Tema:,,Accidente i

complicaii locale ale anesteziei loco-regionale

Profesor: Vlas Vasile A elaborat: Prisacari Denis

Chiinu 2011

Accidente i complicaii locale ale aneste iei loco!re"ionale#

1# 2# '# *# +# ,# -# /# 1# Clasificarea accidentelor i complicaiilor aneste ice locale $e iuni %asculare cu hemora"ii e&terne# (ematomul) semne clinice) tratamentul# $e iuni ale ner%ilor# Parali ia tran itorie a ner%ului facial# Tulburri oculare# .uperea acului# Cderea acului 0n farin"olarin"e# Absena parial sau total a aneste iei#

10# Dureri 0n edem postaneste ic# 11# Trismusul# 12# 2lceraii i necro e ale mucoasei# 1'# Complicaii septice# 1*# Al%eolit uscat poste&tracional#

1.

Anesteziile loco-regionale, pot determina urmtoarele accidente i complicaii locale: 3$e iuni %asculare cu hemora"ii e&terne# 3(ematomul# 3$e iuni ale ner%ilor# 3Parali ia tran itorie a ner%ului facial# 3Tulburri oculare# 3.uperea acului# 3Cderea acului 0n farin"olarin"e# 3Absena parial sau total a aneste iei# 3Dureri 0n edem postaneste ic# 3Trismusul# 32lceraii i necro e ale mucoasei# 3Complicaii septice# 3Al%eolit uscat poste&tracional#

2# Leziuni vasculare 4ntroducerea acului 0ntr!o arter mai mare se manifest prin ptrunderea des0n"e rou 0n serin"# Ptrunderea acului 0ntr!o %en poate fi pus 0n e%iden numai prin aspirare i) 0n acest ca ) se retra"e acul c0i%a milimetri i se aspir din nou 0nainte de a in5ecta aneste icul# 6neparea %aselor determin hemora"ii care formea frec%ent hematoame# .iscul de hematoame este mai mare0n aneste iile tronculare ba ale sau aneste ia la tubero itate# De odat ce se constat le area %aselor 0n cursul aneste iilor prin in5ecie) trebuie comprimat re"iunea respecti% cu podul palmei i se aplic un pansament compresi% pentru ilele urmtoare# De asemeni se recomand compresii reci i dup ca se pot administra pre%enti% antibiotice#

3.Hematomul 6n cursul reali rii aneste iei) mai ales pentru molarii superiori) se poate produce hematomul obra ului# Acesta apare ca urmare a le rii %aselor san"%ine din esuturile pe care le strbate acul serin"ii# 7e manifest prin apariia imediat a unei umflturi in "rosimea obra ului# Tratamentul const 0n reali area imediat a compresiei obra ului cu palma) in0ndu!se bine apsat timp de c0te%a minute) dup care se %a aplica un pansament compresi% pentru 2* de ore# Pacientul %a urma un tratament cu antibiotice pentru a pre%eni complicaiile hematomului) acesta resorb0ndu!se de la sine in -!10 ile#

. Leziuni ale nervilor. 7e datoresc traumati rii ner%ului de ctre ac) substanei aneste ice care nu 0ndeplinete condiiile necesare8urme de alcool) eroare de soluie9 sau in5ectrii intra%enoase a soluiei# Aceste accidente se manifest 0n timpul in5eciei prin durere %ie) ful"erant) 0n teritoriul ner%ului respecti%) iar ulterior prin aneste ie prelun"it sau pareste ii di%erse# Aneste ia intra%enoas cu urme de alcool pe ac sau 0n serin" poate determina alcooli area ner%ului# $e area trunchiului ner%os de %0rful acului d natere uneori la tulburri de sensibilitate) furnicturi sau chiar la ne%rite sau ne%ral"ii# 7e recomand %itamina :1 i fi ioterapie: ultrascurte i diatermie#

!. "aralizia tranzitorie a nervului #acial sau auriculotemporal. Constituie un incident 0n cursul aneste iei prea profunde sau respecti% prea 0nalte la spina 7pi&# Durea apro&imati% ,0!10 minute i nu necesit tratament#

$. %ul&urri oculare 6n cursul aneste iei ner%ului ma&ilar sau infraorbitar se poate produce edem palpebral) e&oftalmie) midria ) diplopie) tulburri ale %ederii sau chiar pierderea tran itorie a %ederii# 7unt tulburri de scurt durat i nu necesit tratament#

'. (uperea acului 7e poate produce printr!o micare nepre% ut a bolna%ului) mai ales la copii) prin folosirea de ace necorespun toare sau printr!o tehnic defectuoas# Pentru pre%enirea acestui accident terbuie luate msuri pri%ind bolna%ul) acele i tehnica aneste iei# Acul nu trebuie introdus complet 0n esuturi) deoarece ruperea se produce cel mai frec%ent la unirea cu amboul# 6n ca de accident acul trebuie prins cu o pens hemostatic i e&tras 0nainte ca bolna%ul s se mite sau s 0nchid "ura# 6n ca ul c0nd acul rupt se afl 0n profun ime) accidentul este "ra% i acul trebuie e&tras prin inter%enie chirur"ical 0nainte de a da complicaii#

). *derea acului +n #aringolaringe Constituie un accident care poate fi "ra% i necesit e&tracie imediat#

,. A&sena parial sau total a anesteziei 7e datorete cel mai frec%ent unei "reeli de tehnic) dar poate fi determinat i de starea de reacti%itate sau de re isten a bolna%ului fa de substana aneste ic8mai ale la etilici9) alterarea soluiei aneste ice) o anomalie anatomic local) efectuarea in5eciei 0n esuturi hiperemiate) inflamate# C0nd aneste ia nu a reuit) trebuie repetat folosind soluia aneste ic dintr!o alt fiol sau sticl) respect0nd ri"uros tehnica i in5ect0nd o cantitate mai mare de aneste ic#

1-. .ureri i edem postanestezic 7e datoresc cel mai des folosirii de soluii) ace sau tehnic necorespun toare# Pot fi determinate i de %asodilatarea care urmea %asoconstriciei adrenalinice#

11. %rismusul Datorit traumati rii fibrelor musculare de ctre ac sau soluia aneste ic# ;ste consecuti% 0ndeosebi aneste iei la spina 7pi& sau aneste iei ner%ului mandibular pe cale cutanat lateral# Poate fi determinat i de formarea unui hematom 0n spaiul pteri"omandibular sau de infecie) prin nerespectarea re"ulilor de asepsie i antisepsie# 7e manifest prin incapacitatea pacientului de a deschide ca%itatea bucal#

12. /lceraii i necroze ale mucoasei 7e pot produce mai ales la ni%elul fibromucoasei "in"i%ale sau palatine i sunt determinate de ischemia adrenalinic) mai ales c0nd se folosete o concentraie prea mare) sau "reeli de tehnic: in5ectarea prea rapid sub presiune a unei cantiti prea mari de aneste ic) urme de alcool sau infecie# Aceste complicii pot fi fa%ori ate de starea esuturilor la bolna%i cu lues) tuberculo ) diabet #a#

13. *omplicaii septice Prin nerespectarea re"ulilr de asepsie i antisepsie pri%ind c0mpul operator) innstrumentarul) soluia sau tehnica#7upuraiile pot a%ea locali ri i forme foarte %ariate) pot interesa lo5ile profunde ale teritoriului buco!ma&ilo!facial i pot a%ea o "ra%itate deosebit#

1 . Alveolita uscat poste0tracional ;ste mai frec%enta la mandibula) este lipsita de con"estie si "in"ia este palida# Din al%eola lipseste complet chea"ul sau se "aseste un mic chea" brun!cenusiu care se desprinde usor# Peretii ososi endoal%eolari sunt albiciosi cu sechestre mici lameliforme care se detasea a# Capilarele "in"i%ale si osoase pre inta trombi care obliterea a complet lumenul) ceea ce antrenea a necro a osoasa# 7e pare ca cele doua forme de al%eolita pre inta cau e diferite# 4n al%eolita umeda sunt incriminati factori locali care fa%ori ea a producerea infectiei) iar in al%eolita uscata este incriminata %asoconstrictia prelun"ita a capilarelor care fa%ori ea a trombo area si necro a# Tratamentul curati% urmareste combaterea durerii si a infectiei si stimularea procesului de re"enerare tisulara si de cicatri are# 4n "eneral terapia consta in: ! 4ndepartarea din al%eola a chea"ului infectat) a corpilor straini si a si a portiunilor de os necro at< ! ! ! Aplicare locala de substante aneste ice si antiinfectioase< Tratament "eneral antiinfectios si antial"ic< Tratament local si "eneral de stimulare a cicatri arii#