trans-ormata intr+o tra$itie 7 este im%osibil# caci nu %ermite niciun -el $e -ormalism# niciun ritual'

LF

I"! INAREA 1intea si3ar dori o sarcina foarte dificila, aproape imposi ila, daca s3ar putea. Nu poti fi cineva special decat daca ai atins imposi ilul. Iluminarea inseamna a trai in armonie cu e(istenta' (ine se impotriveste naturii poate cunoaste decat suferinta. 0oti fi un iluminat, dar nu3ti poti dori acest lucru. 'luminarea nu este o marfa pe care o cumperi. Nu este o tara pe care o poti invada. 'luminarea este numele acelei experiente interioare care presupune aceasta iluminare, aceasta experiente interioare care presupune moartea %ersonalitatii si renasterea in$i,i$ualitatii' Nu transformati iluminarea intr3o dorinta , caci o veti rata. $amenii isi doresc iluminarea , dar nu doresc sa renunte la nimic din ceea ce au acumulat. Voi va doriti iluminarea asa cum sunteti , dar acest lucru este imposi il. 0entru a o o tine , va tre ui sa renuntati la multe lucruri cu care acum sunteti identificati. (and Audd&a a atins reali!area, cineva l3a intre at: 3 (e ai reali!at # 3 Nimic , a solut nimic , a ras Audd&a."e fapt am pierdut ceva.)ingurul lucru pe care l3am reali!at este nimicul. $mul i3a spus: 3 Aine , dar noi am cre!ut intotdeauna ca un iluminat reali!ea!a ceva. Audd&a i3a respuns : 3 : solut gresit.Eu am pierdut ceva : am pierdut o iceiul de a suferi."e o tinut , nu am o tinut nimic , caci ce as fi putut o tine a existat dintotdeauna in mine."e aceea , ma amu! acum copios, caci intreaga situatie e ridicola. 'luminarea inseamna descoperirea faptului ca nu exista nimic de descoperit.'nseamna intelegerea faptului ca nu exista nicio destinatie la care tre uie sa a4ungi, ca ceea ce exista acum este tot ceea ce exista, ca realitatea este perfecta asa cum este, ca asta3i tot. Voi va doriti o mie si unul de lucruri, dar toate sfarsesc prin a va de!amagi. "orinta conduce prin insasi esenta ei la frustrare , la suferinta.

LG

?n sarman calugar , (&iDan!en4i , a lucrat te&nici spirituale timp de ./ de ani. Era un cautator sincer si foarte serios.: practicat tot ce i s3a spus sa practice, a vi!itat numerosi maestri, a trait in numeroase manastiri.: facut tot ce era omeneste posi il ca sa atinga starea de iluminare. : practicat -oga,!a!en,diferite alte te&nici 2 dar nimic nu l3a a4utat.Nu s3a intamplat nimic.7rustrarea lui crestea de la o !i la alta. (u cat incerca mai multe metode , cu atat mai mare devenea frustrarea lui. : citit toate scripturile udiste 2 si sunt cu miile.)e spune despre (&iDan!en4i ca avea toate aceste scripturi in camera sa si ca citea in permanenta la ele, !i si noapte. 'n plus , avea o memorie perfecta, asa ca putea citi scripturi intregi."ar nimic nu s3a intamplat. 'ntr3o una !i , el si3a ars intreaga i lioteca.Va!and cum ard scripturile, a inceput sa rada.: plecat din manastire, si3a parasit guru3l si s3a dus sa traiasca intr3un templu parasit, aflat in ruina. : uitat tot ce stia despre meditatie , despre -oga, despre diferitele te&nici pe care le3a practicat pana atunci.: uitat de virtuti , de s&eela , de diferitele discipline, si nu a intrat nici macar o data in templul ca sa i se inc&ine lui Audd&a. :tunci s3a intamplat.0e cand se plim aodata printre uruienile din 4urul templului, fara sa se gandeasca la nimic religios, a ridicat de 4os o ucata de tigla rupta, pe care a aruncat3o intr3un am usalaturat.'n acel moment s3a produs c&ittaDs&ana 2 momentul de luciditate.;gomotul sec produs de tigla care a lovit am usul a creat in mintea lui un mic soc , o pau!a. )e spune ca in acel moment a devenit iluminat.

(&iDan!en4i si3a ars toate scripturile. *estul sau a fost unul sim olic.'n acest fel , el nu si3a mai amintit nimic din cunoasterea sa anterioara.: uitat de orice cautare spirituala.Nu i3a mai pasat.5ipsit de orice gri4a , el a continuat sa duca o viata o isnuita.Nu mai era nici macar calugar.Nu mai avea niciun fel de tel in viata, nicio aspiratie. Retineti: exista doua feluri de teluri ale egoului : unul care tine de aceasta lume si celalalt care tine de lumea de dincolo. ?nii oamenii isi doresc ani, prestigiul, puterea. :ltii il cauta pe "umne!eu, aspira catre moDs&a , nirvana , catre iluminare 2 dar cautarea lor continua. (ine este cel care cauta # :celasi E*$ . !n iluminat este un ras continuu.El nu e un om serios , asa cum se crede de o icei. $riunde ve!i serio!itate sa stii ine ca ceva nu e in regula,fiindca serio!itatea este parte a unei fiinte im olnavite.

LH

CA"EA NORI"OR A"BI ?n nor al nu are un drum al lui.El pluteste.Nu tre uie sa a4unga niciunde , nu are nicio destinatie, niciun destin de implinit, nici un scop.Nu poti frustra un nor al , fiindca oriunde ar a4unge, acolo se afla tinta lui. (u cat e mintea mai orientate spre un o iectiv, cu atat mai mare va fi suferinta , anxietatea si frustrarea , fiindca odata ce ti3ai sta ilit- un scop, te vei indeparta spre o destinatie fixa. ?n nor al pluteste oriincotro il duce vantul3 nu opune re!istenta, nu lupta.?n nor al nu este cuceritor, cu toate acestea el planea!a asupra tuturor lucrurilor.Nu3l poti cuceri, nu3l poti invinge. (and ti3ai fixat un o iectiv , un scop, un destin, un sens , cand ai ne unia de a a4unge undeva, pro lemele incep sa apara.)i vei fi infrant fara indoiala. Sco%ul $a nastere ,iitorului# ,iitorul $a nastere tim%ului' 1intea tan4este dupa un sens , dupa un scop. *aca e&oul tau $is%are# atunci $e,ii un nor alb' 'n trecut au existat nori negri, ine uniti, plini de vointa, de dorinta, de viitor% ei sunt si asta!i pre!enti.(and ai vointa si dorinta esti un nor negru3 greu.7ara vointa, fara dorinta, esti un un nor al . Nu umanitatea l+a omorat %e *umne/eu 7 %reoti au -acut+o' "+au e(%licat in asa masura incat n+a mai ramas nici un mister' Exista o vec&e !icala : %lan&i si ,ei %lan&e sin&ur # ra/i si lumea ,a ra$e cu tine Oamenii care se simt %rosti incearca sa $emonstre/e ca sunt inteli&enti . :u permanent in minte gandul ca sunt prosti, asa ca fac ce pot ca sa para inteligenti.$amenii urati sau care se simt urati incearca mereu sa se infrumusete!e. Viata e asemenea pasarilor care ! oara pe cer : nu lasa niciodata urme.Nu exista carare atatorita. 'n urma ! orului lor, cerul ramane la fel de gol ca inainte.Nu e ca pamantul pe care calca oamenii si fac carari cu urmele pe care le lasa. Viata e ca cerul 2 nu exista carari. 0riviti insa : noi am facut totul pe dos 2 %lani-icam totul.0ana si sotul , cand vine la irou, de la serviciu, se gandeste cum sa se comporte cu sotia% planuieste in sinea lui, vor este in gand.Va spune cutare lucru, ii va lua mana in cutare fel, o va saruta lung 2 lucrurile de genul acesta.(e nevoie ai sa faci planuri# Nu ai deloc iu ire in tine #

LI

intea este -enomenul masurator# ea masoara intr+una lucrurile#conce%e %lanuri#anali/ea/a' intea incearca sa masoare orice' "in cau!a faptului ca oamenii nu sunt luci!i, ei duc o viata incostienta. )ocietatea a invatat smec&eria: -a toti oamenii $in ce in ce mai automati. +ot ce presupune scolirea are drept unic o iectiv sa te faca automat intr3o masura cat mai mare.5im a, matematica 2 totul devine automat. (and spun sa devii innocent ma refer la $e/automati/are.Vreau sa spun sa faci pe deplin tot ceea ce faci."aca sofe!i, atunci doar sofea!a 2 devin3o sofatul, nu mai face nimic altceva% nu continua vor aria interioara.7ii atat de adanc implicat si de vigilent incat sa nu mai existe sofer 2 doar sofatul, pe deplin constient.

LL