2

Viata, bunul cel mai de pret De cte ori nu vi se ntmpla sa va irositi viata alergnd sa adunati sau sa obtineti bunuri mult mai putin importante dect viata nsasi! V-ati gndit, vreodata, la aceasta? Daca ati sti cum sa-i dati Vieii ntietate, daca v-ati preocupa sa o pastrati, sa o protejati, sa-i conservati integritatea, puritatea, posibilitatile dv. de a obtine ceea ce doriti ar creste implicit. Caci tocmai o astfel de Viata luminoasa, iluminata, intensa, este ceea ce va poate oferi totul. Voi credeti, nsa, ca, din moment ce sunteti n viata, totul va este permis. i bine, nu! Dupa ce vor fi trecut anii n care veti fi muncit pentru a va satisface ambitiile, ntr-o buna !i va veti simti att de epui!ati, att de bla!ati, nct, punnd n balanta ceea ce ati obtinut si ceea ce ati pierdut, veti reali!a ca ati pierdut aproape totul pentru a cstiga foarte putin. Cti oameni nu si spun" #$ viata am! Vreau sa o traiesc din plin pentru ca sa obtin tot ceea ce mi doresc" bani, placeri, cunoastere, glorie...% &i atunci trag tare, muncesc, muncesc si cnd nu mai au resurse, sunt obligati sa-si opreasca toate activitatile. $ viata traita n felul acesta nu are nici un sens, caci, daca ti pier!i Viata, pier!i totul. sentialul este Viata, si, n consecinta, ea trebuie protejata, purificata, consolidata, trebuie eliminat din ea tot ceea ce o mpiedica sau o bloc'ea!a, caci numai datorita Vietii puteti obtine sanatatea, frumusetea, puritatea, puterea, inteligenta, dragostea si adevarata bogatie. Deci, de acum nainte, lucrati la nfrumusetarea vietii, la intensificarea ei, la sacrali!area ei. (e!ultatul l veti simti imediat" aceasta viata purificata, armonioasa, va contacta alte regiuni intrnd n relatii cu o multime de alte ntitati care vor veni apoi sa va ajute si sa va inspire. Sa mpacam viata materiala cu Viata spirituala )u va cere nimeni sa neglijati total viata materiala si sa va consacrati numai meditatiei si rugaciunii, asa cum au facut-o unii mistici si asceti care au vrut sa fuga de lume, de greutatile si de tentatiile ei. Dar nici nu este bine sa va lasati acaparati total de preocuparile materiale, asa cum fac din ce n ce mai multi oameni. *oti trebuie sa fiti n stare sa lucrati, sa cstigati bani, sa va casatoriti, sa va ntemeiati o familie, dar, n tot acest timp, sa aveti o +umina, metode de lucru care sa va permita sa progresati pe calea evolutiei. ,roblema este, deci, de a perfectiona att aspectul spiritual, ct si cel material" sa fiti implicati n lume, dar sa traiti, n acelasi timp, o Viata cereasca. -cesta trebuie sa fie telul vostru. .ineneles ca nu este usor, caci va aflati nca n stadiul n care, daca ncepeti o Viata spirituala, va periclitati situatia materiala, dar daca va preocupati de afaceri, neglijati Viata spirituala. i bine, nu" ambele sunt necesare si este posibil sa le mpacati. Cum?... ,rocednd n felul urmator" orice veti ntreprinde, ncepeti prin a va spune"% u caut +umina, eu caut /ubirea, eu caut ,uterea adevarata0 oare facnd acestea, sau altceva, le voi obtine?% (eflectati bine si, daca ajungeti la conclu!ia ca respectiva preocupare sau activitate va ndepartea!a de ideal, renuntati la ea. Consacrati-va viata unui tel superior ste foarte important sa fiti constienti de telul pentru care lucrati si n folosul cui lucrati, caci, n functie de acestea, energiile voastre iau o directie sau alta. Daca va consacrati viata unui tel superior, ea se va mbogati, va cstiga n forta si n intensitate. ste situatia unui capital pe care l fructificati" va plasati capitalul ntr-o banca cereasca si, n loc sa fie c'eltuit, risipit, el va creste si va mbogateste. &i astfel, mai bogat, aveti posibilitatea sa va instruiti si sa lucrati mai bine. Cel care cedea!a placerilor, emotiilor, pasiunilor, si risipeste capitalul, viata, caci tot ceea ce obtine trebuie platit si mijlocul de plata este viata. 1n timp ce plasndu-va capitalul ntr-o banca aflata sus, cu ct lucrati mai mult, cu att va ntariti, caci elemente noi, mai pure, mai luminoase, vin sa complete!e permanent n voi ceea ce ati c'eltuit. Viata zilnica: o materie pe care Spiritul trebuie sa o transforme

1n orice act al vietii, c'iar n cel mai simplu, trebuie sa nvatati sa puneti n actiune forte si elemente care sa va permita sa transpuneti acest act ntr-un plan spiritual si sa atingeti astfel un grad superior de viata. &a luam, ca e3emplu o !i obisnuita" dimineata ne tre!im, si imediat se declansea!a o multime de procese, de gnduri, de sentimente si gesturi" ne ridicam, aprindem lampa, desc'idem geamurile, ne spalam, pregatim gustarea de dimineata, plecam la lucru, ntlnim oameni etc... Cte lucruri sunt de facut, si toata lumea este obligata sa le faca. Diferenta consta n aceea ca, n timp ce unii le fac din obisnuinta, mecanic,altii - cei care poseda o 4ilosofie spirituala - cauta sa introduca n fiecare din aceste acte o viata mai intensa, mai pura, si atunci totul se transforma, totul capata un sens nou, sunt tot timpul inspirati. .inenteles, vedem n jurul nostru o multime de oameni dinamici, ntreprin!atori, dar toata activitatea lor se limitea!a pentru obtinerea succesului, a bunastarii materiale, a gloriei0 ei nu fac nimic pentru a-si face e3istenta mai senina, mai ec'ilibrata, mai armonioasa. &i aceasta atitudine nu este inteligenta, caci aceasta viata debordanta i epui!ea!a si i mbolnavesc. Deci, obisnuiti-va sa priviti viata cotidiana cu toate actele pe care trebuie sa le ndepliniti, cu evenimentele care vi se ntmpla, cu oameni cu care sunteti n contact, permanent sau ntmplator, ca pe un material asupra caruia trebuie sa lucrati pentru a-l transforma. )u va multumiti sa acceptati ceea ce vi se ofera si sa va supuneti pasiv ncercarilor la care sunteti e3pusi" preocupati-va permanent sa adaugati un element care sa nsufleteasca, sa dea viata, sa spirituali!e!e acest material. Caci n aceasta consta adevarata Viata spirituala" sa fii capabil sa introduci n fiecare activitate un element, un ferment capabil sa proiecte!e aceasta activitate pe un plan superior. Veti replica" #&i atunci meditatia... si rugaciunea?...% Da, ntr-adevar, rugaciunea si meditatia sunt acelea care va ajuta sa captati acele elemente mai subtile, mai pure si care va permit sa dati actelor voastre o noua dimensiune. ,ot apare n viata voastra evenimente care sa va mpiedice sa efectuati e3ercitiile spirituale pe care v-ati impus sa le practicati !ilnic. Dar acest lucru nu trebuie sa va mpiedice sa fiti n contact cu &piritul. Caci &piritul este mai presus de forme, mai presus de practici. 1n orice situatie, n orice mprejurare, puteti intra n contact cu &piritul pentru ca sa va nsufleteasca si sa va nfrumusete!e viata. Nutritia, privita ca o activitate yoga Cti oameni de!ec'ilibrati, din cau!a unei vieti trepidante, cauta mijloace pentru a se reec'ilibra! i practica 5oga, !en, meditatia transcendentala sau ncearca sa nvete sa se rela3e!e. *oate acestea sunt foarte bune, dar eu consider ca e3ista un e3ercitiu mult mai simplu si mai eficient" sa nvatam sa mncam. Va mira? De ce? 1n loc sa mncam oricum, n !gomot, cu nervi, cu graba c'iar - si apoi sa mergeti sa faceti 5oga! - nu este mai bine sa ntelegeti ca n fiecare !i, de 6 - 7 ori pe !i, aveti oca!ia sa faceti un e3ercitiu de destindere, de concentrare, de armoni!are a tuturor celulelor? 1n clipa cnd va ase!ati la masa, ncepeti prin a alunga din mintea voastra tot ce va poate mpiedica sa mncati n pace si armonie. &i, daca nu reusiti imediat, asteptati, pentru a ncepe sa mncati n momentul cnd ati reusit sa va calmati. Daca mncati ntr-o stare de agitatie, de nervi sau de nemultumire, introduceti n voi o agitatie, vibratii de!ordonate, care se vor transmite n tot ceea ce veti face ulterior. C'iar daca va veti stradui sa creati o aparenta de calm, de stapnire de sine, va emana totusi din voi o anumita agitatie, o tensiune si veti comite erori, va veti i!bi de oameni sau de obiecte, veti rosti cuvinte nepotrivite prin care veti risca sa pierdeti prieteni sau sa vi se nc'ida porti. 1n timp ce daca mncati ntr-o stare de armonie, veti re!olva mai bine problemele ce vi se vor pre!enta ulterior si, c'iar daca n cursul !ilei veti fi obligat sa alergati n dreapta si n stnga, veti simti n voi o liniste pe care activitatea voastra nu o va putea tulbura. 1ncepnd cu nceputul, cu lucrurile marunte, vom putea ajunge foarte departe. &a nu credeti ca oboseala provine ntotdeauna din prea multa activitate. )u" ea survine , deseori, ca urmare a unei risipe de forte. &i, iata, atunci cnd ng'itim mncarea fara sa o mestecam suficient si fara sa o impregnam suficient cu gndurile si sentimentele noastre, ea devine mai greu digerabila, iar organismul nu va putea beneficia din plin, datorita efortului pentru asimilarea ei. -tunci cnd mncati fara sa constienti!ati importanta acestui act, c'iar daca organismul se ntareste prin 'rana, el nu primeste din ea dect partea grosiera, materiala, si care nu este comparabila cu energiile de care ati putea beneficia daca ati sti cum sa mncati n liniste si sa va concentrati asupra 'ranei, pentru a prelua elementele eterice si subtile. Deci, n timp ce mncati, concentrati-va asupra 'ranei si proiectati asupra ei toata iubirea voastra0 n acel moment se produce separarea ntre materie si energie" materia se de!agrega, n timp ce energia patrunde n voi, putnd dispune astfel de ea.

1n alimentatie, importante nu sunt alimentele propriu-!ise, ci energiile pe care aceste alimente le contin prin c'intesenta din ele, caci n aceasta c'intesenta este viata. ,artea materiala a alimentului constituie doar suportul, iar c'intesenta, att de subtila, att de pura, nu trebuie sa alimente!e doar planurile inferioare, corpul fi!ic, corpul astral, corpul mental0 ea trebuie sa alimente!e, de asemenea, sufletul si &piritul. Respiratia Sa mestecam aerul pentru a-i extrage energiile $bisnuiti-va sa faceti, n timpul !ilei, cteva e3ercitii de respiratie. Dar, pentru a fi ntr-adevar folositoare, respiratiile trebuie sa fie lente si profunde. -erul curat trebuie sa aiba timp pentru a cobor n plamni, pentru a-i umple si pentru a elimina aerul viciat. &i nu numai ca trebuie sa respiram profund, dar este bine, din cnd n cnd, sa retinem aerul n plamni nainte de a-l e3pul!a. De ce? ,entru a fi #mestecat%0 caci plamnii mesteca aerul la fel cum gura mesteca alimentele. -erul pe care l inspiram este ca un #dumicat%, plin cu energii revitali!atoare. ,entru a profita din plin de aceste energii, trebuie sa le dam plamnilor timp pentru a-l mesteca si digera. Cnd respirati astfel, fiti constienti ca, prin aer, primiti n corpul vostru o Viata divina. Dimensiunea psihica si spirituala 3ercitiile de respiratie au, binenteles, o actiune benefica asupra sanatatii, dar si asupra vointei si a gndului. ,uteti e3perimenta" daca aveti de ridicat o mare greutate, veti reusi mai usor dupa o respiratie profunda. 1n toate amanuntele vietii !ilnice, n relatiile cu ceilalti, amintiti-va sa respirati constient, si aceasta va va permite sa aveti controlul asupra voastra. 1naintea unei ntlniri, de pilda, pentru ca discutia sa nu degenere!e ntr-o disputa, luati-va obiceiul de a respira corect. &i atunci, cnd sunteti tulburat, de ce nu cereti ajutorul plamnilor? i sunt acolo pentru a va ajuta. *imp de doua-trei minute, inspirati si e3pirati profund" gndurile voastre se vor usura si se vor limpe!i. -veti mereu nevoie de ajutor, si este normal, dar de ce l cautati mereu n e3terior atta timp ct el e3ista n voi? Daca ajungeti sa sesi!ati sensul profund al respiratiei, veti simti, putin cte putin, cum propria voastra respiratie se contopeste cu (espiratia cosmica. 1n timpul e3piratiei, gnditi-va ca reusiti sa va dilatati, sa va e3tindeti pna la marginea 8niversului, apoi la inspiratie, reveniti catre voi, catre egoul vostru, care este asemenea unui punct imperceptibil, centrul unui cerc infinit. Din nou va dilatati si din nou va contractati...Veti descoperi astfel aceasta miscare de flu3 si reflu3 care constituie c'eia tuturor ritmurilor 8niversului. ,rin efortul de al constienti!a n voi nsiva, intrati astfel n -rmonia cosmica si apare un sc'imb ntre 8nivers si voi, caci inspirnd, primiti elemente din spatiu, si e3pirnd, trimiteti n sc'imb ceva din inima si sufletul vostru. Cel ce stie sa se armoni!e!e cu (espiratia cosmica intra n Constiinta divina. Din !iua n care veti simti aceasta dimensiune, veti dori ca toata viata sa inspirati din 4orta si +umina Domnului, pentru ca apoi sa o daruiti lumii ntregi. Caci e3piratia nseamna si a distribui +umina pe care ati reusit sa o absorbiti de la Dumne!eu. (espiratia constienta aduce binefaceri nemasurate vietii fi!ice, emotionale, intelectuale si spirituale. Va trebui sa constienti!ati efectele ei benefice pentru creier, pentru suflet, pentru toate facultatile voastre0 este un factor deosebit de puternic n toate domeniile vietii. )u neglijati niciodata acest aspect.

Cum sa recuperam energiile ,rea des va lasati antrenati de aceasta agitatie, care de acum a devenit o stare obisnuita a oamenilor si care este foarte daunatoare ec'ilibrului lor fi!ic si psi'ic. *rebuie sa dati mai multa atentie sistemului vostru nervos si sa-i acordati, din timp n timp, cte o destindere. -ti putea, de e3emplu, sa va retrageti ntr-o ncapere linistita, sa va ntindeti culcati pe burta, pe un pat sau pe jos, pe un covor, cu bratele si picioarele destinse0 sa va lasati ca si scufundati ntr-un $cean de +umina, fara sa va miscati, fara sa gnditi... Dupa unul sau doua minute va veti ridica rencarcati. -ceasta este tot0 e foarte putin, dar foarte important.

.ineneles ca veti replica ca nu e3ista ntotdeauna posibilitatea de a va ntinde astfel. i bine, atunci ramneti pe scaun0 principalul este sa rupeti tensiunea n care traiti. ste nevoie sa stiti sa va opriti, si nu numai odata sau de doua ori pe !i, ci de !ece, cincispre!ece, doua!eci de ori. -ceasta poate sa nu dure!e dect unul sau doua minute, important este sa va obisnuiti sa o faceti ct mai des. $ri de cte ori aveti un moment liber, indiferent unde va aflati, n loc sa pierdeti timpul sau sa va enervati ca trebuie sa asteptati, profitati de oca!ia ivita pentru a va linisti si a va regasi ec'ilibrul0 va veti relua apoi activitatea cu forte sporite. Iubirea ne face neobosi i Cel mai mare secret, pentru a ne desfasura activitatea n cele mai bune conditii, este sa nvatam sa lucram ntotdeauna numai cu iubire. Caci iubirea este cea care da puteri, viata, care renaste. Cnd aceasta iubire nu e3ista si cnd munca este considerata doar ca un mijloc de sub!istenta, aceasta atitudine nu conduce la re!ultate bune. .ineneles, banii se cstiga, dar dispare bucuria, entu!iasmul, omul devine iritabil si sanatatea sa se alterea!a cu timpul. +ucrati pret de mai multe ore cu iubire si nu veti simti oboseala0 lucrati un timp mai scurt, fara iubire, cu suparare sau revolta, si totul se va bloca n interiorul vostru, va veti simti slabiti si fara forta. *rebuie sa ntelegeti eficacitatea, puterea iubirii. 1n tot ce faceti puneti iubire sau, daca nu, mai bine renuntati la a face acel lucru. *ot ceea ce faceti fara iubire va oboseste, ba c'iar va otraveste, asa nct sa nu va mire daca dupa, aceea sunteti epui!ati sau bolnavi. Cta lume se ntreaba cum sa combata oboseala! &ecretul este sa pui iubire n tot ceea ce faci, caci iubirea este ceea ce tre!este toate energiile. !rogresul te"nic ofera omului timp liber pentru o activitate spirituala Daca stiinta si te'nica va pun !ilnic la dispo!itie produse noi care va usurea!a viata, aceasta nu nseamna ca trebuie sa lnce!iti. *oate aceste facilitati trebuie sa le considerati ca pe niste posibilitati create pentru a va dedica activitatii spirituale. /ata adevarata semnificatie a progresului te'nic" sa-i ofere omului timp liber, cu scopul de a-l folosi n alte lucrari. (amne mai putin sa truditi pe materia e3terioara? -ceasta va este dat ca sa aveti mai mult timp, pentru ca sa lucrati cu materia voastra interioara, sa o stapniti, sa o spirituali!ati si sa deveniti astfel o pre!enta benefica pentru lumea ntreaga. Dupa fiecare efort, dupa fiecare e3ercitiu, viata capata o alta culoare, un alt gust. Cti oameni nu sunt coplesiti de bunastare, si totusi sunt att de bla!ati nct nu mai simt nici o bucurie! -ceasta pentru ca n interiorul lor nu mai e3ista nici o activitate, nici o viata intensa. Daca ar fi fost luminati, ar fi continuat sa se bucure de tot, dar fara a se opri din eforturile interioare, caci aceasta activitate este cea care da gust fiecarui lucru. #ran$ati-va locuinta interioara *rebuie sa va obisnuiti sa puneti accentul pe posibilitatile +umii interioare, acolo, n interiorul vostru, unde va aflati scufundati n permanenta. )u ntotdeauna sunteti n situatia de a privi, de a asculta, de a atinge, sau de a gusta ceva din e3teriorul vostru, n sc'imb va aflati mereu n pre!enta voastra, n aceasta +ume interioara, ale carei bogatii nu stiti nca sa le folositi. -ceasta +ume va apartine" $riunde mergeti o luati cu voi si va puteti ba!a pe ea, n timp ce lumea e3terioara va poate re!erva, n orice moment, o deceptie. ,oate ca, pentru un moment, va puteti nc'ipui ca detineti ceva, dar, dupa un scurt timp, nu mai detineti nimic" fie ca vi s-a luat, fie ca l-ati pierdut. Daca sunteti n cautarea abundentei, a plenitudinii, aflati ca numai n interiorul vostru le puteti gasi. )u cunoasteti, nu stiti tot ceea ce detineti, cu ce cunostinte si cu ce puteri, adevarate comori, v-a n!estrat Dumne!eu. Va trebui acum sa faceti un efort pentru a simti si pentru a folosi toate aceste resurse. Va voi da o imagine. 8nii oameni au stiut sa-si aranje!e att de bine locuinta nct nu ies din casa cu prea mare placere pentru a merge n alt loc unde ntmpina !gomote, praf, ng'esuiala. 1n timp ce alti, care traiesc prost, ntr-o locuinta mi!era, fara nici un confort, folosesc orice prilej pentru a pleca de acasa 9ceea ce de fapt nu este adevarata solutie, dar ma rog...:. &i acum, sa interpretam. &piritualistul este cel care si-a aranjat att de bine forul sau interior, nct nimic nu-i lipseste" poe!ia, culorile, mu!ica, toate se gasesc n el si el sufera cnd este obligat sa #iasa din casa%, sa-si paraseasca toata aceasta frumusete. 1n timp ce oamenii obisnuiti, care nu sau preocupat niciodata sa-si cree!e un interior placut, se gndesc mereu sa plece si sa se distre!e n alta parte. Cum ramn singuri cu ei nsisi, se plictisesc, apare saracia.

<

Deci acum stati putin si anali!ati care este situatia cea mai avantajoasa. Din moment ce sunteti !i si noapte cu voi nsiva, nu este mult mai indicat sa va ameliorati acel loc pe care nu-l veti parasi niciodata? De ce sa lasati n paragina interiorul vostru ca pe o locuinta cu geamurile sparte si pline de pn!e de paianjen? De acum nainte, preocupati-va mai intens sa nfrumusetati, sa mbogatiti si sa armoni!ati totul n voi0 nu numai ca va veti simti foarte bine la voi acasa, dar, n aceasta locuinta minunata, veti putea primi si invitati. Da, &piritele luminate se vor bucura sa va vi!ite!e0 poate unele se vor 'otar c'iar sa locuiasca definitiv, iar voi veti fi cei care veti beneficia de pre!enta lor. %umea e&terioara este o reflectare a %umii voastre interioare 4iti convinsi de faptul ca nu veti putea gasi nimic n e3teriorul vostru, daca nu ati gasit mai nti n voi nsiva. Caci, c'iar daca gasiti ceva n e3teriorul vostru, daca nu l-ati gasit n interiorul vostru, veti trece pe lnga el fara sa-l observati. Cu ct descoperiti mai intens n voi /ubirea, 1ntelepciunea, 4rumusetea interioara, cu att le veti ntlni mai des n jurul vostru. Va nc'ipuiti ca, daca nu vedeti anumite lucruri, ele nu e3ista. .a da, ele e3ista si, daca nu le vedeti, aceasta nseamna ca nu le-ati cultivat suficient n voi nsiva. +umea e3terioara este constituita numai din reflectarea +umii interioare, deci nu va mai amagiti, caci nu veti afla niciodata bogatia, pacea, bucuria e3terioara, daca nu ati depus eforturi sa le descoperiti n voi nsiva. !regatiti-va viitorul, traind corect prezentul )u o data, v-ati facut griji cu privire la viitor, gndindu-va ca nu sunteti protejati mpotriva accidentelor, a bolilor, a saraciei... Dar de ce sa va otraviti e3istenta imaginndu-va tot felul de lucruri rele ce vi s-ar putea ntmpla? ste adevarat ca nu stim ce ne re!erva viitorul, dar, cel mai bun mijloc de a evita posibilele neca!uri din viitor, este de a te stradui sa traiesti c'ib!uit n pre!ent. Viitorul va fi asa cum l construiesti n pre!ent. Deci, fiecare clipa de #acum% este importanta. -sa cum pre!entul este o consecinta a trecutului, tot asa viitorul este o prelungire a pre!entului. *otul este nlantuit0 trecutul, pre!entul si viitorul nu sunt rupte ntre ele. Viitorul se construieste pe fundatia care i-o faceti acum. Daca aceasta fundatie este proasta, este evident ca nu trebuie sa va asteptati la un viitor stralucit0 dar, daca ea este buna, nu aveti nici un motiv de ngrijorare" asa cum sunt radacinile, tot asa vor fi si tulpina, ramurile si fructele. *recutul este consumat0 dar el a generat pre!entul, care, la rndul lui, poarta n el radacinile viitorului. *rebuie, deci, sa ncepeti sa va construiti de pe acum viitorul, mbunatatindu-va pre!entul. ,entru aceasta, trebuie ca n fiecare !i sa va puneti ntrebarea" #/a sa vad ce am spus asta!i? Care au fost sentimentele si gndurile mele?% &i daca ati actionat prost, daca ati avut sentimente negative, gnduri rele, sa stiti ca v-ati aliniat de partea 4ortelor ntunecate si ca ele va vor distruge viitorul. Daca ati trait o !i ntr-un mod care sa va nemultumeasca, ncercati, cel putin la culcare, sa-i ani'ilati efectele, cu cele mai bune gnduri, lund cele mai bune deci!ii pentru a doua !i. -ceste gnduri, ca niste albine 'arnice, vor spala si vor repara totul n timpul noptii si veti ncepe !iua urmatoare n conditii mai bune. 'raiti prezentul n plenitudine 8nii oameni traiesc numai n trecut, n trecutul lor, parca ar fi pri!onierii unor evenimente petrecute n viata lor si nu pot merge mai departe. -ltii, dimpotriva, se arunca n viitor, dar ntr-un viitor fantasmagoric, creat de imaginatia lor si care nu se va ndeplini niciodata. ste bine sa privim, din cnd n cnd, n trecut, dar numai pentru a anali!a cnd si unde am gresit, sau cnd si unde am actionat corect, pentru a trage nvataminte. *recutul constituie un te!aur de e3periente pe care le putem utili!a pentru a trai pre!entul ct mai bine. Dar n acelas timp, anali!nd trecutul, este bine sa ne lansam si n viitorul ndepartat, pentru a ne ntreba cum si imaginea!a Dumne!eu viitorul umanitatii, n ce splendoare, n ce +umina va ajunge ea sa traiasca. .inenteles, sunt multi cei care se gndesc la viitor, dar la ce fel de viitor? 1n general ei si spun" #,este ctiva ani ne vom casatori, vom avea copii, o ograda, o casuta n fata careia vom putea sta si vom putea sa ne fumam linistiti pipa privind la vacile care trec... sau la trenuri! $ sa respiram si putin praf, apoi o sa intram n casa, o sa mncam, o sa bem si un pa'arel, apoi o sa ne culcam.%

Doamne ce viitor frumos! Veti spune" #Dar nu asa, noi...% &tiu, voi va gnditi ca veti cstiga bani, ca veti face afaceri, ca veti obtine o oarecare glorie - profesor universitar, om de afaceri, ministru sau sef de stat - ca veti avea alaturi, !i si noapte, o fata frumoasa pe care sa o puteti mbratisa... Dar ce repre!inta toate acestea? ste de plns! -cum trebuie sa nvatati sa priviti mai departe, dincolo de acest viitor ndoielnic, si sa cautati ori!onturi noi, sa desc'ideti ferestrele catre infinit pentru a vedea care este adevaratul viitor al omenirii, cum l imaginea!a Dumne!eu, si sa anticipati, deja, prin modul vostru de viata, acest viitor. &a nu va mpiedicati de notiunea de timp, sa nu spuneti niciodata" #Da, dar atunci eu nu voi mai fi n viata, nu va mai fi epoca mea%, caci, spunnd acestea, va inter!iceti adevarata frumusete, va inter!iceti ntelegerea adevaratului sens al vietii. ,re!entul trebuie sa fie timpul actiunii constiente, luminate, care si trage ntelepciunea din e3perientele trecutului, dar care este, n acelas timp, stimulata de toate posibilitatile viitorului. /ata perfectiunea" lectiile pe care vi le-a dat trecutul 9si numai Dumne!eu stie cte lectii ne-a dat trecutul umanitatii!: si viitorul cu promisiunile sale nelimitate. Daca stiti cum sa traiti n pre!ent, e3primnd e3perienta trecutului si frumusetea viitorului, va apropiati de Divinitate. Care sunt acele versuri pe care &erafimi le cnta n fata *ronului Domnului? #&fnt, &fnt, &fnt este Domnul Dumne!eul Cel -totputernic, acum si pururea si n vecii vecilor.% /ata cum constiinta voastra poate creste la dimensiunile Constiintei divine. Importanta nceputului( )iti constienti de )ortele pe care le declansati )u trebuie sa ntreprindem niciodata ceva fara sa cunoastem 4ortele pe care astfel le punem n actiune. Caci nceputul este esential. -ici, la nceput, se declansea!a 4ortele, care, odata pornite, nu se mai opresc n drum, ci actionea!a pna la capat. Va aflati pe un munte, aveti deasupra voastra o stnca enorma, gata sa se prabuseasca la cea mai mica miscare0 depinde de voi daca ea va ramne la locul ei sau daca i veti provoca caderea. Daca din cau!a voastra ea ncepe sa se clatine, nu mai aveti posibilitatea de a o opri" va va strivi, att pe voi, ct si pe alti mpreuna cu voi. /ar daca veti desc'ide portile unei eclu!e, va fi inutil sa ncercati apoi sa opriti apa!... ste ntotdeauna usor sa provoci forte sau evenimente, dar este foarte greu sa le dirije!i, sa le oriente!i, pe scurt sa le domini. 3presia #ucenicul vrajitor% desemnea!a tocmai pe acel nec'ib!uit care a de!lantuit niste curenti, pe care apoi este incapabil sa-i mai stapneasca sau sa-i mai dirije!e. Cnd agitatorii declansea!a o revolta, nu mai e3ista mijloace pentru a o stapni" ea le scapa de sub control. 1nainte de a pronunta un cuvnt, de a arunca o privire, de a scrie o scrisoare, de a da curs unei actiuni, voi detineti toata puterea0 odata declansata actiunea, s-a terminat, nu mai sunteti dect spectatori, daca nu c'iar victime. 1n plan fi!ic, n plan astral sau n plan mental, +egea este una si aceeasi. Cnd simtiti furia ca se naste n voi, daca va 'otarti sa o stapniti pe loc, ea nu se va declansa, dar, daca o lasati sa i!bucneasca, nu-i veti mai putea opri cursul. &i acelas lucru este valabil si pentru idei" daca le lasati sa-si faca cuib n voi, vor sfrsi prin a se nradacina. Deci fiti vigilenti si nu uitati niciodata ca numai la nceput detineti, cu adevarat, puterea. Cautati %umina nainte de a actiona 1nainte de a va lansa ntr-o actiune mai importanta, primul lucru de facut este sa va reculegeti, sa va conectati la +umea invi!ibila pentru a va crea cele mai bune conditii pentru a actiona. 1n stare de agitatie, de de!orientare, comitem erori, ncurcam sau distrugem lucrurile. &i aceasta se ntmpla destul de des" actionam n graba, orbeste, iar re!ultatele nu sunt gro!ave. ,entru a actiona corect trebuie, mai nti, sa cautati +umina. -cest lucru l faceti deja n planul fi!ic" sunteti tre!it noaptea de un !gomot, ceva care s-a spart n cadere sau cineva care a intrat... &i atunci ce faceti, dati bu!na, asa, n ntuneric? )u, caci este riscant. 1nti aprindeti o lumina ca sa vedeti, si abia apoi actionati. i bine, n orice situatie din viata trebuie mai nti sa aprindeti lumina, adica sa va concentrati, sa va reculegeti pentru ca sa stiti cum sa actionati. Daca nu aveti lumina, o veti lua la stnga, la dreapta, veti bate la mai multe porti, veti ncerca tot felul de mijloace care se vor dovedi nepotrivite. Deci, nainte de a ntreprinde ceva mai important, este necesar sa va concentrati cteva minute gndurile asupra +umii inteligente, din +umina, si sa cereti sa aflati cum este cel mai bine sa actionati. (aspunsul va veni sub forma unei idei, a unui sentiment precis sau a unei imagini simbolice. Daca raspunsul este foarte clar, puteti trece la actiune. Dar daca simtiti o ne'otarre, un resentiment, o tulburare sau o contradictie, aceasta nseamna ca obstacolele sau dusmanii va barea!a calea. -tunci,

>

amnati totul pentru a doua !i, puneti din nou ntrebarea si asteptati nainte de a actiona, pna cnd drumul va fi clar si liber. Supraveg"eati ntotdeauna prima miscare Cnd sunteti pe punctul de a ntreprinde ceva pentru prima data, aveti grija sa fiti calmi, concentrati-va ntreaga atentie asupra primului gest, a primei miscari si e3ecutati-o corect, fara nici o greseala. (epetati-l putin mai repede, si apoi din ce n ce mai mult, pna cnd veti atinge ritmul si vite!a dorite" veti observa ca e3ecutia va fi din ce n ce mai usoara, ramnnd n acelasi timp, impecabila. /ndiferent de gestul sau de actul pe care l aveti de e3ecutat, daca de la nceput v-ati creat un tipar corect l veti repeta ntotdeauna cu corectitudine. Daca asta!i comiteti erori ntr-un anumit domeniu, aceasta se datorea!a faptului ca n trecut, fara sa va dati seama, i-ati creat un tipar defectuos. Daca la prima miscare, la primul gest, cu un obiect sau cu o persoana nu ati fost atenti si ati comis o eroare, acum suportati consecintele" greselile se acumulea!a si se agravea!a cu trecerea timpului. ste foarte greu sa reparam n pre!ent greselile comise n trecut si nscrise n noi, dar este usor a nvata sa creem corect tiparele noi. Constientizati-va obisnuintele mentale $amenii sunt rareori constienti de obisnuintele lor mentale. 8nul, cnd trebuie sa ntreprinda un lucru, se crispea!a imediat, se enervea!a0 altul, n fata oricarei situatii noi, are ca prima reactie pesimismul, devine critic sau se ngrijorea!a0 un altul se revolta, un altul se descurajea!a... Dar cum toate acestea sunt atitudini pe care, nefiind constienti, ei nu le pot remedia, si astfel, n orice situatie, ei gasesc un prete3t pentru a fi negativi. ,rimul lucru pe care l aveti de facut este sa va studiati, pentru a va cunoaste modul n care reactionati. Din momentul n care vedeti clar n voi, detineti deja mijloacele de a face fata situatiei" imediat veti primi un elan pentru a mobili!a toate posibilitatile pe care Dumne!eu le-a creat n subconstientul, constientul si supraconstientul vostru" astfel, n fiecare !i veti progresa, datorita obisnuintei pe care v-ati creat-o de a va observa si de a fi lucid fata de voi nsiva. #tentie si vigilenta -tentia mbraca mai multe aspecte. -spectul ei cel mai cunoscut este acea atitudine sustinuta, necesara, pentru a-ti ndeplini corect sarcinile, pentru a audia o conferinta sau a citi o carte. Dar e3ista si o alta atentie, care se numeste observarea de sine, introspectia. a consta n a constienti!a, n fiecare moment al !ilei, ceea ce se petrece n interiorul nostru pentru a discerne curentii, dorintele si gndurile care ne strabat. -ceasta atentie este nsa insuficient de!voltata. De aceea, cnd vine momentul sa re!olvam ceva, sa ntelegem o problema importanta, creierul ne este obosit, ntunecat si nu ajungem sa ducem un lucru la bun sfrsit. ,entru ca creierul vostru sa fie mereu disponibil, trebuie sa fiti atenti, prudenti si cumpatati n toate activitatile, caci altfel, c'iar daca -devarul n persoana ar apare n fata voastra, voi tot nu l-ati ntelege. ,entru a fi capabili a face fata n mod ntelept, inteligent, tuturor situatiilor, trebuie sa va pastrati n permanenta gndirea trea!a si vigilenta. Cel ce nu este vigilent, cel ce nu desc'ide oc'ii, este e3pus tuturor pericolelor. )u e3ista nimic mai rau dect sa traiesti cu oc'ii nc'isi. *rebuie sa tinem oc'ii mereu desc'isi pentru a aprecia n permanenta starile de constiinta n care ne aflam. )umai cel cesi tine oc'ii desc'isi poseda inteligenta vietii interioare, el nu se mai lasa nlantuit de orice forta, de orice entitate. 1n timp ce pe un om adormit... este clar ca oricine l poate surprinde! Deci, n conclu!ie, veg'eati asupra atentiei interioare, atentie de fiecare clipa, pentru ca sa stiti n fiecare moment ce se petrece n voi. 3ersati. )u este suficient sa va faceti numai seara un e3amen de constiinta, ci, n orice moment al !ilei, trebuie sa fiti capabili sa spuneti care sunt dorintele, gndurile si sentimentele care va strabat, sa le cunoasteti originea, natura, sa fiti capabili, la nevoie, sa luati precautiuni sau c'iar sa reparati daunele. 1n viata de toate !ilele, de ndata ce se produce un accident, vedem pompierii sau armata iesind imediat si intervenind pentru stingerea unui incendiu, repararea unui pod, degajarea unui drum, salvarea ranitilor etc. 1n plan fi!ic ni se pare normal sa se repare imediat toate stricaciunile. Dar, n plan intern, nu stim cum sa procedam, lasam distrugerile sa se produca, fara sa reactionam. i bine, nu" de cinci ori, de !ece ori, de doua!eci de ori pe !i, trebuie sa privim n noi nsine pentru a vedea ce trebuie reparat si sa nu ntr!iem a o face. -ltfel, lasnd pentru mai tr!iu, devine prea tr!iu, suntem distrusi, di!locati.

*rmati o singura directie spirituala ,entru a face, cu adevarat, o munca spirituala trebuie sa ne aliniem uneii filosofii, unui sistem si sa-l aprofundam0 altfel, ceea ce se ntmpla cu organismul psi'ic se ntmpla e3act si cu cel fi!ic. Daca absorbiti tot felul de alimente 'eteroclite, va mbolnaviti0 similar, stomacul psi'ic poate fi supus unei indigestii n functie de ceea ce ati ngurgitat. Ce vreti sa faceti cu un amestec de traditii egiptene, 'induse, tibetane, africane, a!tece, ebraice? ?acar de ati avea o structura mentala suficient de solida pentru a va descurca prin ele! Dar multi de abia sunt capabili sa-si faca o idee clara despre un sistem filosofic0 si atunci, la ce le foloseste sa citeasca totul, sa cunoasca totul? Ca sa-si piarda capul atta tot. &i apoi, evident, urmea!a sa acu!am spiritualitatea ca de!a3ea!a lumea. )u este vina spiritualitatii daca lumea si-o imaginea!a ca pe un trg unde poti gasi toate atractiile, c'iar pe cele mai periculoase, cum ar fi drogul, magia neagra sau se3ualitatea desfrnata. ste timpul sa ntelegeti ca adevarata spiritualitate nseamna sa ajungeti sa fiti voi nsiva e3presia vie a 1nvataturii divine pe care o urmati. Insistati mai mult asupra practicii, dec+t asupra teoriei 1ncercati sa ntelegeti mai bine diferenta ntre activitatea spirituala si activitatea intelectuala. De e3emplu, aveti o portocala0 din punct de vedere intelectual puteti afla o multime de lucruri despre ea" originea ei, povestea ei, greutatea ei, forma ei, proprietatile ei, elementele c'imice care o compun, diferitele moduri n care poate fi folosita, poate c'iar si simbolismul ei... 1ntr-o &coala initiatica nu veti afla poate nimic din toate acestea, dar veti nvata esentialul" sa gustati portocala! -ceasta este activitatea spirituala. )u att sa acumulati cunostinte teoretice, ct sa #mncati% portocala, adica sa aplicati, sa practicati. ste mai greu, cere eforturi, dar numai astfel va puteti transforma. .ineneles, nu se poate nega ca este interesant si poate c'iar util sa cunosti tentativele pe care omenirea le-a facut timp de milenii si secole pentru a strapunge misterele 8niversului si a se apropia de Divinitate, dar aceasta nu este de ajuns. Din moment ce toate aceste religii si sisteme filosofice vorbesc numai despre divini!area noastra, despre splendoarea noastra, despre perfectiunea noastra, trebuie sa depunem eforturi pentru reali!area acestui ideal. )u va grabiti sa-i imitati pe aceia care se ngramadesc sa asiste la toate conferintele erudite despre 1ntelepciunea si &tiinta /nitiatilor din trecut, dar incapabili de a-si conduce viata cu 1ntelepciune. ste ridicol, si nu aceasta este spiritualitatea. !uneti calitatile morale naintea talentului -tunci cnd un barbat sau o femeie dovedesc aptitudini deosebite pentru arte, stiinta sau sport, toata lumea i priveste cu admiratie si nimeni nu si pune ntrebarea daca respectivul este drept, bun, cinstit, generos. )u, talentul este ceea ce toti admira si ncearca sa cultive. De aceea, ,amntul este acum plin de oameni talentati, dotati, este formidabil, sunt o multime. &i totusi, de ce toate aceste nsusiri, aceste capacitati, aceste talente nu pot salva lumea? *ocmai pentru ca ele nu sunt suficiente. ste minunat sa primesti de la ,rovidenta darul de a fi poet, mu!ician, fi!ician, economist sau notator etc., sa-l de!volti, dar mai important este sa traiesti n acord cu +egile divine, adica sa lucre!i n fiecare !i pentru a deveni mai ntelept, mai cinstit, mai generos, mai stapn pe tine. +umea are nevoie mai mult de fiinte capabile sa manifeste calitati morale, deci de artisti, oameni de stiinta, sportivi, etc. Deci, fiti atenti, nu va lasati si voi att de impresionati de persoanele dotate si talentate, nu va propuneti niciodata ca ideal sa ajungeti ca ei. /dealul vostru trebuie sa fie cel mai nalt ideal" de a va apropia n fiecare !i de perfectiune. /ar perfectiunea nseamna a deveni mai luminos, plin de caldura, datator de viata, ca si &oarele, pentru a tre!i, a lumina, a stimula, si a fertili!a toate fapturile. )iti multumiti de soarta voastra si nemultumiti de voi 3ista mai multe feluri de a fi multumit. ,rimul este cel al animalelor" ele sunt multumite de soarta lor, si nu vad limitele si, deci, nu cauta sa le depaseasca, nici sa progrese!e. Dar aceasta mentalitate, normala pentru animale, nu e benefica oamenilor... cu toate ca sunt multi care o adopta. -l doilea fel, de a fi multumit cu propia soarta, o numim mai degraba acceptare. $mul ntelege ca ncercarile prin care trece sunt re!ultatul greselilor sale din trecut, si le suporta. Dar el nu se multumeste numai cu att" el stie ca are de facut eforturi pentru a repara aceste greseli, pentru a umple golurile, si aceasta este ntelepciunea. *rebuie sa ne acceptam soarta ca pe o consecinta a greselilor pe care le-am

comis n e3perientele noastre anterioare, dar sa nu ne multumim niciodata cu gradul de evolutie la care am ajuns si sa cautam sa progresam tot timpul. )emultumirea de sine este, deci, un sentiment stimulativ, care poate sa va ajute ca sa va ameliorati. Dar, pentru ca ea sa nu devina o obsesie distructiva, trebuie stabilit un ec'ilibru. 1n ce fel? 4iind multumit de ceilalti. -ceasta atitudine interioara va va ajuta sa nu cadeti ntr-o stare prea negativa, care sa va conduca la descurajare. Descoperiti 4rumosul si .inele n ceilalti si, mai ales, n cei care, prin geniul si virtutile lor, au contribuit la evolutia omenirii. #ctivitatea spirituala nu ram+ne niciodata fara rezultate )imic nu este mai important, mai salvator, dect a prinde gustul activitatii spirituale, de a o ndragi si de a nu lasa sa treaca nici o !i fara a se lega de Cer, a medita, a se ruga... $priti-va, de mai multe ori pe !i, timp de cteva minute, si cautati sa aflati n voi nsiva, punctul vostru de ec'ilibru, centrul vostru divin. *reptat, veti ncepe sa simtiti ca, n toate situatiile vietii, aveti n interiorul vostru un element nemuritor, etern, indestructibil... C'iar daca aceasta nu se observa, c'iar daca nimeni nu va aprecia!a eforturile, c'iar daca pe plan material nu aveti nici un beneficiu, nu va opriti niciodata sa acumulati bogatii spirituale, caci veti deveni, nauntrul vostru, mai liberi, mai puternici si veti plana deasupra evenimentelor. -ceasta activitate spirituala este unica bogatie, singurul bun care va apartine cu adevarat. De tot restul puteti fi deposedat oricnd0 singura, activitatea voastra va apartine pentru totdeauna. Regenerarea corpurilor noastre: fizic, astral si mental 4iecare gnd, fiecare sentiment, fiecare dorinta, fiecare act are propietatea de a atrage din spatiu elementele materiale care i corespund. Andurile, sentimentele, dorintele si actiunile luminoase, de!interesate, sustinute de o vointa ferma, atrag particulele unei materii pure incoruptibile. Daca prin calitatea vietii voastre psi'ice lucrati !ilnic pentru a atrage aceasta materie, ea patrunde si se instalea!a n ntregul vostru organism, si gaseste locul si goneste toate particulele vec'i, prafuite, mbcsite, mucegaite. 1n acest fel, putin cte putin, veti reusi sa va rennoiti corpul fi!ic, corpul astral si corpul mental. Contemplnd +umea divina sub toate formele ei de +umina, de 4rumusete, de ?u!ica, de -rmonie, culegeti particulele noi0 si, din moment ce fiecare din ele are viata, ea nu vine singura, ci aduce cu ea forte si spirite de aceeasi natura. &arcina voastra este, deci, de a lucra !ilnic pentru a nlocui n voi particulele deja nvec'ite cu noi particule ceresti, stralucitoare. Cineva ma va ntreba poate" #Dar de ce sa ne straduim att pentru niste re!ultate care nu vor dura dect o singura e3istenta? ?erita oare osteneala?% Da, pentru ca, n realitate, este singura activitate ale carei re!ultate sunt definitive. Cnd veti parasi ,amntul, singurele bogatii pe care le veti lua cu voi vor fi bogatiile interioare pe care le-ati dobndit gratie eforturilor pe care le-ati depus. &i cnd veti reveni pentru urmatoarea (encarnare, le veti readuce cu voi" din momentul conceptiei, din momentul gestatiei, materia corpurilor voastre - fi!ic, astral si mental - va fi modelata, formata e3act conform calitatilor si virtutilor pe care le-ati de!voltat n aceasta ntrupare. Cautati-va n fiecare zi ,rana spirituala( Dimineata, cnd priviti &oarele, gnditi-va ca ra!ele sale care ajung pna la voi sunt fiinte vii, care va pot ajuta sa va re!olvati problemele !ilei0 dar numai cele din !iua respectiva, nu si cele de a doua !i. - doua !i trebuie sa mergeti sa le consultati din nou, dar tot numai pentru !iua respectiva. )u vor raspunde niciodata pentru doua-trei !ile n avans. le va vor spune" #)u-ti face griji. Vino si mine, iar noi ti vom da raspunsul%. 1n fiecare !i, atunci cnd mncati, nu faceti n stomacul vostru provi!ii pentru o saptamna, ci doar pentru o !i" mncati pentru asta!i, iar mine rencepeti, din nou. i bine, cu lumina trebuie sa procedati la fel, caci lumina este o 'rana pe care trebuie sa o absorbiti si sa o digerati !ilnic, pentru ca ea sa se transforme n voi n sentimente, gnduri, inspiratie... De ce sa nu aplicam, si n ca!ul luminii, aceiasi logica precum n ca!ul 'ranei? )oi spunem" # ste adevarat ca am mncat ieri, dar asta nu mai contea!a, vreau sa mannc si a!i%. -celasi lucru se ntmpla si cu lumina" aveti nevoie de ea n fiecare !i pentru a va 'rani. Revizuiti-va periodic viata

2C

ste benefic pentru buna voastra de!voltare, sa va revi!uiti periodic viata. De ce? ,entru ca adesea, din cau!a activitatilor si a preocuparilor cu care sunteti confruntati, viata voastra tinde sa ia o orientare care va ndepartea!a, din ce n ce mai mult, de /dealul vostru spiritual. 8itati ca ramneti pe pamnt numai un timp scurt, ca va trebui sa lasati aici toate bunurile materiale pe care le-ati ac'i!itionat, ca si titlurile si po!itia sociala pentru obtinerea carora depuneti acum attea stradanii. Veti spune ca toata lumea stie asta. Da, toata lumea o stie, dar toata lumea o si uita, c'iar si voi, lasndu-va antrenati de e3emplele pe care le vedeti n jurul vostru. De aceea, este nevoie sa faceti, din timp n timp, o pau!a pentru a privi napoi si a anali!a directia pe care o urmati, activitatile n care sunteti n curs de a va angrena, pentru a face o triere n urma careia sa nu pastrati dect esentialul. !uneti n acord scopul si mi$loacele 8nul din motivele pentru care nu progresati n activitatea spirituala este si acela ca va lasati angrenati ntr-o multitudine de munci care nu au nici o legatura cu activitatea spirituala, amagindu-va cu gndul ca aceste actiuni nu va vor ndeparta de culmile pe care doriti sa le atingeti. )u, realitatea este ca daca va apucati sa e3perimentati, si una si alta, sa gustati si de colo si de colo, fara a va preocupa de calitatea si de natura acestor e3periente, n momentul n care, n interior, veti vrea sa va ridicati, nu va veti mai putea desprinde. Din moment ce aspirati la un nivel nalt de elevare spirituala, sunteti obligat, pentru a-l putea reali!a, sa renuntati cte putin la unele lucruri. Cnd v-ati petrecut noaptea n tot felul de distractii si de agitatii, credeti ca dimineata veti mai fi n stare sa meditati? Daca unele persoane nu reusesc sa progrese!e, n pofida e3plicatiilor si metodelor care le sunt permanent pre!entate, aceasta se datorea!a faptului ca ele au nca prea multe preocupari si activitati straine Vietii spirituale" banii, confortul, satisfacerea placerilor, po!itia sociala... u nu spun ca trebuie suprimate toate aceste preocupari" ele nu sunt total incompatibile cu Viata spirituala, dar este necesara mai nti re!olvarea unei probleme0 aceea de a pune n acord scopul si mijloacele. Anditi-va la toate nsusirile pe care le poseda fiinta umana si la modul n care sunt ele utili!ate? 1n slujba cui sunt ele puse? - se3ului, a burtii si a pasiunilor. i bine, de acum nainte, trebuie sa faceti tocmai contrariul" sa puneti toate talentele si calitatile voastre n slujba unui /deal nalt, n slujba &piritului si a +uminii. -nali!ati-va, si veti vedea cte daruri divine posedati, daruri pe care le sacrificati capriciilor naturii inferioare, si apoi va plngeti" #)ici nu mai stiu ce este cu mine!% ste normal" cnd ti-ai dorit si ai adunat prea multe lucruri de tot felul, te tre!esti scufundat pna n gt n contradictii. +uati e3emplul diamantului" daca diamantul este att de pur, aceasta se datorea!a faptului ca n el nu e3ista si alte elemente, el este doar carbon pur. -daugatii un alt element si el nu va mai fi diamant. +a fel discipolii, care vor sa guste din toate, sa pipaie totul, sa e3perimente!e totul, sa cunoasca totul, si pierd valoarea de diamant si ramn doar niste pietre opace. -devaratul discipol trebuie sa se ndrepte catre un tel unic, un unic /deal, o singura dorinta, o singura 'rana. &i, din acel moment, el va trai cu adevarat n +umina. Corectati-va c+t mai grabnic greselile )u lasati niciodata un rau interior sa se amplifice pna acolo nct sa nu-l mai puteti remedia. &a presupunem ca, din greseala, v-ati bagat picioarele n ciment lic'id, dar sunteti cu gndul n alta parte si neglijati sa le scoateti" ce se va ntmpla atunci? Cimentul se va ntari, va deveni att de compact nct, pentru a va elibera piciorele, va fi nevoie de unelte pentru a sparge cimentul, si se poate ntmpla c'iar sa va raniti. i bine, tot astfel se petrec lucrurile si n Viata interioara" daca nu ne gndim sa corectam rapid anumite greseli, anumite deficiente, dupa aceea este deja prea tr!iu, reparatia costa prea scump si se pot produce si alte stricaciuni. -nc"ideti usa .ntitatilor inferioare &labiciunile voastre sunt ca niste usi prin care ntitatile care vor sa ne daune!e ncearca sa se strecoare. Cnd cedam anumitor slabiciuni, le dam dreptul de a se introduce n noi pentru a ne c'inui. Daca le re!istam, daca nu cedam, ele nu au nici o putere asupra noastra. ntitatile negative nu au dect puterea pe care le-o acordam noi. Daca nu vreti sa aveti de a face cu ele, nu le desc'ideti usa. le nu va fortea!a, ele va fac doar sugestii, voi sunteti cei care le accepta. ?ajoritatea oamenilor si imaginea!a ca neca!urile lor vin asa, din senin, deodata. )u, ei sunt cei care le-au pregatit, care le-au c'emat, care le-au desc'is usa. Cum? +asndu-se prada poftelor, slabiciunilor, ncalcarilor" 1n c'iar acele momente Diavolii gasesc usa desc'isa si intra. Deci, atentie, tineti usa bine nc'isa pentru ei.

22

Ideile determina actiunile &puneti ca depuneti eforturi pentru a va transforma si ca nu reusiti, ca toate bunele voastre 'otarri nu servesc la nimic? )u va descurajati, transformarile profunde nu se produc instantaneu, ele cer timp. Daca va mentineti permanent bunele 'otarri luate, mai devreme sau mai tr!iu, veti ajunge sa actionati dupa cum doriti. ,riviti un sarpe" cnd vrea sa se strecoare ntr-o gaura, el ncepe prin a-si introduce capul si, indiferent ct de lung i este corpul, coada este silita sa-l urme!e. Cum el naintea!a printr-o miscare ce descrie o sinusoida, coada poate crea impresia ca se deplasea!a n sens invers deplasarii capului, dar, n realitate, ea sfrseste prin a trece tot pe acolo, pe unde a trecut si capul, caci ele nu sunt separate, iar coada urmea!a ntotdeauna capul. 1n mod simbolic, capul repre!inta facultatea de a rationa, de a cntari, de a lua o orientare sau alta si, n mod obligatoriu, restul corpului, adica e3ecutia, punerea n fapt i urmea!a. /ata avantajul de a gndi mereu corect0 c'iar daca, pentru moment, nu actionati conform ideilor pe care le aveti, insistnd, pastrnd cel putin o atitudine mentala corecta, veti sfrsi prin a antrena toate fortele care opun re!istenta n voi prin a actiona dupa cum dictea!a &piritul. 1nca nu sunteti constienti de importanta unei filosofii corecte. ?ulti si imaginea!a ca pot lasa sa intre n mintea lor orice fel de idei, fara ca acestea sa mpiete!e asupra comportamentului lor. )u, ei nca n-au nteles ca, ntotdeauna, coada urmea!a capul. Deci, atentie, fiecare este dator sa-si supraveg'e!e !ilnic gndurile pe care le lasa sa-i treaca prin minte" daca sunt anar'ice, imorale, ntr-o buna !i, comportamentul lui va fi tot anar'ic si imoral. +egea actionea!a att n bine,ct si n rau. .forturile noastre conteaza mai mult dec+t rezultatele Ceea ce contea!a pentru Cer nu sunt succesele pe care le reputati, ci eforturile pe care le faceti, caci numai ele va mentin pe drumul cel bun, n timp ce succesul va poate tenta sa renuntati la vigilenta. C'iar daca nu ati reusit, c'iar daca nu ati ajuns la un re!ultat, nu face nimic" cel putin ati lucrat. Deci nu cereti succesul, el nu depinde de voi, ci de Cer, care vi-l va da atunci cnd va socoti de cuviinta. Ceea ce depinde de voi este efortul, caci Cerul nu-l poate face n locul vostru. *ot asa cum nimeni nu poate mnca n locul vostru, Cerul nu poate mnca n locul vostru, adica sa faca eforturi pentru voi0 voi sunteti cei care trebuie sa le faceti. /ar succesul, Cerul este cel care l determina, atunci cnd l vrea si asa cum l vrea, dupa cum considera el ca este preferabil pentru evolutia voastra. Dealtfel, eforturile poarta n ele nsele recompensa. Dupa fiecare efort, dupa fiecare e3ercitiu, de gndire, viata ne apare n alta culoare, cu un alt gust. Deci lucrati asta este important, fara sa va fi3ati termene pentru reali!area aspiratiilor spirituale. Daca va fi3ati un termen pentru obtinerea unui anumit re!ultat interior, sau a victoriei asupra unui anumit defect, nu veti reusi dect sa va crispati, iar de!voltarea voastra nu va mai fi la fel de armonioasa. *rebuie sa lucrati sa va perfectionati fara sa fi3ati un termen, gndindu-va ca, de fapt, aveti n fata eternitatea si ca, ntr-o !i sau alta, veti ajunge sa atingeti perfectiunea pe care o cautati. 4i3ati-va doar asupra frumusetii lucrului pe care l-ati ntreprins si spuneti-va" #Din moment ce este att de frumos, nu ma interesea!a cte secole sau milenii mi vor trebui pentru a ajunge acolo!% Sa acceptam esecurile Cel care simte ca nu reuseste sa manifeste calitatile asupra carora lucrea!a, nu trebuie sa se descuraje!e sau sa se revolte. 1n fata esecurilor trebuie sa fim umili, o alta atitudine dovedind ca rationamentul nostru nu este cel corect. Cau!a este ntotdeauna natura inferioara, care a reusit sa se strecoare ntr-un moment cnd a gasit conditii prielnice. 8n esec este ca si cum Cerul ar fi spus unor persoane sau unor circumstante" #/a duceti-va si muscati-l putin, spuneti-i cteva vorbe sa vedem cum reactionea!a%. &i, ceea ce se ntmpla, este o 'arababura care dovedeste ca nu erati nca pregatit pentru a nfrunta ncercarea. securile nu trebuie nici sa va ntriste!e, nici sa va descuraje!e, altfel nseamna ca nu sunteti dect un pretentios care doreste lucruri nca nereali!abile0 daca nu sunteti capabili sa va depasiti deceptia, veti sfrsi prin a va distruge. -veti voie sa va ntristati, dar numai pentru insuccesele sau neca!urile celorlalti, nu pentru propiile voastre dorinte, ambitii sau pretentii nendeplinite. Daca vedeti ca nu reusiti nca sa manifestati o calitate, sa nvingeti un defect, sa nlaturati un obicei prost, n loc sa va revoltati sau sa va descurajati, spuneti-va" #-sta provine din faptul ca n trecut nu mi-am ndeplinit sarcinile asa cum trebuia si acum totul mi este mai dificil%. /ata ce trebuie sa va spuneti si sa va puneti imediat din nou pe lucru. Da, si c'iar daca nu mai aveti dect un an de trait, un

26

singur an, trebuie sa continuati, sa continuati... veti remarca toate sc'imbarile care vor urma. Caci purtam cu noi toate ac'i!itiile spirituale pe care le-am facut, daca am cautat sincer sa ne perfectionam. Imaginatia, metoda de lucru asupra ta Deseori, va!nd ct este de greu sa-ti corecte!i defectele, te simti nefericit, descurajat. 1n realitate, n loc sa ne mpotmolim n slabiciunile noastre, care sunt re!ultatul de!ordinilor n voia carora ne-am lasat n trecut, este de preferat sa ne preocupam de ceea ce putem face pentru viitor si sa ne spunem" #-cum, voi repara totul, voi reconstrui totul% si, n fiecare !i, cu o credinta de nestramutat, o convingere absoluta, sa lucram n acest sens, adica sa folosim toate elementele pe care ni le-a daruit Dumne!eu" /maginatia, gndirea, sentimentele si sa ne recream, sa ne remodelam asa cum dorim sa fim. /maginati-va nconjurati de +umina, sustinnd cu iubirea si genero!itatea voastra pe toti cei care au nevoie, re!istnd tuturor dificultatilor si tentatiilor... ,utin cte putin, imaginile pe care le formati despre aceste calitati prind viata, ele lucrea!a asupra voastra, va transforma si, n acelas timp, atrag din 8nivers elemente corespun!atoare pentru a le introduce n voi. .ineneles, este necesar foarte mult timp si foarte multa munca pentru a ajunge la un re!ultat, dar, n !iua n care l veti obtine, nu veti mai avea nici un fel de ndoiala. Veti simti deasupra voastra o ntitate care va protejea!a, va instruieste, va purifica, va luminea!a, iar n ca!urile dificile va aduce sprijinul de care aveti nevoie. Dupa ce ati format n plan mental, multa vreme, aceasta imagine a perfectiunii, ncetul cu ncetul ea va cobor n planul fi!ic pentru a se concreti!a. /uzica, suport al activitatii spirituale 1nvatati sa utili!ati mu!ica pentru a face o activitate spirituala" ea va va ajuta n reali!area celor mai bune dorinte. De obicei, aveti foarte multe dorinte bune, dar nu stiti ce trebuie sa faceti pentru a le aduce la ndeplinire. $ri, mu!ica constituie un ajutor foarte puternic pentru reali!area lor. -scultnd mu!ica, n loc sa va lasati gndurile sa vagabonde!e, concentrati-va asupra ceea ce va doriti mai mult. Daca va doriti sanatate, imaginati-va ntr-o forma foarte buna" indiferent de ce faceti, va plimbati, vorbiti sau mncati va imaginati ntr-o stare de sanatate nfloritoare, pe care o transmiteti tuturor celor din jurul vostru. Daca ceea ce va doriti este +umina, /nteligenta, utili!ati mu!ica pentru a va imagina ca nvatati, ntelegeti ca +umina patrunde n voi, si c'iar o propagati, o dati altora. Daca va doriti frumusete, forta, vointa sau stabilitate, procedati n mod similar.+ucrati astfel n toate domeniile n care simtiti ca aveti lacune. Influenta benefica a unei colectivitati spirituale Cti nu sunt aceia care simt ca nu sunt pe drumul cel bun" sufletul lor, constiinta lor se revolta si se 'otarasc sa-si sc'imbe modul de a trai. i reusesc cte putin, dar apoi se ratacesc din nou. -tunci regreta, se roaga, iau din nou deci!i, dar nici de data aceasta nu durea!a. .ineneles ca este deja un pas n a recunoaste ca nu esti pe drumul cel bun, dar nu este suficient, trebuie sa ajungi sa persevere!i n deci!iile bune. De aceea, o colectivitate spirituala, o 4raternitate spirituala este att de necesara, indispensabila, pentru binele nostru, ea creea!a conditiile optime pentru a ne mentine pe drumul cel bun. -stfel, cnd se ntmpla sa ne simtim obositi si avem c'ef sa lasam totul balta, va!ndu-i pe ceilalti cum perseverea!a suntem ncurajati si antrenati. Cu e3ceptia unor foarte rare situatii, oamenii au n general nevoie sa fie sustinuti, stimulati, caci apare, ntotdeauna, un moment n care elanul lor spiritual slabeste. Veti replica, poate, ca nu doriti sa fiti influentati n nici un fel, ca vreti sa fiti liberi sa faceti ceea ce va place si, de aceea, nu doriti sa intrati ntr-o colectivitate n care v-ati simti limitati. i bine, n acest ca! nu sunteti inteligenti. Cine da dovada de inteligenta ntelege ca are nevoie de protectie si se va pune n situatia n care va fi mpiedicat de a face nebunii, ba, din contra, unde va fi liber de a se lansa n actiuni benefice, luminoase. Nu va bazati dec+t pe activitatea voastra Din moment ce activitatea voastra este benefica si de!interesata, trebuie sa aveti ncredere n +egile divine" eforturile voastre vor fi ntr-o !i recompensate. &puneti un cuvnt, faceti un gest, aveti o dorinta, un gnd" ele sunt imediat nregistrate si, ntr-o !i, ele vor da re!ultate. ,e aceste +egi trebuie sa va ba!ati" totul n jurul vostru poate sa se sc'imbe, mai putin aceste +egi. ,rietenii va pot trada, familia voastra poate fi preocupata de cu totul altceva si sa uite de voi, dar aceste +egi vor fi ntotdeauna

27

pre!ente pentru a va trimite e3act ceea ce meritati, dupa modul n care ati lucrat. Deci, nu contati pe nimic altceva dect pe activitatea voastra. Veti spune" #Dar Domnul, 1ngerii, &fintii, nu putem conta pe ei?% .a da, desigur, dar numai cu conditia sa fi lucrat. Daca nu ati plantat nici o samnta, c'iar daca l c'emati pe Domnul n ajutor, tot nu va creste nimic. Domnul a facut +egi pe care oamenii trebuie sa le cunoasca si daca ei le ignora, l nu va rasturna ordinea 8niversului pentru a face pe placul ignorantilor. ,lantati o samnta, si toate +egile )aturii vor contribui pentru ca planta sa creasca. -ceasta nsemnea!a ca, mai nti, trebuie sa ne ba!am pe activitatea noastra proprie si apoi pe Dumne!eu, adica pe +egile pe care l le-a stabilit n 8nivers.

'raiti n poezie Cnd mergem pe stra!i sau intram n maga!ine, cnd calatorim cu trenul, autobu!ul sau metroul, n general nu vedem dect fete ntunecate, triste, crispate, nc'ise, revoltate. i bine, nu este un spectacol prea placut. &i, c'iar daca n-ai nici un motiv sa fii trist sau sa te simti nefericit, trecnd prin acest mediu, esti influentat n rau" revii acasa cu o stare de nemultumire pe care o transmiti ntregii familii. /ata modul deplorabil de viata pe care oamenii si-l creea!a permanent unii altora. De ce nu fac un efort pentru a arata peste tot o fata desc'isa, !mbitoare, luminoasa? i nu stiu cum sa traiasca aceasta viata poetica datorita careia ar fi uimiti unii de ceilalti. -devarata poe!ie nu re!ida n literatura, adevarata poe!ie este o calitate a Vietii interioare.*oata lumea iubeste mu!ica, dansul, pictura, sculptura, artele" atunci de ce sa nu punem Viata interioara n armonie cu aceste culori, ritmuri, forme, melodii? ,oe!ia este ceea ce iubim si cautam la oameni" ceva usor, luminos ceva ce avem nevoie sa privim, sa simtim, sa respiram, ceva ce ne linisteste, ne armoni!ea!a, ne inspira. Dar cti sunt aceia care nca n-au nteles aceasta si traiesc fara sa le pese de impresia neplacuta pe care o produc asupra celorlalti. i sunt mereu de!agreabili, bosumflati, cu bu!ele strnse, ncruntati, privirea banuitoare si, c'iar daca ncearca, prin diferite artificii, sa-si mbunatateasca aspectul, viata lor interioara pro!aica, obisnuita, sfrseste prin a transpare. -sa nct lasati poe!ia poetilor care o scriu. Viata pe care o duceti trebuie sa fie poetica. Da, noua arta nsemnea!a a nvata sa cree!i si sa raspndesti poe!ia n jurul tau, sa fii plin de caldura, e3presiv, luminos, viu! Cunoasteti-va bine pentru a actiona corect Daca nu va cunoasteti foarte bine, daca nu aveti o imagine clara asupra calitatilor si defectelor voastre, a capacitatilor si a slabiciunilor voastre, nu puteti reusi n ceea ce ntreprindeti, nici, mai ales, sa traiti n armonie cu celelalte fapturi, si de aici decurg complicatii, ciocniri, certuri. &e poate face c'iar aceasta constatare" ca majoritatea dificultatilor din viata !ilnica vin din aceea ca oamenii nu se cunosc pe ei nsisi. Cine suntem, ce repre!entam, de ce anume suntem capabili0 tocmai n aceste aprecieri ne nselam adesea, si aceasta este foarte grav, pentru ca aici sunt pericolele cele mai mari. *ot ceea ce ntreprindeti n viata voastra personala, ca si n viata sociala, risca sa esue!e daca, la ba!a, nu ati pus o foarte clara cunoastere a caracterului si a facultatilor voastre. !orniti cu dreptul De felul n care faceti primul pas ntr-o actiune, de starea n care va aflati, de intentia pe care o aveti, de toate acestea depinde calitatea muncii voastre, succesul pe care l veti obtine, sau, din contra, insuccesul la care veti fi obligat sa faceti fata. Vi se pare ciudat ca de un detaliu att de mic depinde o ntreaga nlantuire de circumstante0 va recomand" studiati-va bine. Daca plecati de acasa ntr-o stare de agitatie, veti declansa forte 'aotice, iar daca, n aceasta stare, veti merge la cineva pentru re!olvarea unei afaceri delicate, ce poate sa se ntmple? 1n tot timpul actiunii, aceste 4orte se vor agita n voi0 cu ct va veti apropia de tel, cu att veti fi mai agitati si mai prost dispusi. &i atunci, n ce mod veti re!olva acea problema? Din contra, daca ati depus o activitate interioara ca sa fiti calmi, senini, plini de iubire, daca faceti primul pas n aceasta stare de spirit, cu ct veti avansa, cu att va veti afla ntr-o stare tot mai favorabila pentru a nc'eia afacerea n conditiile cele mai avantajoase cu acea persoana. ste ceea ce numin #a porni cu dreptul%.

2;

.vitati sa va e&primati nemultumirea ,utini sunt cei care au cumpanit nocivitatea obiceiului de a-si manifesta nemultumirea fata de tot si de toata lumea, tulburnd astfel -rmonia peste tot pe unde trec. )emultumirea nu este de acceptat dect daca ea se refera la propia persoana. Cel care nu conteneste de a-si e3prima nemultumirea fata de Dumne!eu, fata de e3istenta si fata de lumea ntreaga, trebuie sa fie constienti de faptul ca aceasta atitudine pernicioasa i va da n interiorul sau o multime de sfaturi gresite. &i cum el nu-si poate mpiedica sentimentul sa se reflecte n comportamentul si n fi!ionomia sa, putin cte putin, fata si privirea sa vor deveni tot mai ntunecate, gesturile tot mai bruste, vocea dura, ceea ce-l va face sa devina antipatic celorlalti. Caci, cu toate ca, n general, se considera ca persoanele nemultumite sunt mai inteligente, ele nu sunt considerate ca pre!ente agreabile, iar lumea are tendinta de a se ndeparta de ele. Cum sa stai mereu n pre!enta acelor persoane care nu desc'id gura dect pentru a critica si pentru a infesta atmosfera cu plngerile si reprosurile lor? Iesiti 0cu plin1 naintea celorlalti ,este tot, n toate tarile, e3ista obiceiul de a duce un cadou persoanelor carora le faceti vi!ite. ste o foarte vec'e traditie, ba!ata pe legea care cere sa mergi n ntmpinarea celorlalti cu dorinta de a le duce ceva. Daca ntotdeauna veti merge la ntlnirile cu prieteni cu minile goale, vorbind concret sau simbolic, vor sfrsi prin a nu va mai iubi, si vor spune" #Dar ce se ntmpla cu tipul acesta? Cnd vine este gol si ma goleste si pe mine%. &au vor deveni din ce n ce mai nencre!atori, si vor lua masuri de prevedere pna n !iua cnd va vor nc'ide definitiv usa inimii si a sufletului lor. Daca nu aveti ce sa le duceti prietenilor, cel putin o privire calda, un !mbet, cteva cuvinte nsufletite, care sunt adevarate cadouri vii, mai bine sa nu va duceti la ei. *rebuie sa va obisnuiti sa dati permanent, si sa dati oamenilor ceea ce le este cel mai binefacator. Daca stiti sa lucrati cu 4ortele po!itive ale )aturii, veti fi stimati si iubiti. &i, ntruct fiecare gest este magic, ncercati sa nu salutati niciodata pe cineva avnd un recipient gol, mai ales dimineata, altfel sa stiti ca, fara sa vreti, i urati golul, lipsa, saracia, nereusita pentru ntreaga !i. Daca trebuie sa transportati un recipient gol, puneti totusi ceva n el0 nu trebuie neaparat sa fie un continut pretios, poate fi doar apa, care este lucrul cel mai pretios n oc'ii Creatorului, sau orice altceva, si salutati oamenii pe care i ntlniti cu gndul ca le aduceti sanatate, abundenta, fericire. )u uitati niciodata ca e3ista n voi un pamnt minunat de cultivat, ale carui recolte, flori si fructe, le puteti distribui tuturor celor pe care i ntlniti. &i tocmai datorita acestei dorinte permanente de a darui ceva din sufletul, din &piritul vostru, Viata nu va nceta sa tsnesca n voi. /+na, instrument de comunicare si de sc"imburi /mportanta minii apare n mod deosebit n viata !ilnica, caci ea este mijlocul de comunicare ntre fiinte. Ce fac oamenii cnd se ntlnesc sau se despart? (idica un brat, pentru a se saluta, sau si strng minile. De aceea, trebuie sa fiti deosebit de atenti la ceea ce dati cu minile voastre. Daca salutati pe cineva, faceti aceasta tocmai pentru a-i da ceva bun. Cine nu stie sa dea nimic, dovedeste ct este de sarac si de nenorocit. .ineneles ca, pentru multi, a da mna nu este dect un gest conventional si ei fac acest gest n mod mecanic. 1n acest ca! este mai bine sa se abtina. Dar, pentru cei care au constiinta trea!a, a da mna este un gest plin de semnificatie si foarte eficient prin care se poate ncuraja, consola, da viata si multa iubire celor din jur. &alutul trebuie sa fie o adevarata comuniune, calduros si armonios. Cnd dati mna cuiva, trebuie sa simtiti un curent care trece. ,entru aceasta, nainte de a-i ntinde mna, respirati profund 9.ineneles cu discretie:, caci o respiratie profunda armoni!ea!a sc'imburile, si doriti-i sanatate, pace, +umina. 2in privirea voastra sa radieze viata divina Daca majoritatea oamenilor au nvatat sa-si stapneasca gesturile si vorbele 9nu se arunca asupra primului venit care i irita, sau care i atrag, pentru a-l lovi, sau a-l mbratisa, nici nu spun oricui, n mod brutal, ceea ce gndesc despre el:, ei nu au nvatat nca sa-si controle!e privirea cnd e3prima invidie, sen!ualitate, dispret, ostilitate... Cum privirea nu produce, nsa, n plan fi!ic efecte tot att de vi!ibile ca un gest sau ca un cuvnt, nimeni nu a fost nca pedepsit pentru o privire0 si, totusi,

2<

ct sunt de mari perturbarile si pagubele pe care anumite priviri le pot produce n plan subtil! ,rivirea este o proiectare de 4orte, de nergii benefice sau malefice, ntunecate sau luminoase" de aceea, trebuie sa nvatam sa o stapnim, sa o educam, pentru ca ea sa produca numai efecte benefice. Viata spirituala ncepe si prin educarea privirii. 1ncercati sa va apropiati de oameni privindu-i doar cu o iubire de!interesata si cu +umina, la fel ca si &oarele care, privindu-ne n fiecare !i, ne trimite ra!e datatoare de viata. $riunde veti merge, bagati de seama ca privirea voastra sa fie sincera, limpede, calduroasa, pentru ca fiintele pe care le ntlniti sa primeasca prin voi cteva ra!e de Viata divina. Nu povestiti gri$ile si necazurile voastre Va nc'ipuiti ca grijile si neca!urile voastre i emotionea!a pe ceilalti, si atunci le povestiti n speranta ca se vor interesa de soarta voastra. Dar ei nu vor dori atunci dect sa scape de voi ct mai repede! i da, din nenorocire, sau din fericire, asa este construit omul" daca vreti ca toata lumea sa va ocoleasca, vorbiti !ilnic despre neca!urile voastre, bolile voastre, grijile voastre si veti vedea daca, n scurt timp veti mai avea auditoriu! Deci, este o atitudine stupida! ?ai bine tineti ascunse aceste detalii. 1n general, ceilalti nu au capacitatea de a gasi solutii la problemele voastre, si atunci la ce bun sa le mai e3puneti? i tot nu pot nimic. Deci, nu numai ca va pierdeti timpul povestinduva n !adar toate problemele, dar, n acelas timp, scadeti n oc'ii celorlalti care nu va vor mai aprecia. 1si vor da seama ca nu sunteti nici inteligenti, nici puternici si se vor ndeparta de voi. Daca vreti sa nu va pierdeti prietenii, ascundeti neca!urile voastre nu le spuneti nimic, nu va plngeti lor, dar, n sc'imb, legati-va de toate ,uterile ceresti, de toate ntitatile luminoase, care sunt peste tot, n jurul vostru, gata sa va ofere ajutorul lor. Din acel moment, veti deveni mai puternici, mai tari, mai luminosi, iar acea forta si putere care va emana din voi va atrage oamenii, ce vor simti ca sunteti diferiti de ceilalti pentru ca suportati dificultatile si re!istati ncercarilor fara a va plnge. -tunci, cu admiratie vor veni n jurul vostru pentru a lua e3emplu, pentru a lua forta, iar acestia vor fi prieteni cstigati pentru totdeauna. Deci, oricare ar fi dificultatile voastre, nu i coplesiti pe ceilalti cu ele. Datorita acestui efort pentru a fi de!interesati, generosi si curajosi, nu numai ca veti reusi sa va re!olvati mai bine problemele, dar ntitatile ceresti, va!nd activitatea gigantica pe care o duceti cu voi nsiva va vor da ajutorul lor. .vitati critica3 folositi doar cuvinte pozitive ?ulti n-au nvatat nca sa-si stapneasca gndurile si sentimentele0 n timpul conversatiilor si dau fru liber si povestesc te miri ce despre unii , despre altii. i bine, sa stiti ca acesta este un lucru foarte grav, caci daca ati calomniat pe cineva, daca i-ati stirbit prestigiul sau onoarea, pot aparea evenimente suparatoare pentru el, pentru evolutia lui si Cerul va va condamna. .ineneles, cineva ar putea spune" #Dar eu n-am cre!ut, cu adevarat, n cuvintele rele pe care le-am spus despre el%. Da, este posibil, dar trebuie sa stiti ca &piritele rauvoitoare preiau aceste cuvinte negative pe care, mai devreme sau mai tr!iu, le aduc la ndeplinire. Cuvintele noastre sunt suporturi materiale pe care noi le furni!am lor si de care ele se servesc pentru a-si aduce la ndeplinire scopurile negative. )u avem ce sa le reprosam0 noi suntem aceia care nu avem voie sa le creem conditii pentru a putea face rau. Deci, fiti vigilenti" n clipa n care va dati seama ca ati mers prea departe cu critica sau cu acu!atiile aduse cuiva, cautati imediat alte cuvinte, alte gnduri, alte forte care sa repare stricaciunile. Doar cu aceasta conditie +egea va va gasi corect. 1n general, este mult mai bine sa nu nc'eiati niciodata o conversatie cu cuvinte negative. C'iar atunci cnd sunteti obligat sa faceti o critica corecta cuiva, trebuie sa va straduiti sa o nc'eiati cu aprecieri po!itive. 3ista ntotdeauna si ceva po!itiv n orice fiinta, asa ca gasiti-i macar o singura calitate, mentionati-o si opriti-va aici. 8n criteriu foarte bun pentru a te cunoaste si pentru a sti unde te afli, este acela de a-ti anali!a propiile cuvinte. Vorbiti fara rost? Ceea ce povestiti este de!lnat, e3cesiv, interesant? $bisnuiti sa-i brfiti pe ceilalti?... Dupa ce v-ati anali!at, urmariti-va. 1nainte de a vorbi, ntrebati-va de ce vreti defapt sa desc'ideti gura" pentru a face un bine, pentru a lumina pe cineva, a-l elibera, a-l vindeca, sau pentru a-l saraci, a va socoti cu el, a-l umili, pentru a va satisface astfel tendintele naturii voastre inferioare? 1n acest ca! este mai bine sa taceti. &i, n general, cu ct vorbiti mai putin, cu att este mai bine. Cuvintele sunt acelea care, de cele mai multe ori, mentin fiinta n sferele inferioare ale evolutiei. Deci, n viitor fiti mai atenti. /ndiferent pe cine ntlniti, ncercati sa vorbiti numai despre lucruri utile, constructive, astfel nct plecnd acasa, fiecare sa gndeasca despre celalalt" %-'! 4ie binecuvntati acesti oameni pentru toate vorbele lor pline de ncurajare, care m-au facut sa vad mai clar lucrurile si sa doresc sa ramn ntotdeauna pe drumul +uminii!%

2=

+imba nu le-a fost data oamenilor pentru a-i slabi sau a-i ani'ila pe ceilalti. (olul ei este de a-l ridica pe cel ca!ut, de a-l lumina pe cel aflat n ntuneric. De a le arata drumul celor rataciti. +imba le-a fost data oamenilor numai pentru a binecuvnta, a multumi, a se uni n ntelepciune, dreptate si iubire. Cei care neglijea!a valoarea acestei bogatii pe care o au, o vor pierde ntr-o !i, n acesta viata, sau n alta. )iti prudenti cu cuvintele pe care le rostiti *rebuie sa fiti prudenti cnd vorbiti, sa nu spuneti vorbe mari, sa nu va angajati cu usurinta, caci puteti ntmpina cele mai mari dificultati n a va tine angajamentele. Cineva jura ca nu va avea niciodata legaturi cu o anumita persoana, ca nu va proceda niciodata ca o alta persoana ale carei acte le condamna... si, iata, ca putin timp dupa aceea, face tocmai contrariul celor afirmate. De ce? ,entru ca e3ista ntitati n lumea invi!ibila care, va!nd ca acel om este att de sigur pe el, au c'ef sa-l puna la ncercare" ele l tentea!a pentru a vedea ct re!ista, iar el, foarte repede, cedea!a. &i astfel, multi oameni fac tocmai pe dos ceea ce au promis solemn ca vor face. 1n unele tari e3ista obiceiul ca, dupa ce au facut anumite afirmatii, oamenii sa bata n lemn, pentru a ndeparta o posibilitate de desfasurare neprielnica a evenimentelor. -cest obicei poate parea o superstitie, dar este semnificativ" el demonstrea!a ca anumite fiinte simt, n mod subconstient, ca e3ista un risc n a face afirmatii cu prea mare siguranta. 4rice promisiune devine o legatura Daca faceti cuiva o promisiune, trebuie sa va straduiti sa o respectati. ?ulti tin discursuri frumoase" promit una si alta, promisiunile nu-i costa nimic. .ineneles, este mult mai usor sa spui ceva, dect sa faci acel lucru. 8nii, dupa ce fac o promisiune, sunt linistiti" de ce sa-si tina promisiunea? i bine, aflati ca pentru &tiinta initiatica, o promisiune este ca si o semnatura, un angajament, un contract. 1n plan eteric, cuvintele se nregistrea!a si este e3act ca si cum ati fi facut acea promisiune n scris" nimeni si nimic n lume nu va poate elibera, cu e3ceptia persoanei careia i-ati facut promisiunea. Daca este o persoana nobila, ntelegatoare, va poate de!lega de ea0 daca nu, trebuie sa o ndepliniti. veti replica" #Daca ma voi adresa Cerului, voi cere Domnului sa ma de!lege de aceasta promisiune%. Dar nici c'iar Domnul nu o va face, caci l nu va ncalca +egile pe care l 1nsusi le-a stabilit. Voi sunteti cei care, nainte de a promite, trebuie sa cntariti bine daca veti putea tine acea promisiune. &a nu spuneti niciodata" # ', pot sa promit, asta nu ma angajea!a la nimic%. .a da, tocmai! 1n plan fi!ic, poate ca nu ati facut aceasta promisiune n scris, nu vor e3ista probe pentru a va condamna, dar n +umea subtila, cuvintele voastre e3ista. )u pe 'rtie, ci ntr-un adevarat film vorbitor! Da, caci att voi, ct si vorbele voastre, au fost nregistrate. Cuv+ntul magic 1nvatati si obisnuiti-va sa vorbiti cu iubire si cu blndete, nu numai oamenilor, ci si animalelor, plantelor, florilor, pasarilor, copacilor, ntregii )aturi, caci acesta este un obicei divin. Cel ce stie sa pronunte cuvinte care inspira, care dau viata, poseda, prin gura lui, o bag'eta magica0 el nu rosteste niciodata degeaba acele cuvinte. Caci, ntotdeauna n )atura, unul dintre cele patru elemente, pamnt, apa, aer si foc este pre!ent, atent, asteptnd sa mbrace tot ceea ce omul a e3primat. &e poate ca reali!area sa se produca foarte departe de cel care a dat germenii, dar fiti convinsi ca ea se produce ntotdeauna. +a fel cum vntul poarta semintele si le seamana n departare, tot asa cuvintele voastre frumoase si vor lua !borul si vor produce, departe de oc'ii vostrii, re!ultate frumoase. Daca ati nvatat sa va stapniti gndurile si sentimentele, sa va puneti ntr-o stare de -rmonie, de ,uritate, de +umina, vorbele voastre vor produce vibratii care vor actiona benefic asupra ntregii )aturi. %egatura vie cu Natura Daca mna este un mijloc de a intra n relatie cu oamenii, ea este si un mijloc de a intra n relatie cu )atura. De aceea, de cum desc'ideti dimineata fereastra sau usa, salutati ntreaga )atura, Cerul, &oarele, copacii, lacul, stelele... ?a veti ntreba #+a ce bun%? ,entru ca sa va conectati imediat la /!vorul Vietii. Da, caci )atura ne raspunde. Cnd treceti pe lnga un lac, un munte, o padure, vorbiti

2>

cu ele... Cnd iesiti din casa dimineata, salutati toata )atura, 1ngerii celor patru elemente, al pamntului, al apei, al aerului si al focului, iar apoi c'iar Anomii, $ndinele, &ilfele si &alamandrele. &i copacilor, pietrelor, vntului, spuneti-le, de asemenea" #*e salut, te salut!% 1ncercati, faceti asa, si veti simti n voi ceva ce se ec'ilibrea!a, ce se armoni!ea!a" multe nelamuriri si incertitudini va vor parasi, numai pentru ca ati salutat )atura vie si creaturile care o locuiesc. 1n !iua n care veti sti sa ntretineti legaturi vii cu toata )atura, veti simti cum Viata adevarata va patrunde n voi. Sa nu alegem calea cea usoara, ci ceea ce este n folosul evolutiei noastre 1n mod constient sau inconstient, fapturile au tendinta de a scurta unele stari si de a prelungi altele.Daca suferim, daca avem un neca!, dorim ca acesta sa treaca mai repede, n timp ce, daca suntem fericiti, am dori ca aceasta sa dure!e pe veci. Din pacate, aceasta tendinta nu se manifesta ntotdeauna cnd trebuie si nici n bunul sens al lucrurilor. Cnd este vorba sa lucram, sa facem eforturi, sa reflectam, sa intram n comuniune cu Cerul, simtim dorinta ca totul sa se termine ct mai repede, n timp ce atunci cnd este vorba sa stam la masa, sa bem, sa ne distram, sa petrecem, ni se pare ntotdeauna ca se termina prea repede. i bine, nu acesta este comportamentul unui adevarat spiritualist. Cnd se simte bine, cnd se afla ntr-o situatie agreabila, dar care nu i aduce nici o mbogatire spirituala, un spiritualist i va reduce timpul sau c'iar o va ntrerupe. Dar cnd va avea de facut un lucru sau un efort, el va cauta, din contra, sa-l prelungeasca. Caci el a nteles ce bogatie si ce profun!ime e3ista n fiecare efort, n timp ce bucuriile si placerile, deseori, servesc doar ca un cloroform, pentru a-l mentine n slabiciune si a-l ndeparta de adevar. Deci, n fata fiecarei posibilitati care vi se ofera obisnuiti-va sa va puneti ntrebarea" #Ce aport poate avea aceasta pentru evolutia mea?% Daca nu vedeti un aport substantial, ci, mai mult, timp si energii pierdute, renuntati la ea. Viata ne ofera o sumedenie de tentatii si, daca n-am nvatat nca suficient sa ne controlam, pentru a le re!ista, vom ceda si apoi vom regreta, pentru ca ne vom simti slabiti si apoi nrautatiti. -m putea evita unele greseli daca, nainte de a ne lansa ntr-o aventura ne-am spune" #4acnd aceasta mi satisfac o dorinta0 bine! dar care vor fi repercusiunile actiunii mele asupra mea si asupra celor din jurul meu?% Cel ce nu-si pune asemenea ntrebari va fi surprins, pe urma, de ceea ce i se ntmpla. &i n-ar trebui sa fie, caci ceea ce se ntmpla era de preva!ut, consecintele fiind ntotdeauna previ!ibile. !rogresam prin rezistentele ce ni se opun )u va mai plngeti de dificultatile si obstacolele pe care le ntmpinati, caci tocmai ele va ajuta sa progresati. Datorita carui fapt pot nainta vapoarele n apa si avioanele n aer? ,entru ca att apa, ct si aerul opun re!istenta. -vansarea nu este posibila dect n conditiile n care mediul opune o anumita re!istenta. ,iedicile, dificultatile, joaca acelas rol ca si apa sau aerul, ele fac parte din ordinea fireasca a lucrurilor, iar noi trebuie sa stim cum sa le folosim, pentru a avansa. Cnd urcati pe munte, n-ati remarcat ca asperitatile sunt cele care va permit sa va agatati si astfel sa urcati? -tunci, de ce doriti ca viata voastra sa fie neteda, fara asperitati! 1n aceste conditii, niciodata nu veti reusi sa ajungeti n vrf, si, mai ales, la coborre ce usor veti putea cadea! Din fericire pentru voi, viata este plina de asperitati, si, datorita lor,sunteti nca n viata. Da, de aceea nu trebuie sa cerem o viata neteda, fara suferinte, fara inconveniente, fara suparari, fara dusmani, caci nu vom avea nimic de care sa ne agatam si vom putea cadea. *oti cei care cer sa traiasca o viata usoara si mbelsugata nu-si dau seama ca, de fapt, si doresc propia lor nenorocire.

Sa nu fugim de eforturi si de responsabilitati Cei care cred ca pot scapa de responsabilitatile si obligatiile pe care le au, pentru a gusta dintro viata mai usoara, nu cunosc, de fapt, legile severe dupa care se desfasoara destinul. 8nul gaseste ca familia lui este de!agreabila, ca munca lui este o corvoada, anturajul lui plictisitor si de aceea vrea sa le

2@

paraseasca. 8n altul fuge de toate responsabilitatile din societate. $ femeie s-a plictisit de sotul ei si cauta un altul, mai amu!ant, mai seducator. i bine, acestea nu sunt atitudini recomandabile. vident ca nu va este inter!is cu strictete sa va parasiti serviciul, anturajul sau c'iar familia, dar nu nainte de a va fi ndeplinit toate datoriile fata de ei, caci, altfel, veti fi constrnsi de +ege sa-i regasiti pe toti aceia pe care nu ati fost n stare sa-i suportati. Daca doriti sa nu mai revedeti pe cineva niciodata, platiti-i toate datoriile si nu-l veti mai revedea niciodata. /ata una dintre legile pe care oameni nu le cunosc. 4ac totul pentru a parasi pe cineva care i incomodea!a, pentru a taia legatura cu el, dar de cte ori Darma a obligat, deja, pe cte cineva sa-si regaseasca parintii, sotia, copii sau seful ntr-o alta ntrupare! Daca destinul ne-a plasat n anumite conditii, e3ista o motivatie serioasa. 1n fata dificultatilor e3terne trebuie sa devenim re!istenti. Cum anume? *ot asa cum procedea!a sportivii care se antrenea!a !ilnic, sau ca e3ploratorii, alpinistii, navigatorii care se antrenea!a pentru a re!ista caldurii, frigului, oboselii, privatiunilor de 'rana sau de somn si care sunt capabili sa nfrunte intemperiile si cele mai mari pericole. -ntrenati-va si voi asemenea lor pentru ca sa re!istati, sa fiti tari, nu att fi!ic, ct psi'ic si moral. .ineneles ca, daca apare un moment n care simtiti ca nu mai re!istati situatiei, va puteti retrage pentru putin timp, dar numai pentru a reveni si a-i face fata din nou, pna cnd veti deveni din nou re!istenti. Daca stiti sa alegeti calea dificultatilor, Domnul va va trimite 1ngeri pentru a va ajuta, dar daca veti alege calea cea usoara, veti fi obligati sa va rentoarceti pentru a va asuma toate responsabilitatile de care ati fugit. Scuzele nu sunt suficiente, greselile trebuie reparate Daca ati gresit fata de cineva, scu!ele nu sunt suficiente" trebuie sa reparati stricaciunile. )umai cu aceasta conditie sunteti ac'itat. )u este suficient sa-i spuneti celui pe care l-ati suparat" #1mi pare rau, iarta-ma...%, caci +egea divina va va urmari pna cnd veti repara raul pe care i l-ati facut. Veti spune" #Dar daca persoana m-a iertat?% )u, lucrurile nu se re!olva att de usor, caci +egea si persoanele nu sunt unul si acelas lucru. ,ersoana va poate ierta, dar +egea nu va iarta0 ea va urmareste pna cnd veti fi reparat tot ceea ce ati stricat. vident ca cel ce iarta da dovada de noblete, de genero!itate, el se de!leaga, se eliberea!a de c'inurile care l mentin n regiunile inferioare ale planului astral. /isus a spus ca trebuie sa iertam gresitilor nostri, pentru ca sa ne eliberam de gndurile negative si de ra!bunarea care ne macina. Dar iertarea nu re!olva problema" iertarea l eliberea!a pe cel care a suferit, pagubit, dar nu si pe cel care a faptuit greseala. ,entru a va elibera trebuie sa reparati. Inteligenta se dezvolta n confruntarea cu dificultatile ,entru cel ce stie sa le foloseasca, dificultatile constituie cele mai bune conditii pentru de!voltare. Dar, n loc sa studiem aceste dificultati pentru a le ntelege si a le putea nvinge, n general, ne lamentam, ne plngem... -sta dovedeste ca n-am nteles nca de ce este plasat creierul n partea superioara a corpului! Daca am fi nteles, n loc sa ramnem mereu n partea de jos, n inima, n emotii, n suferinte si vaicareli, am face eforturi de a ne ridica pna la (atiune, la /nteligenta, la +umina. Cnd va vine sa plngeti, spuneti-va" #.ine, uite, ti dau satisfactie" uite c'iar pregatesc o batista0 dar mai asteapta putin si lasa-ma sa reflecte!%. &i atunci reflectati, cautati si ve-ti gasi cu mult mai repede o solutie dect daca v-ati fi lasat n voia supararii. -ltfel, plngeti timp de trei sau patru ore, iar cnd veti fi epui!at, evident, va veti calma, dar nu veti fi mai avansat, din contra" v-ati c'eltuit energiile, dar dificultatile au ramas. &i, a doua !i, povestea se repeta... -tunci, n loc sa va lasati mereu stapnit de sentimente, lasati-le de o parte si ncercati sa atingeti un alt nivel din voi, un nivel spiritual, cel care este pura (atiune, pura 1ntelepciune, pura +umina. De doua!eci, de trei!eci de ori pe !i se ivesc oca!ii pentru a ne e3ersa, oca!ii foarte benefice. &i, astfel, situatii aparent neplacute, n realitate vor contribui la binele nostru. Viata are din plin tot ceea ce este necesar pentru a instrui oamenii. 1nteleptii reflectea!a la toate0 se instruiesc despre tot si utili!ea!a cu folos totul. 1n timp ce ceilalti, care nu poseda +umina, nu stiu sa traga folos din nimic, si, c'iar daca li se ntmpla lucruri bune, nu numai ca nu sunt capabili sa le nteleaga sau sa le utili!e!e, dar, mai mult dect att, fac n asa fel nct ele se ntorc mpotriva lor. Deci, daca sunteti constienti, vigilenti, toate ncercarile vor contribui la evolutia voastra, caci veti sti sa le folositi. Veti spune" #$', la, la, iata o oca!ie gro!ava!% si, cu ct mai dese vor fi oca!iile, cu att va veti de!volta luciditatea, perspicacitatea si inteligenta. )iecare problema are o c"eie potrivita

2B

/eri ati reusit sa re!olvati o problema, dar iata ca asta!i s-a ivit alta" .ineneles ca nu puteti utili!a aceiasi solutie ca cea de ieri, caci fiecare problema necesita o solutie propie. -casa aveti la fiecare usa cte o broasca cu c'eie propie0 deci, nu puteti desc'ide toate usile cu aceeasi c'eie" trebuie sa gasiti c'eia corespun!atoare. &i n viata psi'ica e3ista diferite c'ei pentru diferite usi. Daca vrem sa folosim mereu aceeasi c'eie, vom ramne n fata unor usi nc'ise. 3ista trei c'ei principale" /ubirea, 1ntelepciunea si -devarul0/ubirea desc'ide inimile, 1ntelepciunea desc'ide intelectul, iar -devarul desc'ide vointa. Cnd aveti o problema de re!olvat, ncercati diferite c'ei. Daca cu prima c'eie nu se decs'ide, ncercati-o pe a doua, si, daca nici a doua nu o va decs'ide, ncercati-o pe a treia. 1n fiecare !i avem nevoie de 'rana, de bautura, de somn, de adapost, de mbracaminte, de a lucra, de a ne plimba, de a citi, de a asculta mu!ica, de a ntlni oameni, de a gndi, de a iubi, de a admira... /nteligenta cosmica este cea care provoaca aceste nevoi, punndu-ne n fata toate aceste probleme de re!olvat pentru a ne nvata sa ne de!voltam n toate domeniile si n toate planurile. De ndata ce apare o noua nevoie, se naste o noua problema, apoi alta si nca alta... iar noi trebuie sa ne e3ersam pentru ca sa gasim de fiecare data o solutie potrivita. 1n lume nu contenesc sa apara nevoi noi, crend noi probleme, deci noi activitati. Cau!a este viata nsasi care curge, circula, deplasea!a obiecte, iar omul este obligat sa-i urme!e cursul. *rebuie sa trecem printr-un loc anume, apoi prin altul, sau trebuie sa corectam traseul energiei asa cum o facem cu unele cursuri de apa. Viata nu ne lasa sa stam pe loc, ea ne obliga sa trecem prin locuri diferite pentru a ne nvata sa vedem, sa ntelegem, sa simtim, sa actionam n toate felurile posibile. Deci, trebuie sa cautam permanent solutii pentru noile probleme pe care ni le pune viata, dar, va repet, aceste probleme sunt, n general, de trei feluri" de vointa, de inima si de intelect, sau altfel spus, privind corpul, sufletul si &piritul. Nu insistati pe laturile dezagreabile ale vietii &a va nfuriati pentru ca cineva a spus niste cuvinte care va displac, pentru ca ati platit un obiect mai scump dect v-ati asteptat, pentru ca mncarea este prea sarata, pentru ca cineva v-a ratacit un obiect si sa reactionati n fata unor astfel de nimicuri ca si cum ar fi niste catastrofe" aceasta este cu adevarat o atitudine prosteasca.*rebuie sa nvatam sa punem n balanta micile contrarietati ale e3istentei si toate bunurile pe care ,rovidenta ni le-a daruit din plin. Dar, n loc de aceasta, noi facem contrariul" comparam mereu putinul pe care l avem cu posesiunile vecinilor" #-, asta are deja o masina si eu n-am dect o bicicleta!... -, asta are un diamant si eu n-am dect niste perle false!% Daca tinem neaparat sa facem niste comparatii, de ce nu relevam toate avantajele pe care le avem n comparatie cu attia altii care nu le au, care sunt nefericiti sau bolnavi? 1mi veti spune ca aveti motive serioase de nemultumire, ntruct ntmpinati numai nereusite, nu aveti nici un viitor n fata etc. 1n realitate, !ilele nu seamana ntre ele si daca asta!i &oarele a fost acoperit de nori, mine l veti vedea rasarind si totul va va surde. #Da, spun unii, dar eu sunt deja batrn, ce mai pot spera?% )u stiti ca ntr-o !i veti reveni din nou pe ,amnt, ca un copil caruia toate sperantele i sunt permise, si ca veti ncepe o noua viata, mbogatita de e3perientele trecutului? 3ista raspunsuri pentru tot ceea ce tristetea si descurajarea pot obiecta. Dar trebuie sa acceptam, cel putin, sa privim lucrurile sub un alt ung'i, si aceasta este posibil printr-un rationament corect0 n fata oricarui eveniment, a oricarei situatii, opriti-va o clipa pentru a cntari cele doua aspecte" cel negativ 9pentru ca vreti asta!:, dar si cel po!itiv. )u trebuie, binenteles, sa ne amagim ca totul este bun, dar trebuie, n acelas timp, sa ne refu!am de a ne opri ntotdeauna numai asupra aspectelor negative ale vietii. Va gnditi" #$, noi stim deja toate astea%. Da? -tunci procedati asa daca vi se pare asa de simplu! $bservati-va si veti descoperi ca uitati cam prea des sa utili!ati un rationament corect. Suferinta este un avertisment )atura a instalat n noi ntitati care veg'ea!a asupra noastra, iar cnd ncepem sa demolam ceva n corpul nostru fi!ic, inima si intelectul ncep sa ne ntepe, sa ne muste, pentru a ne spune" #Eaide, ia-o napoi pe drumul cel drept!% Da, acesta este suferinta. &uferinta ne este data ca sa ni se arate ca ne-am abatut de la conditiile bune, unde totul este clar si usor. &uferinta este, deci, o 4iinta trimisa din +umea invi!ibila pentru a ne salva si nu trebuie sa luptam contra unui salvator. Cu ct luptam mpotriva suferintei, cu att ea devine mai teribila. a spune" #-, nu vrei sa ntelegi? i bine, ai sa ve!i tu ce ai sa ve!i%, si ea se nteteste. Dar, n clipa n care am nteles si am decis sa ne reparam greselile, suferinta primeste ordinul de a ne parasi, caci ea si-a

6C

facut treaba, si-a ndeplinit misiunea. Deci, n loc sa ne revoltam si sa luptam mpotriva ei, trebuie sa punem putina ordine n mintea noastra si sa ne adresam Domnului" #/ata, Doamne, unde am ajuns din cau!a modului meu prostesc de viata. -cum am nteles si vreau sa ma ndrept0 *e rog, ai ncredere n mine, da-mi conditii bune pentru a avea posibilitatea de a repara totul si a ma consacra slujirii *ale%. /ata unicul lucru bun de facut. Dar sa te revolti este stupid. &uferinta nu vine din ntmplare, nici pentru a se ra!buna, nici pentru a ne pedepsi" ea este o simpla servitoare trimisa de Domnul pentru a ne preveni. Din moment ce nu putem evita suferinta, este preferabil sa o suportam si sa progresam, dect sa suferim si sa ramnem aceeasi! Cti nu sunt aceia care sufera si nici macar nu stiu de ce! &i asta este ngro!itor" sa treci prin ncercari, prin nenorociri fara sa ntelegi niciodata de ce, caci aceasta poate continua la nesfrsit. Deci, de acum nainte, ncercati sa ntelegeti care este motivul pentru care suferiti, aceasta fiind singura modalitate de a va elibera si de a progresa. Sa multumim pentru fiecare ncercare Cti nu sunt aceia care, n fata unei ncercari, ncep prin a se revolta mpotriva Cerului" #Cum, tocmai mie sa mi se faca una ca asta?% i bine, da, tocmai dumitale si dumneata trebuie sa o accepti, ncercnd sa tragi nvatamintele cele mai utile pentru propiul progres spiritual. -flati ca n stadiul actual de de!voltare a ,amntului si al punctului n care a ajuns umanitatea, omul nu poate sa nu sufere. ,amntul este ca o scoala de corectie si, n acelas timp, un centru de ucenicie. &uferinta este deci inevitabila si, daca o acceptati, puneti n miscare 4orte ascunse care produc n voi o imensa munca. Cnd sunteti ntr-un moment dificil, spuneti-va ca, din moment ce sunteti un fiu al lui Dumne!eu, posedati n voi mijloacele pentru a trece aceasta proba. *rebuie sa iubiti probele. Dar #a le iubi% nu nsemnea!a a le cauta prosteste 9ele vin oricum, fara sa le cautati:, ci nseamna, pur si simplu, sa le treceti cu bine, sa fiti recunoscatori, pentru ca toate au un sens. Daca ne revoltam mpotriva Fustitiei divine, ne ngreunam povara0 pentru a ne-o usura trebuie sa multumim Cerului. Veti spune" #Cum! &a multumim Cerului daca suntem bolnavi, nenorociti sau n mi!erie?% Da, aceasta este un mare secret. C'iar nefericiti fiind, trebuie sa gasiti un motiv pentru care sa multumiti Cerului. &unteti sarac, sunteti nenorocit? ?ultumiti, multumiti, bucurati-va ca-i vedeti pe ceilalti bogati, n abundenta, si veti vedea... Dupa putin timp, anumite usi se vor desc'ide si binecuvntarile vor ncepe sa ploua peste voi. 1nvatati sa multumiti si pentru ncercari, caci acesta este modul cel mai bun de a le transforma. Daca va revoltati, nu dovediti dect ca sunteti orgoliosi si ca nu sunteti n stare sa transformati aceste ncercari n aur si n pietre pretioase. Dar daca spuneti" #$, Doamne, ti multumesc0 stiu ca e3ista, cu siguranta, un motiv pentru care mi se ntmpla aceasta, trebuie sa nvat ceva. &unt departe de a fi perfect si, probabil, ca am facut niste prostii%. Datorita umilintei voastre veti simti, dintr-o data, ca ceva se sc'imba, se mbunatateste. 1ncercati, si veti vedea. *rebuie sa ntelegeti ca dificultatile trebuie folosite si sa va bucurati c'iar atunci cnd, la prima vedere, nu e3ista nici un motiv de bucurie. -ceasta este o filosofie care va da posibilitatea de a trece peste dificultati, de a le domina, de a plana deasupra vietii, de a fi stapn peste toate situatiile. &i, n afara puterii voastre, a fortei sufletului vostru, ,rovidenta va spune" #+uati-i obstacolul acela, scutiti-l de acea suferinta...% ,na n !iua cnd va permite sa fiti eliberati de tot ceea ce va mpiedica nca. -ncercarile ne obliga sa ne folosim propiile resurse ?ulte dintre suferintele si ncercarile vietii ne sunt trimise de +umea invi!ibila pentru a ne obliga sa utili!am 4ortele spirituale ce se afla n noi. Cnd suntem ndestulati, bogati, coplesiti de bunuri, ramnem la suprafata lucrurilor, n timp ce i!olarea si tristetea ne mping sa intram n noi nsine pentru a cauta noi resurse. (olul /nitierii este de a nvata omul sa patrunda n sine pentru a gasi adevarata bogatie, adevarata forta, adevaratul sprijin. 1n trecut, /nitierea se facea n temple0 acum ea se face peste tot, n viata si n momentele n care ne asteptam cel mai putin. Va gnditi" #Dar, de ce +umea invi!ibila, tocmai ea, nu ne previne dinainte, prin semne, ca vom avea de trecut prin ncercari?% ,entru ca, tocmai n situatiile nepreva!ute, suntem obligati sa patrundem mai adnc n noi nsine si sa facem eforturile cele mai mari. *oti veti avea de trecut prin ncercari si bucurati-va, caci acestea sunt bogatii noi. *oti cei care nu au suferit sunt saraci si, vorbind simbolic, nu au culori pentru a-si picta tablourile. Dar cel care a suferit, poate utili!a toate sen!atiile pentru a picta tablouri. ?arile genii, toti cei care au facut ceva n decursul e3istentei lor, au suferit mult. i posedau o cerneala neagra si din ea au scos cele mai frumoase culori.

62

5+nditi ca suferintele sunt trecatoare 1n fata oricarei greutati ce se iveste n fata voastra, spuneti-va" #$, asta nu va tine mult. ste doar pentru un moment, e trecator%. Va surprinde? )u credeti ca poate avea vreo eficienta? .a da, este o formula eficienta, am verificat-o. )umai la gndul ca suferinta este trecatoare si, deja, o suportam mai usor. &i, de fapt, este un adevar. a nu durea!a pe veci. Doua!eci, trei!eci, patru!eci de ani? i bine, asta nu este o vesnicie. *rebuie nsa sa aveti rabdare, caci, de fapt, voi sunteti aceia care, de-a lungul anilor, v-ati complacut n aceste situatii ncurcate. -tunci ati fost rabdatori, perseverenti, ba c'iar un model de perseverenta! i bine, a venit momentul sa va dovediti perseverenta si n a va restabili. -tt .inele, ct si (aul, au nevoie de timp pentru a se manifesta. Deci, de acum nainte, oricare vor fi ncercarile la care veti fi supusi, spuneti-va" #-cesta nu este dect un moment mai dificil de trecut0 n curnd nu va mai ramne nimic din el, caci eu detin acum mijloacele pentru a-mi reface viitorul si pentru a-l trai dupa regulile Cerului%, si puneti-va imediat pe lucru. !riviti n sus Cnd dati de o greutate, aveti obiceiul sa faceti din ea centrul preocuparilor, sa o vedeti numai pe ea, sa rumegati tot ce nu merge, tot ceea ce constituie un motiv de griji, de ngrijorare, de suparare... - privi asa, permanent n jos, nu este cea mai buna solutie" trebuie sa ncercati sa priviti n sus, acolo unde se afla +umina, 1ntelepciunea, 4rumusetea, si tot ceea ce va poate ncnta n a gasi mijloacele pentru a depasi dificultatile. Ariji, suparari, vor e3ista ntotdeauna, nu veti fi scutiti de ele. ,entru ca sa le puteti depasi, trebuie sa procedati asa cum faceti contra intemperiilor sau contra insectelor" sa va ec'ipati. ,entru a va apara de ploaie va luati o umbrela0 pentru a face fata frigului va mbracati n 'aine groase, sau va instalati o ncal!ire0 iar contra tntarilor va acoperiti sau folositi un insecticid. i bine, n lupta cu greutatile trebuie sa priviti n sus pentru a va lua, de acolo, +umina si 4orta. )umai cu aceasta conditie veti nvinge. /etoda z+mbetului Cnd nu sunteti ntr-o forma buna, fiindca v-ati iesit din fire, sau pentru ca ati primit vesti proaste, sau pentru ca cineva v-a constrns, aveti la ndemna o metoda formidabila" aceea de a utili!a metoda !mbetului. C'iar si atunci cnd sunteti singuri ncercati sa !mbiti pentru a va demonstra ca sunteti deasupra greutatilor. Anditi-va ca sunteti invulnerabili, nemuritori, eterni si !mbiti-va, asa, trecnd prin fata unei oglin!i. +a nceput poate ca va fi un !mbet cam fortat0 n-are importanta, este deja nceputul unei mbunatatiri. Caci, n dosul acestei metode a !mbetului, se afla metoda iubirii. Din momentul n care v-ati 'otart sa aplicati aceasta metoda, va veti simti mai bine dispusi, si veti gasi mult mai usor re!olvarea problemelor. /etoda iubirii Cnd va simtiti agitati, nfricosati, nefericiti, trebuie sa ncercati sa reactionati. 1n loc sa va mpartasiti altora grijile, sau sa va lasati macinati de ele, linistiti-va si ncepeti sa faceti cteva respiratii profunde. ,ronuntati, apoi, un cuvnt de iubire, faceti un gest de iubire, trimiteti un gnd de iubire... veti constata ca ceea ce fermenta n voi si intra n putrefactie a fost dat afara si trimis foarte departe. 4acnd apel la iubire, ati desc'is n voi un /!vor care, lasndu-l sa curga, va purifica totul. Vedeti ct este de usor" este suficient sa va desc'ideti inima si sa dati drumul iubirii. 1ncercati si va veti ntreba de ce n-ati procedat asa si pna acum. -u!iti vorbindu-se despre iubire si rdeti" dar lumea se joaca cu iubirea n loc sa o foloseasca drept o cale de salvare. &a traiti cu iubire, nsemnea!a sa traiti la un nivel de constiinta foarte ridicat, reflectat n toate actele vietii, sa traiti n acea stare care armoni!ea!a n voi totul, care va mentine ntr-un perfect ec'ilibru, acea stare care este un i!vor de bucurie, de forta si de sanatate. %ectia scoicii perliere Cum face scoica de produce o perla? 1nainte de toate, e3ista un graunte de nisip care a patruns n coc'ilia ei si care constituie pentru scoica un inconvenient, caci o irita. #-, si spune ea, cum sa fac sa scap de el? ?a !grie, ma mannca, ce sa fac?% &i iata ca ncepe sa reflecte!e0 se concentrea!a,

66

meditea!a, cere sfaturi, pna n !iua cnd ntelege ca nu ajunge niciodata sa scape de acel graunte de nisip, dar ca are posibilitatea de a-l nveli pna va deveni neted, lustruit, catifelat. &i cnd a reusit, este fericita si si spune" #-, am reusit sa nving o dificultate!% De mii de ani scoica perliera i nvata pe oameni, dar oamenii nu si-au nsusit lectia. &i care anume este aceasta lectie? -ceea ca, daca reusim sa ne nfasuram dificultatile ntr-o materie luminoasa, dulce, iri!ata, vom dispune de bogatii nemaintlnite. /ata ce trebuie sa ntelegeti. Deci, de acum nainte, n loc sa va plngeti si sa stati sa va macinati fara sa faceti nimic, munciti si secretati acea materie speciala n care va puteti nfasura dificultatile. Cnd va aflati n fata unui eveniment neplacut, a unei persoane insuportabile, bucurati-va si spuneti" #Doamne, ce sansa, nca un graunte de nisip, iata o posibilitate pentru o noua perla!% Daca ntelegeti imaginea scoicii perliere veti avea de lucru pentru toata viata. -nvatati sa va mpartasiti fericirea 3ista !ile n care sunteti bucurosi" va simtiti bogati, fericiti... Va gnditi, oare, n acele momente sa mpartasiti din fericirea voastra si celor care sunt n saracie si n nenorocire? *rebuie sa stiti sa dati o parte din aceasta abundenta spunnd" #Dragii mei frati si surori din lumea ntreaga, ceea ce am eu este att de minunat nct vreau sa-l mpart cu voi. +uati si voi din aceasta bucurie, din aceasta +umina!% Daca pastrati aceasta bucurie doar pentru voi, fara sa vreti sa o mpartiti, 4iinte rauvoitoare din +umea invi!ibila, care va pndesc, vor face n asa fel nct sa o pierdeti. +a un moment dat, se va ntmpla ceva imprevi!ibil, care va va face sa pierdeti aceasta fericire. ,entru a va putea pastra bogatiile interioare, trebuie sa le distribuiti. *ot ceea ce veti darui astfel, se va aduna n contul vostru din bancile ceresti, de unde le veti putea e3trage mai tr!iu, atunci cnd veti avea nevoie. &i aceste comori ramn n voi, nimeni nu va putea sa va deposede!e de ele, caci le-ati pus n re!ervoarele de sus. .&ersarea stap+nirii de sine n relatiile cu ceilalti -veti un patron, un asociat, un prieten si, daca n timpul unei conversatii nu sunteti destul de atent si de stapn pe voi, daca lasati, din nebagare de seama, sa va scape cteva vorbe nepotrivite, atunci raul s-a produs, relatiile s-au rupt" va da afara, sau ia 'otarrea sa nu va mai vada. &i de aici complicatii, neca!uri... Va spuneti ca veti ncerca sa le dregeti0 asta este foarte bine, numai ca nu este ntotdeauna posibil si risca sa fie de lunga durata si foarte costisitor. Cel mai re!onabil este sa ntelegem ca, de la bun nceput, trebuie sa fim foarte atenti pentru a nu complica situatiile, macar att ct depinde de noi. 1n afara, Doamne Dumne!eule, va fi ntotdeauna de!ordine, vor e3ista ntotdeauna certuri, si acolo nu puteti face mare lucru. )u este c'iar att de usor sa faci sa domneasca pacea n lume. Dar, n tot ceea ce faceti voi, puteti, ntotdeauna, sa va straduiti sa actionati, astfel nct sa pastrati ordinea si armonia. Sa rezolvam problemele prin iubire, nu prin forta 1n relatiile lor cu ceilalti, oamenii sunt mereu tentati sa re!olve problemele prin forta si iata ca, din contra, ele se complica, totul se nveninea!a, caci, prin aceasta atitudine, ele provoaca natura lor inferioara, adica dorinta de riposta, de a le tine piept si c'iar de a-i e3termina. -tta vreme ct oamenii nu vor alege 4orta spirituala, 4orta luminoasa, 4orta /ubirii divine, ci vor apela la forta brutala, ei nu vor re!olva nimic. &ingura solutie este de a da dovada de bunatate, de iubire si de umilinta. .ineneles ca lucrurile nu se vor re!olva imediat, caci daca va veti dovedi bln!i si umili, ceilalti, foarte rau educati, va vor considera slabi, prosti si vor profita pentru a continua sa va calce n picioare. Dar asteptati... 1n timp si vor da seama ca atitudinea voastra nu este dictata de slabiciune, ci, din contra, de o mare putere morala, spirituala0 atunci, ei vor fi cei care vor deveni mai umili, mai respectuosi si lucrurile se vor aranja. -sa ca, ncepnd c'iar de asta!i, ncercati sa re!olvati problemele cu parintii, cu prietenii, cu dusmanii, aratndu-le iubire si bunatate. -ctionnd astfel, puneti n actiune o +ege care i va obliga, mai devreme, sau mai tr!iu, sa raspunda n acelas fel. (aspun!nd cu furie la furie, cu ura la ura, cu violenta la violenta, aplicati o filosofie nvec'ita care nu a prea dat re!ultate. .unatatea este cea care se opune rautatii, iubirea nlatura ura si cu blndete combatem furia.

67

*rebuie sa va fie clar, odata pentru totdeauna, ca, conform +egii, doar .inele are puterea de a lupta cu raul, caci .inele este puternic, nemuritor, n timp ce raul este slab. l poate fi comparat cu o piatra a!vrlita n sus" cu ct trece timpul, cu att forta ei de a se ridica scade. 1n timp ce .inele este o piatra aruncata de sus n jos, din vrful unui turn0 cu trecerea timpului, miscarea ei se accelerea!a. -cesta este secretul .inelui" este slab la nceput, dar atotputernic la sfrsit. (aul, e3act invers, este foarte puternic la nceput, dar, cu timpul, slabeste. *rebuie sa cunoasteti aceste realitati! -nvatati sa depasiti %egea dreptatii Cineva v-a produs un rau? -ceasta nu va da dreptul sa va ra!bunati pe el. Veti spune" #Dar este pentru a face dreptate!% )u, acest fel de a ntelege dreptatea sta la ba!a tuturor nenorocirilor. 1n numele dreptatii, primul venit crede ca are dreptul de a-i morali!a pe unii, de a-i pedepsi pe altii... +asati dreptatea n pace! #&i atunci ce sa facem?% &a recurgeti la un principiu care este dincolo de dreptate, un ,rincipiu de /ubire, de .unatate, de Aenero!itate. /ata, sunt deja doua mii de ani de cnd /isus a adus acesta noua 1nvatatura si, totusi, crestinii continua sa aplice +egea lui ?oise" #$c'i pentru oc'i, dinte pentru dinte%. i nca n-au nteles ca pentru a fi cu adevarat mari, pentru a deveni liberi, nu trebuie sa aplicam ntr-att +egea dreptatii, nu trebuie sa mai cautam ra!bunarea. (a!bunarea este o modalitate vec'e, preistorica, ce nu aduce re!olvarea" din contra, ea complica lucrurile si ne mareste datoriile Darmice. &a !icem ca ati facut un bine cuiva, l-ati ajutat, l-ati sustinut, apoi, ntr-o !i, descoperiti ca, defapt, el nu merita ceea ce ati facut pentru el. i bine, acceptati aceasta situatie" nu cautati sa va ra!bunati, sa-l pedepsiti si nici nu ncepeti sa povestiti aceasta ntmplare la toata lumea! Cnd oare veti ncepe, n sfrsit, sa dati dovada de genero!itate si de noblete? *rebuie sa nc'ideti putin oc'ii, sa uitati si sa iertati" numai asa veti creste si va veti ntari. &i sa stiti ca, ceea ce ati pierdut, va va fi redat mai tr!iu nsutit. -ltfel, ncercnd sa va ra!bunati, strniti 4orte negative care, ntr-o !i, se vor ntoarce la voi si va vor strivi. 1n asteptare, daca doriti sa-i dati, ntr-adevar, o lectie dusmanului vostru, ncepeti o munca gigantica asupra voastra nsiva" rugati-va, meditati, nvatati, faceti e3ercitii pna n !iua cnd, n fine, veti detine adevarata ntelepciune si adevaratele puteri. &i daca se va ntmpla sa va rentlniti, va fi uluit simtind +umina si 4orta voastra. l va ntelege atunci ca, n timp ce voi ati lucrat pentru a deveni mai ntelepti, mai generosi, mai stapni pe voi nsiva, el nu facea dect sa se urteasca, si i va fi rusine. &ingurul lucru care contea!a este sa va mbunatatiti pe voi nsiva, sa va ocupati de tot ceea ce este constructiv, pur si divin. .ineneles ca, pentru aceasta, este nevoie sa aveti multa iubire, +umina, dar eu nu stiu sa e3iste vreo alta metoda mai eficienta. &i, ntruct e3ista o +ege conform careia fiecare este obligat sa plateasca raul pe care l-a pricinuit, toti cei care v-au adus daune vor fi, ntr-o !i, obligati sa vina si sa va caute pentru a-si plati greselile. &e poate ntmpla ca, simtind intuitiv ca sunt dusmani mai vec'i, sa doriti sa-i ndepartati. )u are importanta. Vor ramne n preajma voastra si va vor ruga sa le acceptati serviciile. ,entru acesta este +egea" *oti cei care v-au pricinuit vreun rau carora nu le-ati raspuns tot cu un rau, vor fi obligati 9indiferent ca vor, sau nu vor asta, parerea lor nu contea!a: sa vina ntr-o !i si sa repare tot raul pe care vi l-au provocat. )iti capabili de gesturi dezinteresate Ct de mult timp pierdeti si ct efort risipiti pentru a face sa fie respectate cele ce credeti ca sunt drepturile sau posesiunile voastre! De ce va agatati mereu de interesele voastre? Doamne, faceti un gest de!interesat si veti fi liberi! +a nceput, binenteles ca nu veti fi prea fericiti facnd aceste gesturi, veti suferi, va veti simti constrns. Dar, daca veti reusi, veti descoperi tarmuri noi, !one luminoase si nimeni nu va fi mai fericit si mai mndru ca voi. ,entru ca ati reusit, atunci, un lucru foarte greu" sa nvingeti natura inferioara care va mpingea mereu sa va luptati pentru a va pastra avantajele materiale. Daca va veti ba!a pe 1ntelepciunea si pe /ubirea Cerului, l nu va va parasi" din moment ce ati facut ceva care sa va lege de l, l va veg'ea asupra voastra. )u va pierdeti niciodata ncrederea n +umea invi!ibila" ea i sustine pe toti aceia care se conduc dupa +egile ei. Daca, nsa, urmati sfaturile naturii voastre inferioare, nu veti ajunge niciodata cu adevarat la scopul propus" odata si odata, +umea invi!ibila va va pune obstacole. Dar, daca va ba!ati pe Cer si i respectati +egile, nu veti fi niciodata parasiti. C'iar daca lumea ntreaga va paraseste, veti fi sustinuti, ncurajati, luminati.

6;

)olositi-va de simpatii pentru a prinde cura$, iar de antipatii pentru a va ntari &impatia si antipatia sunt miscari naturale pe care nsusi 1nteleptii le cunosc. *otusi, diferenta consta n faptul ca 1nteleptul si domina antipatiile si nu se lasa orbeste n voia simpatiilor. l stie ca si unele, si celelalte, provin din e3periente avute n vieti anterioare cu fiintele pe care le rentlneste acum si ca, deci, ele nu-l pot informa cu impartialitate asupra acestor fiinte. -tunci, el ncearca sa manifeste bunatate fata de cei care i sunt antipatici si sa recunoasca greselile si lipsurile celor care i sunt simpatici. )ici voi nu trebuie sa va lasati n voia simpatiilor si a antipatiilor fara a le anali!a, ci trebuie sa nvatati sa le folositi. Cnd cineva va este simpatic, Anditi-va la el pentru a va bucura si pentru a prinde curaj. Da, cineva care va este simpatic are o actiune favorabila asupra voastra si puteti trage folos din starea buna n care va aduce. Veti spune" #Dar cu cineva care mi este antipatic?% i bine, si n acest ca! se poate face ceva. &puneti-va" "1ntre noi doi, acum, trebuie sa depasim asta!% &i, n loc sa o stergeti sau sa-i trimiteti gnduri negative, va veti e3ersa sa-l suportati. 4acnd aceste eforturi, voi sunteti cei care cstiga, pentru ca reusiti astfel sa va nvingeti natura inferioara care, mereu pre!enta, va ndeamna la lupta, la nentelegeri si complicatii. 1n momentul n care veti reusi, veti patrunde ntr-o +ume de 4rumusete si de +umina0 n curnd veti constata ca totul se sc'imba, caci toti cei pe care nainte i priveati cu raceala si cu ostilitate, vor simti ca privirea voastra s-a sc'imbat si vor ncepe sa va iubeasca. Da, ntotdeauna se ivesc oca!ii pentru a va ntari. De ce sa nu profitati de ele? Va agatati de sentimentele voastre de simpatie si de antipatie si nu re!olvati nimic. i bine, tocmai de aceea trebuie sa faceti ceva, stiind ca acestea sunt impulsuri pe care le puteti utili!a pentru evolutia voastra. *tilitatea dusmanilor 1n loc sa va plngeti, mai bine ncercati sa ntelegeti motivele pentru care anumite persoane survin n viata voastra si va produc evenimente neplacute. ,oate ca aceste persoane au fost nadis trimise de catre +umea invi!ibila pentru a va da lectii, pentru a va face sa ntelegeti anumite adevaruri, pentru a va obliga sa va mbunatatiti... -tunci de ce sa nu folositi aceste prilejuri? 1n loc sa nascociti idei de ra!bunare, n loc sa va revoltati, gndind ca Cerul ar fi trebuit pna acum sa-l e3termine pe dusmanul vostru... si c'iar sa sfrsiti prin a va ra!buna pe altii, care sunt nevinovati, asa cum adesea se ntmpla n viata, profitati si de aceasta oca!ie pentru a lucra asupra voastra. Deci, c'iar daca cineva are fata de voi un comportament necorespun!ator, n sc'imb voi trebuie sa nvatati sa va comportati bine. &i, primul lucru pe care l aveti de facut pentru a reusi, este sa cautati sa vedeti ce lectii puteti nvata din aceste ntmplari neplacute. Cel mai rau lucru pentru un om este sa traiasca nutrind sentimente negative la adresa altora. Caci, trebuie sa stiti" curentii vietii noastre psi'ice, nainte de a ajunge la ceilalti, ncep prin a ne traversa pe noi nsine. Daca suntem animati de sentimente de bunatate, vom fi primii care vom profita de aceasta bunatate, iar daca suntem rai, vom fi cei dinti otraviti. -veti obiceiul sa spuneti" #&unt furios mpotriva aluia, o sa-i arat eu lui!% .ine, s-a facut, dar veti fi primul into3icat de propia voastra furie. 'ransformati raul *rebuie sa ncercati sa transformati tot ceea ce primiti de la ceilalti sub forma de critici sau manifestari de ura. le sunt aidoma unor pietre obisnuite, pentru care trebuie sa gasiti o modalitate de a le transforma n pietre pretioase. -ceasta este alc'imia adevarata. Din moment ce pamntul este n stare sa o faca, de ce n-am fi si noi? ,rincipalul este sa ne punem aceasta problema. 4iinta umana detine toate fortele si puterile0 c'iar si piatra filosofala se afla n el, piatra care transforma toate metalele n aur. -tta vreme ct nu veti vedea lucrurile astfel, veti fi nenorocit, coplesit si, cel mai mic cuvnt negativ spus la adresa voastra, va va darma. #devaratii dusmani sunt n noi Cti nu sunt oamenii care ntretin n ei sentimentul revoltei? (evolta contra unei situatii pe care o considera insuportabila, sau mpotriva unei persoane pe care o socotesc necinstita, sau nedreapta... Dar oare revolta aceasta este, ntradevar, att de necesara? Daca simtiti nevoia de a va revolta, puteti gasi teren pentru a face un lucru bun c'iar nauntrul vostru. Da, toate slabiciunile

6<

voastre, toate nclinatiile voastre inferioare, nu credeti ca constituie suficiente motive de indignare si ca ele merita efortul de a le combate? Daca revolta e3ista n 8nivers, nsemnea!a ca ea are un rost. )u poate fi suprimata0 deci trebuie sa-i ntelegeti rostul si sa o puneti si pe ea n slujba /dealului vostru nalt. -tunci, veti sti precis unde, cnd, cum si mpotriva cui, sau a ce, sa va revoltati... *rebuie sa ne revoltam, dar numai mpotriva ntitatiilor inferioare care s-au instalat n om sub forma de slabiciuni si care l macina, l nsala. Cti dintre voi nu sunt nefericiti pentru ca sunt constienti de defectele lor, de slabiciunile lor! Da, dar ei nu s-au revoltat nca suficient mpotriva acestor defecte, pentru a lua deci!ia de a scapa de ele pentru totdeauna. -sa nct, ncetati de a va mai revolta !ilnic mpotriva sotiei, a sotului, a sefului, a guvernului etc. si revoltati-va mpotriva voastra pentru ca adevaratii dusmani !ac n voi, bine camuflati si mereu preocupati de a va ntinde curse sub forma tentatiilor, a poftelor, a dorintelor necontrolate. /ar voi, fara sa va dati seama, i mngiati, i alintati, i 'raniti. i bine, de a!i ncolo mpotriva acestor dusmani va trebui sa va revoltati. 'reziti 6inele n ceilalti 4oarte putini sunt aceia care constienti!ea!a proportia daunelor provocate de mania pe care o au de a vedea mereu doar partea proasta a lucrurilor. ?ulte relatii, prietenii, se strica din cau!a acestei tendinte de a cauta defectele celuilalt, de a nu observa la el dect ceea ce este rau, criticabil si c'iar de a gasi o placere n a rascoli viata cuiva, pentru a descoperi detalii compromitatoare. 1nteleptul se straduieste sa vada ambele parti, n acelas timp" si .inele, si (aul. l nu este orb, nu se lasa pacalit, dar considera ca partea esentiala a fiintelor, esenta lor, este .inele. 4i3ndu-si atentia asupra .inelui, el atrage 4ortele acestuia si le face sa sporeasca, att n el, ct si n ceilalti. De aceea, toti sunt atrasi spre o astfel de fiinta" ei simt ca n preajma ei se tre!esc si cresc germenii propiei lor )aturi divine.

'raiti cu iubire /ubirea este cea care ne da cele mai mari posibilitati de succes, iubirea este cea care ne face mai capabili, mai luci!i, mai patrun!atori, este cea care pregateste conditiile pentru manifestarile cele mai armonioase, cele mai constructive. Dar cine se ocupa de iubire? Dragostea se3uala, da, interesea!a pe toata lumea, dar iubirea fara obiect, spirituala, este ntotdeauna lasata pe ultimul loc. 8nii vor spune" #Dar dumneavoastra nu traiti n lumea asta! )u vedeti cum sunt oamenii" nu pot fi iubiti!% -flati ca, poate, nici unul dintre voi nu a trecut prin cele ce am trecut eu0 daca e3ista cineva care sa cunoasca conditiile teribile ale e3istentei, atunci eu sunt acela. Dar tocmai atunci, n c'iar acele conditii, cnd simti ca nu-ti vine sa iubesti pe nimeni pentru ca, pe drept cuvnt, de jur mprejur sunt numai motive pentru a-ti nc'ide inima oamenilor, tocmai atunci trebuie sa iubesti. -ltfel, la ce serveste aceasta &tiinta initiatica, la ce serveste aceasta 4ilosofie divina? )umai pentru ca e3ista cteva capete pe care nu le puteti suporta, nu trebuie sa ne lipsim de cea mai mare binecuvntare" iubirea. Deci, iubiti, iubiti lumea ntreaga, iubiti toate fapturile... -ceasta dragoste este cea care va armoni!ea!a totul n voi. 8rmariti-va n timpul diferitelor activitati0 veti observa ct de tensionata si de crispata este fiinta voastra" fata, minile mai ales, si n tot acest timp energiile voastre se scurg n mod inutil. -ceasta se ntmpla din cau!a ca nu stiti sa lucrati cu iubire. -tunci, opriti-va, destindeti-va complect, mai ales creierul vostru sa fie destins, opriti-l pentru cteva minute din functionare pentru a nu simti altceva dect iubirea care curge prin voi... Cel mai mare secret, metoda cea mai eficace, este de a iubi. Cnd iesiti dimineata din casa, gnditi-va sa salutati toate fiintele, din lumea ntreaga. &puneti-le" #Va iubesc, va iubesc...% &i abia apoi plecati la lucru. *oata !iua va veti simti fericiti, dilatati, iar relatiile voastre, cu ceilalti vor fi mai usoare, caci v-ati trimis iubirea tuturor fiintelor din 8nivers0 si, din toate colturile spatiului, aceasta iubire va reveni la voi. 3ista att de multe lucruri de facut pentru a face viata demna de trait. 2eveniti asemenea unui Izvor

6=

/!vorul tsneste si curge fara oprire, iar daca cineva vrea sa-l murdareasca, aruncnd n el gunoaie, el continua sa curga si curentul va duce gunoaiele. /!vorul ramne mereu curat, viu, pentru ca el nu se opreste nici o clipa din curgere. Aasiti filosofie mai buna dect cea a /!vorului? +uati /!vorul drept model, deveniti asemenea lui, adica iubiti, iubiti n pofida si mpotriva a tot. -ceasta iubire care tsneste va va apara de impuritati si de suferinte0 nici macar nu veti observa ca cineva a ncercat sa va murdareasca si sa va daune!e, caci curgerea /!vorului va ndeparta orice ar putea sa va faca rau. ,astrati n voi, !i si noapte, aceasta imagine a /!vorului care curge si care arunca raul si impuritatile, iubiti fara ncetare si nu veti mai suferi. Cerul ne-a daruit bogatii, pentru ca sa nvatam sa fim generosi Daca aveti n preajma persoane greu de suportat, aceasta este pentru ca sa nvatati sa iubiti. 1ntr-o buna !i, cnd veti parasi ,amntul si va veti nfatisa n fata ntitatiilor ceresti, ele va vor cere socoteala si va vor spune" # De ce nu ati dat dovada de iubire fata de semenii vostri?% # ,ai, pentru ca erau urti, rai, prosti"% # )u, aceasta nu este un motiv0 voi ati primit din Ceruri bogatii foarte mari" oc'i, gura, urec'i, inteligenta, o inima, iar ele v-au fost date pentru a iubi, nu pentru ca sa calomniati, sa dispretuiti, sa distrugeti si sa calcati n picioare"% # Da, dar erau niste nenorociti!% # i bine, tocmai de aceea, aveati un motiv n plus pentru ca sa le daruiti si mai multa genero!itate!% )imic nu va va putea justifica. *itati-va dusmanii cu g+ndul la prieteni - fost cineva nedrept cu voi, ati fost criticati, calomniati? .ine, am nteles, dar de ce sa ramneti cu gndul acolo si sa fiti nefericiti !ile n sir? &puneti-va" #C'iar daca unii nu ma iubesc, multi altii ma iubesc0 Dumne!eu nsusi ma iubeste!% -stfel va veti gndi la prietenii vostrii, la +umea divina, la Dumne!eu care a creat attea lucruri bune si frumoase de care voi beneficiati n fiecare moment al e3istentei voastre, si veti uita raul ce v-a fost facut. 3ersndu-va n acest fel, veti ajunge sa deveniti insensibili la partea negativa a lucrurilor. -devarata sensibilitate este desc'iderea totala catre Ceruri si nc'iderea fata de tot ce este negativ si ntunecat. -ltfel, daca sunteti sensibili doar la ceea ce este negativ, aceasta este de fapt susceptibilitate, o manifestare bolnavicioasa a personalitatii. +a ce fericire va puteti astepta cnd nici Cerul, nici 1ngerii, nici florile, nici pasarile, nici prietenii nu mai e3ista pentru voi, ci doar oamenii nedrepti si rai? -ntariti-va mpotriva criticilor -ti fost criticati, calomniati, si iata-va prabusiti. De ce? ,entru ca nu erati pregatiti. *rebuie sa stiti, dinainte, ca ntreaga viata va fi asa. De ce sa va imaginati ca voi veti fi scutiti? Deci, acum, ridicati-va putin si spuneti-va" desigur, nu este pentru ultima oara ca primiti critici si ca, daca nu faceti nimic pentru a va ntari asta!i, ei bine, cnd aceasta se va repeta, va veti prabusi din nou. .ineneles, sunteti mirati" ati dori sa va spun ca, voua, aceasta nu vi se va ntmpla niciodata, ca de acum nainte veti fi protejati, scutiti. i nu, eu va spun doar sa va pregatiti pentru alte ncercari de acelas fel! *rebuie sa stiti, dinainte, ca tot soiul de evenimente neplacute vi se pot ntmpla. Daca nu vi se ntmpla, cu att mai bine, multumiti Cerului0 si daca vi se ntmpla, multumiti din nou Cerului pentru ca cel putin ati fost pregatiti. -nvatati sa va puneti n situatia celorlalti $amenii au, rareori, obiceiul de a se pune n situatia celorlalti, si de aici decurg o multime de judecati gresite, cru!imi si nedreptati. i nu vor sa-si paraseasca niciodata propiul punct de vedere" masoara, cntaresc, judeca totul dupa gustul lor, dupa nclinatiile si preferintele lor, fara sa tina seama vreodata de ceilalti. /ar acum, cnd mijloacele de comunicare le permit sa vina att de usor n contact, ei trebuie sa nvete sa-si depaseasca cmpul lor limitat de cunostinte, caci altfel, tot ceea ce ar putea servi la o apropiere ntre ei va servi la a se distruge. Deci, nainte de a acu!a pe cineva, ncercati pentru cteva minute macar sa va puneti n situatia lor0 si, deseori, veti constata ca, daca ati fi n acea situatie, ati proceda, poate, de !ece ori mai rau. ,rin numai cteva minute de astfel de e3ercitii veti dobndi calitati de noblete, rabdare, indulgenta si blndete. 4aceti, deci, e3ercitiul urmator" puneti-va pentru cteva minute n #pielea% persoanelor

6>

care nu va sunt placute si pe care le suportati greu, si veti vedea ca nu se poate sa nu capatati ntelegere fata de ele si sa nu le iubiti. C+teva sfaturi referitoare la copii 4iti atenti la modul n care le vorbiti -dultii nu dau suficienta atentie modului n care se adresea!a copiilor. 8nii i tratea!a ca pe niste incapabili, niste raufacatori, niste idioti, si copiii, sugestionati, 'ipnoti!ati, devin, dupa un timp, ntr-adevar prosti si incapabili. *rebuie sa stiti" cuvntul este puternic, actionea!a si ca, ceea ce le spuneti copiilor, poate avea o influenta foarte daunatoare asupra lor, sa-i bloc'e!e sau sa-i sperie. Deseori adultii - parintii, educatorii - sunt aceia care i distrug pe copii. ,entru a se face ascultati, pentru ai face sa lucre!e sau sa stea cuminti, de ce este nevoie sa fie speriati cu bau-bau, cu lupul, cu politia sau cu altele de acest fel? 1n decursul ntregii lor e3istente, acesti copii se vor putea simti amenintati, n pericol si vor deveni o buna clientela pentru psi'analisti. &unt multe lucruri pe care adultii trebuie sa le corecte!e, n atitudinea lor fata de copii. $ metoda pentru a le de!volta calitatile ,entru a fi niste buni educatori, parintii trebuie sa se gndeasca la toate calitatile si virtutile care !ac n sufletul si spiritul copilului lor. 1n loc sa se multumeasca sa-i administre!e copilului o perec'e de palme sau doua la fund, pentru a-l nvata minte sa nu mai repete anumite prostii, ei ar trebui sa se concentre!e asupra scnteii divine din copilul lor, sa faca toate eforturile pentru a o de!volta si astfel, mai tr!iu, acest copil va face minuni. &i c'iar atunci cnd copilul doarme, ei pot sta pe marginea patului lui, mngindu-l cu blndete, fara sa-l tre!easca, si sa-i vorbeasca n soapta despre toate calitatile minunate pe care ei doresc ca copilul sa le manifeste mai tr!iu n viata. i vor introduce, astfel, n subconstientul lui, elemente pretioase care, peste ani, cnd el le va descoperi, l vor apara de multe greseli si pericole. Creati n jurul lor o atmosfera armonioasa ,entru a educa un copil nu este suficient sa-l trimiteti la scoala, fie ea si cea mai buna. Daca acasa li se ofera copiilor spectacolul certurilor, al minciunilor si al necinstei lor, cum si nc'ipuie acesti parinti ca vor educa copilul? &-a observat ca un sugar se poate mbolnavi si poate pre!enta tulburari nervoase din cau!a certurilor dintre parinti, c'iar fara sa fi fost pre!ent. Caci aceste certuri crea!a n jurul copilului o atmosfera de di!armonie pe care copilul o resimte, pentru ca el este nca foarte legat de parinti. &ugarul nu este constient, dar corpul sau eteric resimte socurile. Vedem unii parinti care se poarta fata de copii lor ntr-un mod att de ciudat, nct ne ntrebam daca ntr-adevar ei si iubesc copiii. .ineneles ca ei vor raspunde afirmativ. Dar nu este asa0 daca i-ar iubi cu adevarat, si-ar sc'imba comportamentul, ar ncerca macar sa-si ndrepte anumite slabiciuni care se reflecta cu consecinte negative asupra copiilor. -tta vreme ct nu fac aceste eforturi, ei nu-si iubesc copii cu adevarat. $feriti-le o imagine fara cusur 1n orice situatie, adultii trebuie sa se dovedeasca fara cusur n fata copiilor, sa nu aiba slabiciuni sau defecte. Cnd adultii 9parinti, educatorii: lasa sa se ntrevada slabiciunile lor, copii sunt tulburati, de!orientati, caci nu mai au nimic solid de care sa se agate. 1n mod instinctiv, copiii cauta ntotdeauna sa se sprijine pe fiinte care ntrupea!a dreptatea, nobletea, puterea, ei toti poarta n ei o nevoie instinctiva de dreptate si de adevar, si, atunci cnd constata ca adultii care se ocupa de ei comit o actiune reprobabila, ceva n ei se dereglea!a. Copilului care se simte mic, slab, i place sa aibe deasupra lui o autoritate infailibila, care l protejea!a. l este nestiutor n toate, dar stie ca este slab0 de aceea are nevoie de protectie si se aciuieste n bratele mamei pentru a-i simti caldura. l nu cauta sprijinul numai n plan fi!ic, ci si n plan psi'ic. De aceea, atunci cnd un copil ntelege ca mama sa, tatal sau, parinti sau profesorii, nu sunt la naltimea sarcinii pe care o au, el se simte pierdut, sau se revolta... -ceasta este originea multor tragedii n familie, sau n societate. Conditiile pentru ca o corectie sa fie benefica

6@

ste de preferat sa nu bateti niciodata copilul. 1n mod cu totul e3ceptional, daca ntr-adevar o merita, o palma sau o bataie la fund nu-i face rau, dar atentie!... )u palmuiti niciodata un copil cnd sunteti furiosi, caci veti lasa n memoria lui o impresie de ura, de rautate, de injustitie, n timp ce, de fapt, pentru a-l educa, el trebuie sa simta ca sunteti drept si, tocmai de aceea, i aplicati corectia. Daca sunteti n situatia de a aplica o corectie unui copil, fiti atenti la privirea voastra. 1n ea nu trebuie sa se citeasca nici furie, nici ostilitate, nici vreun alt sentiment negativ, caci copilul va uita repede palma sau bataia la fund, dar niciodata ceea ce a citit n privirea voastra. Deseori, adultii bat copiii pentru ca sunt e3asperati, sau pentru ca au ajuns la capatul rabdarii" este o reactie foarte proasta. ,almele sau bataia la fund nu trebuie sa se datore!e enervarii parintilor - enervarea nefiind un sentiment pedagogic -, ci dorintei de a-i face pe copii sa nteleaga, spre binele lor, ca e3ista anumite reguli ce trebuie respectate. !uterea cuv+ntului dezinteresat Cti oameni nu sunt aceia care, dupa ce au desfiintat pe cineva prin critica si reprosuri, pretind" #Dar eu am spus toate acestea spre binele lui, vroiam sa-l ajut, am fost sincer, atta tot!% 1n realitate, ei simteau pur si simplu nevoia sa-si verse iritarea, nemultumirea, si au gasit drept prete3t sinceritatea. De ce, sub imperiul furiei, devenim deodata sinceri? ,uteti sa aduceti toate argumentele pe care le doriti" dar atta vreme ct mobilurile voastre nu vor fi cu adevarat de!interesate, spirituale, ceea ce veti spune nu va produce niciodata efecte bune. Cuvintele voastre nu vor fi cu adevarat puternice si benefice, dect n !iua n care veti fi pe deplin stapni pe gndurile si sentimentele voastre0 altfel, oricare ar fi bunele voastre intentii de a-i ajuta pe ceilalti, nu numai ca nu le sunteti de ajutor, ci, dimpotriva, le veti dauna i veti rataci. #profundati un #devar nainte de a vorbi despre el 1n Viata spirituala e3ista o regula care cere ca, atunci cnd primim un -devar, sa ncepem prin a-l trai, nainte de a-l predica celor din jurul nostru. Da, aceasta este o regula foarte importanta care trebuie retinuta. 8n -devar trebuie e3perimentat si e3ersat, iar atunci cnd a devenit #carne si os% n voi, cnd a fu!ionat cu voi, nimic n lume nu mai poate sa faca sa-l pierdeti. 1n timp ce, daca ncepeti sa vorbiti n dreapta si stnga despre un -devar pe care tocmai l-ati aflat, el va va parasi" lati e3pus pe taraba la piata, nu va mai apartine si sunteti din nou slabi si nefericiti. *rebuie, deci, sa ncepeti prin a-l tine n voi pentru ca sa va aduca forta si sa va ajute sa nvingeti ncercarile la care veti fi supusi. Din acel0 moment, el nu va va mai parasi. -tta timp ct nu ati trait si nu ati e3perimentat un -devar, el nu face parte din voi0 de aceea, el va poate parasi si va trebui sa luptati si sa suferiti pentru a-l regasi. *rebuie, deci, sa-l pastrati un anumit timp, sa traiti cu el pentru a-l face sa fie al vostru0 de atunci ncolo, nu numai ca nu va va parasi, dar cnd l veti mpartasi celorlalti, el va avea o asemenea forta, o asemenea putere, datorita sinceritatii e3primarii voastre, nct veti reusi sa i convingeti. *imbrul vocii voastre, emanatiile care vor iesi din voi, vor fi cu adevarat convingatoare, caci ati pastrat vreme ndelungata n voi acel -devar, si prin aceasta l-ati ntarit. -ncepeti prin a deveni voi nsiva mai ntelepti $amenii sunt obisnuiti sa observe mereu slabiciunile si imperfectiunile celorlalti, dar niciodata pe cele proprii. i pretind celorlalti inteligenta, bunatate, cinste fara a-si pune ntrebarea cum sunt ei. Daca sunt att de putini oameni perfecti n lume, aceasta se datorea!a faptului ca toti gndesc la fel" toti asteapta eforturi din partea celorlalti, ei nsisi putnd foarte bine sa ramna asa cum sunt. i bine, consecintele acestei atitudini sunt foarte daunatoare, si, mai ales, n ca!ul celor al caror rol, sau meserie, este de a se ocupa de altii. &a luam, bunaoara, ca!ul parintilor" ei se ocupa de copii lor, si este bine asa, este datoria lor0 dar oare au stiut, mai nti, sa se ocupe de ei nsisi, nainte de a se ocupa de copii lor? )u, au trait cum a dat Dumne!eu, dar au lasat de!ordinea sa se instale!e n ei si acum, deformati sau c'iar darmati, se cred capabili de a-si educa copiii! 4aptul ca copiii lor primesc e3emplul unui comportament deplorabil, care va influenta negativ psi'icul si c'iar sanatatea lor, asta n-are nici o importanta. Cti oameni nu se casatoresc dect pentru ca singuri se plictiseau, si apoi, cnd au copii, se tre!esc n fata unor probleme de nere!olvat.

6B

1nainte de a vrea sa-i educati pe ceilalti, ocupati-va de propria voastra educatie0 altfel, este ca si cum ati vrea sa stergeti o mica pata de pe fata cuiva, dar avnd minile negre de carbune" l murdariti si mai tare. *oti cei care se apuca sa-i lumine!e si sa-i faca pe ceilalti mai ntelepti, fara ca ei nsisi sa fie luminati, nu fac altceva dect sa-i de!oriente!e. +asati-i, deci, n pace pe ceilalti si preocupati-va doar de propria voastra mbunatatire. De ce sa va pierdeti timpul jelindu-va asupra imperfectiunilor umanitatii? )u va mai preocupati de ea0 ocupati-va de propria voastra perfectionare" din acel moment nu veti mai fi coplesiti de attea griji, nu va veti macina, ci va veti accelera evolutia, pentru ca va veti concentra asupra perfectionarii voastre. Credeti-ma, lasati-i pe ceilalti sa faca ce cred, iar voi lucrati asupra voastra. Voi sunteti cei care trebuie sa progresati, cei care trebuie sa fiti e3emple. )u veti reusi sa-i faceti pe oameni mai ntelepti nici cu cele mai frumoase discursuri, dar, daca veti fi voi nsiva un e3emplu, ei va vor urma c'iar fara voia lor. De aceea, n loc sa asteptati mereu ca sa fie armonie n familia voastra, n anturajul vostru, la slujba voastra, si sa plngeti ca ea nu e3ista, ncepeti prin a o crea nauntrul vostru. Cnd ceilalti vor simti ct de mult v-ati sc'imbat, vor fi obligati sa se sc'imbe si ei, caci este contagios, este magic0 o fiinta care lucrea!a sincer asupra sa degaja asemenea forte nct determina anturajul sau sa procede!e la fel. *rebuie sa cunoasteti natura oamenilor, sa stiti ceea ce sunt si sa nu va preocupati prea mult de acea latura a lor care va inspira semtimente negative. Caci, e3ista o corespondenta ntre ceea ce ne preocupa si starile n care ne aflam. Daca va lasati prada sentimentelor negative fata de ceilalti, nu va mirati cnd va veti simti prost dispusi" nu este nimic de mirare. ,entru a nu fi niciodata !druncinati, tulburati, descurajati, trebuie sa va ba!ati numai pe activitatea depusa n interiorul vostru. Soarele, model de perfectiune Daca aveti un prieten pentru care nutriti respect si admiratie, frecventndu-l, veti receptiona, c'iar fara voia voastra, unele dintre calitatile sau defectele lui. &frsim, ntotdeauna, prin a semana fiintelor sau lucrurilor pe care le iubim sau admiram0 aceasta este o lege. 1n mod similar, daca veti lua obiceiul de a privi n fiecare dimineata &oarele, minunndu-va de genero!itatea lui, de puterea lui, de toata viata care i!voraste din el, veti simti, cu timpul, unele sc'imbari ce se vor produce n voi, de parca o parte din lumina, din caldura si din viata lui patrunde n voi. &oarele este imaginea perfectiunii, si, daca l veti lua ca model, daca, asemenea lui, veti dori sa fiti luminosi, plini de caldura si datatori de viata, ntr-adevar va veti transforma. vident ca niciodata nu veti ajunge sa fiti la fel de luminosi, de plini de caldura si de viata ca si &oarele, dar, numai dorinta de a dobndi aceste calitati, va va proiecta n sferele ceresti si veti reusi, ntr-adevar, sa faceti minuni. ,entru a avea o influenta benefica asupra oamenilor, trebuie sa intrati n fiecare !i n contact cu &oarele pentru a primi cteva particule noi, pe care le veti transmite celor din jurul vostru. &oarele este singurul care va poate darui ceea ce aveti nevoie pentru a putea ajuta si iubi oamenii. Ct timp nu va veti concentra asupra acestui model de caldura si de lumina, veti fi prada manifestarilor naturii voastre inferioare. ,riviti ce se ntmpla n lume" nu vedeti dect oameni care vor sa profite de pe urma celorlalti, sa-i supuna, sa-i !drobeasca. )u e nimic de lauda! 1n timp ce n &oare, aveti imaginea unei fiinte generoase, care radia!a si, prin aceasta, sunteti influentat, c'iar daca admitem ca el nu este o faptura inteligenta si rationala n sensul pe care l ntelegem noi, totusi, contactul cu caldura si cu lumina sa, va vor inspira sentimente de fraternitate fata de ceilalti" genero!itate, bunatate, rabdare. Deci, luati &oarele ca model. 1n timpul !ilei, supraveg'eati-va si anali!ati-va punndu-va ntrebarea" #$are acum radie! si propag lumina? $are ncal!esc si desc'id inimile celorlalte fiinte? $are le aduc viata?% Da, n fiecare clipa a unei !ile puneti-va aceste ntrebari, caci aici aveti c'eia perfectiunii voastre. Secretul adevaratei psi"ologii Daca oamenii sunt slabi psi'ologi, aceasta este din cau!a ca sunt mereu preocupati de propia lor persoana. i sunt ca legati la oc'i de catre valul naturii lor inferioare, care i mpiedica sa distinga ceea ce se petrece n capul sau n inima celorlalti. C'iar si atunci cnd iubesc pe cineva, valul i mpiedica sa vada0 astfel, ramn surprinsi cnd, dintr-o data, constata transformarile produse n sotia lor, sotul lor, copii lor, prietenii lor, transformari pe care nu le-au preva!ut si a

7C

caror apropiere n-au simtit-o. )umai cel care si-a dominat natura inferioara si a devenit capabil de a uita propiile interese poate, ntr-adevar, sa-i cunoasca si sa-i nteleaga pe ceilalti. /ata o metoda pentru a reusi sa iesiti din limitele constiintei voastre individuale. 4olositiva imaginatia si proiectati-va foarte sus, pentru a intra n legatura cu 4iinta care mbratisea!a totul, care poarta n &ine toate fapturile si pe care le 'raneste. 1ntrebati-va cum vede l viitorul umanitatii, ce proiectea!a l pentru ea, pentru evolutia ei. -tunci cnd veti ncerca o apropiere de aceasta 4iinta nemasurat de mare si de luminoasa, n subconstientul, constientul si supraconstientul vostru se vor produce niste lucruri care va vor provoca e3periente si sen!atii de nedescris. *rebuie sa repetati acest e3ercitiu pna veti ajunge sa simtiti ca va topiti n acest $cean de +umina care este Dumne!eu. &i cnd aceasta practica a devenit pentru voi un obicei si cnd veti ajunge sa simtiti momente de mplinire prin comunicarea cu fiintele cele mai elevate, atunci veti putea ncepe sa coborti n constiinta oamenilor, pentru a nvata sa-i cunoasteti, pentru a simti nevoile lor, suferintele lor, facnd, astfel, o munca constructiva pentru ntreaga umanitate. 2incolo de aparentele oamenilor, cautati sufletul si Spiritul lor 1nvatati sa priviti toti barbatii si toate femeile cu un sentiment sacru si, dincolo de vesmintele lor, de forma trupului sau a fetei lor, veti descoperi sufletul si &piritul lor care sunt fii si fiice ale lui Dumne!eu. Daca veti sti sa va opriti asupra sufletului si &piritului lor, toate fapturile pe care le-ati neglijat, le-ati parasit, le-ati dispretuit, va vor parea deosebit de pretioase. Cerul nsusi le-a trimis pe ,amnt deg'i!ate, l le considera ca pe niste comori, ca pe receptacule ale Divinitatii. Deci, la toate fiintele pe care le ntlniti, luati mai putin n considerare aparenta fi!ica, averea, situatia, instruirea, si mai mult sufletul si &piritul, caci, altfel, nu veti ajunge niciodata sa cunoasteti esentialul. &puneti-va ca pna si cei care aici se pre!inta sub forma de cersetori sunt, n realitate, n oc'ii Domnului care i-a creat, printi si printese. Iubiti fara a-i pune n pericol pe ceilalti -tunci cnd iubiti o fiinta, n loc sa va agatati n mod egoist de ea, propuneti-va sa o conectati la Ceruri, sa o conectati la /!vorul nesecat al Vietii pentru ca, nencetat, sa se poata alimenta si regenera. )u este nimic mai important dect sa stii cum sa iubesti. Daca doriti fericirea si mplinirea fiintei iubite, ncercati sa va gnditi mai putin la voi, caci riscati sa o antrenati n regiunile inferioare ale poftelor si ale dorintelor voastre. Dragostea nu nsemnea!a a atrage o fiinta catre sine, ci, din contra, este dorinta de a se depasi pe sine, prin dorinta de a face ceva maret pentru celalalt, si nu e3ista nimic mai maret dect a-l conecta la /!vor. -propiati-va de fiinta iubita, priviti-o, mbratisati-o, si imaginati-o n Ceruri, alaturi de ?ama divina, sau de Eristos, de *atal ceresc, sau de &fntul Du'... &i c'iar daca nu sunteti att de intimi pentru a o lua n brate, ncercati sa o conectati cu gndul la /!vorul +uminii0 doriti-i sa nteleaga noua Viata, doriti-i sa traiasca n linistea si pacea din care nu a gustat nca vreodata. 4aceti n asa fel nct iubirea voastra sa contribuie la desc'iderea si mplinirea fiintelor pe care le iubiti. Iubiti fara a va pune n pericol /ubirea este o 4orta care lucrea!a si va transforma, facndu-va asemanatori celui pe care l iubiti. Daca iubiti o fiinta egoista, vulgara, necinstita, rea, una cte una slabiciunile sale patrund n voi si sfrsiti prin a-i semana. Dar daca va concentrati asupra Domnului, daca-i daruiti iubirea voastra cu convingerea ca este imensitatea, un $cean de +umina si de Viata, putin cte putin constiinta voastra se largeste, se luminea!a si Viata divina ncepe sa circule prin voi. 1nvatati, deci, sa iubiti. .ineneles ca este permis, c'iar necesar, sa iubiti toti oamenii. Dar, pentru a nu cobor la nivelul slabiciunilor lor, este nevoie sa-l iubiti mai nti pe Dumne!eu. Cel ce l iubeste pe Domnul, poate iubi pe oricine, pentru el nu vor mai fi pericole0 /ubirea divina l va ntari si l va sustine deasupra pericolelor. Cnd un salvator se arunca n apa pentru a scapa un om de la nec, el i da picioarele pentru a se agata de ele0 dar daca celalalt vrea sa-l apuce de mini, este obligat sa-l loveasca n cap, pentru a-l face sa-si piarda cunostinta0 doar asa l poate salva, altfel se neaca amndoi. +a fel sa faceti si voi, pastrati-va bratele pentru Dumne!eu si lasati-va picioarele oamenilor! )u le daruiti toata iubirea voastra caci va veti pierde odata cu ei. Cti nu sunt cei care iubesc pe oricine, oricnd, oricum si apoi afirma ca iubirea aduce toate nenorocirile. )u, niciodata! )estiinta lor n privinta

72

iubirii este pricina nenorocirilor, nu iubirea, caci /ubirea este Dumne!eu si Dumne!eu nu aduce niciodata (aul. Dar trebuie mai nti sa-l iubiti pe Dumne!eu, sa va mpregnati cu vibratiile &ale, si abia apoi veti putea sa-i iubiti si sa-i ajutati pe ceilalti fara pericol. Din moment ce sunteti conectati la /!vor, puteti sa va daruiti fortele fara sa slabiti, caci -pa n voi se rennoieste permanent. Dar, daca taiati aceasta legatura, cum re!ervele voastre nu sunt nelimitate, va veti epui!a curnd. Numai mbogatindu-va n prea$ma 2omnului puteti a$uta celelalte fapturi )u parasiti niciodata Cerul, indiferent pentru cine, copil, sotie, sot, caci numai fiind legati de Ceruri puteti sa-i ajutati. Veti spune" #Dar ce rau este n a-ti consacra timpul muncii, sotiei, copiilor, prietenilor?% $, nici un rau, evident, este foarte bine sa va manifestati ca un om al datoriei, serios si constiincios. Dar nu ntr-att nct sa uitati de Ceruri. &entimentalismul, atasamentul orb nu va vor conduce nicaieri. Cum reactionea!a, ntr-un ca! de forta majora, un tata care si iubeste cu adevarat familia? l are curajul de a o parasi, pentru o vreme, pentru a pleca n strainatate sa cstige bani. 1n timp ce altul, care nu are aceeasi dragoste, n-are curajul de a pleca. Deci, vedeti, n aparenta primul si-a parasit familia, dar a facut-o pentru a-i ajuta" el a plecat n strainatate sa cstige bani, iar la rentoarcerea sa toti vor fi fericiti0 n timp ce acela care n-a vrut sa-si paraseasca familia, o tine n saracie si pe el de asemenea. &i acum, sa interpretam. Cel ce-si iubeste cu adevarat sotia sau sotul, copii, prietenii, stie sa-i paraseasca din cnd n cnd pentru a #merge n strainatate%, -dica n +umea divina, unde va aduna comori, iar la revenire va mparti tuturor daruri. 1n timp ce acela care nu ntelege, va ramne mereu cu familia sa, dar ce-i va putea darui? )u prea mare lucru, cteva maruntisuri, cteva coji de pine mucegaite ramase prin dulapuri. &i ct timp trebuie sa ramnem n strainatate? -sta depinde" poate o jumatate de ora, o ora, poate o !i ntreaga... &ingura iubire adevarata este cea care aduce fiintelor te!aurul curat al Cerului. Circulatia iubirii )u va mai preocupati sa aflati daca cel pe care l iubiti este, n acelas timp, si cel care va iubeste. De ce? ,entru ca iubirea circula, ea trece de la unul la altul" o primim si trebuie sa o dam mai departe. Ceea ce i daruiti fiintei iubite, ea daruieste mai departe, la rndul ei, celei pe care o iubeste, si se formea!a astfel un lant, un curent care porneste de la voi si revine la voi prin mii de alte fiinte. ,entru a ntelege mai bine aceasta idee, este suficient sa ne imaginam ca toti suntem alpinisti pe o aceiasi coarda. *rebuie ca fiecare sa urce iar coarda sa ramna mereu ntinsa. Daca i veti spune celui dinaintea voastra" #*e iubesc, ntoarce-te si uita-te la mine% mpiedicati urcarea ntregii coloane. &a te ntorci pentru a merge catre celalalt, nsemnea!a a da napoi, nsemnea!a sa destin!i coarda, sa-i mpiedici pe cei care sunt naintea ta sa-si continue urcusul si pe cei din spate sa-si continue drumul. 4iecare trebuie sa mearga n sens unic, n sensul deplasarii ntregului lant. )u avem voie sa ne oprim pentru a ne privi si a ne vorbi0 trebuie sa urcam catre naltime, continuu, fara pau!e, fara slabiciuni. Iubirea poarta n ea rasplata /nima noastra trebuie sa fie plina de iubire pentru oameni pentru ca ei sunt, cu totii, fratii nostrii. *rebuie sa ne gndim la ei si sa i ajutam fara a ne astepta nici la cea mai mica recompensa, caci, n realitate, avem deja rasplata" aceasta desc'idere interioara, aceasta caldura care ne copleseste atunci cnd iubim. -ceasta este o mare rasplata si nu e3ista n toata viata alta mai mare. -steptati mereu sa fiti rasplatiti pentru ceea ce ati facut? -ceasta dovedeste, din partea voastra, o proasta ntelegere a lucrurilor. Cel care a nteles secretul iubirii nu asteapta nimic0 el daruieste gratuit. &i pentru ca el traieste permanent n mplinire si n bucurie, el radia!a, si astfel cstiga ncrederea multor prieteni. 8nde ati putea gasi o rasplata mai mare ca aceasta? Cel ce stie sa se desc"ida catre ceilalti nu este niciodata singur Cti oameni nu se plng de singuratate! Cu toate ca n jurul lor sunt o multime de persoane, ei se plng de singuratate. 1n realitate, ceea ce i i!olea!a este atitudinea lor" nu stiu sa se desc'ida, nu

76

stiu sa iubeasca, nu stiu sa spuna doua cuvinte de ncurajare sau de consolare, nu stiu sa daruiasca0 asteapta mereu ca ceilalti sa fie cei care vin spre ei. Dar ceilalti sunt, de obicei, foarte ocupati, au propiile lor griji si probleme, au preocuparile lor... -sa ca nu au!im dect plngeri" #)imeni nu vine sa ma vada, nimeni nu ma iubeste, nimanui nu-i pasa de mine%. &i, totusi, de ce mereu ceilalti trebuie sa fie cei care iubesc si care se interesea!a de soarta lor? Daca suferiti de singuratate, nu ramneti cu minile n sn fara sa faceti nimic. 1n loc sa stati retrasi ntr-un colt, macinati de gnduri, sa asteptati atentiile si dragostea celorlalti, fiti voi cei care faceti primul pas, porniti voi catre ceilalti. )u e3ista nici un motiv pentru a va simti singuri cnd e3ista /ubire, cnd e3ista +umina. Daca va simtiti singuri nsemnea!a ca v-ati e3ilat singuri n afara /ubirii si a +uminii. De cte ori nu am insistat pentru ca sa iesiti putin din egocentrismul vostru si sa faceti ceva si pentru ceilalti. ,arintii obisnuiesc sa le spuna copiilor" #)u fii prost, nu face tu primul pas, lasa-i pe ceilalti sa vina sa te caute%. .ineneles ca se poate ntmpla sa vina mereu ceilalti sa-i caute, dar asta numai n ca!ul n care ei stiu sa fie utili. Daca va veti face brutari, oamenii vor veni sa caute pine. ,entru a fi cautati de oamenii, trebuie sa fiti n stare sa le daruiti ceva. Cel care nu are nimic de dat, nu atrage pe nimeni si ramne singur. )u trebuie sa le reprosati celorlalti ca nu vin spre voi. &c'imbati-va, fiti placuti si veti vedea cum vor veni. +uati e3emplul trandafirului nflorit" el raspndeste un parfum minunat si toata lumea se apropie de el sa-l miroasa, c'iar albinele si fluturii, si asta pentru ca s-a desc'is. -tunci voi de ce ramneti nc'isi, fara parfum? !rezenta divina este singura care poate umple cu adevarat sufletul omenesc 4iecare si doreste sa ntlneasca o fiinta alaturi de care sa poata progresa pe calea vietii cu ncredere, o fiinta cu care sa-si poata mpartasi unul celuilalt cele mai intime gnduri si emotii. Dar nu este usor. 1n cte romane, filme, piese de teatru, barbati si femei si istorisesc spaimele, suferintele, provocate de imposibilitatea gasirii unei astfel de fiinte! -ceasta se ntmpla din cau!a ca sufletul omenesc nu poate fi umplut, o data pentru totdeauna, dect de catre Dumne!eu. Cel ce vrea sa nvinga singuratatea, cel ce vrea sa simta n fiecare !i ca este plin de o pre!enta facuta numai din bucurie si fericire, trebuie sa se uneasca cu Dumne!eu. &inguratatea este o stare a constiintei pe care au cunoscut-o si cei mai ?ari /nitiati. /isus nsusi a trecut prin acest tarm ntunecat si pustiu atunci cnd a strigat" #*atal ?eu, de ce ?-ai parasit?% *oti vor cunoaste, ntr-o !i, aceasta singuratate. De ce? ,entru ca nimeni nu-si poate de!volta, cu adevarat, credinta, speranta si iubirea atunci cnd este fericit, satisfacut, nconjurat de prieteni, ci doar atunci cnd este singur si parasit n interiorul sau, caci nu e3ista alt mijloc pentru a putea traversa singuratatea dect acela de a te sprijini pe 4iinta care sustine toate lucrurile. *rebuie sa cre!i n acea 4iinta nemuritoare, sa $ iubesti, sa speri n a. 'raversarea pustiului &e ntmpla n Viata spirituala sa te simti nauntrul tau de parca ai traversa regiuni pustii, lipsite de viata" nu mai ai c'ef de nimic, totul devine lipsit de farmec, totul pare strain. -ceasta este starea cea mai grava n care se poate afla un spiritualist. )u sa te mbolnavesti este cel mai grav, nici sa nu ai bani sau sa ai o nereusita, ci sa nu mai simti iubire, elan, credinta. &i cum aceasta se poate ntmpla oricui, trebuie sa stiti sa faceti fata acestei situatii. C'iar n plin pustiu trebuie sa fiti capabili sa spuneti" #Doamne, Dumne!eule, sunt n minile *ale, *u esti cel care mi-ai ales calea si, indiferent daca pe ea e3ista apa sau nu, eu merg pe ea, caci sunt n slujba *a. *e iubesc Doamne, ajuta-ma!% -sta este, nu trebuie sa acceptati sa va pierdeti att de usor credinta si iubirea, ci sa continuati cu si mai mult !el, iar credinta voastra sa fie de doua ori mai puternica. ste singura voastra salvare. )u va opriti cu impresia ca v-ati ratacit n pustiu, straduiti-va sa mergeti mai departe, caci veti gasi, cu siguranta, un fruct sau apa0 c'iar si n mijlocul unui pustiu e3ista o oa!a. Continuati sa mergeti pna veti gasi n interiorul vostru o oa!a cu -pa, care va va da posibilitatea de a va continua drumul. -ceasta -pa este umilinta, este iubirea. !uritatea permite legatura cu %umea divina Va plngeti ca cerul este surd, crud si ca nu raspunde c'emarilor voastre... De fapt, voi va aflati scufundati n +umea divina si daca, totusi, va simtiti att de i!olati, despartiti de a, aceasta este din cau!a ca, prin gndurile si sentimentele voastre inferioare, v-ati creat nvelisuri opace care, asemenea unui ecran, va mpiedica sa mai comunicati cu a. Daca veti lua 'otarrea sa lucrati

77

asupra voastra nsiva, sa va curatati, sa va purificati corpurile subtile pentru a le reda receptivitatea si sensibilitatea, veti descoperi ca nu e3ista nimic care sa va separe de Cer. ,entru un spiritualist, este deosebit de important sa stie cum sa elimine impuritatile din organismul sau psi'ic0 tocmai de aceea e3ercitiile de purificare trebuie sa ocupe un loc important n viata sa, si nu numai cele de purificare fi!ica" respiratorii, ablutiuni, post etc., ci si cele de purificare prin mijloace spirituale" concentrarea, rugaciunea. ,rin aceste e3ercitii, el introduce n el o substanta care de!agrega toate elementele straine si nocive, da posibilitate Vietii divine sa nceapa sa circule prin el. De aceea, n fiecare !i, o data, de doua ori, gnditi-va la curatie, la purificare. 4aceti loc -pei sa circule prin voi, -pei pure din Ceruri. -ceasta ,uritate va va aduce nu numai toate binecuvntarile, dar pre!enta voastra va fi folositoare si celorlalti" veti face bine tuturor fapturilor pe care le veti ntlni, le veti lumina si le veti pune si pe ele n contact cu Cerul. Cerul nu raspunde dec+t la semnale luminoase ,entru a atrage &pirite divine si a le tre!i dorinta de a va veni n ajutor, trebuie ca viata pe care o duceti sa fie n acord cu +egile divine. -ltfel, ele si nc'id oc'ii, si astupa urec'ile, nu vad si nu aud nimic, va lasa sa va spargeti singuri capul. +e puteti atrage atentia asupra voastra numai prin felul vostru de a trai. le trebuie sa vada semnalele, +umina care tsneste. )umai atunci cnd, !arind din departare o fiinta din a carei inima, suflet si &pirit tsnesc !ilnic scntei si focuri de artificii, minunat colorate, ele si spun" #/a te uita, ce sarbatoare este acolo0 'ai sa mergem si noi!% si se apropie, le cade draga acea fiinta si, adesea, si fac lacasul n ea pentru a-i fi de ajutor si, atunci, totul devine usor acelei fiinte. /ata de ce merita sa va sc'imbati felul de viata" pentru a atrage ajutorul si c'iar pre!enta tuturor acestor &pirite luminoase care vor veni sa va ajute n munca voastra spirituala. Recunostinta, c"eia fericirii Va plngeti" #-', ct sunt de nefericit!% #.ine, de acord, dar ati multumit asta!i?% #&a multumesti cui si pentru ce?% #,uteti sa respirati si sa mergeti?% #Da"% # i bine, multumiti domnului, pentru ca e3ista oameni care nu pot nici sa mearga, nici sa mannce, nici sa desc'ida gura!% &unteti nefericiti pentru ca niciodata nu v-ati gndit sa multumiti. ,entru a va sc'imba starea, este mai nti nevoie sa recunoasteti ca nu este nimic mai minunat dect faptul de a fi viu, de a putea merge, a putea privi, a putea vorbi. &titi voi cte miliarde si miliarde de ntitati, elemente si particule sunt puse n joc pentru a putea mentine n viata un singur om? )u va dati seama, si sunteti mereu revoltati si nemultumiti. Deveniti recunoscatori! De cum va sculati mine dimineata, multumiti Cerului. Cti oameni nu se mai tre!esc deloc dimineata sau se tre!esc parali!ati! &puneti" #1ti multumesc, Doamne, pentru ca *u mi-ai dat si asta!i viata si sanatate0 Doamne, voi mplini voia *a!% 1nsusirile voastre, talentele voastre, virtutile voastre sunt, de fapt, trimisi ai Cerului care si-au facut lacas n voi pentru a lucra. *rebuie sa deveniti constienti de acest fapt, caci, n !iua n care deveniti mndri de succesele voastre, ca si cum tot meritul v-ar reveni voua, 1ntr-un fel sau altul, acesti prieteni se vor ndeparta si veti pierde acel talent sau acea virtute. Cti oameni nu si-au pierdut talentul din cau!a orgoliului! 1n timp ce altii, din contra, si-au atras calitatile sau le-au amplificat prin umilinta lor. &i cnd va simtiti fericiti, ncntati, fara sa aveti vreun motiv deosebit, sa stiti ca atunci ati primit vi!ita 4apturilor ceresti. Daca nu apreciati ceea ce ele fac pentru voi, veti pierde aceasta stare. ,e urma, degeaba va veti stradui sa le mai regasiti, s-a terminat, aceste fiinte nu va mai vi!itea!a, nu va mai arunca nici o privire, nu va mai !mbesc, nu va mai adresea!a nici un cuvnt, nu mai misca nici un deget pentru voi. &ingurul lucru, care poate nemultumi &piritele luminoase, este lipsa de recunostinta. +e place sa fie apreciata dragostea lor, genero!itatea lor. le cunosc si c'iar scu!a defectele si slabiciunile voastre, nu se mpiedica de ele0 din contra, ele spun" #$, saracii, n ce 'al sunt, trebuie sa-i ajutam!% Dar, daca vad ca nu le apreciati pre!enta, ele va parasesc. )u pentru ca ar avea nevoie de aceasta recunostinta, dar daca nu le apreciati, nu veti putea niciodata sa profitati, ntr-adevar, din plin, de tot ceea ce ele ar putea sa va daruiasca. Deci, nu uitati cel mai mare secret, cea mai importanta c'eie pentru fericirea si pormovarea voastra, este recunostinta. -tta vreme ct veti aprecia darurile &ale, Cerul nu va va parasi. # sti sa scapati de Rau

7;

&a presupunem ca ati pornit ntr-o plimbare prin padure si ca v-ati ratacit, ca ati parasit drumul si ca ati luat-o pe un drum care v-a condus ntr-o regiune mlastinoasa, plina cu muste, viespi, tntari si serpi. &i, iata-va, dintr-odata amenintati, asaltati, piscati... i bine, ce va trebui sa faceti n aceasta situatie? &a o luati la fuga, sa faceti cale ntoarsa, n cautarea drumului corect. Cum vreti sa scapati de toate aceste insecte si trtoare? &ingura cale este de a parasi tinutul lor. *ot asa, daca din nebagare de seama v-ati ratacit n regiunile inferioare ale planului astral, populat de ntitati raufacatoare, care ncep sa va ntepe, sa va muste, grabiti-va sa parasiti acele locuri. 1n planul psi'ic al gndurilor, al emotiilor, al sentimentelor, nu este recomandat de a !abovi sub influenta curentilor negativi, pentru ca este o !ona periculoasa, si este ntotdeauna mai bine sa se evite confruntarea. Daca !aboviti n ntuneric, nu-l veti nvinge" el va fi cel nvingator. Daca !aboviti n ura, ura este cea care va va distruge. Daca !aboviti n frica, n sen!ualitate, n pasiuni, n rautate, ele va vor nvinge, nu voi pe ele. De aceea trebuie sa le parasiti ct mai degraba. 1n planul fi!ic si n planul psi'ic nu lucrea!a aceleasi legi. 1n plan fi!ic, trebuie sa dati dovada de vointa, de tenacitate, sa va sustineti punctul de vedere, deci sa nu cedati teren, ci sa va angajati, sa luptati pentru a va ntari0 n timp ce, n plan psi'ic, este mai bine sa nu va opuneti 4ortelor ostile. Veti ntreba" #Dar cum sa scapam de ele?% 3ista att de multe cai! &i una dintre cele mai eficiente este rugaciunea. Rugaciunea, cel mai sigur adapost (ugaciunea este actul prin care ne ridicam pna la acea +ume plina de +umina unde Domnul a ase!at tot ceea ce ne este de trebuinta pentru ec'ilibrul nostru, pacea noastra, nflorirea noastra. &e poate ntmpla ca Dumne!eu 1nsusi sa nu stie ca noi avem nevoie de ceva, si, de fapt, nici nu este necesar ca l sa stie" din moment ce totul ne-a fost pus la ndemna, tine numai de noi ca sa ne ridicam si sa luam toate cele de trebuinta, pe care le cer inima si sufletul nostru, si c'iar sa ne refugiem acolo. &a luam un e3emmplu" cel din urma. &unteti urmariti de vrajmasi si alergati, alergati pentru a scapa de ei. &i iata cum, cu sufletul la gura, plini de colb, nimeriti ntr-o adunare de oameni care tocmai mannca, beau si se bucura cu cntece, dansuri, miresme... )imeni nu va spune" #Eei, tu de colo, ce faci aici? sti un intrus, iesi afara!% Din contra, sunteti bine primit, vi se da cu ce sa va spalati, sa va mbracati si sunteti invitat la ospat. Vrajmasii nostri, n tot acest rastimp, au ramas afara la poarta si nu va pot face nici un rau... i bine, aceasta este rugaciunea" -lergati, alergati, ca sa scapati de curentii daunatori, de ntitatile raufacatoare care va persecuta si ajungeti ntr-un loc unde Domnul se bucura n tovarasia 1ngerilor, a -r'angelilor si a tuturor divinitatilor. Domnul nu doreste dect sa va primeasca n mijlocul lor. ,uteti ramne acolo oricta vreme doriti0 n acelas timp, vrajmasii vostri se vor retrage cu bu!ele umflate0 apoi veti putea reveni la voi acasa, coplesiti. Deci, de aici nainte, cnd va veti simti tulburati, nefericiti, n loc sa mergeti sa va plngeti n dreapta si stnga, sa luati calmante sau e3citante, ncercati sa sc'imbati regiunea n care va aflati, facnd apel la acest mijloc minunat si att de folositor pe care ?arii /nitiati ne-au nvatat" rugaciunea. 1n situatiile cele mai grele gnditi-va ca nimic nu este definitiv si ca trebuie doar sa va miscati din acel loc. Da, sa va miscati din acel loc. Domnul nu va veni sa va caute acolo unde va aflati, el nu va trage de voi ca sa va scoata din /nfern si sa va ase!e n Ceruri. Voi sunteti cei care trebuie sa va straduiti pentru a va ridica pna la l. Retraiti bucuriile spirituale Cnd ati reusit sa atingeti o stare buna, este important sa stiti cum sa procedati pentru ca sa o prelungiti. 1n realitate, cnd ati trait o stare de armonie, de mplinire, este ca si cum ati gravat niste amprente" ele ramn n voi de nesters. #-tunci, ma veti ntreba, de ce aceasta stare nu se mentine? De ce, n minutele urmatoare ne simtim ngrijorati, descurajati?% ,entru ca viata este o curgere continua0 momentele se succed, creindu-va mereu alte impresii, ntmplari noi, si, cum nu ati fost suficient de vigilenti, n-ati stiut sa ramneti pe aceleasi amprente, v-ati lasat dus de alte idei, de alte sentimente, de alte activitati si v-ati pierdut pacea si bucuria. Dar, ceea ce trebuie sa stiti, este ca amprentele starilor pe care le-ati trait au ramas undeva n voi, ase!ate ca discurile sau ben!ile magnetice, n discoteca voastra. 1n !iua n care va veti aminti ca e3ista acolo o voce minunata care cnta melodii ceresti, veti putea scoate si pune acel disc n aparatul din interiorul vostru, si iata-va

7<

din nou ncntati, entu!iasmati" Veti regasi aceeasi stare. *rebuie sa va vina n gnd sa o faceti... *rebuie sa derulati, sa reascultati din nou aceste nregistrari divine. .ineneles ca n viata suntem deseori deranjati, trasi, mpinsi, dar, credeti-ma, n pofida acestora putem restabili, regasi si ntretine aceste stari superioare de constiinta. -ceasta tine de obisnuinta" sa traim vigilenti, cu atentia mereu ndreptata catre +umea divina, ncepndu-ne !iua, de dimineata, cu gndul de a nfaptui totul n acea !i avnd gndurile ndreptate catre Cer. Daca va veti obisnui sa va mentineti aceasta atitudine n tot cursul !ilei, veti vedea ca nimic nu va reusi sa va clatine pentru multa vreme. .ineneles ca anumite evenimente ne pot ntoarce pe dos, nu neg asta" o veste rea, o boala, un accident. Dar, daca ati luat obiceiul de a pastra n voi starile bune, veti trece peste aceste tulburari mult mai repede, caci veti ntelege ca Dumne!eu a dat atotputerea nu materiei, ci &piritului din voi. ,astrati, deci, cu sfintenie, si ct de mult cu putinta, toate trairile voastre divine, caci fiecare clipa traita este nemuritoare, o puteti regasi, ea s-a ntiparit n voi si nimeni nu v-o poate lua. Ram+neti de neclintit *rebuie sa va ntlniti cu oamenii, sa traiti cu ei, sa-i iubiti, dar cu grija, ca sa nu le mpartasiti slabiciunile. Daruiti-le cteva particule, cteva ra!e din inima si din sufletul vostru, dar fara ca sa pierdeti nimic din idealul vostru, fara sa faceti concesii sau sa ncalcati ,rincipiile spirituale, ramnnd mereu cinstiti, drepti, corecti. Dovedind ca sunteti maleabili, trebuie sa ramneti fermi si de neclintit n convingerile voastre. C'iar si taiat n bucatele, un adevarat slujitor al Domnului ramne de neclintit n iubirea sa si credinta sa. Dar, pentru a ajunge pna aici, el trebuie sa posede cunostintele &tiintei initiatice. Cel care si nc'ipuie ca, fara aceste cunostinte, se poate arunca n vltoarea vietii si sa iasa de acolo teafar, se nsala. $ sumedenie de lucruri va pot ademeni, rataci, va pot de!ec'ilibra! Daca va veti supraaprecia fortele, veti cadea victima ca si ceilalti. Deci, instruiti-va, de!voltati-va vointa si, mai ales, straduiti-va sa tineti vii n voi toate adevarurile /nitiatilor. &puneti-va" #&tiu ca eu nu voi putea niciodata sa scap de realitatea !ilnica, asa ca trebuie sa fiu trea!0 orice s-ar ntmpla, sa nu las sa se stinga flacara din mine, entu!iasmul si speranta%. -gatati-va de aceste adevaruri" gratie meditatiei si rugaciunii, luati cteva guri de o3igen si apoi mergeti sa nfruntati realitatea! 1n acel moment, veti deveni, ntr-adevar, tare si puternic. Sa stiti sa discerneti daca o persoana e&ercita o influenta buna asupra voastra Deseori, va ntlniti cu cte o persoana si nu stiti daca pentru voi este sau nu bine sa o frecventati. foarte simplu" daca simtiti ca n pre!enta ei va simtiti mai lucid, ca ea tre!este n voi genero!itatea si bunatatea, daca va stimulea!a n munca, e bine sa continuati sa va ntlniti cu ea0 indiferent ce vi se spune despre ea, ea va face bine, si asta contea!a. &i, din contra, daca ntlninduva mereu cu o persoana constatati ca totul se complica n voi, ca nu mai stiti unde va aflati, ca nu mai resimtiti pentru ceilalti dect sentimente de animo!itate sau de de!gust, ca v-a sca!ut elanul pentru orice, straduiti-va sa nu o mai ntlniti. C'iar daca este o celebritate sau o persoana cu stare, departati-va de ea, caci are o influenta nefasta asupra voastra. 2esc"ideti-va catre influentele benefice Cnd va minunati n fata unei flori, aveti sen!atia ca acea floare este ca o pre!enta care, prin culorile ei, forma ei, mireasma ei, va vorbeste si si croieste un drum n voi, n corpurile voastre subtile, pentru a tre!i n sufletul vostru forma, parfumul si culoarea care i corespund. *ot la fel se ntmpla si cu un obiect respingator" l simtiti ca pe o pre!enta ce introduce n voi elemente nocive. *ot ceea ce se afla n jurul vostru, e3ercita o influenta asupra voastra, c'iar daca nu sunteti constienti. &i, tocmai aceasta este important, sa deveniti constienti, sa fiti treji si, n masura n care puteti, sa nu va e3puneti dect influentelor binefacatoare. De cum simtiti ca o faptura sau un obiect va influentea!a n bine, trebuie sa va desc'ideti portile launtrice pentru ca aceste influente sa patrunda ct mai adnc n voi. Daca nu va desc'ideti catre ele, c'iar si cele mai minunate lucruri vor ramne ineficiente, nu va vor atinge. Deci, mergeti pe malul unui ru, lnga un i!vor care tsneste si gnditi-va ca aceea este imaginea adevaratului /!vor al Vietii care trebuie sa tsneasca si sa curga prin voi... ?ergeti la &oare, contemplati-l, desc'ideti-va catre el, pentru ca el sa desc'ida n voi &oarele spiritual,

7=

caldura, +umina... ?ergeti n preajma florilor si ceretile secretul parfumului lor, plecati urec'ea la ele pentru a nvata cum sa e3trageti c'intesentele cele mai parfumate ale inimii si ale sufletului vostru... Daca veg'eati sa va desc'ideti numai influentelor armonioase, frumoase si pure, veti deveni voi nsiva o binecuvntare pentru toti cei care se vor afla n preajma voastra. Influenta creatiilor artistice *ot ceea ce omul vede sau aude actionea!a asupra sistemului sau nervos, si, daca asta!i attia oameni sufera din cau!a tulburarilor psi'ice, aceasta este pentru ca, din ce n ce mai mult, ei traiesc n de!ordine si n urtenie. C'iar si ceea ce ar trebui sa-i lege de +umea -rmoniei si a 4rumusetii, arta, a ncetat sa-si mai ndeplineasca misiunea. Din ce n ce mai mult, poe!ia este doar o nsiruire de cuvinte n care fiecare gaseste sensul pe care l vrea el0 mu!ica, !gomote ciudate si ritmuri violente, de!ordonate0 ,ictura, linii care pornesc n toate partile si culori parca aruncate la ntmplare. *oate acestea influentea!a puternic n negativ oamenii, aducndu-i napoi, catre 'aos. -legeti, deci, cu grija cartile pe care le cititi, mu!ica pe care o ascultati, imaginile si spectacolele pe care le urmariti. 1ncercati sa nu va opriti dect asupra adevaratelor capodopere, ale artistilor cu adevarat inspirati de Ceruri, pentru a va lega de e3istente mai nalte dect voi. Veti ncepe, astfel, sa simtiti ceea ce acesti creatori au trait si, c'iar n pofida vointei voastre, veti fi aproape obligati sa parcurgeti, n urma lor, drumul pe care l-au contemplat si le-au e3plorat. 1n aceste regiuni veti gusta si voi din adevarata Viata. )iti constienti si plini de iubire n folosirea obiectelor Gilnic folositi o sumedenie de aparate, unelte, obiecte de tot soiul! &i, aproape tot timpul, le mnuiti distrati, neglijenti, cu nendemnare. De ce nu le apucati constient, cu grija si cu iubire? C'iar daca nu acceptati ideea ca felul n care folositi obiectele poate avea asupra lor o influenta nociva sau binefacatoare, trebuie sa admiteti ca ele au, n orice ca!, influenta asupra voastra. 4aceti e3perienta si veti vedea ca, daca mpingeti si trntiti obiectele, efectul este altul dect atunci cnd le utili!ati cu iubire. *rebuie sa nvatati ca, orice ati face, sa o faceti ncercnd sa introduceti n gesturile voastre ceva mai bun, mai spiritual. Consacrati locurile si obiectele -veti o casa, un apartament sau, cel putin, o camera, folositi !ilnic un anumit numar de obiecte... -ceste obiecte, aceste salasuri trebuie sa le consacrati Divinitatii, pentru ca ele sa serveasca numai .inele. Cereti Cerului sa va trimita ajutorul &piritelor luminoase pentru a va scapa de toate particulele si influentele negative. -poi, consacrati-le unei Virtuti, unei ntitati ceresti, rugndu-le sa binevoiasca sa salasluiasca n acele locuri, sau sa impregne!e acele obiecte, pentru ca ele sa actione!e favorabil asupra voastra, asupra familiei voastre, asupra sanatatii sotiei sau sotului vostru, a copiilor vostri a intelectului lor, a &piritului lor. $bisnuiti-va cu aceste practici, si veti vedea ct de mult va veti simti ajutati, sustinuti, ntariti. Noi lasam urme peste tot pe unde trecem *ot ceea ce facem n cursul unei !ile lasa urme n locurile pe care le-am ocupat, amprente, clisee, o ntreaga memorie care ramne acolo, fi3ata n planul eteric, pe pereti, pe mobile, pe obiecte. )ici macar nu este necesar sa atingem obiectele pentru a lasa urme pe ele0 c'iar fara a le atinge, simpla voastra pre!enta, emanatiile corpului vostru fi!ic, corpului vostru astral, corpului vostru mental, se imprima n ele. &i prin locurile prin care treceti, asupra persoanelor pe care le frecventati, lasati, de asemenea, urme bune sau rele, luminoase sau ntunecate. De aceea este att de important, sa lucrati asupra gndurilor si sentimentelor, pentru a le mbunatati, a le purifica, stiind ca nu numai prin fapte, dar si prin gnduri sau sentimente, puteti face att .ine ct si (au. ,este tot, orisice ati face, ncercati sa lasati numai urme de +umina si de /ubire. *receti pe un drum sau pe o strada0 binecuvntati acel drum sau acea strada cernd ca toti cei care vor trece pe acolo, dupa voi, sa primeasca ,acea si +umina, sa fie atrasi pe Calea cea dreapta, sa vibre!e la unison cu +umea divina. Noi influentam oamenii si ntreaga creatie

7>

$amenii sunt rareori atenti la efectele po!itive sau negative ale starilor n care se gasesc. C'iar si cu fiintele pe care le iubesc, se dovedesc neglijenti si neatenti. Cnd un barbat are neca!uri si este nefericit, tocmai atunci se duce la iubita lui pentru a o lua n brate si a se consola0 prin sarutarile lui i da ei neca!urile sale, descurajarea sa, dar nu-i pasa, nici macar nu da atentie acestui fapt. &i cti nu sunt parintii care procedea!a la fel cu copii lor! .arbatii, femeile, fac tot timpul sc'imburi ntre ei. 1n ce consta aceste sc'imburi? )umai Dumne!eu stie ce contin, sau, mai corect spus, numai Diavolii o stiu! Cnd suntem iritati, nervosi, sau prost dispusi, nu-i atingeti pe ceilalti, mai ales pe copii, si nici nu le nmnati nimic, caci, odata cu furia si cu proasta voastra dispo!itie, i antrenati n partea negativa. &i c'iar atunci cnd pregatiti de mncare, fiti atenti sa nu va aflati n orice stare de spirit, stiind ca gndurile si sentimentele voastre vor impregna 'rana pe care familia sau prietenii vostri o vor absorbi. 1nvatati si obisnuiti-va sa fiti atenti la tot ceea ce faceti, de!voltndu-va constiinta si sensibilitatea. *rebuie sa nu uitati niciodata ca starile voastre launtrice nu va privesc numai pe voi, ci i influentea!a si pe ceilalti. C'iar daca nu o simtiti foarte limpede, va aflati n legatura cu toti membri familiei, ai societatii, iar atunci cnd progresati, toata lumina si bogatiile pe care le primiti se reflecta asupra persoanelor de care sunteti legati. Datorita progresului vostru, progresea!a si ele. ,oate ca ele nu-si dau seama, dar Cerul vede ca ele progresea!a datorita voua. &i, acelasi fenomen se petrece, daca ncepeti sa va ntunecati, sa coborti" familia voastra si societatea, care sunt legate de voi, sunt supuse din cau!a voastra unor influente nefaste. -sa se face ca atragem dupa noi fiintele catre Ceruri sau catre /nfern. i bine, da, suntem raspun!atori. Deci, doriti sa fiti utili, sa ajutati ntreaga omenire, c'iar si animalele, plantele, copacii?... 1ncercati sa faceti viata voastra din ce n ce mai spirituala, caci, pe nesimtite, n mod subtil, antrenati ntreaga Creatie catre naltimi, atrageti binecuvntari asupra tuturor fiintelor. #veti libertatea de a accepta sau de a refuza influentele *rebuie sa stiti ca numai de voi depinde daca acceptati sau nu o influenta. C'iar si &piritele (aului nu au nici o putere asupra voastra, daca va nc'ideti fata de ele. .ineneles ca daca nu aveti discernamnt, daca nu stiti sa va protejati, daca nu luati masuri de prevedere, ele va pot atrage spre /nfern. le stiu cum sa va ademeneasca cu felurite momeli si, daca muscati si ng'ititi crligul, sunteti n plasa si, cu binisorul, ele va conduc spre pieire. Dumne!eu le-a dat aceasta putere, dar numai daca voi sunteti slabi, daca nu sunteti luminati. Dar daca refu!ati sa va lasati atrasi n directia n care ele vor sa va conduca, si, n plus, va ase!ati sub influenta &piritelor luminoase, veti scapa de ele, ele nu vor avea nici o putere asupra voastra. !urificati-va de tot ceea ce ar putea "rani pe cei nedoriti Daca lasati sa !aca prin casa resturi de mncare, foarte curnd, tot felul de insecte, muste, viespi, furnici, soareci, vor veni sa se 'raneasca. ?urdaria le atrage. ,entru a scapa de ele trebuie sa faceti curatenie. -lta solutie nu e3ista. &a le goniti sau sa le omorti nu este suficient0 atta vreme ct veti lasa sa !aca prin casa resturi, veti avea si insecte, caci vor veni mereu altele. ,entru a scapa de ele, pentru totdeauna, trebuie sa faceti curatenie si, astfel, ele se vor duce sa-si caute 'rana n alta parte. *rebuie sa stiti ca, de asemenea, daca acceptati si pastrati n voi anumite sentimente, dorinte sau gnduri care nu sunt nici luminoase, nici pure, vor veni anumite ntitati ntunecate, carora le plac aceste impuritati, si veti fi sciti, c'inuiti. $rice ati face, atta vreme ct pastrati n voi elemente care fermentea!a, care putre!esc, veti fi prada acestor nedoriti. ,entru a scapa de ei este necesar sa va supraveg'eati gndurile si sentimentele, sa lucrati asupra lor cu scopul de a le purifica si a le transforma ntr-o 'rana placuta &piritelor ceresti. Consacrarea Spiritelor luminoase &patiul este locuit de miliarde de ntitati raufacatoare, care au jurat pieirea spetei umane. .ineneles ca este locuit si de nenumarate ntitati luminoase, care sunt acolo pentru a o ajuta si a o apara. Da, dar ajutorul si protectia lor nu pot fi cu adevarat eficiente daca oamenii nsisi nu fac nimic. Daca inima voastra, sufletul si &piritul vostru ramne desc'is catre cele patru vnturi, fara a fi consacrate si mprejmuite de o bariera de +umina, cei nedoriti au dreptul de a intra, de a face vraiste si de a pleca lundu-va toate comorile. i nu sunt vinovati, voi sunteti cei care trebuie sa

7@

luati masuri pentru a-i tine la distanta si a atrage, din contra, &piritele luminoase, spunnd, n fiecare !i" #Doamne, Dumne!eule, ?ama divina, &fnta *reime, 1ngeri si -r'angeli, servitori ai Domnului, servitori ai +uminii, prieteni ceresti, toata fiinta mea Va apartine,instalati-Va n mine, folositi-ma, dispuneti de mine pentru &lava lui Dumne!eu, pentru 1mparatia Cerurilor pe ,amnt%. /ata ceea ce trebuie sa repetati !ilnic. Daca nu o faceti, sa nu va mire ca altii sunt cei care se instalea!a n voi. Daca nu va gnditi sa invitati ntitatile ceresti, sa nu va mai mirati ca altii vor fi aceia care se vor instala n voi, altii deloc ceresti. Voi sunteti aceia care 'otarti de cine vreti sa fiti #locuiti%. Daca nu invitati 1ngerii, ei nu vor ncerca sa intre n voi0 Diavolii vor fi aceia care vor patrunde n voi fara sa astepte sa fie invitati, caci ei nu au respect pentru nimic. Daca vreti sa vina 1ngerii, voi trebuie sa luati 'otarrea de a pronunta aceste cuvinte fermecate" #/ata, aici eu sunt propietarul, eu sunt stapnul, deci, veniti, totul va sta la dispo!itie, totul Va apartine%. Cnd aceste 4iinte luminoase simt ca ndeplinesc vointa propietarului, devin foarte curajoase, se arunca asupra celorlalte si le gonesc. Dar, atta vreme ct stapnul casei nu a pronuntat aceste cuvinte, ele nu fac nimic, ele i respecta dorinta. i da, acestea sunt (egulile divine. !uneti-va n slu$ba Cerului pentru a beneficia de protectia %ui Daca ati fi, de e3emplu, slujbasi la &tat, acesta v-ar apara si, n principiu, nimeni nu v-ar putea ataca fara ca sa fiti aparati de catre aceasta autoritate care veg'ea!a asupra voastra. +a fel, cel care se pune n slujba Cerului si vrea sa lucre!e pentru Cau!a divina, devine un fel de #slujbas% asupra caruia veg'ea!a, de aici nainte, +umea invi!ibila. 1ngerii l apara si au grija de el, el nu se mai simte singur n pustiul vietii, caci este membru al ?arii 4amilii divine. Daca va puneti n slujba Cerului, pentru a participa la reali!area 1mparatiei lui Dumne!eu &i a Dreptatii &ale pe ,amnt, viata voastra va fi ocrotita de o puternica protectie, 4iinte luminoase vor merge alaturi de voi pentru a va sustine si a va lumina. *n talisman adevarat 1n timpul ra!boiului, pentru a proteja geamurile de vibratiile e3plo!iilor violente, care ar fi putut sa le faca tandari, oamenii lipeau pe ele ben!i de 'rtie care neutrali!au vibratiile. &a transpunem acest fenomen n viata interioara" se ntmpla sa fim supusi atacurilor gndurilor si sentimentelor negative, care se manifesta ca niste bombardamente riscnd sa sparga #geamurile%. i bine, daca lipiti ben!i de 'rtie, adica daca pastrati n inima voastra imaginea unui &fnt, a unui ,rofet sau a lui Eristos, pe care sa va concentrati, deoarece o venerati, deoarece o iubiti, aceasta imagine se opune tuturor vibratiilor 'aotice si astfel re!istati. 1n crestinism au e3istat, dintotdeauna, mistici care au contemplat si au adorat c'ipul lui Eristos, considerndu-l un talisman destul de puternic pentru a-i lumina si a-i pa!i de orice rau. Daca vreti, ntr-adevar, sa posedati un talisman, alegeti c'ipul unei fiinte pure, luminoase, drepte, ntelepte, al unui adevarat 4iu al Domnului sau a unei adevarate 4iice a Domnului, si contemplati-l ndelung n fiecare !i ncercnd sa va identificati cu el. #ura, cea mai eficienta protectie $amenii au stiut sa perfectione!e nenumarate aparate pentru a se apara n planul fi!ic" priviti seifurile, lacatele, usile blindate, alarmele, ca sa nu mai vorbim de arme" tunuri, tancuri, rac'ete etc... Dar, n plan spiritual, au ramas saraci, lipsiti, e3pusi tuturor agresiunilor. &i, cu toate acestea, mijloacele si armele de tot soiul nu lipsesc. *ot ceea ce s-a inventat n plan fi!ic si are corespondentul si n plan spiritual. Vesmintele, de e3emplu, care ne apara de frig, de caldura, de lovituri, de intemperii, de insecte, sunt, n planul spiritual, repre!entate de aura, care este una dintre cele mai eficiente protectii. -devaratul vesmnt al omului l constituie aura sa, cu toate culorile ei, care repre!inta calitatile si virtutile lui. Da, aura este 'aina spirituala pe care v-o tes virtutile si, n special, ,uritatea si +umina interioara. 1n acel moment, nedoritii, care nu gasesc nimic de care sa se agate, pentru ca nu e3ista 'rana pentru ei si pentru ca nu suporta +umina, va vor parasi. -ura are un rol fermecat, ea actionea!a asupra &piritelor din +umea invi!ibila, atragnd &piritele luminoase si ndepartndu-le pe cele ntunecate. 1n fiecare !i, gnditi-va sa formati de jur mprejurul vostru un cerc de +umina

7B

care luminea!a necontenit si ale carei unde binefacatoare se raspndesc asupra voastra si n jurul vostru. 2omnul este punctul nostru de spri$in Daca reusiti sa-l ase!ati pe Domnul n vrful e3istentei voastre, mai presus de toate dorintele, de toate interesele voastre personale, se vor produce n voi transformari mari si veti deveni o lume organi!ata. --+ plasa pe Dumne!eu n vrful cel mai nalt al fiintei tale, nsemnea!a a-ti gasi un punct de sprijin de neclintit. Cnd un obiect este suspendat solid, el poate fi balansat n toate directiile, tot va reveni n mod automat n po!itia de ec'ilibru. &i cu fiinta omeneasca se ntmpla la fel. -tta vreme ct nu v-ati stabilit solid punctul de sprijin n Dumne!eu, veti fi de!ec'ilibrati de orice mica agitatie sau de!ordine din viata voastra. Dar, n !iua n care veti reusi sa va puneti toate sperantele, toata credinta, toata ncrederea, toata dragostea n Creator, veti ramne, orice s-ar ntmpla, soli!i si re!istenti. Consacrati-va inima 2omnului )u sunteti n siguranta dect atunci cnd i daruiti totul Domnului" &piritul vostru, sufletul vostru, trupul vostru... Da, c'iar casa voastra si banii pe care i aveti, caci Domnul este singurul n stare sa va sfatuiasca cum sa-i folositi n scopuri bune. Dar, nainte de toate, este nevoie sa-i daruiti inima voastra, caci l este cel care v-o cere. De ce? ,entru ca n inima se strecoara Cel Viclean. /nima corespunde planului astral, care atinge planul fi!ic" de aceea 4ortele ntunecate din lumea subpamnteana o pot influenta mai usor dect pot influenta sufletul si, mai ales, &piritul. $rice rau ati face, nu puteti antrena si &piritul. &piritul este o scnteie care nu poate fi niciodata ntunecata sau stinsa, caci se afla prea aproape de Dumne!eu. Domnul va cere inima voastra, dar voi i raspundeti" #&i de ce, Doamne? /nima mea este daruita aceluia sau aceleia...% #.ine, nteleg, si ne-am nteles, spune Domnul, dar daruieste-?i-o cu toate acestea, pentru ca toate nenorocirile si suferintele tale provin din faptul ca tu ti pastre!i inima pentru tine si ea ti joaca doar feste%. Daruiti, deci, Domnului inima voastra, si ea va fi n siguranta. l stie cum sa umble cu ea, l nu o va lasa sa-i scape, sa cada, n timp ce cu cel sau cu cea pe care i iubiti nu puteti fi niciodata siguri. -tta vreme ct nu-i daruiti Domnului inima voastra, veti fi permanent e3pusi la mari tulburari launtrice. Cte fiinte deosebite nu au fost trte de catre inima lor n tot felul de de!ordini sau de nebunii! /nima... nimeni nu este la adapost de Demonii care cauta sa puna stapnire pe inima omeneasca. De aceea, trebuie sa cautati mereu pa!a Cerului, daruindu-i inima voastra Domnului. &i Domnul va trimite 1ngeri ce se vor ase!a n inima voastra si vor lucra pentru a o pastra la adapost. C*!RINS Viata, bunul cel mai de pre.......................................................................................2 &a mpacam viata materiala cu viata spiritualH.............................................................2 Consacrati-va viata unui tel superior...........................................................................2 Viata !ilnica" o materie pe care &piritul trebuie sa o transforme...................................... )utritia privita ca o activitate Ioga............................................................................. (espiratia................................................................................................................. Cum sa recuperam energiile....................................................................................... /ubirea ne face neobosii............................................................................................ ,rogresul te'nic ofera omului timp liber pentru o activitate spiritualH............................. -ranjati-va locuinta interioarH....................................................................................

;C

+umea e3terioara este o reflectare a lumii voastre interioare......................................... ,regatiti-va viitorul, traind corect pre!entul................................................................. *raiti pre!entul n plenitudine.................................................................................... /mportanta nceputului. 4iti constienti de 4ortele pe care le declanJai............................ Cautati +umina nainte de a aciona............................................................................ &upraveg'eati ntotdeauna prima miJcare.................................................................... Constienti!ati-va obisnuintele mentale......................................................................... -tentie si vigilenH..................................................................................................... 8rmati o singura directie spiritualH.............................................................................. /nsistati mai mult asupra practicii, dect asupra teoriei.................................................. ,uneti calitatile morale naintea talentului.................................................................... 4iti multumiti de soarta voastra si nemultumiti de voi................................................... -ctivitatea spirituala nu ramne niciodata fara re!ultate................................................ (egenerarea corpurilor noastre" fi!ic, astral si mental................................................... Cautati-va n fiecare !i Erana spiritualH....................................................................... (evi!uiti-va periodic viaa......................................................................................... ,uneti n acord scopul si mijloacele........................................................................... Corectati-va ct mai grabnic greJelile......................................................................... 1nc'ideti usa ntitatilor inferioare.............................................................................. /deile determina aciunile.......................................................................................... forturile noastre contea!a mai mult dect re!ultatele.................................................. &a acceptam eJecurile.............................................................................................. /maginatia, metoda de lucru asupra ta........................................................................ ?u!ica, suport al activitatii spirituale......................................................................... /nfluenta benefica a unei colectivitati spirituale........................................................... )u va ba!ati dect pe activitatea voastrH................................................................... *raiti n poe!ie....................................................................................................... Cunoasteti-va bine pentru a actiona corect................................................................ ,orniti cu dreptul.................................................................................................... vitati sa va e3primati nemulumirea........................................................................ /esiti #cu plin% naintea celorlali............................................................................... ?na, instrument de comunicare si de sc'imburi....................................................... Din privirea voastra sa radie!e viata divinH................................................................ )u povestiti grijile si neca!urile voastre.................................................................... vitati critica, folositi doar cuvinte po!itive............................................................... 4iti prudenti cu cuvintele pe care le rostii................................................................. $rice promisiune devine o legHturH.......................................................................... Cuvntul magic......................................................................................................

;2

+egatura vie cu natura............................................................................................ &a nu alegem calea cea usoara, ci ceea ce este n folosul evolutiei noastre................... ,rogresam prin re!istentele ce ni se opun.................................................................. &a nu fugim de eforturi si responsabilitHi.................................................................. &cu!ele nu sunt suficiente, greselile trebuie reparate................................................... /nteligenta se de!volta n confruntare cu dificultHile................................................... 4iecare problema are o c'eie potrivitH....................................................................... )u insistati pe laturile de!agreabile ale vieii.............................................................. &uferinta este un avertisment................................................................................... &a multumim pentru fiecare ncercare...................................................................... 1ncercarile ne obliga sa ne folosim propiile resurse..................................................... Anditi ca suferintele sunt trecHtoare........................................................................ ,riviti n sus........................................................................................................... ?etoda !mbetului................................................................................................. ?etoda iubirii......................................................................................................... +ectia scoicii perliere.............................................................................................. 1nvatati sa va mpartasiti fericirea............................................................................. 3ersarea stapnirii de sine n relatiile cu ceilali......................................................... &a re!olvam problemele prin iubire, nu prin forH....................................................... 1nvatati sa depasiti +egea dreptHii............................................................................ 4iti capabili de gesturi de!interesate.......................................................................... 4olositi-va de simpatii pentru a prinde curaj, iar de antipatii pentru a va ntHri.............. 8tilitatea duJmanilor............................................................................................... *ransformati rHul.................................................................................................... -devaratii dusmani sunt n noi................................................................................. *re!iti .inele n ceilali........................................................................................... *raiti cu iubire....................................................................................................... Deveniti asemenea unui /!vor.................................................................................. Cerul ne-a daruit bogatii, pentru ca sa nvatam sa fim generoJi................................... 8itati-va dusmanii cu gndul la prieteni.................................................................... 1ntariti-va mpotriva criticilor................................................................................... 1nvatati sa va puneti n situatia celorlali................................................................... Cteva sfaturi referitoare la copii............................................................................. ,uterea cuvntului de!interesat............................................................................... -profundati un -devar nainte de a vorbi despre el................................................... 1ncepeti prin a deveni voi nsiva mai nepi.............................................................. &oarele, model de perfeciune................................................................................. &ecretul adevaratei psi'ologii.................................................................................. Dincolo de aparentele oamenilor, cautati sufletul si &piritul lor.................................... /ubiti fara a-i pune n pericol pe ceilali..................................................................... /ubiti fara a va pune n pericol................................................................................. )umai mbogatindu-va n preajma Domnului puteti ajuta celelalte fHpturi.................... Circulatia iubirii...................................................................................................... /ubirea poarta n ea rHsplata.................................................................................... Cel ce stie sa se desc'ida catre ceilalti nu este niciodata singur................................... ,re!enta divina este singura care poate umple cu adevarat sufletul omenesc................ *raversarea pustiului..............................................................................................

;6

,uritatea permite legatura cu +umea divinH.............................................................. Cerul nu raspunde dect la semnale luminoase......................................................... (ecunostinta, c'eia fericirii..................................................................................... - sti sa scapati de (Hu........................................................................................... (ugaciunea, cel mai sigur adHpost........................................................................... (etraiti bucuriile spirituale...................................................................................... (maneti de neclintit............................................................................................. &a stiti sa discerneti daca o persoana e3ercita o influenta buna asupra voastrH............. Desc'ideti-va catre influentele benefice................................................................... /nfluenta creatiilor artistice........................................................................................ 4iti constienti si plini de iubire n folosirea obiectelor................................................... Consacrati locurile si obiectele.................................................................................. )oi lasam urme peste tot pe unde trecem.................................................................. )oi influentam oamenii si ntreaga creaie.................................................................. -veti libertatea de a accepta sau de a refu!a influenele............................................... ,urificati-va de tot ceea ce ar putea 'rani pe cei nedorii............................................. Consacrarea &piritelor luminoase.............................................................................. ,uneti-va n slujba Cerului pentru a beneficia de protectia +ui..................................... 8n talisman adevHrat............................................................................................... -ura, cea mai eficienta protecie............................................................................... Domnul este punctul nostru de sprijin....................................................................... Consacrati-va inima Domnului.................................................................................