Oedip rege - subiectul Capodopera a literaturii anitce, Oedip rege este o tragedie reprezentativa pentru confruntarea dintre om si destin

. Aceasta tema, caracteristica tragediei grecesti constituieo problema a omului din toate timpurile. Oedip rege este o tragedie a cunoasterii , eroul fiind stapanit de patosul adevarului pe care il va afla cu pretul propriei sale prabusiri. Strucura piesei urmareste ianitarea luiOedip spre adevarul care ii va fi fatal, marcand loviturile pe care i le da destinul o data cufiecare revelatie.Cetatea Teba este bantuita de ciuma si regele Oedip si-a trimis cumnatul, pe Creon, saafle de la oracolul din Delphi cum isi poate salva tara de teribilul flagel. Creon se intoarcecu vestea ca zeii vor face sa inceteze ciuma atunci cand tebanii il vor pedepsi pe ucigasulinca necunoscut al lui Laios, fostul lor rege. De fapt, oracolul nu spune atat de precis dar Creon face legatura intre raspunsul oracolului si crima nerezolvata.O dat aflat motivul !unul din locuitorii cet "ii omor#se pe Laios, fostul conduc tor$,Oedip %ncepe ancheta pentru aflarea adev rului, arunc#nd totodat un blestem asuprauciga&ului, pe care %l sorte&te s fie toat via"a urm rit de p catul s v#r&it, iar nici un locuitor s nu-l ad posteasc din motiv 'c -i o ru&ine pentru noi.( )revestind parc tragediacare urmeaz , adic taina na&terii &i crimei lui Oedip, le m rturise&te tebanilor un motivsuperior al ac"iunilor sale* '+,ar eu ce-i sunt urma&- .n scaunu-i regesc, cum &i-n al luiculcu&- C ci azi a mea-i nevasta lui, iar pruncii lui,- De n-ar fi fost de soart greu lovi"i / eiazi- Tot tat mi-ar fi spus, ca &i ai mei / eu vreau- Ca s -l r zbun, c greu au fost ei urgisi"i,- Cum la& fi r zbunat pe tata .( )ornind cercetarea, el o conduce tot mai aprig cuc#t %ncepe s b nuiasc , la un moment dat c vinovatul ar putea fi chiar el.Oedip este strain de Teba, el a venit din Corint si a fost incoronat rege in locul luiLaios, mort de curand, ca rasplata pentru ca, rezolvand enigma Sfin0ului, scapase cetateade acest monstru care lua viata tuturor celor care nu ii puteau raspunde la ghicitoare. ,nainte de a intalni Sfin0ul, Oedip aflase de la oracolul din Delphi ce soarta il asteapta, isiva ucide tatal si se va casatori cu propria lui mama. Astfel Oedip a hotarat sa nu se maiintoarca nicicand in Corint si sa plece in Teba in incercarea de a scapa destinului. ,nsa pedrum ucide, dintr-o cearta, un batran. S ne g#ndim numai ce fel de tat este cel ce %l ucideOedip / nu poruncise el ca pruncul s fie aruncat %n pr pastie1 Oedip scap prin miracol &ir pune el pe cel care %i pl nuise moartea. Caci Laios aflase si el de la oracol destinul sau, si precum fiul sau, incercase la randul sau sa evite prezicerea. Dar Oedip nu stia ca isi ucisetatal.2atranul proroc orb, Tiresias, prin darul sau cu totul aparte, cunoaste insa adevarul.Acum cand Oedip cauta asasinul, il chema !la sugestia corului$ pe Tiresias. Acesta refuzasa dezvaluie secretul infiorat de gravitatea sa* 'A sti e groaznic un lucru, cand nu-i devreun- 3olos acelui care-ar sti(. La insistentele lui Oedip care in cele din urma il acuza caar fi complotat la detronarea regelui Laios, Tiresias raspunde cu aluzii ce tintesc tot maiclar spre regele insusi. Cand in sfarsit il acuza direct* ',l cauti tu pe ucigas1 4sti insuti tu 5(,Oedip nu %l crede la %nceput, arunca 6igniri &i acuzatii de complot %mpreun cu Creon pentru%nl turarea regelui. De la inceput Oedip banuise ca motivele uciderii lui Laios erau politicesi nu a fost atacat si ucis de niste talhari, iar teoria unei noi conspiratii a inceput sa sereferat.clopotel.ro contureze in mintea sa. Totusi b tr#nul profet spunea adevarul, ceea ce Oedip nu stie incasi il ia in deradere pentru ca nu a reusit sa rezolve ghicitoarea Sfin0ului, caci e orb si inutil,dar acesta ii raspunde* 7ma-nvinuiesti ca-s orb. Dar oare tu,- Cu ochi-ti buni, tu naruirea nuti-o vezi1( Tot Tiresias intuie&te si orbirea lui Oedip* 'Azi vede-va orbi5 4 om avut / s rac-8a fi5 9n orb dus de toiag, cer&ind tot prin- Str ini. :i va afla c alor lui copii- Le-a fost &itat +dar &i frate el le-a fost;- C maic -si i-a fost &i fiu, i-a fost &i so";- :i c pe tat l s u &il-a ucis5+ Te du-n- )alat5 :i s fr m#n"i %n g#nd tot ce "i-am spus.- ,ar de-ai s afli c -am prezis gre&it, s spui- C -n me&te&ugul meu sunt un nepriceput5( Oedip nu pare a se puteaconcentra si furia lui creste, astfel in fata argumentelor !plauzibile5$ ale lui Creon cum canu este vorba de o conspiratie, el decide sa il condamne la moarte. Atunci intervine ,ocasta,legatura dintre ei, sotia liu Oedip si sora lui Creon.,ncercand sa-l linisteasca, ,ocasta, fosta nevasta a lui Laios, releva cateva fapte care pentru ea nu au insemnatate dar care sporesc zbuciumul lui Oedip* lui Laios i se perzise cava fi omorat de propriul sau fiu, dar fusese ucis de necunoscuti la incrucisarea a trei drumuri cu putin timp inaintea sosirii lui Oedip in Teba, astfel incercand a dovedi ca profetiile nu sunt decat amagiri. ,ngrozit de aceasta dezvaluire Oedip marturiseste ca, farasa vrea, in urma unei certe, omorase un batran in locul descris de ,ocasta, la rascruceadintre Corint, Teba si Delphi.,si face intrarea un mesager din Corint care aduce vestea mortii regelui )ol<bus !tataladoptiv al lui Oedip$ si il informeaza ca poporul se asteapta ca el sa se intoarca la tron.Oedip ezita, desi acesta ii confirmase ca prezicerea oracolului nu s-a infaptuit si ca tatal saunu a fost ucis de el, Oedip raspunde ca se teme de a-si vedea mama, =erope, pentru a evitatotusi spusele oracolului. 8estitorul aduce precizari care o fac pe regina ,ocasta amutita degroaza sa vada adevarul; Oedip nu este fiul regelui din Corint, ci ii fusese adus chiar decatre mesager, la vremea aceea cioban, care il primise de la un alt pastor, din Teba.Din descoperire %n descoperire, Oedip se pr bu&e&te %n 'pr pastia crudului adev r(*necunoscutul pe care cu mul"i ani %n urm %l omor#se era chiar tat l s u, Laios; iar ,ocasta,regina v duv cu care s-a c s torit, este chiar mama sa. Orbit de furie o cauta ca sa oucida. 9n slu6itor aduce vestea c regina s-a sp#nzurat, %nnebunit de p catul s v#r&it.Acela&i slu6itor %n&tiin"eaz c , g sind-o moart , Oedip &i-a scos ochii cu un ac pentru a&iisp &i %ngrozitoarea crim , el nealeg#nd moartea pentru c nu suport g#ndul s -&i%nt#lneasc p rin"ii pe lumea cealalt . ) r se&te Teba dup ce, reflect#nd la consecin"ele pecare le vor suporta fetele sale, %&i ia r mas bun de la ele* ')e voi, copile, dac-a"i pricepe de pe acum- 4u mult v-a& sf tui* ruga"i-v acum- Ca ori&iunde ve"i tr i s-ave"i un trai- =ai bundec#t al tat lui ce v-a dat na&tere+(Oedip si-a luat lumina ochilor spre a se pedepsi si a nusi mai vedea faradelegile. Dar orbirea lui are si un rol simbolic, sugerand cunoastera profunda, pe vremea cand avea ochi,el nu vedea inauntrul sau. ,n final, lumina puternica a adevarului i-a luat vederea asa cumsoarele orbeste pe cel care cuteaza sa-l priveasca tinta.O dat aflat uciga&ul, Oedip %&i asum toate consecin"ele pe care tot el le hot r#se,con&tientiz#nd r ul ce se s l &luia %n el. 3aptul c a orbit reprezint puterea interioar ce %lcaracterizeaz !am nunt specific eroilor de tragedie$ &i lipsa puterii de a prevedea; dar,totodat , ochii %nchi&i %n e0terior se deschid %n interior, put#nd privi ad#nc %n sine. Oedipsuport treptat starea de catharsis !e0il$, la fel ca &i cititorul, el pr bu&indu-se %ncet %ninterior, c ci p catul mo&tenit se transform %n blestem. )rin destinul s u, devine un arhetipcultural, o paradigm pentru %n l" rile &i dec derile omului.referat.clopotel.ro ,n simbolul orbirii gasim sensul inaltator al tragediei* destinul l-a invins pe Oedip, dar acesta s-a ridicat deasupra sortii prin demnitatea cu care a infruntat-o si prin patosul cu cares-a pus in slu6ba adevarului. Superioritatea omului asupra destinului potrivnic sta incunoastere5 =itul lui Oedip poart %n el semnifica"ii de o tulbur toare permanen"a uman .Dincolo de Sfin0, incest &i paricid, sau mai bine zis prin mi6locirea lor ni se dezv luie o profund &i mereu actual filosofie. A re"ine din drama lui Oedip &i a sublinia at#t de%ngro&at faptul c &i-a ucis tat l &i a devenit so"ul maei sale %nseamn a sc pa esen"ialul, ar m#ne opac la filosofia ascuns %n str vechea legend a substitui marile &i eternele ei probleme, problemele minore &i particulare a le unei societ "i %n criz .