Irlanda este tara care a cunoscut poate cea mai interesanta evolutie istorica dintre tarile Europei, de-a

lungul secolului al XX-lea. Inceputul acestui secol gasea insula sub dominatia Imperiului Britanic, o dominatie veche de peste sapte secole, continuu contestata de populatia catolica autohtona. In urma razboiului de independenta din anii 1919-1921, Sudul insulei a obtinut independenta de acto !cea de "ure iind proclamata in 19#$%. &roblemele care apasau noul guvern pareau a i insurmontabile' tara divizata, cu (ordul protestant ramas sub tutela )ondrei, razboiul civil intre cei care au acceptat tratatul cu *area Britanie si cei care-l respingeau, si mai ales saracia istorica a tarii, care determina o emigratie masiva. In ciuda neutralitatii din timpul celui de al doilea razboi mondial si a stabilitatii politice, Irlanda din anii 19+, si 19-, reprezenta una dintre cele mai sarace tari din Europa de .est !alaturi de &ortugalia lui Salazar%. /cestei situatii grele i se adaugau si neincetatele probleme din , vechea rana nevindecata din trupul Irlandei. .iolentele din aveau e ecte negative si in 0epublica Irlanda !Sudul predominant catolic%, impiedic1nd sau descura"1nd investitiile straine. In acest conte2t s-a produs aderarea Irlandei la 3omunitatea Europeana, alaturi de *area Britanie si 4anemarca, in urma primului val de aderare cunoscut de 3omunitate, in 1952. 4e alt el, decizia *arii Britanii de a adera nu i-a lasat nici o alta posibilitate de manevra, av1nd in vedere str1nsa dependenta economica a Irlandei ata de osta metropola. Evident ca in luarea acestei decizii s-a tinut seama si de alte motive. Irlanda se simtea mult mai apropiata de Europa dec1t *area Britanie sau 4anemarca, dorind sa isi diversi ice relatiile economice prea str1ns legate de *area Britanie. 6arret 7itzgerald, ostul prim-ministru al Irlandei, credea in a"unul integrarii ca participarea 0epublicii si a 8lsterului protestant !ca parte a *arii Britanii% va duce p1na la urma la ormarea unei singure Irlande, una unita, in care religia sa nu mai constituie elementul identitar de initoriu. In mod cert, participarea Irlandei si a *arii Britanii la 8niunea Europeana a avut un e ect moderator in relatiile bilaterale at1t de tensionate de-a lungul timpului, internationaliz1nd, intr-o masura limitata, con lictul. In 1955, un ost o icial al 3omisiei Europene credea ca cele doua tari nu ar i trebuit admise in 3omunitate p1na c1nd ele nu si-ar i rezolvat de o maniera satis acatoare con lictul civil din . In mod cert, si problema Irlandei de (ord a determinat 3omisia Europeana sa impuna tarilor candidate din anii 99, din Europa 3entrala si de Est sa isi rezolve toate problemele rontaliere si sa renunte la orice el de revendicare teritoriala, ca o conditie esentiala pentru a i admise in interiorul 8niunii. 4in cea mai saraca tara a 3omunitatii in momentul aderarii, in anul 1952, Irlanda a devenit una dintre cele mai bogate, si aceasta in numai trei decenii.