Arend Lijphart Modele ale democratiei (cap 1,4 si 7)

Modelul Westminster al democratiei sau modelul majoritarist -utilizat pentru a numi principalele trasaturi ale institutiilor guvernamentale, si parlamentare britanice.(parlamentul Regatului Unit,functionand in Palatul Westminster din Londra). -admirator al sistemului Westminster a fost si presedintele american Widrow Wilson,ce a propus abolirea guvernarii prezidentiale si adoptarea guvernarii parlamentare de tip britanic in tatele Unite. -elemente ale modelului Westminster au fost e!portate si in tari precum" #anada, $ustralia, %oua &eelanda, si in fostele colonii britanice $sia, $frica si #araibe cand acestea au devenit independente. -guvernarea parlamentara era numita de Wilson 'moda lumii( #aracteristicile modelulul Westminster sunt ilustrate in trei democratii"Regatul Unit, %oua &eelanda si )arbados. Modelul Westminster in Regatul Unit 1.Concentrarea puterii executive in cabinete monocolore si cu majoritate simpla *rganismul cel mai puternic al guvernarii britanice este #abinetul, format din membrii ai partidului care detine ma+oritatea locurilor din #amera #omunelor, minoritatile nefiind incluse,iar guvernele de coalitie sunt rare. ,n sistemul bipartidist britanic cele doua partide sunt de puteri apro!imativ egale, partidul ce castiga alegerile nu are decat o ma+oritate restransa,pe cand minoritatea este numeroasa. $sadar,guvernul monocolor cu ma+oritate simpla, este intruc-iparea perfecta a principiului de guvernare ma+oritarist"se e!ercita puterea politica larg conferita, pentru a fi la conducere ca reprezentat al unei ma+oritati si in interesul ei. .upa /012 au e!ista putine guverne de coalitii, cel mai recent fiind insa cel din anii /013-/012,coalitia din timpul razboiului fiind formata din conservatori cu ma+oritate parlamentara, laburisti si liberali,condusi de prim-ministrul Winston #-urc-ill. ,n anul /041 laburistii au castigat o pluralitate dar nu si ma+oritatea locurilor, formand un guvern minoritar ce-si depindea supravietuirea de neunirea celorlalte partide pentru a-l rasturna. -a format mai tarziu in /044 c-iar si un pact liberalo-laburist, insa acesta a durat pana in /045,urmand ca in /040,cabinetul minoritar al prim-ministrului 6ames #allag-an, sa fie rasturnat de un vot de neincredere in #amera #omunelor.

2 Dominatia cabinetului Regatul Unit are un sistem parlamentar de guvernamant, imsemnand ca guvernul este dependent de increderea parlamentului. 7uvernul este format din liderii partidului ma+oritar din #amera #omunelor, fiind normala sustinerea ma+oritatii din #amera #omunelor, avand incredere ca raman la putere si ca propunerile legislative sunt aprobate.#abinetul are un rol dominant fata de parlament. ,n perioada guvernarii minoritare din anii 843, s-a inregistrat o respingere in parlament a propunerilor importante ale cabinetului, acest lucru ducand la modificarea opinie traditionale conform careia,cabinetele trebuie sa demisioneze sau sa dizolve #amera #omunelor,urmand sa convoace noi alegeri, daca guvernul primeste un vot de neincredere, sau daca este respinsa o lege de importanta mare pentru cabinet. %oua lege nescrisa spune ca numai prin vot e!plicit de neincredere se poate cere demisia sau alegeri noi. ub conducerea primului ministru 9argaret :-atc-er din anii 853, s-a restabilit dominatia cabinetului. 3.Sistemul bipartidist Politica britanica este dominata de doua mari partide" Partidul #onservator(/02/-/0;1</0;1-/043</043-/041</040-/004) Partidul Laburist( /012-/02/</0;1-/043</041-/040<si din /004 pana in prezent) 9a+oritatea locurilor sunt detinute de aceste doua partide,care formeaza si cabinetele. istemele bipartidiste, tind sa devina sisteme unidimensionale, programele si politicile partidelor, deosebindu-se doar la nivel socio-economic.#eea ce-i separa pe conservatori de laburisti este e!act aceasta latura socio-economica, laburistii situandu-se pe scala 'stangadreapta( la centru-stanga, iar conservatorii la centru dreapta. .e asemenea diferentele se reflecta si la nivelul votantilor,si anume conservatorii sunt votati de cei din clasa mi+locie, iar laburistii de sunt votati de catre cei din clsasa muncitoare. Liberalii si liberal-democratii ocupa o pozitie de centru. =!ista si anumite diferente religioase ,dar acestea nu mai sunt relevante in partea britanica a Regatului Unit.Problemele de politica e!terna(apartenenta Regatului Unit la comunitatea europeana) au constituit totusi o diferentiere intre Partidul Laburist si cel #onservator. 4 Sistemul electoral majoritar si disproportional #amera #omunelor-legislativ mare cu un numar de membrii ce variaza.9embrii sunt alesi in circumscriptii cu un singur vot eligibil, dupa metoda pluralitatii, si anume 'primul clasat invinge(,c-iar daca nu se intruneste ma+oritatea, se trece la cel cu cea mai mare minoritate,acest sistem fiind numit disproportional. $cest sistem disproportional a adus insa dezavanta+e liberalilor si liberal-democratilor, ei militand pentru introducerea unei forme de reprezentare proportionala, si acest lucru, tocmai pentru ca pluralitatea a adus beneficii doar conservatorilor si laburistilor,ei ramanand fideli metodei disproportionale. $stfel ca, in anul /004 noul cabinet al prim-ministrului :on> )lair a decis ca alegerea reprezentantilor in Parlamentul =uropean sa se faca pe baza reprezentarii proportionale.Reprezentarea proportionala va fi folosita si pentru adunarile regionale in cotia si :ara 7alilor.

5.Pluralismul grupurilor de interese 9odelul Westminster- raport" guvern contra opozitie, concurential si adversativ. =!ista un pluralism desc-is tuturor, specific sistemului grupurilor de interese contrastand cu corporatismul grupurilor de interese in care reprezentantii guvernului,sindicatele si organizatiile patronale se intalnesc sa discute politicile socio-economice. $cest tip de coordonare mai este numit si concertare, iar intelegerile inc-eiate, se numesc pacturi tripartite. Concertarea- facilitata prin grupuri putine dar mari si puternice de interese in fiecare sector functional. Pluralismul in comparatie inseamna grupuri de interese ce exercita presiuni asupra guvernului in stil ne coordonat si concurential. Sistemul britanic al grupurilor de interese este unul pluralist. 6. uvernarea centrali!ata si unitara Regatul Unit este stat unitar si centralizat, autoritatea locala e!ecutiva indeplineste o serie de functii importante,insa puterile ei nu sunt garantate constitutional iar din punct de vedere financiar este dependenta de guvernul central. ".Concentrarea puterii intr#un legislativ unicameral Principiul ma+oritarist al concentrarii spune ca puterea legislativa trebuie consemnata intr-o singura camera, insa Regatul Unit se abate de la aceasta regula, avand doua camere"#amera #omunelor aleasa prin vot popular si #amera Lorzilor formata din membri ai nobilimii ereditare, dar si din membri pairi- pe- viata numiti de guvern. ,ntre cele doua camere e!ista o relatie de asimetrie, aproape toata puterea legislativa apartinand #amerei #omunelor, iar singura putere pastrata de #amera Lorzilor este aceea de a intarzia legislatia (legile fiscale pot fi amanate pentru o luna, iar cele celelalte legi pot fi amanate pentru un an). Limita de amanare pentru un an s-a stabilit in /010,insa anterior intre /0// si /010 #amera Lorzilor putea amana pe o perioada de doi ani. istemul bicameral asimetric poate fi numit si cvasi-unicameralism. ,n Partidul Laburist se manifesta un sentiment reformator impins catre #amera Lorzilor, care merge de la eliminarea dreptului la vot, pana la desfiintarea #amerei Lorzilor. Unicameralismul s-ar putea decide printr-o ma+oritate simpla in #amera #omunelor, iar daca Lorzii ar obiecta, intarzierea nu ar fi mai mare de un an. $.%lexibilitatea constitutionala 9area )ritanie are o constitutie 'nescrisa( in sensul ca e!ista un numar de legi fundamentale ce stipuleaza compozitia si puterile institutiilor guvernamentale dar si drepturile cetatenilor, cum ar fi" -9agna #-arta-/?/2 -)ill of Rig-ts- /;50 -Parliament $cts dintre /0// si /010-conventii, practici si principii legislative obisnuite. #u alte cuvinte, e!ista o constitutie 'nescrisa( ce este fle!ibila si poate fi modificata de Parlament, ca orice alta lege, cu o ma+oritate normala, in cazul in care nu s-ar opune #amera Lorzilor, fapt ce ar duce la amanarea sa, dar numai pentru o perioada de un an.

&.'bsenta controlului constitutional .atorita absentei constitutiei nescrise, nici control constitutional nu poate e!ista (nu e!ista nici un document constitutional, cu statut de lege prevalenta in raport cu tribunalul, care ar putea sa stabileasca constitutionalitatea unei legi. Parlamentul este cea mai inalta autoritate,sau autoritatea suverana in ceea ce priveste interpretarea constitutiei, insemnand ca nici o persoana sau autoritate nu ii este recunoscut dreptul de a incalca sau ignora legile adoptate de Parlament. * singura e!ceptie atinge totusi suveranitate Parlamentului,si anume apartenenta 9arii )ritanii la #omunitatea =uropeana-/04@ (Uniunea =uropeana), fapt ce a condus la acceptarea intaietatii institutiilor autoritare si legilor #omunitatii in fata legilor din Parlament. $partenenta la Uniunea =uropeana a atras totusi un anumit control al legislatiei la #urtea uprema de 6ustitie si in tribunalele britanice. 1(.)anca centrala controlata de executiv )ancile centrale-responsabile de politica monetara, bancile independente fiind cunoscute pentru controlul asupra inflatiei si in mentinerea stabilitatii preturilor, mai mult ca bancile dependente de e!ecutiv. ,ndependenta bancii centrale se afla in contradictie cu principiul modelului Westminster, al concentrarii puterii in mainile unui cabinet monocolor ma+oritar. )anca $ngliei pana in anul /004 era subordonata controlului guvernului, mai apoi acordandu-i-se puterea de a-si stabili independent ratele dobanzilor. Modelul Westminster in !oua "eelanda 1##$%primele alegeri pe &a'a repre'entarii proportionale (nainte de 1##$) 1.Concentrarea puterii executive in cabinete monocolore si cu majoritate simpla /0@2-/003-cabinere monocolore ma+oritare .oua partide" Partidul Laburist si Partidul %ational =!ceptii de la guvernarea monocolora, din /0/2 pana in /0/0 si /0@/-/0@2< 2.Dominatia cabinetului #ombinarea sistemului parlamentar de guvernamant si a sistemul bipartidist, cu partide coezive a facut ca guvernul sa domine legislativul. 3.Sistemul bipartidist .oua partide au controlat aproape tot sistemul de partide, formand ma+oritati. Partidul Laburist-centru stanga Partidul %ational-centru dreapta ,n antiteza cu 9area )ritanie, celelalte partide au lipsit din #amera Reprezentatilor,cele doua partide ma+oritare impartindu-si locurile. istemul bipartidist,s-a dovedit a fi unul pur bipartidist in %oua &eelanda. 4.Sistemul electoral disproportional si majoritar #amera Reprezentatilor- alegeri dupa metoda pluralista in circumscriptii uninominale

#aracteristica neobisnuita- patru circumscriptii mari cu statut special rezervate pentru minoritatea maori (/?A din populatie),care se intersectau geografic cu alte circumscriptii obisnuite, mai mici. $ceste patru circumscriptii, faceau abatere de la principiul ma+oritarist al modelului Westminster, scopul fiind asigurarea ma+oritatii. :oate ma+oritatile parlamentare incepand cu /021 au fost ma+oritati fabricate, fiind obtinute cu mai putin din ma+oritatea voturilor,acest lucru consemnand pentru %oua &eelanda o democratie pluralista. 5.Pluralismul grupurilor de interese istem clar pluralist, se situeaza ca si 9area )ritanie la capatul e!trem al spectrului pluralist-corporatist. 6. uvernarea centrali!ata si unitara 'Legea de garantare a unei #onstitutii reprezentative a #oloniei %oua &eelanda(,trecuta prin parlamentul britanic in /52?, a creat sase provincii cu puteri si functii considerabile, autonome fata de guvernul central insa au fost desfiintate in /524. istem guvernamental" unitar si centralizat. ".Concentrarea puterii legislative de catre un legislativ unicameral Legislativ bicameral timp de aproape un secol,compus dintr-o camera inferioara aleasa, si una superioara numita camera superioara, insa aceasta si-a pierdut puterea, consecinta fiind de sc-imbare a bicameralismului asimetric in unicameralism pur. $.%lexibilitatea constitutionala #onstitutie 'nescrisa( ca si in 9area )ritanie, cu legi fundamentale" -#onstitution $cts /52? si /05; -legile electorale din /02; si /00@ -)ill of Rig-ts $ct /003 Unele prevederi din legile fundamentale pot fi modificare cu o ma+oritate de trei patrimi din #amera Reprezentatilor, sau vot ma+oritar in cadrul unui referendum. Parlamentul %oii &eelande este suveran, orice lege, putand fii adoptata prin regula ma+oritatii normale. &.'bsenta controlului constitutionalitatii uveranitatea parlamentara Btribunalele nu au dreptul de a controla constitutionalitatea. #amera Reprezentantilor este +udecatorul constitutionalitatii propriei legislatii. 1(.)anca centrala controlata executiv Reserve )anC $ct (legea din /050) a sc-imbat statutul Reserve )anC of %ew &ealand, principalul scop al politicii monetare fiind stabilirea preturilor iar banca centrala avea misiunea, de nu depasi rata inflatiei tintite, al carei nivel trebuia negociat de banca centrala cu ministrul de finante. $doptarea sistemului de reprezentare proportionala(/00;) a condus %oua &eelanda spre o distantare de modelul Westminster, c-iar daca cele doua partide reprezentative s-au opus acestui fapt. 9odelul reprezentarii proportionale";2 de membrii alesi prin metoda pluralitatii, in circumscriptii cu un singur loc eligibil, inclusiv cele cinci circumscriptii mari pentru maori< 22 de membri pe listele de partid.

$legerile prin reprezentarea proportionala au dat nastere unui sistem multipartidist, pentru prima data e!istand sase partide, nici unul nu a castigat ma+oritatea locurilor< sistemului de partide i s-a adaugat si o dimensiune etnica, un partid maori cu un reprezentant maori a castigat locuri,devenind principalul reprezentant al minoritatii maori< un nou cabinet de coalitii s-a format intre partidul %ational si '%ew &ealand Dirst(. c-imbarile din %oua &eelanda de dupa /00; s-au facut pe dimensiunea e!ecutiv-partide,a modelului ma+oritarist ce a cuprins cinci din cele /3 caracteristici ale modelului. Dostele colonii ale 9arii )ritanii continua sa aiba institutii cu un model westminsterian, un e!emplu fiind cel al )arbadosului. Modelul Westminster in *ar&ados )arbados-stat insula din #araibe, cu o 'societea puternic omogena(, de origine africana. ,ndependenta fata de 9area )ritanie a dobandit-o in /0;;, dar continua sa aiba traditiile si cultura britanica, inclusiv traditii politice britanice. 1.Concentrarea puterii executive in cabinete monocolore si cu majoritate simpla -#abinete monocolore ma+oritare< -.oua partide " Partidul Laburist din )arbados "Partidul Laburist .emocratic 2.Dominatia cabinetului :ermenul de 'dictatura colectiva( impus 9arii )ritanii, se potriveste si sistemului din )arbados, cu o dimensiune mica a legislativului. Parlamentul (Eouse of $ssembl>) intre /0;;-/05/ numara ?1 de membri, numarul crescand la ?4 in /05/ si respectiv, ?5 in /00/. * parte din legislatori, sunt si membri ai cabinetului. 3.Sistemul bipartidist .oua partide controleaza )arbadosul, tot ele formand si cabinetul. Partidul Laburist din )arbados (centru-dreapta) Partidul Laburist .emocratic (centru-stanga) 4.Sistemul electoral disproportional si majoritar La alegerile din )arbados din /0;;,inainte dobandirii independentei, a fost folosita metoda pluralitatii, in circumscriptii binominale cu doua locuri eligibile, marindu-se disproportiile rezultatelor alegerilor. .in /04/, toate alegerile au fost tinute dupa metoda pluralitatii in circumscriptii, cu un singur loc eligibil. #omparand )arbadosul cu 9area )ritanie, constatam o mai mica pluralitate, si ine!istenta unei ma+oritati parlamentare dobandita, datorita clasamentului secund datorat votului popular.

5.Pluralismul grupurilor de interese istem de grupuri de interese pluralist, remarcandu-se insa si o tendinta spre corporatism, cu inc-eierea de pact tripartit, intre patronat si sindicate privitoare la salarii si preturi . 6#1(.Caracteristicile celei de#a doua dimensiuni *raportul unitar#+ederal, a modelului majoritarist )arbados-forma centralizata si unitara de guvernamant, insa in privinta celorlalte patru aspecte unitar-federale, nu se incadreaza in modelul ma+oritarist pur. $re legislativ bicameral, Eouse of $ssembl> aleasa prin vot popular si enat numit, ce poate intarzia, dar nu poate bloca legislatia (bicameralism asimetric). Poseda o constituie scrisa ce poate fi amendata cu o ma+oritate de doua treimi in ambele camere ale parlamentului. #onstitutia acorda tribunalelor dreptul la control constitutional, iar banca centrala are un grad mediu de autonomie in politica monetara. Prima dimensiune a modelului Westminster a ramas intacta (e!ecutiv-partide) ,insa adaptarea modelului Westminster a afectat cea de-a doua dimensiune (raportul unitarfederal). Modelul consensualist al democratiei ,nterpretarea ma+oritarista a definitiile fundamentale ale democratiei F guvernarea de catre ma+oritatea poporului, ma+oritatile trebuie sa guverneze si minoritatile sa se opuna, aceasta viziune fiind concurata de modelul consensualist. =!cluderea minoritatilor este atenuata daca ma+oritatile si minoritatile alterneaza la guvernare, acesta fiind modul in care sistemele bipartidiste din 9area )ritanie, %oua &eelanda si )arbados, functioneaza.=ste nedemocratica e!cluderea de la putere a unui partid, in sensul 'guvernarii de catre popor( insa daca interesele si preferintele alegatorilor sunt servite de politicile guvernamentale ale celuilalt partid aflat la guvernare, sistemul se poate numi 'guvernare pentru popor(. ,n societatile plurale, democratia ma+oritarista este absenta, in societatile divizate, guvernarea ma+oritatii semnifica dictatura ma+oritatii si conflicte civile decat democratie. 9odelul consensualist este mai potrivit pentru tarile mai putin divizate dar eterogene, fiind o alternativa la modelul Westminster. 9odelul consensualist in =lvetia si )elgia &ece elemente pot descrie modelul consensualist" 1.-mpartirea puterii executive in cabinete de coalitie Principiul consensualist permite tuturor, in contrasct cu cel Westminsterian, sa imparta puterea intr-o coalitie larga.

=!ecutivul national elvetian este format din 4 membri,#onsiliul Dederal oferind un e!emplu de coalitie" cele trei partide mari, crestin-democratii, social-democratii si radicaldemocratii au avut o patrime din locuri in camera inferioara a legislativului in era postbelica. 7rupurile lingvistice conform unui criteriu, trebuie si ele reprezentate in raport cu marimea lor.$ceste criterii sunt respectate,c-iar daca sunt neoficiale. #onstitutia belgiana da un e!emplu de cerinta formala prin care e!ecutivul trebuie sa includa si reprezentanti ai grupurilor lingvistice. 2..c/ilibrul puterii intre executiv si legislativ istemul politic elvetian nu este nici parlamentar, nici prezidential. ,ntre #onsiliul Dederal, legislativ si e!ecutiv e!ista o separare formala a puterilor, generand un legislativ si e!ecutiv mai independent si relatiile dintre ele fiind mai ec-ilibrate. )elgia- forma de guvernare parlamentara cu un cabinet dependent de increderea legislativului, cu toate acestea cabinetele belgiene bazate pe coalitii largi si necoezive, au relatii ec-ilibrate cu parlamentul. 3.Sistemul multipartidist =lvetia si )elgia au sistem multipartidist, fara insa a avea un partid ma+oritar. Pana in anii 8;3 )elgia avea un sistem tripartidist cu doua partide mari (crestin-democratii si socialistii) si un partid de marime medie(liberalii), cu trecerea timpului acestea s-au divizat si au creat un sistem multipartidist e!trem. #rearea sistemelor multipartidiste s-a datorat societatilor plurariste (=lvetia si )elgia) divizate pe linii de cliva+. ,n =lvetia cliva+ul religios separa crestin-democratii sustinuti de catolicii practicanti, de social-democrati si radicali, sustinuti de catolici nepracticanti. #liva+ul socio-economic, separa social-democratii sustinuti de clasa muncitoare, de radical-democrati care au sustinerea clasei de mi+loc. Limba este iar un cliva+ ce ii separa. #liva+ul religios din )elgia catolica, separa partidele crestin-sociale (catolicii evlaviosi) de socialisti si liberali,reprezentandu-i pe catolicii nepracticanti. 4.0epre!entarea proportionala copul reprezentarii proportionale este acela de impartire a locurilor parlamentare intre partide, proportiona cu numarul de voturi pe care partidele le primesc. 5.Corporatismul grupurilor de interese .oua variante de corporatism -social (predomina sindicatele) -liberal (asociatiile patronale sunt o forta puternica) $mbele tari detin elemente corporatiste " -concertare tripartita -grupuri de interese relativ putine si mari -proeminenta asociatiilor reprezentative

6. uvernarea +ederala si descentrali!ata =lvetia B stat federal, puterea este impartita intre guvernul central si e!ecutivele celor douazeci de cantoane si celor sase asa semicantoane. emicantoanele au doar un singur reprezentant in camera elvetiana federala. =lvetia este unul dintre cele mai descentralizate state din lume ,ncepand cu anul /043 =lvetia s-a indreptat spre o descentralizare si spre federalism, devenind stat federal in /00@. )elgia este si ea un mic stat federal unic, fiind constituita din trei regiuni" Dlandra, Galonia si capitala bilingva )ru!elles, cu trei comunitati vorbitoare de germana, franceza si flamanda. Diecare dintre aceste regiuni are e!ecutivul si legislativul sau, numai regiunea flamanda ,guvernul comunitatii flamande este si guvernul regiunii flamande. ".)icameralismul puternic 6ustificat prin oferirea unei reprezentativitati si minoritatilor, statelor mici din sistemele Dederale. #onditii pentru reprezentarea minoritatilor" camera superioara trebuie aleasa diferit de camera inferioara, si sa aiba puteri reale. $ceste conditii sunt indeplinite de sistemul elvetian" #onsiliul %ational este camera inferioara, iar #onsiliul tatelor este camera superioara ce reprezinta cantoanele. $.0igiditatea constitutionala $mbele state au constitutie scrisa. $mendarea constitutiei elvetiene presupune un referendum, prin care sa e!iste o ma+oritate nationala si ma+oritati din toate cantoanele. *elgia- doua tipuri de superma+oritati, toate amendamentele constitutionale au nevoie de aprobarea unei ma+oritati de doua treimi in ambele camere ale legislativului. Legile cu privire la organizarea comunitatilor si regiunilor au statut semi-constitutional, greu de adoptat si amendat (pe langa ma+oritatea de doua-treimi, trebuie sa mai e!iste si aprobarea ma+oritatii din interiorul comunitatii vorbitoare de franceza si de olandeza in fiecare camera, astfel ca prin aceasta regula comunitatea minoritara franceza are drept de veto. &..Controlul constitutional =lvetia- :ribunalul Dederal nu are drept de control constitutional. )elgia- pana in /051 nu a e!istat control constitutional, cand a fost inaugurata #urtea de $rbitra+, principala sa responsabilitate fiind de a interpreta prevederile constitutionale cu privire la separatia puterilor intre guvernele centrale, comunitare si locale. #urtea de $rbitra+ poate fi privita ca o adevarata curte constitutionala. 1(.-ndependenta bancii centrale =lvetia- banca centrala elvetiana considerata printre cele mai puternice si independente banci din lume. )elgia- )anca %ationala a fost considerata printre cele mai slabe banci centrale, autonomia sa fiind afirmata in anii803.

Modelul consensualist in Uniunea +uropeana #onsiliul =uropean- format din sefii de guvern a cincisprezece state membre ce se intalnesc de doua ori pe an, putand e!ercita o mare influenta politica. #omisia =uropeana- e!ecutiv al U=, comparabil cu un cabinet. Parlamentul =uropean-camera inferioara a legislativului #onsiliul Uniunii =uropene- camera superioara a legislativului Responsabilitatile #urtii =uropene de 6ustitie si a )ancii #entrale =uropene, reies din numele lor. 1.-mpartirea puterii executive in cabinete de coalitie #omisia =uropeana este formata din ?3 de membri, fiecare cu responsabilitate ministeriala specifica, fiind desemnati de guvernele statelor membre. #ele cinci state mari" 7ermania, Regatul Unit, Dranta, ,talia si pania au dreptul la doi comisari, iar restul de state doar un comisar. #omisia are rol de coalitie ce uneste stanga, centrul si dreapta. 2..c/ilibrul puterii intre executiv si legislativ .upa alegerile parlamentare, odata la cinci ani se alege o noua #omisie =uropeana ce trebuie aprobata prin vot de Parlamentul =uropean. Parlamentul poate demite #omisia, dar cu ma+oritate de doua-treimi. Parlamentul are de asemenea atributii bugetare dar puterile sale legislative raman mici. #onsiliul Uniunii =uropene reprezinta cea mai puternica institutie dintre cele trei. 3.Sistemul multipartidist Dragmentarea politica mare in modelul multipartidist deoarece partidele din Parlamentul =uropean nu sunt coezive si disciplinate, precum partidele din parlamentele nationale. #onsiliul Uniunii =uropene este si el un corp multipartidist. 4.0epre!entarea proportionala Parlamentul =uropean se alege prin vot direct inca din /040.Reprezentarea proportionala este folosita de toate tarile membre si de ,rlanda de %ord. ,n Parlamentul =uropean, 7ermania are nouazeci si noua de reprezentanti, iar Lu!emburg doar sase reprezentanti, combinandu-se principiile reprezentarii proportionale cu cele ale reprezentarii egale a natiunilor. 5.Corporatismul grupurilor de interese =ste favorizat de catre #omisia =uropeana un mod corporatist de negociere cu grupurile de interese, organizand in anii 843 conferinte tripartite desi fara a duce la vreun acord, scopul de a promova un dialog intre partenerii sociali a ramas acelasi. #omitetul =conomic ocial- este format din reprezentantii grupurilor de interese numiti de guvernele statelor membre, ceea ce afirma tendinta corporatista.

6. uvernarea +ederala si descentrali!ata Uniunea =uropeana este centralizata si unita in comparatie cu alte state, dar mult mai 'confederala( decat federala si foarte descentralizata in comparatie cu =lvetia. ".)icameralismul puternic #ele doua camere ale legislativului trebuie sa fie egale in atributii si diferite ca formare. #onsiliul ofera reprezentare egala tarilor membre si este formata din reprezentanti ai guvernelor nationale, iar Parlamentul este ales de alegatori, delegatiile nationale, fiind determinate de marimea populatiei. #amera superioara fiind mai puternica decat camera inferioara, nu concorda cu modelul consensualist si nici cu cel ma+oritar. $.0igiditatea constitutionala '#onstitutia( Uniunii =uropene B consta din tratatul fondator al #omunitatii =conomice, semnat la Roma in /024 si dintr-o serie de tratate anterioare.:ratatele internationale nu pot fi modificate decat cu acordul semnatorilor, de aceea fiind considerate si foarte rigide. Pentru decizii importante consiliul trebuie sa fie unanim. &.Controlul constitutional #urtea =uropeana de 6ustitie are dreptul la control constitutional, si poate declara si legile U= precum si legile nationale neconstitutionale daca violeaza daca acestea violeaza tratatele Uniunii. 1(.-ndependenta bancii centrale )anca #entrala =uropeana operabila in /005 a fost gandita ca o banca foarte independenta. 9andatul presedintelui se intinde pe 5 ani. ,nstitutiile Uniunii =uropene tind spre un model consensualist, in loc de unul ma+oritar.

Radu #ristina 9i-aela pecializare" Rise $nul / 7rupa /