restituiri

ION CALAFElEANU
prof. univ. dr.
La 28 oct ombrie 1920,
Ital iei, Japo
niei, Marii Britanii Romaniei
au semnat la Paris tratatul
prin care se uni-
rea Basa rabiei cu Romania,
hotarata de Sfat ul Tarii din
la 27 martie/9 apri-
lie 1918_ in preambulul t rata-
tului se arata ca unirea cu
Romania era pe deplin justifi-
cat a " din punct de vedere
geografic, et nografic, istoric
economic", iar
provinciei exprimat dar
de a vedea Basara-
bia unit a cu Romania
ll
.
"Un fapt firesc"
De$i semnarca Tratarului de la Paris a
fost salutalii. cu mult.3. bucuric de in-
Iregul popor roman, evenimentul 'in
sine nu a gasit 0 rencelare in
prcsa vremii pe masura importan\ci lui.
o prima explic8\ie a acestei situatii era
data chiar in acele zile de ziarul
"Stcagul" , organul Panidului Conser-
valor ProgresisL Opinia publica roma-
nea<;cii - sc arata intr-un miool consacrat
tratatului din 28 octombrie 1920 - era
interesata de accasta
nu pentru en nu-i acorda valoarea pc
care 0 merita, ci pentru ea binc eli
mai cun'ind sau mai tfuziu ea trebuia sa
vi na eu necesilalea pe care 0 pretind
faptelc fi resc defi ni tiv impli nite.
Romanii simtcau de mult Basarabia
a Romanie; ea ui tau sa se turbure de
fa ptul c3 unirii, ce repara
o marc nedreplale, nu era inca formal

Aile doua clemente vi n sa se adaugc -
dupa opinia noastra - acestei explicatii.
din Romania si
,
Tratatul Basarabiei
Tn primul r5nd, era !ut ca inca din limpul
vizitei pe care primul-mini stnl Alcxan-
dru Vaida-Voevod 0 fikuse la incepulul
anului la Londra, el primise 0 confir-
mare scnsa din partca Pulcri lor Aliate
Si Asociate pnvind recunoaslerea Ullini
Basarabiei cu Romania. Aceasta
larg difuzata in lam unanim elogiala
de opinia publica romaneasca, a rncul
en VCSIe-d despre semnarca tralarului din
28 octombrie 1920 (1a fel ca $i a Trata-
lului dc la Trianon, de altfel) sa nu mai
fte pentru opinia public1i din Romania
o noutate. ci numai sa confirme ceea ce
-
lo\i romanii !;itiau deja. [n al doilca mnd,
in perioada imediat anterioara dalei de
28 octombrie 1920. in Romania se des-
f!$urasc prima greva generaUi a munei-
lorilor, care a atras asupra sa aten\ia
unei mari Parti a opimei publice.
Cu loale aceSlea. in momentul in care
s a aflal despre semnarea lralatului, in
lara au avut loe numeroast: manifestatii
prin care mii de oameni $i-1IU exprimal
bucuria fala de cdc pctreeute in capi-
tala Fran]ei, ,.Aceasta - seria
Glasul Bucovinei din Cemau\i - a
umplul de bucurie lOa\a suflarea
romaneascii"," Dcosebit de itnpresio-
nanle au fost .:lceste tnanifestalii in
Basarabia. la carl' a participat
primul-ministru Alexandru Avcrcscu,
intatnpinat iXste tOI pc unde s-a dus "cu
bm\ele deschise cu un enluziasm pe
care nu-I rna; pol comanda pregi'ilirilc
oficiale' ?
"Salvati! de
De ascmenca, numeroase partide, per+
sOllalilflli ale vie\ii politice.
culturale, organe de presa etc. au dat
cxpresie entuziasmului general fOl ia de
Tralatul de la Paris, unanim apreciat ca
.,un acl de drcptate iSloridi", menit sa
repare 0 nedrcptate flagranta s3.vimiiti'i
cu un seeol in urm3. 1n aces! cadm,
-
ziarul ,.I ndreplarea". organul Partidului
Poponll ui. de guvemluniint. tinea sa
subli nicze valourca fundamentala a
faprul ui ca ,.provincia romaneascii.
rupta din trupul Moldovei, venea cu
Iibera ei vointa sa sc ali pcasca patriei".
intr-un moment - incepulul anului 1918
- in care accasta em intr-o si tualie grea,
"mutilata" ca urmare a unci ,.infrangeri
trecaloarc". Aceasta dMca noi valenle
unirii din 27 martie/9 april ic 1918, Bus-
Ira dorinta irczistibila, profunda a
romanilor basarabeni - dar nu numai a
lor - de a se uni eu Tara, di'idca certi-
ludinca ca unirea "va dura atii.ta limp
cat va dum intre Nistru Tisa na\i unca
romaneasca intregita". lar
lerca solcnma" care avusesc loe la Paris
aducea .. garantia eelor mai pUlemice
stale" cA suveranitalea romaneasca nu
va fi pusa in discu\ie, Organut Part idu-
lui Poporului evidcntia lotodata bine-
facerile pe care unirea Ie adusese
Basambiei: "Smulsa din haosul rusesc,
in care bazele unci alcatuiri sociale nu
s-au (l$Czat inca, Basarabia a gasil in or-
ganizarea de stat a patriei intregile or-
dinea sprijinila pc liberul eonsimtamant
al tumror a scapat convulsii lor
vice in care se zbate marelc imperiu
care a \inut-o sub asuprire". tn ceea ce
rapomuiJe dintre romani mi-
noritatile nalionale din Basarabia, pozi-
lia Partidului Poporului era clar
fommlata: "dorim mtre noi naliona-
lita\ile intre hOlarele provinciei
unite 0 convietuire a conlu-
e.TaT(" rodn;eij",
PNL - "formaHtate
protocolara"
Partidul Na\ional- Liberal a considerat
tratatul din 28 octombrie 1920 ( un act
international, care prin materia polilica
ce 0 reglementeaza are 0 deosebita im-
portant! pcntro noi, cei di rect vizati, ea
penlro Europa intreaglf') ea 0 simpla
.,forma1 itate protocolara". In opinia
PNL. doua clemente emu fundamen-
tale pcntru a justifica apartenenla aces-
lUi teriloriu la Romania. in primul rand,
fapful ca el fusese smuls pe nedrept
Romanici, care in momentul in care s-a
ivit ocazia de a-I recupera, nu a ezitat
sa-$i restabileascii suveranitatea asupra
lui. in al doilea rand, hotAraloare a fost
vointa poporului roman din Basarabia,
care. pc baza principiului wilsonian al
autodeterminarii, i!1i exprimase clar
op\iunea de unire. AeeaSla explica de
ce PNL $i-a ariitat nemul\umirea rata de
uncle prevederi ale tratatului (ca, de
excmplu, formularea din preambul ea
suveranitatea Romanici asupra Busam-
biei era stabilita numai din momentul
semniirii tralatului) $i, in special, fatA
de art , 9 privind adcziunea ullerioarii a
Rusiei. ("Cu mooelul acesta se defem
unei hotiirari ullerioare deci, se las<i
deschi sa chesliwlea basarabeana, pe
cand ea era drept logic sa fi e inche-
iata defmitiv, toclllai pe baza eonside-
rentelor care au dus la prcambulul de la
Paris'V
Pcntru Partidul Democratic a1 Uniri i
din Bucovina ziua de 28 octombrie
1920 a marcal, pe de 0 parte,
atator agitatiuni sterile" din partea
rcprezentanti lor unor forte potrivnice
unirii 8asarabiei eu tara-mama, iar
pentru romani ,.nu mceputul unei activi-
tali nalionaJe care date:v..a
inca de pe vremea polilicc a
Basarabiei, ci consaerarea unui drepl
imprescriptibil". lntr-un articol publical
in ziarul partidului .,Glasul Bucovinei",
se subli ni a faptul en unirea fusese holli-
rata de romanii dintre Pmt $i Nistru "in
vremea cand Vechiul Regat era silit la
ullliliniele rratatului de la cu
Puleril e Centrale", ceca ce diidea votu-
lui Sfatului Tarii sensul unci dovczi
stralucite "ca peste nenorocirile vre-
;';;"wa i cu
mult entuziasm de populati a Basarabiei
melnice de atunci poporul roman $tia
eu indarjire curaj croiasca sin-
gur drumul vielii sale".'
Part idul Na\ional Roman a folosi t
prilejul oferit de semnarca tratamlui din
28 octombrie 1920 - pe care, desigur.
I-a aprecial la adevarata lui valoare -
pentro a lansa no; atacuri impotriva
PNL $i a lui 1.1.c. Bratianu.
Basarabia a fost prima dimre provi nei-
ile care s-au unit eu tara -
arata ziarul "Patria", organul PNR - re-
tfi rlie a unirii ei rezida. pc
de 0 pane, in situatia din Rusia, iar pc
de alta pane, .in reaua politici'i. pc care
a dus-o la Conferi nla Pacii delegatia

Bratianu", [n schi mb, merite mari in re-
dresarea situalici crau alTibui te - in
mod justifieat, de a.l lfel - lui Alexandru
Vaida-Voevod, unul dintre lideri; PNR.
care "daca n-ar fi venit sa rcpare
tacllte. astiizi nu ne-am afla in
fata acmlui din salonul Orologiului "\
ceca ce era, evident, cxagerat.
N. lorga: "meritul
taranului rOman"
Spre deosebire de aeeastii pozi\-ic par-
tizana, Panidul Nationalist Democrat
al lui Nieolae Jorga aprecia cn la
oblinerea acestui rczultat fericit au con-
tribuil toate partidele: liberalii - pentru
modul in care au aCJional la SlafSitul
anului 1917 - inccputul anului 191 8 .

oblinand consim\liman(ul Aliali10r pen-
lru aetiunea ramana de dincolo de Prot;
("chiar") guvemul Marghiloman - pen-
tru faptul ea a obtinut de la PUl eril e
Centrale unirii Basara-
biei ell Romania; apoi Alexandru Vai-
da- Voevod Ion Pelivan, lider al
romanilor basarabeni, care oblinusera
recunoU,$lerca de la Puterile Aliate
Asociate. $i, ;n sianjit, merite deosebite
reveneau lui Take loncscu, ministru de
Extemc in guvcmul Averescu, care,
"di n fau demonstratiilor, a pro-
puneri lor $i a planurilor, interesante in-
totdeauna, folositoare oneori $i personale
mai lotdeauna", sa ajunga "Ia
un lucru de pe lumea aeeasla. la un
rezultat real $i imponam, pcnrru care
trebuie sa multumim abilitatii D-sale
felului fericit cum intrebuintat nu-
meroasele de pretutindeni ,
dar mai ales din Franta Anglia", Dar
- arata N. lorga - meritul principal !n
Nicolae lorga considera ca meritul
principal in
11 are
unire -n avea taranuJ
moldovean ("caruia mai mult dedit
soldatilor ii datoram Basarabia")
to sprijinul acestuia el cerea grabnice
masuri ("E wemea sa imbunam acuma
pe acela a ciirui dainuire, credincioasa
vietii nationale, a dat Romaniei Mari
una din cele mai mandre tari - nu
provincii - ale sale' V
Partidul Conservator Progresist a viizut
in actul de a unirii "nu
dreptatea ce nj s-ar fi facut nomi, ci tar-
diva renuntare la incereiirile sterile de
a intoarce Indarat cursul istoriei". Era
o referire clara la deosebirile de vederi
existente iotre Marile Puteri cu privire
la viitorul statului rus, din cauza carora
unirii Basarabiei cu Ro-
mania se produsese atat de taniu, unele
dintre ele incercand sa foloseascii
Basarabia in calculele lor de politica
mondiala. Si, intrucat unirea Basarabiei
cu Romania se Iacuse in perioada gu-
vemului Alexandru Marghiloman, !ide-
rul Partidului Conservator Progresist,
el cauta sa traga foloase politice din
aceasta situatie, in speranta schimbarii
unui viitor ce se anunta sumbru pentru
partid, realizarea unirii:
"Partidul Conservator Progresist, care a
iacut unirea, aroga nici un alt merit
in chestia Basarabiei decat acela de a fi
cetit exact in cartea vremurilor viitoare
atltnCi cfuxI a cu hotacire la alipire".9
o nota discordanta

In ansamblul opiniilor exprimate in
epoca asupra tratatului din 28 oc-
tombrie 1920, Partidul Socialist din
Romania a fiicut nota disoordanm.
a recunoscut ca, in ceca ce
"fonnele" dreptu1ui "In vigoare",
Basarabia a fost "pe deplin re-
eunoscuta tinut al Ro-
maniei", Partidul Socialist
a cautat sa discreditezc
valoarea accsruia C"re-
dactat In stil comercial",
opera unor "diplomati
negustori sau a unor ne-
gustori diplomati")
mai mult, plecand de la
ideea ca numai prin
plebiseit s-ar putea exprima
voima populatiei unui teritoriu
negand orice valabilitate altor
fonne de exprimare a acesteia, sa
puna sub semnul intrebarii modul in
care s-a Iacut unirea ("se cum ne-a
venit Basarabia") chiar sa acrediteze
ideea ca populatia Basarabiei - sau 0
parte a ei - ar avea 0 atitudine pottiv-
nica unirii ("care e starea sufleteasca de
partea transpruleana DC-O spune faptul
ca s-a ttimis acolo 0 oomisie de ancheta
parlamentara"). in schimb, se lansa
ideea - tara acoperire In realitate - ca
guvemul rus ar fi recunoscut unirea
Basarabiei, pentru a cere, astfel, guver-
nului roman ca, la randul sau, sa re-
cunoasca statui sovietic.
' O
"Conform principiuJui
autodeterminlirii"
Ziarul ramana" a acordat
o importanta deosebita, in comentariul
sau dedicat tratatului din 28 octombrie
1920, problemei momentului de cand
se exercita suveranitatea romaneasca in
Basarabia. In acest sens, ziarul ariita ca
ea s-a manifestat din momentul in care
Sfarul Tani, organul pUlerii de stat din
Basarabia, s-a pronuntat pentru unirea
eu pattia- mama, "in virtutea unui prin-
cipiu Inscris In conditiile pacii de catre
semnatarii actului inchciat la
Paris". De aici concluzia ca dad nu
Tratatul de la Paris a instaurat suverani-
talea Romaniei in Basarabia, "tot
exislenta ei nu e conditionata de in-
deplinirea vreunei c!auze". Se tacea
aluzie la prevederea din tratat referi-
loare la aderarea Rusiei, subliniindu-se
faptul ca aceasla 0 noua for-
malitate care, Indeplinitii sau nu, ea nu
va schimba situatia politica a Basara-
biei, a carei soartA depinde numai de
exercitarea suveranitiitii pe
care Basarabia singwii a cerut-o a re-
cunoscut-o".11
o opinie identica ziarul
"Dacia". Pentru noi - se arata intr-un
articol publicat la 3 noiembrie 1920 -,
din marrie 191 8, cand, prin votul Sfa-
tului Tarii Basarabia manifestat
liber vointa de a se alipi pattiei marne
("de care fusese desIacuta prin violen{ii
frauda la 1812"), problema aceasta
fusese defrnitiv pentru totdeauna lim-
pezita. Pentru ,,Dacia", actul unirii
triigea forta care-J tacea de neinvins nu
numai din "drepturile imprescriptibile"
decurgand din unitatea nationala din
istoria comuna a imensei majoritati a
poporului de dincolo de dincoace de
Prut, dar din "manifestarea clara de
voin{ii a acel ui popor confonn princi-
piu1ui de autodetenninare". De aceea
speranlele pe care uuirii le-ar
fi putut intretine "in umbra" orice
alte sau ascunsc" im-
potri va unirii Basarabiei cu Romania
"nu erau decal incercari menite dinain-
te insuccesului" in fata "fo*i noastre
materiale ca neam unitar" a "fortei
morale incomparabile a drepturilor -
romanismului".12

Intr-un articol de fond intitu1at sugestiv
Limpezire, ziarul "Universul" a salutat
cu entuziasm semnarea tratatului din
28 octombrie 1920. "Ne-am bucural
sincer - se arata in arricol - la primirea
vestci ca s-a Tacut, in lucrul
acesta am felicitat din toata inima pe
conduclilorii care au sa dea
la 0 parte ultima piedica". "Universul"
a publica!, de asemenea, 0 telegrama
adresata lui AI. Vaida- Voevod de un
grup de studenti romani la Paris, care
multumea fostului prim-ministru pen-
tru succesul repurtat in martie 1920 la
Londra, cand i se recunoscuse fonnal
unirea Basarabiei. Referindu-se la rcac-
tia populatiei basarabene fata de sem-
narea Tratatului de la Paris, "Universul"
amta eli nu numai romanii, dar evreii
gennanii din Basarabia adaugam
noi, nu numai ci populatia de
origine polonezii, turca. etc.) man.i-
festat public bucuria, in timp ce 0 parte
din minoritatea rusa a trebuit sa renunte
1a "speranta provocat! de in-
certitudinea de pana atunei. ,,Dar s-a is-
pravit - conchidea Universul . Nu mai
e loe nici pcntru eel mai mic echivoe".1J
"Raspuns ziarului
llHumanite"
La "Opinia" sublinia ca Basarnbia,
pe care aliatii 0 recunoscuscri deja .. in
principiu" ca provincie asupra clireia
"dreprurile etnice, iSlorice, geografice
$i economice" ale Romaniei erau "in-
discutabile", in unna semnruii Tratatu-
lui de la Paris era Jegata de paaia-marm
"poo loale garantiile diplomatice inter-
nationale".14 Ziarul a luat atitudine Im-
potriva campaniei a
ziarului Partidului Comunisl din Fran-
ta, ,,L' Humanite" in problema Basara-
biei, arragandu-i atenlia ca sprij ina
punci de vedere ca reprczen-
tantii fostului regim tarist, ceea ce ar fi
trebuit sa- i dea de gandit. lar cand
,,L'Humanite" a lansal ideea ca Basara-
bia ar fi fost r.!splata data eu anticipatie
de "imperiali$tii Antantei'" guvemului
roman pentru viiloarele actiuni
---
antisovieliee, "Opi nia" a replicat:
"Drepturile noastre asupra Basarabiei
nu sunt compatibile cu considerarea de
catre aliali a provinciei de peste Pmt
drepl un pentru servirea unor in-
terese srraine",u
.. Gestul de a se fi unit din
propria ei vointa capata ratificarea ma-
rilor aliati", punand astfel capat unei
situatii "care a ingrijorat multa vreme
suflarea romaneascct" seria ziarul
.. Epoca" intr-un editorial consacrat
tratatuIui din 28 octombrie 1920.
16
AJa-
turi de aile publicatii, precum "Chema-
rea" (al carui director era N.D. Cocea),
,,Romania" de la Cluj altele, ,,EJXlCa"
a publicat articole laudative la adresa
unor oameni politici romani al caror
nume era legal de oblinerea
terii unirii Basarabiei. Nota comuna a
acestor articole era sublini erea meri-
tclor avule deAl. Vaida-Voevod $i Take
Ionescu, concomitenl cu crilica aClivi-
titii delegatiei eondusa de 1.I.c. Bra-
tianu la Conferinta de Pace.
Ziarul ,.Mi$CllfCa", odatA eu reli efarea
importantei tratarului .. pentru COD.$tiinta
poporului roman, care proclamase
deja vointa sa", cat pentru
opiniei publice atrngea
ateolia asupra c1auzei din tratat referi-
toare la ulterioara aderare a Rusiei. "Va
ramane deci - opina autorul articolului
- sa se vada ce va fi Rusia de maine.
Now De place a crede ca marele popor
rus se va reorganiza dupa principii Ie
demoeratice. Si pentru 0 Rusie organi-
zuti pe principii de drept nu va pUlca
sa mai exisle chestiunea Basarabiei".li
Notele de protest ale guvemelor Rusiei
$i Ucrainei din I noiembrie 1920 au pus
capat insa oridrei viziuni aptimisle in
aceasti privinlii. ,,Protestul Sovietelor
- se ar.lta intr-un articol
intitulat
Basarabia - e menil sa inlalure
orice echivoc in scntimcnlelor
pc care ca celelalte guveme
reaetionare ale Rusiei Ie au fata de
Romania falii de drepluriie noastre is-
lorice asupra Basarabiei.1n fata noastra
existii un singur front al Rusiei de (oate
nuanleIe, impoaiva cAruia avem daloria
de a ne apara de a ne intAri r ... ) Vechiul
imperialism rusesc $i astazi la
Moscova [ ... ] n-a ezital
de a-I manifesta ell prilejul rect.lIlOO$terii
de catre alia(i a dreptului nosm.t asupra
Basarabiei. Sa lufun anUnle".15
" Pamant romaoesc
indiscutabil"
Cele mai ample $i mai pertinente co-
meotarii in legatura cu
unirii Basarabiei cu Romania au aparul
in ziarele "Dimineala" $i "Adevarul",
sub semnaturilc unor prestigiosi publi-
ca losif Nadejde, Constanlin Ba-
calba$a, Beno Emi l D.
Fagure, l. Teodorescu etc. Prima infor-
malic despre semnarea Tratatului de la
Paris a aparut 1a 30 octombrie 1920 in
"Adevarul", urmata de indemnul ca
aceasta veste sa fie dusA in Basarabia
impreun.ii ell asigurarea "ca democralia
ramana adauga la semnatura marilor
aliali din Apus angajamentul ei de a
lupla din nlspuleri ca romani. ca $i na-
lionalitatile din Basarabia defmitiv
romaneasca sa aiba cuvant de a se simli
din toale punctele de vedere ferieiti la
sanul patriei ramane".
A doua zi, lot ,,Adevarul", sub semna-
turn lui Emil D. Fagure, a publicat un
articol cu titlul Basarabia ne este re-
CWlosc,:uta. Prin noul act internalional-
se arata in articol - , vechile drepturi is-
lorice ale romiinilor asupra Basarabiei,
cal $i voinla lor liber exprimata prin
Sfatul T3rii au fost "defmiti v" recunos-
cute de MarHe Puleri . Aceasta a adus
"Iini$tea $i siguranta in spirile $i mere-
derea poporului oostru ca incerul cu
incetul roadele jertfelor sale scumpe $i
grele sunl de-a pururea cii$tigate. E un
rezultat care va ridica mull moralul tarii
tnlauntru, intiirind $i mal trainie lega-
turile Romaniei cu alialii .19
Pentru Josif Nadejde, Tratarul de la
Paris, dC$i nu tacea decal sa consacre
o stare de fapt , reprezenta "un aCI is-
toric de cea mai mare insemnatale".
Referilor la efectele pe care Ie avea
asupra situatiei Romaniei nepartici-
parea Rusiei 1a tralal, losif Nadejde
considera ca accasta situatie nu
cu nimic din insemnalalea actului.
Principiulliberei deterrninari de sine a
populatiilor care au conslituit vechiul
Imperiu tariSI - arata el - a primil
aplicAri "a$a de largi de definiti ve,
incat nu va mai putea fi vorba de 0 rein-
loatcere la polilica imperialista". losif
Nadejde aprecia ca semnarea tratatului
va produce cfccle pozilive in primul
rand in Basarabia. ..Exista inca in
aceasta provineie oameni - scria el -
care nu se pot impiica cu noua stare de
lucruri privesc mereu peste Nistru, in
speranta unui triumf al reactiunii in
Rusia. Sun! oamenii trecutului regim
inconsolabi l de pierderea vechilor privi-
legii, aceia care au agitat in Basara-
bia!;li la Paris eu tOI soiul de mijloace".
TOlodala, el ariita ca pentnJ intiirirea
NOTE:
SINgU/ din 1 noiernblie
1920.
I. (Jla5u/ BueO";ne; din 2
noiembrie 1920.
2. 1l1dreplaNw din 5 noiern-
brie 1920.
3. Ibidem. di n 31 oclombrie
192().
4. I'I /fu".1 din J noiern
brie 1920.
S. Glu$uI8ucol'inei din 2
noiernbri c 1920.
6. POlria din 2
noiembrie 1920.
, . "Nnwl din 1
nOiembrie 1920.
8. Sleagu/ din 1 noiernbric
1920.
9. Socip/is'llu/ din 5 noiem-
brie 1920.
10. Ren(1$lerea "'mana din I
noiembrie 1920.
II . Dadp din .l nniem-
brie 1920.
12. din 5 noiem-
bric: 1920
13. O/'inia di n 6 noiem-
brie 1920.
14. IbidI'm, din 7 noiem-
bric 1920.
15. EpQca din I noiern_
bric 1920.
16. Milcorea din 6 noiem-
bile 1920.
11. lhidet1J, din 11 noiern-
brie 1920.
Ill . ,f<I<'>"firu/ din J I oc-
IOmbne 1920.
19. /b,dem.
20. din 1 noiern-
brie 1920.
21. Adl'vOru/ din J noicm-
brie 1920.
22. Dllflinnl{o din J noiem-
brie 1'n0.
Fete: Albomol
Basa,ablel,
Realitatea
unirii era necesara realizarea
deplinei unitali a nt
turor locuitorilor larii prin intro-
ducerea in Basarabia a unei
administratii cinstite, drepte, tarn
abuzuri.20
o opinie asemanatoare impfu"t3.-
I. Teodorescu, uHr-un artl-
col de fond intitulat sa C(J/lsolidiim
Basarabia, publi cat in "Ade
varul" din 2 noiembrie 1920.
Pentru a pastra unirca Basarabiei
cu Romania impotriva ntturor
adversarilor ei - se aruta in arti-
col - stantl roman trebuie sa fie
"Ia inlillimea idei lor a civiliza-
tiei vremii in toate direcliuni le
pc toate terenurile. Omcnia, lega-
lilalca, dreptatca, echitatea.lcspec
tul demnitatii al libertalii
omene$ti, iata lanlurile de olel ce
leaga pc-un popor de statuI in
care iata ce in
inimi suflete scntimente in-
dcsttuctibilc de iubire, de
de respect pcntru tara.
numai - incheia I.
Tcodorescu - fonncaza pc scurt
ideea sentimentul pntriotic, im-
potriva acestora nici 0 putere din
Iwne nu poate lucra cu slleces".ll
Tot in ,,Adevarul", Constantin
Bacalba!13 seOiea in cvidentA trci
elemente care, aHin,ri de dreptul
romiinilor la autodetenninare,
obJigasera Marile Puteri sa trea-
ca la unirii Basa-
rabiei eu Romania. in primul
mnd - arnta C. - este
yorba de dreptul istorie al
romanj lor asupra Basarabiei
("Reeuno3.$terea drcptului nos-
tru asupra Basarabiei din punct
de vedere istoric este un marc act
de drcptate lacut Romaniei 0
vcslejire a raptului sav<iT&:it In
seeolul trceut. 0 asemcnca hota-
lire inliiturli nevoia pronuntarii
plebiscitare reclamatii de social-
cat de unele ele-
mente striiine din Basarabia.
FiindcA, cunoscute fiind mctode-
Ie de deznationalizare ale \aris-
mului rusesc, nu e de mlrarc ca
\inutul rapit Moldovei prin vio
lcnta sa cuprinda astazi multe
neamuri ostile")' in al doi lea
rand de faptul di populalia
arrhal clar dorinla de a se uni Cll
Romania (" E yorba aiel de votul
dat de Sfatul Tarii, vot liber cu
t01U1 oeinr3.urit de puterea stant-
lui roman") in de ,.mo--
tivul etnografic" (in ciuda politicii
de deznationalizarc de peste un
seeol, Basarabia $i - a pastrat ca-
mcterul romanesc face imposi
bila in viitor ridicarea oridiror
preten!ii din partea Rusiei) . .,0
tara pc care Marile Puteri aliate
a recunosc c3 ne apar{ine prio
trei drepturi fundamcntale;
dreptul istoric, drcptul etno-
gratic dorinta exprimata de
reprezentantii oficiali ai popu-
[aliei actuale este definitiv a
noastra prin verdictul imregii
lumi eivilizate" - conch idea C.

argumente Ie aducea in
discu\ie Beno in
"Dimineata" . Basarabia - arata
accsta - s-a unit cu Romania prin
libera ei vointa:. Ea cste din punCI
de vedere istoric "pamant roma-
nesc indiscutabil", fiind smulsa
din trupul Moldovei de Imperiul
tarist. Nu este mult mai mult
decat un seeol - arata el - de
cand moldovenii plangeau pe
malul Prurului rnpire<l Basarabiei
de la SfulUI Moldovei. 0 cucerire
("mai rau, un rapt, caci n-a fost
eucerire") - sublinia B.
teanu - nu poate constitui un ti-
tlu de poscsiunc. De aceea,
Conferinta de Pace nu flicuse
decat sa consfinleasca dreptatea
romaneasca, dandu-i puteren
dreptu[ui international, proce-
dand In un "act de rcpara\"iune",
la un act de dczanexare eu
aceea$i putere moral! cn
dezanexarea Alsaciei Lorenei.
de ce - incheia el - credem
ca orice guvern va avea in viitar
Rusia nu va putea avca decat
un govern democratic"!) va trebui
sa rccunoascii $i el starea de fapt".
Referindu-se la c1auzele pri vi-
toare la minorilali din cuprinsul
tralatului, B. Brani$teanu amta
cA indepJjnirea acestora nu tre-
buia sa aiba pentru Romania
semnific31ia unci obligalii intcr-
oalionale, ei a unui interes nalio-
nal major. De modul in care yom
trata intreaga populalie a Basara-
biei - anita el - depinde, in ul-
tima instan. eonsolidarea unirii,
contopirea sufieteascii de in-
tcrcse a acesteia eu tara. Mai tari
decat drepturile istarice, decat
cele insense in documente inter-
nationale, mai tari decat drep-
runle aparate de nmuri baioncte
- scria B. - , sunt
"sentimentele ce se nasc se
dezvolta in sllflerul multimii [ ... J
Istoria exista pentm a servi de
inviilare. Populalia I3asarabiei,
lara deosebire de rasa, religic
limba trebuie sa se simta bine
sub guvernarea nalionala rorrul-
neasca. Dragoslea, devotamen-
lui, ei vor fi astfel
adevarata consacrarc a unini,
consacrare de fond. Toate ccle-
lalte sunt fonne, necesarc, dar nu
hataratoare".23 _